grile md licenta 1

7/29/2019 Grile MD Licenta 1

1/430

Tematica i bibliografia pentru examenul de licen laFacultatea de Medicin Dentar

2009

DISCIPLINE GENERALE

1. Originea real a nervului trigemen este n:A) ganglionul trigeminalB) nucleul motor al nervului trigemenC) nucelu pontin al nervului trigemenD) nucleul spinal al nervului trigemenE) nucleul facialului

2. Nervul maxilar strbate urmtoarele regiuni:A) fosa zigomaticB) fosa pterigopalatinC) fisura sfenomaxilarD) anul infraorbitarE) fosa pterigoidian

3. Din nervul mandibular se desprind urmtoarele ramuri:A) nervul pterigoidian medialB) nervul auriculotemporalC) nervul lingualD)

nervul alveolar inferiorE) nervul timpanic

4. Nervul mandibular inerveaz prin intermediul ramurilor sale:A) muchiul maseterB) muchiul temporalC) muchiul buccinatorD) muchiul milohiloidianE) muchiul stiloglos

5. n glandele salivare se gsesc urmtoarele tipuri de receptori:A) colinergici de tip nicotinicB) colinergici de tip muscarinicC) adrenergiciD) dopaminergiciE)purinergici

6. Saliva primar este:A) este hipertonB) este izotonC) conine ioni de potasiu mai puin dect n plsmD) se mbogete n ioni de potasiu carew migraz paracelular din interstiiu spre

lumenE) conine amilaz i/sau mucin


2/430

7. Hipersalivaia:A) nsoete erupia dinilorB) apare n reflexul necondiionat la stimul vizualC) se ntlnete fiziologic n sarcinD) este un simptom de parazitoze intestinaleE) apare n intoxicaii cu Pb, Hg

8. Hiposalivaia:A) nsoete intoxicaia tabagicB) se ntlnete la menopauzC) este un semn de deshidratare severD) apare dup consumul de opiaceeE) este indus de atropin

9. pH-ul salivar:A) este mai acid la copiiB) depinde de concentraia dioxxidului de carbon sanguinC) este influenat de alimentaieD) variaz dependent de fluxul salivarE) crete n diabetul zaharat

10.*Odontoblastele conin cantiti mari de:A) amilazB) lipazC) fosfataz acidD) tripsinE) elastaz

11.Ce tipuri de fibre nervoase conine pulpa dentar:A) A alfaB) A betaC) A deltaD) CE) Toate cele 4 tipuri

12.*Dup maturarea complet a smalului ameloblastele sufer urmtoarele modificri:A) atrofieB)

degenerare ireversibilC) hiperplazie

D) aplatizareE) degenerare reversibil

13.n compoziia matricei dentinei intr:A)proteoglicaniB) glicogenC) colesterolD) fosfoproteineE) carboxiglutamat

14.*Smalul este format din:A) odontoblaste


3/430

B) cementoblasteC) ameloblasteD) fibroblasteE) mastocite

15.*Factorul etiologic primar n etiologia bolii parodontale este reprezentat de:A)placa bacterian dentarB) tartrul dentarC) trauma ocluzalD) caria dentarpE) edentaia

16.*Formarea plcii dentare ncepe la:A) 24 de ore dup periajB) 12 ore dup periajC) 90 de minute dup periajD) o or dup periajE) 30 de minute dup periaj

17.Din compoziia plcii dentare fac parte:A)bacteriiB) fungiC) virusuriD)protozoareE) mycoplasme

18.*Matricea interbacterian este alctuit din:A) lipopolizaharideB) complexe polizaharide-proteineC) carbohidraiD) substane mineraleE) exoenzime

19.Factorii de aprare prezeni la nivelul lichidului din anul gingival sunt:A) complementul sericB) anticorpi de tip IgG i IgMC) anticorpi de tip IgE i IgDD)

macrofageE) celule polimorfonucleare

20.Ptrunderea bacteriilor n esuturi poate fi favorizat chiar de unele manopere terapeuticechirugicale:

A) detartrajulB) chiuretajul gingivalC) netezirea cimentuluiD) chiuretajul radicularE) extracii


4/430

CHIRURGIE ORAL

21.*n pungile parodontale supracrestale inseria epitelial:A. nu prezint modificriB. este migrat coronar prin creterea n volum a gingieiC. este migrat apical ns osul alveolar nu prezint rezorbieD. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie redus de tip orizontalE. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie de tip vertical

22.Terapia iniial n boala parodontal cuprinde:A. eliminarea pungilor parodontaleB. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mmC. nlturarea factorilor iritativi i infecioi localiD. restabilirea raporturilor normale de ocluzieE. imobilizarea dinilor

23.Gutiera ocluzal de imobilizare a dinilor:A. este un mijloc de imobilizare temporarB. asigur contacte ocluzale minime n timpul micrilor funcionaleC. este utilizat numai n timpul nopiiD. se poart perioade lungi de timpE. respect parodoniul marginal i spaiile interproximale

24.Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaz prin:A. nlturarea obturaiilor ocluzale nalteB. nlturarea obturaiilor care nu refac punctul de contact interdentarC. obturarea corect a cariilor de coletD. nlturarea coroanelor de nveli incorect adaptate cervicalE. tratament ortodontic al malpoziiilor dentare

25.n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeaz prin:A. detartraj minuios efectuat cu ultrasunetei instrumente manualeB. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginalC. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de ocluzie isuprasolicit parodoniul

D. corectarea malpoziiilor dentareE. obturarea cariilor de colet i aproximale

26.Chiuretajul parodontal este indicat:A. n tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartricB. curativ n parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mmC. curativ n abcesul parodontalD. paliativ n formele avansate de boal parodontalE. n recidive postoperatorii dup alte intervenii

27.Indicaiile gingivectomiei sunt:A. pungi gingivale supraosoase n gingivite tartrice


