GRILE MODEL SUBIECTE PUBLICE SESIUNEA IULIE Inginerie economic n agricultur 1. Pentru situatia agromarketingului, se pot face urmatoarele referiri: a. aparitia unor efecte inflationiste, situatie generata de faptul ca la unele produse nu se satisface cererea * b. neconcordanta intre productia de materie prima agricola si capacitatile de prelucrare c. productia industrial pentru unele mijloace de productie necesare productiei agricole, pentru care in asigurarea cererii apar fluctuatii * 2. Care dintre etapele tranzitiei s-au manifestat in perioadele mai jos mentionate: a. setea de reforma (reforma fondului funciar din 1991) * b. frica de reforma (1992-1996) * c. imperativul reformei (1997) * 3. Importanta cunoasterii accesului la o hrana sanatoasa se bazeaza pe elemente foarte importante: a. pe capacitatea de cumparare a consumatorilor care determina nivelul consumului * b. pe capacitatea de productie a agricultorilor, care trebuie sa fie in stare sa creasca nivelul randamentului pamantului si productivitatea muncii la nivelul corespunzator cererii efective de produse agricole a consumatorilor * c. pe puterea de cumparare a natiunii care conditioneaza capacitatea de a importa alimente daca politica de autoaprovizionare se dovedeste a fi ineficienta, ca si capacitatea de a crea intreaga infrastructura necesara agriculturii * 4. Care dintre nevoile de consum alimentar se manifesta la oameni: a. nevoile fiziologice * b. nevoia de consideratie c. nevoia de realizare 5. In organizare studierii cererii de produse alimentare si preparate culinare se impune a se avea in vedere anumite principii: a. cercetarea continua a cererii * b. investigatiile de agromarketing vor urmari consumurile colective si individuale * c. concluziile analizei cererii alimentare a populatiei trebuie sa se valorifice operativ avand in vedere dinamica si mobilitatea pietei * 6. Comportamentul manifestat de consumator este considerat ultima etapa a structurii actelor de cumparare, aceste acte fiind: a. perceptia, informarea, atitudinea, motivatia, comportamentul * b. perceptia, atitudinea, comportamentul, motivatia, informarea c. comportamentul, perceptia, motivatia, atitudinea, informarea 7. Care este elementul de care este atras, in primul rand, un consumator in momentul in care doreste sa cumpere un produs: a. calitate b. aspect * c. perioada de returnare 8. Cantitatile obtinute in cazul culturilor ecologice sunt: a. la fel ca la celelate culturi b. mai mari c. mai mici * 9. Ca subdiviziune a pietei globale avem: a. produsele perisabile b. piata produsului * c. piata de consum 10. Daca studiem caracteristicile socioeconomice, atitudinile, opiniile, motivatiile si comportamentele diferitilor clienti, putem folosi urmatoarele forme de ancheta: a. ancheta prin corespondenta * b. ancheta prin telefon * c. ancheta la domiciliu * 11. Coeficientii de sezonalitate se stabilesc: a. ca raport intre media trimestriala, lunara etc. si media anuala * b. ca raport intre media importurilor si exporturilor c. ca raport intre cantitatile cerute si cantitatile oferite intr-un an de zile 12. In agromarketing cunoasterea orizontului de previziune a pietelor agricole din Romania pot fi delimitate in urmatoarele forme: a. previziuni pe termen foarte scurt (sub un an) * b. previziuni pe termen scurt (1-3 ani) * c. previziuni pe termen mediu (3-8 ani) * 13. Credeti ca acele companii care sunt identificate ca si branduri, avand o notorietate mare, ar trebui sa mai aloce fonduri pentru promovarea lor: a. nu b. doar in anumite perioade stabilite de conducerea acestora c.da, pentru ca ele trebuie sa reaminteasca oamenilor ca vand, in continuare, anumite produse * 14. Ce tipuri de piete cunoasteti: a. piata produsului* b. piata nationala * c. piata locala * 15. Daca ne referim la Fondul de Rezerva (al Statului Roman) trebuie sa metionam ca: a. conform politicii adoptate are rezerve doar in aur b. are rezerve constituite din produse agricole c. are rezerve de produse agricole si aur * 16. Daca o persoana care provine dintr-o tara care nu este membra a Uniunii Europene, infiinteaza in Romania, o companie care se ocupa cu comercializarea produselor agricole, aceasta companie: a. plateste taxe, conform legilor in vigoare, daca exporta aceste produse pe teritoriul UE, deoarece persoana respectiva are cetatenia tarii nonmebre UE b. nu plateste taxe, conform legilor in vigoare, in cazul exportului de produse catre UE, deoarece a infiintat aceasta companie in Romania, care este tara membra UE * c. plateste taxe dar mult mai mici, conform legislatiei, decat in situatia in care exporta direct din tara sa de origine 17. Credeti ca in viitorul apropiat (anul 2020), in Romania si tarile membre UE: a. vor fi mai multi fermieri mici decat in anul 2015 b. vor fi mai putini fermieri mici decat in anul 2015 * c. numarul fermierilor mici va ramane aproximativ acelasi 18. Care credeti ca este cel mai mare dezavantaj al fermierilor mici din cele enumerate mai jos: a. faptul ca nu au acces la informatii b. faptul ca nu incheie ciclul de productie c. faptul ca