5/430

B. parodontopatii hiperplazice hidantoiniceC. parodontopatii hiperplazice ereditareD. etap preliminar a gingivoplastieiE. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dini

28.*Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator interdentar dincauciuc, sunt permise dup un interval de:A. 48 ore postoperatorB. 5-7 zile postoperatorC. 12-14 zile postoperatorD. 30-40 zile postoparatorE. este interzis utilizarea unui stimulator interdentar

29.n chirurgia parodontal, operaiile cu lambou permit:A. obturarea corect a cariilor, ndeosebi a celor de colet i aproximaleB. ndeprtarea esutului patologic din pungile parodontale

C. repoziionarea gingiei fixeD. corectarea defectelor anfractuoase i a neregularitilor arhitecturale parodontaleE. mrirea zonei de gingie fix

30.Aplicaiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeele radiculare au ca obiective:A. cauterizarea cementului necroticB. detoxifierea suprafeei radiculareC. decalcifierea suprafeei radiculareD. mpiedicarea proliferrii esutului de granulaieE. favorizarea acolrii mucoasei de suportul dur osteoradicular

31.Chirurgia mucogingival const n corectarea conturului gingival prin:A. gingivectomieB. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateralC. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apicalD. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronarE. e gingivoplastie cu gref de mucoas liber

32.Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal, poate firecoltat de la nivelul:

A. bolii palatine

B. alveolelor postextracionale recenteC. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilareD. sternE. crestei iliace antero-superioare

33.Urmtoarele afeciuni generale contraindic orice intervenie chirurgical proprotetic:A. hipertensiune arterialB. sindrom SjgrenC. hemofilieD. insuficien renal cronicE. alergie la procain i antibiotice din grupa penicilinelor


6/430

34.Urmtoarele afeciuni loco-regionale contraindic orice intervenie chirurgicalproprotetic:

A. despictura labio-maxilo-palatinB. macroglosiaC. stomatita aftoas

D. eritroplaziaE. osteopetroza

35.*Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit interveniichirurgicale proprotetice:

A. prolapsul labialB. hipertrofia plicilor sublingualeC. hipertrofia papilelor linguale caliciformeD. hiperplaziile epitelioconjunctiveE. papilomatoza oral

36.Creasta gingival balant poate fi consecina:A. extraciilor laborioase cu pierdere de substan osoasB. hiperplaziei glandelor salivare accesoriiC. neprotezrii ndelungate a unei edentaii frontale n prezena dinilor antagonitiD. presiunilor inegal repartizate exercitate de o protez incorect adaptatE. rezorbiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiv sub aciunea prelungit a unei

proteze instabile

37.Frenoplastia sepractic prin :A. secionarea transversal a frenuluiB. secionarea transversal a frenului i sutura perpendicular a marginilor plgiiC. secionarea transversal pn la periost a frenului, excizia esutului fibrocicatriceal isutura n form de YD. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgiiE. excizia romboidal a frenului, decolarea, afrontarea i sutura longitudinal a marginilor

plgii

38.Plastia n Z este o tehnic aplicat n chirurgia proprotetic pentru:A. alungirea frenurilor labialeB. alungirea bridelor vestibulareC. excizia crestelor balante

D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendenteE. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale

39.n vederea extinderii suprafeei osoase acoperite cu mucoas fix keratinizat i curezilien normal se folosesc urmtoarele tehnici chirurgicale proprotetice:

A. plastia anurilor periosoaseB. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit cu un strat suficient de esut submucosC. plastia frenurilor i bridelor cu inserie pe coama crestei alveolareD. plastia submucoas a anurilor vestibulareE. plastia de adiie a substratului osos al crestei alveolare


7/430

40.*Metoda Kazanjian de plastie a anurilor periosoase, se realizeaz prin:A. dezinseria fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolareB. aplicarea direct a mucoasei pe periost dup decptuirea ei prin decolarea prilor moisubmucoase perimaxilareC. deplasarea inseriei mucoasei i esutului celular subiacent spremarginea bazilar, la

mandibul sau ct mai n sus, la maxilarD. deplasarea inseriei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare i acoperirea periostuluidenudat cu transplante epidermice Ollier-TierschE. decolarea mucoasei planeului oral mpreun cu muchii milohioidieni i geniogloi

41.Intervenia chirurgical proprotetic de plastie a anurilor paralinguale se realizeaz prin:A. incizie pe coama crestei alveolare ntre linia median i trigonul retromolarB. incizie imediat nuntrul crestei alveolare lateraleC. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor buccinatoriD. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor milohioidieniE. extirparea glandelor salivare sublinguale

42.*Plastia anurilor paralinguale dup metoda Traunner, se realizeaz prin:A. nlarea crestei alveolare prin diverse metodeB. rezecia torusului mandibularC. deplasarea planeului oral spre marginea bazilar a mandibuleiD. decolarea submucoas a prilor moi de pe versantul lingual al crestei E. deplasarea inseriei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilar a mandibulei iaplicarea de grefe de mucoas liber

43.Metoda Celesnik de plastie a anurilor perituberozitare const din:A. incizia i decolarea prilor moi perituberozitareB. excizia proliferrii fibromatoase tuberozitareC. regularizarea suprafeei tuberozitilor maxilareD. dezinseria fibrelor musculare pterigoidieneE. fracturarea poriunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide

44.Interveniile chirurgicale proprotetice de plastie a anurilor periosoase au ca scop:A. obinerea unei limi suficiente a zonei de mucoas fix pe creasta alveolaraB. eliminarea zonelor de mucoas fix cu circulaie deficitar, expus tulburrilor troficeC. distanarea structurilor mobile de creasta alveolarD. adncirea anurilor vestibulare i linguale

E. reducerea aciunii de dislocare exercitat de frenuri i bride45.Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea:A. indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolareB. raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioar C. formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoideD. formei i dimensiunii torusului maxilarE. prezenei unor procese patologice endoosoase