majoritatea fermierilor mici nu fac parte din ascociatii sau cooperative * 19. Care ar fi avantajul/ele fermierilor daca s-ar asocia: a. cresterea puterii de negociere * b. utilizarea mai eficienta a utilajelor agricole * c. o mai mare putere financiara * 20. Nivelul difereniat al cheltuielilor de desfacere este determinat de o serie de factori: a. categoriile de produse b. pietele de desfacere c. volumul diferit de munc la manipularea, pregtirea i vnzarea produselor * 21. Notiunea de filiera se refera la: a. ansamblul activitatilor desfasurate si a functiilor asumate de agentii economici implicati in cadrul unui circuit parcurs de un produs sau grupa de produse de la producatorul agricol pana la consumatorul final * b. ansamblul activitatilor desfasurate de agentii economici in cadrul unui circuit parcurs de un produs in vederea vanzarii la un pret cat mai bun c. ansamblul activitatilor desfasurate de agentii economici implicati in cadrul unui circuit parcurs de un produs sau grupa de produse de la producatorul agricol pana la consumatorul final 22. Structura dimensionala a filierei agroalimentare include: a. filiera de prerecoltare b. filiera de postrecoltare si prerecoltare * c. filiera de postrecoltare 23. In cazul produselor agricole si agroalimentare pot fi delimitate urmatoarele tipuri de filiere: a. filiere care functioneaza intr-o ritmicitate diferita (flux lent, flux continuu si flux la cerere) * b. filiere care functioneaza cu stocuri tampon previzionale (stocarea in loturi, in urma analizei perioadelor anterioare si informatiile din piata. * c. filiere care functionaeaza cu stocuri intermediare (de securitate sau anticipatie) * 24. Fenomenul logistic este legat de tehnicile de transport si depozitare, informatie si procedeele de tratare a informatiei, modalitatile de gestiune, prin toate aceste urmarindu-se un avantaj concurential, alegeti varianta/ele corecta/e: a. concordanta spatiala * b. concordanta ritmicitatii c. concordanta climatica 25. Analiza SWOT face referire la: a. analiza oportunitatilor si punctelor tari b. analiza ajuta la evaluarea productivitatii firmei c. analiza se refera la punctele tari punctele slabe, oportunitatile si riscurile unei companii* 26. Filiera poate fi considerata: a. un sistem economic constituit din ansamblul canalelor de distributie si de aprovizionare utilizate de toti producatorii si distribuitorii care vand aceiasi familie de bunuri concurente pe piata * b. un sistem economic constituit de toti producatorii si distribuitorii c. un sistem economic constituit de toti producatorii si distribuitorii care vand produse diferite 27. Filierele de productie pot fi abordate pe mai multe planuri: a. dimensiunea tehnologica * b. abordarea care priveste delimitarea structurala fazelor tehnologice a produsului * c. filiera interpretata din punct de vedere al strategiei producatorilor din sectorul productiei agroalimentare* 28. La nivelul unui circuit de piata principalele activitati prin care se delimiteaza o filiera pot fi considerate: a. productia, colectarea, transformarea, distributia si consumul * b. productia, colectarea si consumul c. productia si colectarea 29. Care sunt cele doua etape in care poate fi incadrat studiul filierei in agromarketing: a. etapa scriptica si etapa practica b. etapa descriptiva si etapa explicativa * c. etapa filierelor si etapa de studiu 30. Care sunt considerate subsectoare functionale: a. productie * b. transformare * c. distributie * 31. Conditiile reusitei unei filiere agroalimentare este conditionata de urmatorii factori: a. unitatea de loc care priveste regunile de productie agricole * b. omogenitatea agentilor economici din cadrul filierei * c. nivelul de integrare optim din punct de vedere al costurilor de tranzactie * 32.Ce tipuri de agenti economici pot fi implicati in filiera produselor agricole si agroalimentare: a. expeditorii productiei agricole * b. en Gros-isti * c. distribuitori comercianti * 33. Exista situatii in care producatorii agricoli si/sau sectoare;le de prelucrare se substituie agentilor economici intermediari specializati, situatii care apar datorita: a. costurilor de distributie si amplificarii cantitatilor de produse agricole vandute * b. recuperarii cotelor (marjelor) de distributie fara scaderea pretului de vanzare * c. valorificarea produselor agricole de catre producatori sau sectoarele de prelucrare in limitele spatiale (ale segmentului de piata favorabile * 34. Oportunitatile unei companii se incadreaza in: a. mediul intern si extern al companiei b. mediul extern al companiei * c. mediul intern al companiei 35. Politicile de marketing agroalimentar urmaresc: a. interventiile care pot avea loc de-a lungul filierelor produselor agroalimentare, in traseul acestora de la producatorul agricol, industria alimentara, comert si pana la consumatorul final * b. doar componenta comertului c. doar problemele fermierilor 36. Complexitatea analizei economico-financiare se datoreaz faptului c n economie exist urmtoarele situaii: a. aceeai cauz poate produce efecte diferite;* b. acela efect poate fi produs de cauze diferite;* c. complexitatea i intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat ci i calitatea lui* 37. Schema desfurrii analizei economico-financiare cuprinde: a. elementele pri componente ale procesului sau fenomenului analizat;* b. resursele i factorii de producie- elemente necesare obinerii rezultatelor procesului de producie; c. abaterile procesului sau fenomenului analizat faa de baza de comparaie. 38. Factorii de influen dup caracterul lor ntr-o relaie de cauzalitate pot fi ? a.factori cu aciune direct, care i exercit nemijlocit influena asupra procesului sau fenomenului analizat; b. factori calitativi;* c.factori naturali, care intervin atunci cnd rezultatul analizei se gsesc sub influena acestora. 39. Analiza economico-financiar presupune: a. determinarea cauzelor primare, a elementelor i a factorilor, ajungndu-se apoi la rezultatele fenomenului analizat; b. determinarea elementelor i a factorilor, ajungndu-se la rezultatele fenomenului analizat; c. determinarea rezultatelor fenomenului analizat,ajungndu-se apoi la elementele componente, la factorii i la cauzele care au determinat rezultatele. * 40. Factorii de influen dup intensitatea aciunii lor pot fi: a. factori previzibili, care acioneaz n cadrul unor procese controlate de conducerea societii; b. factori dominani- factori cheie a cror influen este hotrtoare n obinerea rezutatelor;* c. factori dependeni de activitatea societii care i au originea n eforturile depuse pentru economisirea tuturor categoriilor de resurse. 41. Printre indicatorii utilizai n analiza rentabilitii economice se numr: a. profitul;* b. activul total;* c. valoarea adugat. 42. Metodele cele mai utilizate n analiza sociologic sunt: a. metoda chestionarului;* b. metoda interviului;* c. metoda PARETO. 43. Printre indicatori utilizai n stabilirea produciei corespunztoare pragului de rentabilitate se numr: a. producia marf;* b. profitul; c. coeficientul pragului critic.* 44. Metoda substituirii n lan a factorilor permite: a. cuantificare contribuiei diferitelor elemente sau factori la formarea i modificarea nivelului rezultatelor fa de o baz de comparaie;* b. descompunerea rezultatelor globale ale fenomenelor i proceselor n elementele componente precum i examinarea i interpretarea lor; c. descompunerea rezultatelor pariale ale fenomenelor i proceselor n elementele componente precum i examinarea i interpretarea lor. 45. Aplicnd metoda comparaiei se poate stabili: a. abaterea absolut a procesului sau fenomenului analizat comparativ cu o baz de referin;* b. abaterea relativ (abaterea exprimat procentual) a procesului sau fenomenului analizat comparativ cu o baz de referin;* c. nivelul indicatorilor ce redau situaia viitoare a fenomenului fa de nivelul acelorai indicatori aflai n alt ipostaz. 46. Metoda balanier se aplic n cazul n care ntre variabilele unui model exist relaia de: a. sum sau diferen;* b. produs; c. raport. 47. Coeficienii de eficien economic pot fi determinai astfel: a. prin compararea eforturilor depuse cu rezultatele obinute;* b. prin nsumarea cheltuielilor fixe i a cheltuielilor variabile; c. prin determinare diferenei dintre efectele obinute i eforturile depuse pentru realizarea efectelor. 48. Metoda substituirii n lan i metoda balanier se bazeaz pe: a. substituirea succesiv a factorilor;* b. substituirea corelat a factorilor; c. substituirea mixt a factorilor. 49. Prin postul debitori-diveri, n contabilitate se nelege: a. creane determinate de vnzarea unor bunuri, prestarea de servicii sau lucrri care fac obiectul activitii entitii. b. creane determinate de pagube materiale, avansuri acordate angajailor care se deplaseaz n interes de serviciu nedepuse n termenul legal, garaniile nedepuse, reclamaii. * c. datorii determinate de achiziionarea unor bunuri, prestarea de servicii sau lucrri din sfera obiectului de activitate al entitii respective. 50. Indicai care din urmtoarele posturi reprezint imobilizri necorporale: a. taxe i comisioane pentru nfiinarea unei entiti;* b. cheltuieli de dezvoltare;* c. programe informatice.* 51.n categoria metodelor i a tehnicilor de analiz calitativ intr? a. diviziunea i descompunerea rezultatelor;* b. metoda calculului matriceal; c. metoda programrii liniare. 52. n categoria metodelor i a tehnicilor de analiz calitativ intr: a. diviziunea i descompunerea rezultatelor ;* b. metoda calculului matriceal; c. metoda programarii liniare. 53. Informaiile necesare desfurrii analizei economico-financiare pot fi furnizate de: a. evidena contabil;* b. evidena privind tehnologiile de producie i fabricaie;* c. evidena operativ.* 54. Efectuarea analizei economico-financiare trebuie s in cont de: a. particularitile societii;* b. condiiile naturale i economice n care societatea i desfoar activitatea;* c. caracteristicile procesului de producie.* 55. n categoria cerinelor care trebuie s fie respectate de informaia necesar analizei economicofinanciare intr: a. cantitatea informaiei; b. complexitatea informaiei; c. costul i valoarea informaiei.