46.*Proeminenele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt:A. urmare a rezorbiei osoase inegale sub aciunea unor proteze instabile

B. hiperostoze produse de presiunea prelungit a unor proteze incorect adaptateC. consecina solicitrilor n exces exercitate de inseriile pe creast ale bridelor i frenurilorD. urmare a repetatelor complicaii inflamatorii osteoperiostale


8/430

E. consecina unor extracii dentare traumatizante

47.*Alveoloprotruzia frontal maxilar apare datorit:A. atrofiei centripete a maxilarului superiorB. devierii frontale a crestei maxilare sub aciunea presiunilor exercitate de limb

C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentarfrontal inferior restantD. edentaiilor terminale neprotezateE. extraciilor traumatizante ale dinilor frontali superiori

48.*Hiperostozele tuberozitilor maxilare sunt:A. proliferri fibromatoase care deformeaz tuberozitatea n sens transversal i verticalB. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitarC. proliferri epitelioconjunctive cu aspect balantD. neregulariti postextracionale ale tuberozitii maxilareE. ngroare masiv a ntregii tuberoziti prin depunere exagerat de esut osos

49.Regularizarea crestei alveolare edentate const n:A. excizia zonelor ngroate saubalante de mucoasB. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolareC. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiuneD. rezecia proeminenelor osoase cu dltia sau pensa ciupitoare de os i netezirea osului cuchiureta sau frezaE. rezecia modelant a torusurilor palatinale

50.Interveniile chirurgicale de rezecie modelant a torusurilor palatinale:A. se adreseaz planului osos al cmpului protetic maxilarB. urmresc obinerea stabilitii protezei care ar bascula datorit prezenei torusului palatinC. utilizeaz 2 incizii eliptice supraperiostaleD. implic sutur etan pentru a preveni suprainfecia osoasE. recomand aplicarea postoperatorie a unei plci palatinale sau a vechii proteze pentrudirijarea vindecrii

51.*Torusurile mandibulare:A. sunt formaiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolarB. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n vecintatea liniei medianeC. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n dreptul zonei premolar-molare

D. dau inserie muchilor geniogloiE. dau inserie muchiului milohioidian

52.Prezena torusurilor mandibulare:A. creaz dificulti n extracia premolarilor i molarilor inferioriB. mobilizeaz proteza datorit inseriei muchiului milohioidianC. creaz dificulti n fonaie i deglutiieD. se nsoete de jen dureroas la masticaieE. mpiedic extensia protezei pn la nivelul mucoasei planeului oral

53.Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuie sndeplineasc urmtoarele condiii:A. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat

B. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent


9/430

C. torus palatin bine exprimatD. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mareE. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare

54.*Tehnica rezeciei torusului palatin,presupune urmtoarele variante de incizii: A. incizie n"L"pentru crearea unui lambou triunghiularB. incizie marginal, paralel cu festonul gingival pentru crearea unui cmp operator largC. incizie n baionet pe bombarea maxim a formaiuniiD. dou incizii eliptice care circumscriu formaiuneaE. incizie liniar cu cte dou incizii orizontale sau divergente de degajare la capete

55.*Rezecia apofizelor genii hipertrofiate necesit o anestezie:A. troncular periferic la gaura mentonier bilateralB. troncular periferic la Spix bilateralC. troncular periferic a nervului lingual bilateralD. local prin infiltraie n baraj

E. local plexal

56.*Autotransplantul cartilaginos are urmtoarele dezavantaje:A. nu i pstreaz vitalitateaB. sufer modificri structuraleC. poate fi respins datorit structurii antigenice diferite de a organismului receptorD. se rezoarbe n proporie de peste 70%E. se mobilizeaz de pe creast, ngreunnd protezarea

57.Ceramohidroxilapatita este un material de adiie care:A. se amestec cu sngele pacientuluiB. se amestec cu ser fiziologicC. se amestec cu apa distilatD. se prezint sub form de bagheteE. se prezint sub form de granule

58.*Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule deceramohidroxilapatita, este posibil:

A. imediat postoperatorB. la 5-7 zile postoperatorC. la 2-3 sptmni postoperator

D. 4-6 sptmni postoperatorE. la 2-3 luni postoperator

59.Osteotomia sagital a ramului orizontal mandibular implic:A. abord exooralB. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioareC. secionarea orizontal a arcului mentonier ntre cele dou guri mentoniereD. despicarea vertical a ramului orizontal mandibular i mobilizarea fragmentului lingualE. aplicarea de grefe osoase spongioase n decalajul creat prin ascensionarea versantuluilingual mandibular


10/430

60.Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaz urmtoarele tehnici deosteoplastie:

A. osteoplastia tip inlayB. osteotomie sagitalC. osteotomie orizontal, tip LeFort I

D. osteotomie orizontal, tip LeFort IIE. osteotomie orizontal, tip LeFort III

61.*Dintele Turner este:A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur irdcin neformatB. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i rdcinneformatC. un dinte permanent complet format, care erupe precoceD. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoceE. caracteristic foliculitei expulzive

62.Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin:A. gingie roie edemaiatB. adenopatie submandibular frecventC. hiposialieD. insomnieE. somnolen

63.Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv la nivelulmolarului trei inferior sunt adevrate:

A. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2B. ntotdeauna este nsoit de trismusC. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pesuprafaa mucoaseiD. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatilE. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti,fatigabilitate

64.Pericoronarita acut supuratA. poate urma unei pericoronarite congestiveB. nu determin alterarea strii generale

C. poate determina dificulti masticatorii i disfagie ceea ce semnific extinderea procesuluiinflamator n esuturile vecineD. poate fi nsoit de trismus, care evolueaz odat cu procesul inflamator localE. este constant nsoit de limfadenit subangulomandibular

65.Erupia dinilor temporari are loc:A. de-a lungul unui interval de doi aniB. ntre lunile a 6--a i a 30-aC. ntre 6 i 12-13 aniD. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziuE. de la natere i pn la aproximativ 30 ani.