* 56. Marja brut standard se calculeaz n producia vegetal i animal n funcie de: a. profitul brut i cheltuielile fixe; b. cifra de afaceri i cheltuielile variabile; c. produsul brut i cheltuielile variabile standard.* 57. n activitatea economico-financiar a agentului economic factorii cuantificabili ce au influen asupra proceselor sau fenomenelor pot fi: a. factori cantitativi i factori calitativi;* b. factori demonstrativi; c. factori sociali. 58. Dup raportul ntre momentul n care se efectueaz i cel al desfurrii fenomenului analiza poate fi: a. analiz postfactum, analiz previzional;* b. analiz cantitativ, analiz caltativ; c. analiz macroeconomic, analiz microeconomic. 59. Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor analiza poate fi: a. analiz financiar, analiz economic, analiz tehnic; b. analiz pe ramuri, analiz pe probleme economice; c. analiz static, analiz n dinamic.* 60. Printre etapele analizei se numr: a. delimitarea fenomenului care va face obiectul analizei;* b. analiza previzional i analiza postfactum; c. ntocmirea schemei cu factorii direci i indireci de influen a fenomenului.* 61. Prin intermediul analizei economico-financiare la nivel de agent economic se poate stabili: a. puntele tari i puntele slabe din activitatea agentului economic;* b. msurile ce urmeaz a se aplica pe termen scurt i pe termen lung pentru atingerea obiectivelor;* c. dac activitatea agentului economic este de natur social. 62. Produca marf exprim: a. plusul de valoare rezultat ca urmare a activitate de producie; b. veniturile obinute din operaiunile comerciale; c. producia obinut i livrat.* 63. Costul de produce la o cultur sau la o categorie de animale cu producie principal i producie secundar se determin cu ajutorul urmtoarelor elemente: a. producie total, cheltuieli totale; b. cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, producia marf; c. cheltuieli totale, valoarea produciei secundare, producia total. * 64. Factorii direc de influen ai profitului pe produs sunt: a. venituri din vnzarea producei, cheltuieli determinate de produca vndut; * b. cheltuieli totale, cifra de afaceri, valoarea adugat; c. producia vndut, costul, preul de vnzare.* 65. Factorii direc de influen a cifrei de afaceri pot fi: a. producia de gru vndut, preul mediu de vnzare pe kg gru;* b. suprafaa cultivat cu gru, producia medie de gru la ha, preul mediu de vnzare pe kg gru;* c. producia de gru vndut, costul pe kg gru, preul mediu de vnzare pe kg gru; 66. Elementele componenete ale rezultatului exploatrii sunt: a. marja brut fa de cheltuielile de exploatare, cheltuieli fixe de exploatare;* b. venituri financiare, cheltuieli totale de exploatare; c. venituri din exploatare, cheltuieli din exploatare.* 67. Profitul aferent cifrei de afaceri reprezint: a. diferena ntre valoarea produciei vndute i cheltuielile totale; b. diferena ntre cifra de afaceri i cheltuielile aferente cifrei de afaceri;* c. diferena ntre cifra de afaceri i cheltuielile variabile. 68. Rata rentabilitii comerciale exprim: a. profitul obinut la 100 de lei producie; b. profitul aferent cifrei de afaceri la 100 de lei cifr de afaceri;* c. profitul la 100 lei valoare adugat. 69. Sporul total de cretere n greutate se programeaz ca fiind produsul dintre: a. efectivul mediu furajat i sporul de ngrare; b. efectivul mediu de animale i greutatea medie pe cap; c. zile animale furajate i sporul mediu zilnic. * 70. Care dintre urmtoarele elemente intr n calculul produciei corespunztoare pragului critic? a. producia marf, cheltuielie fixe/unitate de produs, cheltuieli variabile/ unitate de produs, preul mediu de vnzare;* b. cheltuieli totale fixe, cheltuieli variabile/unitate de produs, preul mediu de vnzare;* c. cheltuieli totale, valoarea adugat profitul total. 71. Elementele componente ale ratei rentabiliti capitalului consumat sunt: a. profitul, cifra de afaceri; b. profitul, cheltuieli totale;* c. profitul, capitalul permanent. 72. Pe baza datelor: Nr. crt. Indicatorul U/M Plan Realizat 1. Efectivul livrat cap 275 285 2. Greutatea medie/cap Kg/cap 35 30 3. Preul de livrare Lei/kg 16 15.3 Influena factorilor direci asupra cifrei de afaceri este: a. 5685 lei; - 18250 lei; 8750 lei. b. 5600 lei; - 22800 lei; - 5985 lei.* c. 5937 lei; - 23720 lei; - 1259 lei. 73. Care dintre urmtoarele elemente se includ n valoarea adugat? a. cheltuieli cu personalul propriu;* b. cheltuieli cu materia prim; c. cheltuieli privind amortismentul capitalului fix.* 74. Utilizarea n activitatea de producie a materiilor prime, reprezint pentru societate o cheltuial i se nregistreaz n contabilitate dup urmtoarea formul contabil: a. 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime* b. 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime c 601 Cheltuieli cu materiile prime = 345 Produse finite 75. Achiziionarea unui utilaj de la un furnizor, cu factura emis ulterior, presupune urmtoarea nregistrare contabil: a. % = 404 Furnizori de imobilizri * 2131 Echipamente tehnologice 4428 TVA neexigibil b. % = 404 Furnizori de imobilizri 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibil c. % = 401 Furnizori 2131 Echipamente tehnologice 4428 TVA neexigibil 76. Ecuaia valoric a bilanului cont sau bilanul cu dou seciuni separate este: a. Total activ Datorii = Capitaluri b. Activ = Capitaluri proprii + Datorii* c. Total active + Datorii = Capitaluri 77. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculat pentru un utilaj cu o valoare de intrare de 12.000 lei i o durat de utilizare economic de 10 ani, este: a. 1200 lei b. 100 lei* c. 200 lei 78. Valoarea amortizarii anuale calculat pentru o ser prin metoda amortizrii liniare cu o valoare de intrare de 8.000 lei i o durat de utilizare economic de 8 ani, este: a.1000 lei* b.83,33 lei c. 2000 lei 79. Cheltuielile, dup importana pe care o au n procesul de producie sau dup legtura cu procesul tehnologic, se clasificate n: a. Cheltuieli simple (monoelementare), cheltuieli complexe (polielementare). b. Cheltuieli de baz (cheltuieli tehnologice), cheltuieli de regie.* c. Cheltuieli nregistrate n avans, cheltuieli materiale. 80. Cheltuielile, dup modul de repartizare i includere n cheltuielile obiectului de calculaie, se clasific astfel: a. cheltuieli directe, cheltuieli indirecte.* b. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare. c. cheltuieli de aprovizionare, cheltuieli de exploatare, cheltuieli de desfacere. 81. Prin prisma aciunii cantitii produciei, cheltuielile se clasific n: a. cheltuieli fixe, cheltuieli variabile. * b. cheltuieli directe, cheltuieli indirecte. c. cheltuieli simple, cheltuieli complexe. 82. Indicai care din urmtoarele posturi fac parte din activul bilanului: a. venituri nregistrate n avans, debitori-diveri, materiale de natura obiectelor de inventar, capital social, clieni, furnizori. b. cheltuieli nregistrate n avans, titluri de participare, conturi curente la bnci, casa, imobilizri n curs, producia n curs de execuie.* c. provizioane pentru cheltuieli, profit, casa, cont curent, mrfuri, rezerve statutare. 83. Indicai care din posturile enumerate mai jos fac parte din categoria imobilizrilor necorporale: a. terenuri, imobilizri n curs, fondul comercial, titluri de participare. b. cheltuieli de constituire, licene, brevete, programe informatice, cheltuieli de cercetare-devoltare.* c. terenuri, construcii, echipamente tehnologice, maini, utilaje, mrfuri, materii prime. 84. Care este formula corect de modificare a bilanului pentru tranzacia: o societate agricol a achiziionat ngrminte chimice n valoare de 1500 lei care au fost achitate la termenul scadent al facturii. a. A - x = P - x b. A + x x = P c. A + x = P + x * 85. Egalitatea Activ = Capitaluri proprii +Datorii este specific: a. bilanului cont.* b. bilanului list sau diferen. c. ecuaia nu este specific bilanului contabil. 86. Egalitatea Total active Datorii = Capitaluri proprii este specific: a. bilanului cont. b. bilanului list sau diferen.* c. ecuaia nu este specific bilanului contabil. 87. ncasarea unei creane este o nregistrare bilanier de tipul: a. A = P + x x b. A + x = P + x c. A + x x = P* 88. Plata unei datorii comerciale este o nregistrare bilanier de tipul: a. A x = P x* b. A + x = P + x c. A + x x = P 89. n categoria imobilizari financiare se regsesc: a. cheltuielile de cercetare-dezvoltare b. titlurile de participare* c. acreditivele 90. n categoria capitalurilor proprii ale unei societi nu se regsesc: a. rezervele statutare b. rezultatul curent al exerciiului c. mprumuturile pe termen lung * 91. n componena activelor circulante bneti se regsesc: a. disponibiliti bneti i producia n curs de execuie. b. disponibilitile bneti i plasamentele pe termen scurt.* c. disponibiliti bneti i creane. 92. Durata de utilizare economic a terenurilor este: a. 5 ani. b. 20 ani c. Nelimitat.* 93. Postul clieni n litigiu reprezint: a. clienii pentru care societatea a deschis o aciune juridic pentru decontarea creanei.* b. creane ale societii nencasate la expirarea termenului de decontare i exist condiii ce arat lipsa de solvabilitate a clienilor respectivi. c. creane fa de teri determinate de vnzarea unor bunuri, prestarea de lucrri sau servicii care fac obiectul activitii entitii; de regul, decontarea creanei se face la termenele scadente. 94. Datoriile comerciale fac referire la: a. sume primite de la banc sau de la alte instituii de credit, rambursabile la scaden, purttoare de dobnd. b. sume n decontare privind relaiile dintre societi privind aprovizionarea cu materiale, prestarea unor lucrri sau servicii.* c. sume ce arat obligaia societii pentru rambursarea de capital fa de asociai/acionari atunci cnd acetia se retrag. 95. Imobilizrile n curs se refer la: a. cheltuieli efectuate n anul n curs dar care se cuvin exerciiilor financiare urmtoare. b. cheltuieli efectuate pentru obinerea de bunuri cu folosin ndelungat i nefinalizate la sfritul anului. * c. cheltuieli efectuate n anul n curs iar producia se obine n cadrul exerciiului financiar urmtor. 96. n categoria produselor finite se regsesc: a. bunuri al cror proces tehnologic nu sa ncheiat, urmnd a fi prelucrate n continuare de alt sector de activitate sau vndute terilor. b. bunuri achiziionate de ctre agenii economici n vederea vnzrii. c. bunuri produse de ctre agenii economici n vederea vnzrii.