11/430

66.*Erupia dinilor permaneni, cu excepia molarilor de minte, are loc:A. de-a lungul unui interval de opt aniB. ntre lunile a 6-a i a 30-aC. ntre 6 i 12 aniD. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziu

E. de la natere i pn la aproximativ 18 ani

67.*Erupia molarilor de minte are loc:A. de-a lungul unui interval de doi aniB. intre lunile a 6-a i a 30-aC. ntre 6 i 12-13 aniD. dup 18 aniE. de la natere i pn la aproximativ 30 ani

68.Erupia precoce a dinilor temporari este:A. apariia anticipat pe arcad a unor dini normalconformai

B. consecina unor carene vitaminiceC. apariia pe arcad nainte de termen a unor dini insuficient formaiD. ntlnit n disendocriniiE. cauzat de extracia precoce a unui dinte temporar.

69.Accidentele i incidentele locale ale erupiei dinilor temporari sunt:A. gingivostomatitaB. pericoronarita supuratC. anorexie, vomD. manifestri febrileE. hematomul de erupie

70.Foliculita expulziv Capdepont:A. apare la nou-nscutB. este o infecie grefat la nivelul gingiei mugurilor dentaripermaneniC. se caracterizeaz prin ulceraii atone cu tendin la supuraieD. duce la mobilizarea i eliminarea dinilor afectai de pe arcadE. se nsoete de limfadenopatie regional.

71.Chistul de erupie:A. se prezint ca o tumefacie gingival decoloraie albstruie

B. se nsoete de stare febrilC. cuprinde un molar temporarD. se caracterizeaz prin roea vie localE. este fluctuent la palpare.

72.Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi:A. manifestri febrileB. tulburri digestiveC. tulburri respiratoriiD. tulburri urinareE. tulburri de cretere


12/430

73.Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt:A. incluzia dentarB. erupia tardivC. sialoree, hipersecreie conjunctivalD. fotofobie

E. chistul de erupie cutanat

74.Complicaiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt:A. abcesul lojii submandibulareB. abcesul lingualC. abcesul vestibularD. abcesul migratorE. flegmonul difuz al planeului oral.

75.Accidentele mecanice ale erupiei molarului de minte inferior sunt:A. nevralgii dentare

B. ulceraii jugale sau lingualeC. resorbii radiculare ale molarului doiD. tulburri de ocluzieE. trismus

76.Decapionarea este indicat la dinii care ndeplinesc urmtoarele condiii:A. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre mezialB. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre distalC. s fie erupt din structura osoas cel pin pn la ecuatorul anatomicD. fibromucoasa care acoper molarul n erupie s fie dispus n cortinE. s existe spaiu suficient ntre molarul doi i ramul ascendent.

77.Pentru a mpiedica formarea esutului de granulaie dup decapionare se cauterizeaz cu: A. ap oxigenatB. acid tricloraceticC. clorur de zinc 30%D. azotat de argintE. acid citric 30%

78.Pericoronarita acut supurat se manifest prin:A.jen dureroas

B. durere vie, pulsatilC. eliminare de secreie sero-sanghinolent de sub capionul mucosD. eliminare de secreie purulent de sub capionul mucosE. trismus

79.Complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:A. abcesul vlului palatinB. sinuzita maxilarC. sinuzita frontalaD. osteomielita maxilarE. celulita maseterin.


13/430

80.*Anclavarea dentar reprezint:A. incluzia parial a unui dinteB. incluzia superficial a unui dinteC. ancorarea unui dinte descoperit chirurgicalD. mpiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupiei unui dinte al crui sac pericoronar

comunic cu cavitatea oral.E. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare

81.Cauzele locale incriminate n patogenia incluziilor dentare sunt:A. sediul sau forma mugurelui dentarB. lipsa de spaiuC. tumori benigne localizate n zona respectivD. tulburri de dezvoltare a maxilarelorE. radiaiile ionizante aplicate n scop terapeutic maxilarelor

82.Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:A. ereditateB. hipertiroidismC. sifilisD. rahitismE. hipovitaminoze

83.Incluzia dentar:A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerarB. reprezint rmnerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,dup perioada sanormal de erupie,sacul pericoronar fiind integruC. poate fi complet sau total, cnd dintele se afl n ntregime intraososD. poate fi partial, cnd coroana dintelui, inconjurat parial de os, este separat defibromucoas numai prin sacul pericoronar inchisE. se refer la un dinte a crui coroana, parial degajat de os, se afl sub fibromucoasagingival ia crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral,dar care nu-i poate continuaerupia datorit unui obstacol mecanic.

84.Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive const n:A. vitaminoterapieB. incizia capionuluiC. cauterizarea chimic a capionului

D. tratament antibiotic generalE. tratament antialgic

85.Decapionarea se contraindic n urmtoarele cazuri:A. recidivele infeciei sunt frecventeB. mucoasa cade ca o cortin pe suprafaa ocluzal a molarului de minteC. mucoasa este subire i dispus ca o fa de mas pe suprafaa ocluzal a molarului deminteD. erupia dintelui are loc n afara sau nuntrul curburii arcadei dentareE. dintele s fie erupt din os cel puin pn la ecuatorul coronar.

86.Accidentele intraoperatorii ce pot surveni n cursul odontectomiei molarului de minteinferior sunt:A. fractura rdcinilor molarului trei inferior,cnd sunt lungi, efilate, divergente


14/430

B. fractura sau luxaia molarului doi inferiorC. deschiderea canalului mandibular i lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea nervuluilingual prin fractura tablei osoase interneD. fractura mandibuleiE. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar.

87.Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt:A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecinB. luxaia unui dinte vecinC. fractura crestei alveolareD. deschiderea sinusului maxilarE. perforarea planeului nazal

88.Conditiile necesare redresrii chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt:A. existena unui spaiu suficient alinierii caninului pe arcada dentarB. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare

C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatoriiD. sa fie instituit o antibioterpie riguroas, atat pre- cat si postoperatorE. axul longitudinal s fie vertical sau puin oblic

89.Dezinfecia sacului folicular n pericoronarita congestiv a dinilor temporari se realizeazcu urmtoarele soluii:

A. DAlibourB. de cloraminC. de permanganat de potasiu 1/10000D. DakinE. nici un rspuns nu este corect.

90.*Diagnosticul diferenial al foliculitei expulzive capdepont se face cu:A. herpanginaB. erupia precoceC. hematomul de erupieD. aftoza bucal izolatE. impetigo

91.Gingivostomatita ulcero-necrotic se caracterizeaz prin:A. hiposialie

B. ulceraii acoperite de depozite necroticeC. halenD. mobilitate dentarE. stare general nealterat

92.Infecia sacului folicularn pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prinurmtoarele ci:

A. limfaticB. vascular-sanguinC. transosoasD. de la un proces septic periapical al premolarului 2

E. de la alveolita postextracional a molarului 2.


15/430

93.Ulceraia mucoasei obrazului provocat de erupia vestibularizat a molarului de mintesuperior:

A. este mai rar dect cea produs de erupia molarului de minte inferiorB. are caracter aftoidC. este nsoit de alterarea strii generale

D. ntreine i agraveaz leucoplaziaE. ntreine i agraveaz lichenul plan.

94.Gingivostomatita odontiazic se caracterizeaz prin:A. ulceraii acoperite cu un depozit glbui sau chiar pseudomembraneB. ulceraii extinse la ntreaga mucoas oralC. limfadenopatie loco-regionalD. dureri spontane sau povocate de masticaieE. ulceraii localizate n jurul molarului de minte,cu intensitate maxim la acest nivel.

95.Complicaiile erupiei molarului de minte inferior sunt:A. mecaniceB. inflamatoriiC. troficeD. pulmonareE. tumorale

96.Accidentele i incidentele de erupie la edentai:A. au la origine incluziile caninilor i molarilorB. nu prezint simptomatologie subiectivC. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomaticD. mucoasa adiacent se ulcereaz i se infecteazE. pot duce la complicaii ca osteita, osteomielita sau fractura osului.

97.Hematomul de erupie se deosebete de chistul de erupie prin:A. culoareB. dimensiuneC. consistenD. evoluieE. prezena durerii.

98.*In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:A. 12 de zile dupa interventie;B. 20 de zile dupa interventie;C. doua saptamni de la interventie;D. 10 zile dupa interventie;E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;

99.Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitatesinusala se iau urmatoarele masuri :

A. se efectueaza un examen radiografic;B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna;

D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;


16/430

100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la :A. 15 - 20 de minute de la extractie;B. 1 ora dupa extractie;C. o zi dupa extractie;D. cateva zile zile postextractional;

E. 2 saptamani dupa extractie;

101. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede snt :A. gingia este palida, atona;B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;C. marginile alveolei snt tumefiate, turgescente;D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;

102. In alveolita uscata tratamentul consta n :A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);

B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint n alveola;D. analgezice pe cale generala;E. chiuretajul alveolar, pentru ndepartarea sechestrelor lameliforme;

103. Indicatiile drenajului transmaxilar:A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este

posibil sau nu este eficientB.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sauexpune la complicatiiC.abcesul vestibularD.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superioriE.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilarcanalul alveolar inferior sau gaura mentoniera

104. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele cazuri: :A. cnd materialul de obturaie a canalului a depsit foramenul apicalB. cnd procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapicalC. n cazul chisturilor maxilareD. n cazul fistulelor oro-antraleE. n cazul rdcinilor scurte

105. Contraindicatiile rezectiei apicale:A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepteB. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radaciniiC. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand multimplantarea radaciniiD. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radaciniiE. pacient cu afectiuni cardiace decompensate

106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnicaoperatorie:

A. rezectia insuficienta a apexuluiB. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecataC. largirea exagerata a canalului radicular


17/430

D. chiuretajul incompletE. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate

107. Indicatiile rezectiei apicale :A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect

B. cai false in treimea apicala a radaciniiC. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicularD. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronaraE. obturatii radiculare incomplete

108. Osteotomia transmaxilar este indicat atunci cnd:A. drenajul endodontic nu este posibilB. procesul inflamator este in stadiul submucosC. tratamentul endodontic nu este suficientD. tabla osoasa vestibular este subire i lizat de procesul periapicalE. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar

109. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care:A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartatB. au coroana integra si canalul radicular neobturatC. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizateD. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturateE. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase

110. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt:A. hemofiliaB. nefritele cronice severeC. toxicozele graveD. osteoporoza senilaE. starile febrile

111. Tehnica replantrii dentare terapeutice presupune urmtoarele manopere:A. extracia dentar cat mai putin traumatizant, att pentru rdcin, ct ipentru peretelealveolarB. dintele extras trebuie pastrat ntr-o soluie iodoformatC. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologicD. dintele extras trebuie inut n clete, nvelit cu comprese cu ser fiziologic

E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezezeparodontiul marginal al dintelui transplantat

112. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii:A. paroodontita apicala cronica granulomatoasaB. chisturi radiculare mici si mijlociiC. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicularD. esecuri ale tratamentului endodonticE. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii

113. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere:A. inciziaB. decolarea lamboului muco-periosticC. reperarea zonei de trepanare si trepanarea


18/430

D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapicalE. prepararea cavitatii radiculare

114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologicalocala:

A. parodontita apicala acutaB. osteita periapicala cronica, trenantaC. canale obstruate de procese dentinareD. cai false in treimea apicalaE. procese inflamatorii ale varfului radacinii