* 97. Activele circulante, se grupeaz n: a. stocuri i producia n curs de execuie, creane, investiii financiare pe termen lung, provizioane pentru cheltuieli. b. stocuri i producia n curs de execuie, disponibiliti bneti, datorii pe termen scurt, investiii financiare pe termen scurt. c. stocuri i producia n curs de execuie, creane, investiii financiare pe termen scurt, disponibiliti bneti.* 98. Indicai formula contabil corect pentru operaia: nregistrarea lunar a amortizrii unei magazii. a. 2812 Amortizarea construciilor = 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor b. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 212 Construcii c. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor =2812 Amortizarea construciilor* 99. Conform HG nr. 276/2013 privind stabilirea valorii minime de intrare a imobilizarilor corporale considerate mijloace fixe, aceast valoare este: a. 1800 lei b. 2500 lei* c. 2300 lei. 100. Indicai formula corect pentru operaia: o societate a amenajat un teren n regie proprie n sum de 500.000 lei: a. 2112 Amenajri de terenuri = 722 Venituri din producia de imobilizri 500.000* b. 2112 Amenajri de terenuri = 404 Furnizori din imobilizri 500.000 c. 2112 Amenajri de terenuri = 131 Subvenii pentru investiii 500.000 101. Indicai unde i transmit soldul conturile de cheltuieli la sfritul exerciiului financiar: a. n creditul contului 121 profit i pierdere; b. n debitul contului 121 profit i piedere;* c. nu i transmit soldul n contul 121 profit i pierdere. 102. Durata de utilizare economic a imobilizrilor necorporale este de maximum: a. 5 ani * b. 10 ani c. 15 ani. 103. O societate de panificatie are la nceputul lunii iulie un stoc de fain de 1000 kg cu o valoare de 2lei/kg. Pe parcursul lunii societatea mai achizitioneaz 500 kg fain (05.07.N) cu preul de 2,1 lei/kg, iar pe 20.07.N nc 700 kg fain cu 2,2 lei/kg. La data de 28.07. N se utilizeaz n procesul de producie cantitatea de 300 kg fin. La ce cost va fi evaluat stocul de fin utilizat avnd n vedere c pentru evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu, societatea folosete metoda FIFO (prima intrare-prima ieire)? a. 2 lei/kg* b. 2,1 lei/kg c. 2,2 lei/kg 104. Alegei formula contabil corect prin care se nregistreaz vnzarea imobilizrilor corporale la teri: a. 461 Debitori diveri = % 7583 Venituri din cedarea activelor i alte operaii de capital* TVA colectat b. 4111Clieni = % 7583Venituri din cedarea activelor i alte operaii de capital TVA colectat c. % = 7583 Venituri din cedarea activelor i alte operaii de capital 4111 Clieni 4427 colectat 105. n cadrul unei societi cu profil de alimentaie public, n cursul lunii decembrie au loc urmtoarele micri n stocul de orez: la 01 decembrie stocul iniial era de 100 kg orez evaluat la preul 5 lei/kg, pe 08 decembrie ieire din stoc 40 kg orez, pe 10 decembrie intrare n stoc 100 kg orez cu 5,1 lei/kg, pe 15 decembrie intrare n stoc 100 kg la 5,2 lei/kg, pe 20 decembrie, ieire din stoc 60 kg, iar pe 24 decembrie au mai ieit din gestiune 30 kg orez. La ce cost vor fi evaluate ieirile din stoc avnd n vedere c pentru evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu, societatea folosete metoda CMP (costul mediu ponderat) calculat la sfrit de lun? a. 5 lei/kg b. 5,1 lei/kg* c. 5,2 lei/kg 106. nregistrarea produselor finite obinute n urma procesului de producie se nregistreaz astfel: a. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse* b. 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite c. 345 Produse finite = 7588 Alte venituri din exploatare 107. n fermele zootehnice, sporul n greutate nregistrat la animale se nregistreaz n contabilitate dup formula: a. 711 Venituri aferente costului stocului de produse = 361 Animale i psri b. 361 Animale i psri = 7588 Alte venituri din exploatare c. 361 Animale i psri = 711 Venituri aferente costului stocului de produse * 108.O societate a achiziionat un utilaj cu o valoare de 200.000 lei i o durat de utilizare economic de 11 ani. Societatea opteaz pentru metoda de amortizare accelerat. Ct va fi valoarea amortizrii anuale n anul doi de funcionare, avnd n vedere c n primul an se amortizeaz 50% din valoarea de intrare? a. 100.000 lei b. 10.000 lei* c. 833,33 lei 109. Se dau urmtoare posturi de bilan existente n cadrul unei societi : Cheltuieli de constituire 400 lei, Capital social 2.000 lei, Debitori-diveri 3.600 lei, Programe informatice 450 lei, Casa in lei 800 lei, Personalsalarii datorate 9.000 lei, Tva de plat 1.200 lei, Conturi curente la banci n lei 1.700 lei, Impozit pe profit 500 lei, Furnizori 6.000 lei, Prime de emisiune 1.800 lei. Valorea datoriilor societii este: a.18500 lei b.16700 lei* c.18900 lei 110. Specificai care element nu reprezint o imobilizare corporal: a. mobilier; b. brevete;* c. cldiri. 111. n categoria activelor circulante nu se includ: a. construciile* b. creanele c. titlurile de participare* 112. n pasivul bilanier sunt cuprinse: a. datoriile* b. imobilizrile financiare c. capitalurile proprii* 113. Care sunt caracteristicile activelor imobilizate? a. activele imobilizate cuprind bunuri i valori care se utilizeaz o perioad ndelungat n activitatea entitilor.