115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fidate de:

A. anchiloza temporo-mandibularB. bridele cicatricealeC. sindromul algodisfuncional

D. laxitatea ligamentarE. sclerodermie

116. Amputaia radicular este indicat la urmatorii dini:A. molar 1 superiorB. premolar 1 inferiorC. molar 2 superiorD. molar 3 superiorE. molarii 1 si 2 inferiori

117. Metode de chirurgie endodontica sunt:A. Chiuretajul periapicalB. Replantarea dentaraC. Rezectia apicalaD. Amputatia radicularaE. Drenajul transosos juxtaapical

118. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:A. hemoragia spongioasaB. perforarea planseului foselor nazaleC. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonierE. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori

119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:A. inainte de operatieB. intraoperatorC. dupa operatieD. cu 30 minute inainte de interventieE. nu are importanta

120. Particularitile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine contsunt:A. gaura mentoniera

B. canalul mandibular cu continutul sau


19/430

C. corticala vestibulara deosebit de groasaD. numarul radacinilorE. corticala linguala subtire

121. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:A. hemoragia spongioasaB. perforarea planseului foselor nazaleC. deschiderea sinusului maxilarD. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonierE. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori

122. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt:A. sectionarea coroaneiB. rezectia apexuluiC. extractia radacinii bolnaveD. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii

E. obturatia retrograda a canalului radicular

123. n cursul amputaiei rdcinii vestibulare la molarii superiori, incizia mucoperiostuluiva fi:

A. curb, la 0,5 cm de marginea gingivala B. circumferenialC. in trapez cu baza mica in susD. in LE. in V

124. *Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu:A. freze sferice nr. 4-6 de pies dreaptB. dispozitivul Brosch-TraunnerC. chiureta alveolarD. ciupitorul de osE. elevatorul

125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilorfrontali este:

A. extractia dentaraB. rezectia apicala

C. chiuretajul periapicalD. drenajul transososE. extractia alveoloplastica

126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca:A. la 2 saptamani dupa rezectieB. dupa suprimarea firelor de suturaC. la 4-6 saptamaniD. dupa 8 saptamaniE. la 3 luni postoperator

127. *Premolarizarea inseamna:A. rezectia apicala a premolarilorB. amputatia radiculara a premolarilor superiori


20/430

C. amputatia radiculara a molarilor superioriD. amputatia radiculara a molarilor inferioriE. amputatia radiculara a premolarilor inferiori

128. Dupa rezectia apicala, umbra reziduala Hammer reprezinta:A. recidiva a procesului periapicalB. osificare incompletC. imaginea radiologica post rezectie apicalaD. osteita postoperatorieE. esec al rezectiei apicale

129. *Alveolita umed se caracterizeaz prin:A. prezena unui cheag murdar acoperit de depozite purulenteB. dureri iradiante imediat postextracionalC. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detaseaz cu usurinD. sngerare abundent

E. absena complet a cheagului intraalveolar

130. *Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este:A. mesarea iodoformataB. cheagul sangvin endoalveolarC. materialele de aditie osoasaD. conurile cu antibioticeE. mesarea cu substante antiseptice

131. Extracia alveoloplastic presupune:A. sutura plgiiB. protezarea imediatC. protezarea tardivD. regularizarea osoasE. antibioterapie obligatorie

132. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:A. momentul produceriiB. felul vasului lezatC. metoda de tratamentD. cauza care le-a generat

E. afectiunile generale ale pacientului133. Extracia dentar poate induce:A. Bacteriemie tranzitorie.B. Ascensiuni termice.C. Leucocitoz .D. Creterea VSH.E. Leucopenie.

134. Extracia dinilor temporari este indicat n urmtoarele situaii:A. Dini cu carie dentar.

B. Dini cu fracturi coronare.C. Dini cu luxaii incomplete.D. Dini care produc malpoziii ale dinilor permaneni.


21/430

E. Dini care mpiedic erupia fiziologic a dinilor permaneni.

135. n cazul extraciei dinilor temporari:A. Se folosesc elvatoare cu lam fin.B. Se aplic deprttoare de arcade.

C. Se practic chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta.D. Se aplic tamponament de protecie meninut 30 de minute.E. se recomand dispozitive menintoare de spaiu.

136. Indicaiile majore ale extraciei dentare sunt determinate de:A. Complicaiile cariilor dentare.B. Complicaiile parodontopatiilor marginale.C. Riscul unei bacteriemii postextracionale.D. Traumatismele dento-parodontale.E. Afeciuni generale.

137. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ,extractia dentara se efectueaza:

A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicalaB. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicalaC. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicalaD. oricandE. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala

138. *In sarcin este de preferat s se evite extraciile dentare:A. n prima si ultima lunB. n primele 3 luni i ultimele 2 luniC. numai n ultima lunD. pe toata perioadaE. in primele 3 luni i ultimele 3 luni

139. Pregtirile pentru extracia dentar includ:A. Antibioterapie parenteralB. Pregtirea instrumentarului.C. Eventual premedicaie sedativ.D. Anestezie loco-regional.E. Detartraj.

140. Instrumentarul auxiliar pentru extracia dentar cuprinde:A. Bisturiu.B. Deprttor tip Langenbeck.C. Oglind dentar.D. Pense ciupitoare de os.E. Cleti i elevatoare.

141. La extracia cu cletele amplitudinea micrilor de basculare va fi mai mare vestibular:A. n cazul arcadei superioare cu excepia molarilor unuB. n cazul dinilor arcadei superioare

C. n cazul dinilor arcadei inferioareD. n cazul molarilor inferioriE. n cazul dinilor arcadei inferioare cu excepia molarilor


22/430

142. Pentru extractia caninilor superiori:A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinalB. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibularC. miscarile de rotatie sunt contraindicate

D. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusaE. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica

143. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolarB. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolariC. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doiD. premolarul doi are de obicei doua radaciniE. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact

144. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse se face in urmatoareleconditii:

A. molar de minte cu coroana integraB. cnd lipsete molarul 2C. molari 3 cu rdcini recurbate distalD. molari 3 rdcini drepteE. molari 1 si 2 integri prezeni

145. In locul elevatorului in limba de crap (Lecluse), pentru extractia molarilor de minteinferiori integri se poate folosi:

A. elevatorul drept mai lat in jgheabB. elevatorul drept in flacaraC. elevatoarele cu cioc lateralD. elevatorul picior de ciutaE. elevatorul in baioneta

146. Extractia cu separarea radacinilor este indicata cand:A. radacinile sunt unite in blocB. radacinile sunt inclavateC. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveoleiD. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept ososE. radacinile s-au fracturat

147. *La molarii superiori, sectiunea pentru separarea radacinilor va fi:A. in forma de VB. in forma de YC. in forma de TD. mezio-distalaE. vestibulo-orala

148. Alveolotomia este indicata in cazul:A. radacinilor ramase intraalveolarB. radacini care nu pot fi extrase cu clestele

C. radacinilor luxate totalD. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoareleE. anchiloze temporo-mandibulare


23/430

149. Tehnica extractiei alveoloplastice cuprinde urmatorii timpi operatori:A. incizia si decolarea mucoperiostuluiB. trepanarea osoasaC. extractia dentara

D. regularizarea osoasaE. sutura postextractionala

150. Postextractional, bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de oreB. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 oreC. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zileD. va evita fumatul cel putin 24 de oreE. sa nu suga plaga alveolara

151. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:A. alveolita umedaB. fracturarea unor instrumenteC. inghitirea unor corpi strainiD. aspirarea unor fragmente dentareE. luxatii ale dintilor vecini

152. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:A. fractura crestei zigomato-alveolareB. fractura mandibuleiC. deschiderea antrumuluiD. fractura tuberozitatii maxilareE. alveolotomia

153. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda:A. asezarea pacientului in decubit ventralB. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologieC. examen radiologicD. dieta bogata in fibreE. intubatie oro-traheala

154. Extracia dinilor temporari cu carii complicate este indicat n urmtoarele situaii:A. dini cu carii profundeB. dintii care ntrein procese de osteomielitC. dinti care ntrein procese de osteitD. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilareE. dinti cu distructie coronara

155. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicalaB. dinti cu tulburari severe de eruptieC. dinti fracturati nerecuperabiliD. dinti cu distructii coronoradiculare intinse

E. dinti cu gangrena

156. *Luxaia dentar se face prin:


24/430

A. miscri de basculare vestibulo-orale, amplitudinea micrii fiind mai mare palatinal ladinii arcadei superioare, cu excepia molarilor unuB. miscri de basculare vestibulo-orale combinate cu miscri de rotaie n ax la dinii

pluriradiculariC. miscri de basculare vestibulo-orale, cu amplitudine mrit spre oral, la molarul unu

superiorD. miscri numai de roatie n ax la caninii superioriE. miscri de basculare vestibulo-orale i de rotaie n ax la premolarii primi superiori.

157. n timpul extraciei cu cleele a molarilor de minte superiori:A. gura pacientului va fi larg deschis pentru a avea vizibilitate optimB. se va utiliza cletele cu dubl curbur, care se aplic in axul dinteluiC. priza clestelui va fi verificat prin control palpatoriuD. in cazul rdcinilor divergente, miscrile de basculare vor fi lente, pentru a evitafracturarea rdcinilorE. micrile de basculare spre napoi sunt indicate n cazul molarului de minte superior,

pozitia sa pe arcada superioar permitnd acest lucru.

158. Extracia dentar poate induce:A. ascensiuni termiceB. leucopenieC. limfocitozD. bacteriemie tranzitorieE. modificari cardio-vasculare

159. Bacteriemia tranzitorie:A. apare in special in parodontite apicale acuteB. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicaleC. apare in special in angina pectoralaD. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococuluiE. apare in special in stomatite aftoase

160. n plaga alveolar postextracional normal se indic:A. chiuretajul energic al alveoleiB. chiuretajul marginal al alveoleiC. strngerea marginilor alveolei intre index i policeD. aplicarea de mee iodoformate intraalveolar

E. pansament simplu supraalveolar161. Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:A. dureriB. edemC. trismusD. anchilozaE. emfizem subcutanat

162. In cursul extractiei dentare se pot produce leyiuni ale nervilor:A. alveolar supero-anterior

B. alveolar inferiorC. mentonierD. lingual


25/430

E. nazo-incisiv

163. Complicatiile extractiei dentare sunt:A. fracturarea mandibuleiB. luxatia mandibulei

C. sinusita postextractionalaD. hemoragia postextractionalaE. alveolita postextractionla

164. Factori locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolareB. vasodilatatia secundara postanestezicaC. hemofiliaD. plagile osoase intinseE. clatitul puternic

165. Hemoragia postextractionala imediata apare:A. la o jumatate de ora de la extractieB. la 3-4 zile de la extractieC. de obicei dupa extractii traumatizanteD. la hemofiliciE. la 24 de ore de la extractie

166. Tratamentul preventiv al alveolitei postextracionale presupune:A. alegerea momentului potrivit pentru extracieB. toaleta ingrijit a plgii n timpul extraciilor traumatizanteC. tratament preventiv antibiotic cnd evoluia postextracional ar putea fi nefavorabilD. tratament general de stimulare a cicatrizariiE. tratament antibiotic intraalveolar

167. Pentru efectuarea extraciei dentare la bolnavii corticodependeni, sunt necesareurmtoarele msuri:

a. scderea dozei de corticosteroizi;b. protecie antibiotic;c. ntreruperea corticoterapiei;d. controlul hemostazei prin administrarea substanelor hemostatice;e. ntreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore nainte de extracie.