* b. activele imobilizate nu se consum de la prima ntrebuinare ci i transmit treptat valoarea asupra produselor obinute.* c. activele imobilizate sunt valori economice de investiie.* 114. Contul 345 Produse finite ine evidena existenei i micrii stocurilor de produse obinute n cadrul entitilor. Indicai situaiile n care acest cont se debiteaz: a. la recoltare - cu valoarea produselor recoltate. * b. la inventariere - cu valoarea produselor constatate plus cu aceast ocazie.* c. la vnzare - cu valoarea produselor finite vndute. 115. Care din urmtoarele valori pot fi asimilate imobilizrilor corporale la intrarea acestora n patrimonial societilor? a. preul de achiziie.* b. costul de producie.* c. valoarea de aport sau de utilitate* 116. n debitul conturilor de imobilizrilor corporale se nregistreaz tranzacii ce vizeaz intrri ale acestora n patrimoniul societilor. Identificai-le! a. achiziie de la teri. * b. realizate din producia proprie. * c. donaie sau aport n natur la capitalul social.* 117. Indicai care din urmtoarele enunuri definesc activele circulante: a. activele circulante se afl ntr-o continu fluen valoric, schimbndu-i periodic forma pe traseul banistocuri-creane-bani.* b. activele circulante reprezint valori economice de investiie cu lichiditate i perioada de utilizare mai mare de un an. c. activele circulante intr i ies din cadrul entitilor de mai multe ori sau cel puin o singur dat n cadrul unui exerciiu financiar.* 118. Conturile de imobilizri corporale nregistreaz n credit tranzacii ce au drept finalitate ieiri sau micorri ale valorii acestora. Care sunt modaliti de ieire ale acestora? a. scoatere din funciune a imobilizrilor corporale.* b. vnzare de imobilizri corporale.* c. retragere de capital social de ctre asociai sau acionari. * 119. Care sunt situaiile n care conturile de stocuri de materii prime i materiale nregisreaz ieiri, respectiv se crediteaz? a. atunci cnd sunt retrase de asociai sau acionari.* b. n situaia n care se constat materii prime i materiale lips la inventar imputabile i neimputabile.* c. atunci cnd materiile prime i materiale sunt donate sau distruse de calamiti naturale.* 120. n bilanul contabil este prezentat patrimoniul entitilor la data la care acest situaie financiar a fost realizat. Acest patrimoniu cuprinde: a. bunurile economice ale societii.* b. drepturile titularului de patrimoniu.* c. obligaiile titularului de patrimoniu.* 121. Alegei elementele care se modific i sensul modificrii pentru tranzacia: Se achiziioneaz un teren cu plat ulterioar: a. crete valorea terenurilor;* b. crete datoria fa de furnizori; c. crete datoria fa de furnizorii de imobilizri.* 122. Specificai care din urmtoarele tranzacii au ca rezultat o cretere a cheltuielilor: a. plata salariilor; b. primirea facturii de energie electric;* c. nregistrarea salariilor de pltit.* 123. Preurile CIF cuprind: a. cheltuielile de transport pn la portul de destinaie, fr a fi acoperite cheltuielile de asigurare b. cheltuielile de transport, asigurare i navlu pn la portul de destinaie; * c. cheltuielile de transport i asigurare pna la portul de destinaie, fr a fi acoperite cheltuielile de navlu 124. n cazul preurilor franco destinaie: a. marfa este livrat cumprtorului i toate cheltuielile de manipulare, ncrcare, transport i asigurare cad n sarcina acestuia b. marfa este livrat cumprtorului i toate cheltuielile de manipulare, ncrcare, transport i asigurare cad n sarcina furnizorului * c. marfa este livrat cumprtorului i cheltuielile de manipulare, ncrcare, transport i asigurare se mpart ntre furnizor i cumprator 125. Care este prima categorie de pre care a aprut n istorie? a. preul relativ * b. preul real c. preul curent 126. Cum vor fi preurile furnizorilor care nu au putere de negociere n relaia cu clienii? a. ridicate b. sczute * c. preurile nu sunt influenate de puterea de negociere. 127. Care din afirmaiile urmtoare sunt corecte? a. prin subvenionarea exporturilor preul pe piaa intern nu este modificat. b. prin subvenionarea exporturilor preul pe piaa intern devine mai mic. c. prin subvenionarea exporturilor preul pe piaa intern devine mai mare. * 128. Cum vor fi preurile produselor unui sector de activitate neprotejat prin bariere la intrare importante? a. ridicate b. sczute* c . preurile nu sunt influenate de barierele la intrare. 129. Puterea de negociere a clienilor este mare atunci cand: a. produsele cumprate din sector reprezint o parte mic a costurilor sau a achiziiilor clientului. b. produsele cumprate din sector sunt difereniate c. acest grup este concentrat sau cumpr cantiti importante n raport cu cifra de afaceri a vnztorului* 130. Un grup de furnizori este puternic atunci cand: a. furnizorii sunt obligai s lupte contra produselor de nlocuire b. sectorul este un client important al grupului de furnizori c. grupul de furnizori constituie o ameninare credibil de integrare n aval. * 131. Costurile de transfer includ: a. costurile de reciclare a forei de munc; * b. costul de timp pentru a proba sau admite o nou surs de aprovizionare * c. costuri pe termen lung pe care cumparatorul trebuie sa le suporte pentru a trece de la un produs al unui furnizor la altul 132. Existena produselor difereniate semnific faptul c: a. firmele bine stabilite au o imagine de marc i o clientel fidel * b. exist o constrnge pe noii venii la cheltuieli mari pentru a distruge fidelitatea clientelei existente * c. investiiile pentru instalarea unei imagini de marc nu sunt forte riscante 133. Preul real se calculeaz prin raportarea preului nominal de la un moment dat la: a. preul unui bun * b. preul unui serviciu * c. un venit ales ca etalon. * 134. Pre flat reprezint: a. preul la care se negociaz cerealele pe piaa internaional * b. suma pltit n momentul livrrii mrfii cu standardul corespunztor in totalitate cu preul stabilit * c. o categorie de pret, care este similar cu preul net * 135. Curba costului marginal are urmtoarea evoluie pe termen scurt: a. se situeaz sub curba costului mediu cnd acesta crete; b. intersectez curba costului mediu n punctul de minim al acestuia; * c. costul marginal se situeaz deasupra costului mediu ct timp acesta scade. 136. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte: a. oferta este considerat ca fiind legat n mod pozitiv de pre iar funcia ofertei este descresctoare n pre; b. cu ct preul este mai ridicat cu att oferta tinde s scad; c. oferta este considerat ca fiind legat n mod pozitiv de pre iar funcia ofertei este cresctoare n pre;* 137. Cum vor fi preurile produselor unui sector de activitate relativ concentrat n relaia cu clienii? a. ridicate * b. sczute c. preurile nu sunt influenate de concentrarea sectorului de activitate. 138. Intrarea unui nou venit ntr-un sector de activitate care realizeaz produse difereniate presupune riscuri: a. relativ mari; * b. relativ mici; c. riscurile asociate intrrii ntr-un sector de activitate nu depind de diferenierea produselor. 139. Cum vor fi preurile produselor unui sector de activitate ale crui produse sunt concurate de produse de inlocuire cu pre comparativ relativ sczut? a. ridicate b. sczute * c. preurile de valorificare nu sunt influenate de preurile produselor de nlocuire. 140. Costul total pentru obtinerea unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 150 de lei. In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru producerea unei unitati de produs a fost de 170 de lei, a. costul marginal in cazul producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mic decat pentru producerea unei unitati de produs * b. costul marginal se va mentine identic; c. costul marginal in cazul producerii celei de-a doua unitati de produs va fi mai mare decat pentru producerea unei unitati de produs 141. Costul total pentru obtinerea a 5 unitati de produs este de 810 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 70 de lei. In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, iar Costul marginal pentru producerea a 5 unitati de produs a fost de 70 de lei, a. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati de produs va fi mai mic decat pentru producerea a 5 unitati de produs b. costul marginal se va mentine identic * c. costul marginal in cazul producerii a 6 unitati de produs va fi mai mare decat pentru producerea a 5 unitati de produs 142. Costul total pentru obtinerea unei unitati de produs este de 370 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele doua unitati produse va creste cu 150 de lei. In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, pentru doua unitati produse: a. CFM>CVM b. CFM< CVM * c. CTM>CVM * 143. Costul mediu este o categorie de cost despre care se poate afirma c: a. nu este legat de volumul de producie realizat b. se determin n raport cu variaia produciei ntr-un interval de timp c. se poate calcula prin raportarea costului total la numrul de uniti de produse obinute * 144. Costul marginal este o categorie de cost despre care se poate afirma c: a. nu este influenat de producerea unei uniti suplimentare de produs b. se determin n raport cu producia realizat la un moment dat c. poate fi exprimat ca un raport ntre creterea costului total i creterea produciei * 145. Costul fix mediu este o categorie de cost despre care se poate afirma c: a. duce la formarea costului total mediu prin nsumarea acestuia cu costul variabil total b. se determin ca un raport ntre costul fix total i cantitile produse * c. crete pe msura producere de uniti suplimentare dintr-un produs 146. Costul complet este determinat prin nsumarea urmtoarelor categorii de cost: a. costurile directe i costurile indirecte * b. costurile fixe medii i costurile variabile medii c. costurile medii i costurile marginale 147. Costul total pentru obtinerea a 8 unitati de produs este de 890 lei. Prin producerea unei unitati suplimentare din acelasi produs, costul total pentru cele noua unitati produse va creste la 1060 lei. In conditiile in care costul fix total este de 200 lei, pentru noua unitati produse: a. Costul marginal =170 * b. CFM< CVM * c. CVM