26/430

168. Pentru extracia incisivilor laterali superiori:a. micrile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare spre palatinal;

b. micrile de basculare vestibulo-orala sunt mai accentuate spre vestibular;c. ntotdeauna se asociaz micri de rotaie;d. micrile de rotaie sunt contraindicate;e. este utilizat cletele drept cu flci mai subiri.

169. Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletilor este indicat n urmtoarele situaii:a. rdcina dentar este situat la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite

crearea unui an periradicular care s permit insinuarea flcilor cletelui;b. rdcina prezint cel puin un perete vestibular sau oral supraalveolar;c. rdcina prezint perei rezisteni supraalveolari;d. rdcina este situat la nivelul marginii alveolare, flcile cletelui aplicndu-se pe tabla

osoas vestibular i oral;e. cnd exist condiii de aplicare i priza corect a cletelui.

170. n alveolita postextracional umed:a.gingivomucoasa care acoper osul alveolar este palid, aton;

b.cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoare;c.pereii alveolari sunt albicioi, uscai;d.cheagul este brun-cenuiu i se detaeaz uor;e.pereii osoi sunt infiltrai.

171. n tehnica extraciei dentare cu cletele, prin luxaie:a. se realizeaz o lrgire progresiv a alveolei;

b. se rup ligamentele dento-alveolare;c. se secioneaz ligamentul circular al dintelui;d. se mobilizeaz dintele n alveola sa;e. manoperele de basculare vor avea aceeai amplitudine att vestibular ct i lingual,

tablele osoase avnd o grosime sensibil egal.

172. Dintele Turner este:a. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i

rdcin neformat;b. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i

rdcin neformat;c. premolarul doi inferior cu erupie precoce, cu modificri de volum, form, structur i

rdcin neformat;d. premolarul unu inferior cu erupie precoce, cu modificri de volum, form, structur;e. molarul unu inferior temporar cu erupie precoce, cu modificri de volum, form,

structur;

173. Dintre semnele locale n pericoronarita congestiv la dinii temporari pot fi amintite:a. gingie roie edemaiat;

b. gingie dureroas uneori sngernd;c. mucoasa gingival este tumefiat, ntins, lucioas, de un rou intens;d. adenopatie submandibular frecvent;e. la palpare mucoasa gingival este fluctuent i foarte dureroas.

174. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv lanivelul molarului trei sunt adevrate:


27/430

a. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoasei situate distal de molarul2;

b. ntotdeauna este nsoit de trismus.c. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe

suprafaa mucoasei;

d. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatil;e. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti,fatigabilitate;

175. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive:a. poate fi conservativ;

b. poate fi radical, prin extracia dintelui;c. prin decapionare trebuie ca dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la

ecuatorul coronar;d. decapionarea poate fi indicat frecvent ca metod de tratament chirurgical;e. const exclusiv n extracia dintelui.

176. Pericoronarita acut supurat:a. poate urma unei pericoronarite congestive;

b. nu determin alterarea strii generale;c. poate determina dificulti masticatorii i disfagie, ceea ce semnific extinderea

procesului inflamator n esuturile vecine;d. poate fi nsoit de trismus, care evolueaz odat cu procesul inflamator local;e. fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar dac nu este asigurat drenajul

puroiului.

177. Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele dinilortemporari:a. avulsii;

b. luxaii cu intruzie, extruzie sau laterale;c. fracturi coronare;d. fracturi radiculare;e. contuzii.

178. Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dinilor permaneni include:a. R.M.N.;

b. examen radiografic n dou incidene;c.

testarea vitalitii;d. teste biologice sanguine;

e. tomografie computerizat.179. Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit tratament:

a. subluxaia;b. luxaia cu intruzie;c. luxaia cu extruzie;d. luxaia lateral;e. contuzia.

180. Dintre factorii favorizani ai traumatismelor dento-parodontale, menionam:a. cariile profunde;


28/430

b. dispozitivele corono-radiculare;c. tulburrile de mineralizare dentara;d. accidentele sportive;e. bolile parodontale.

181. Fracturile coronare complicate:a. afecteaz smalul, fr deschiderea camerei pulpare;b. afecteaz dentina, deschiderea camerei pulpare;c. afecteaz smalul sau dentina, fr deschiderea camerei pulpare;d. sunt fracturi care intereseaz camera pulpar;e. se trateaz prin replantare dentara.

182. In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:a. 12 de zile dupa interventie;

b. 20 de zile dupa interventie;c. doua saptamni de la interventie;d. 10 zile dupa interventie;e. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;

183. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina cavitatesinusala se iau urmatoarele masuri :a. se efectueaza un examen radiografic;

b. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);c. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna;d. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;e. se va folosi metoda Caldwell - Luc;

184. Hemoragia tardiva postextractionala apare la :a. 15 - 20 de minute de la extractie;

b. 1 ora dupa extractie;c. o zi dupa extractie;d. cateva zile zile postextractional;e. 2 saptamani dupa extractie;

185. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede snt :a. gingia este palida, atona;

b. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;c.

marginile alveolei snt tumefiate, turgescente;d. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;

e. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;186. In alveolita uscata tratamentul consta n :

a. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);b. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;c. introducerea unei mese cu Nitrat de argint n alveola;d. analgezice pe cale generala;e. chiuretajul alveolar, pentru ndepartarea sechestrelor lameliforme;

187. Indicatiile drenajului transmaxilar:a. parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nueste posibil sau nu este eficient


29/430

b. parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sauexpune la complicatii

c. abcesul vestibulard. se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiorie. la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul

maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera

188. Chiuretajul periapical este indicat in urmatoarele cazuri: :a. cand materialul de obturatie a canalului a depasit foramenul apical

b. cand procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapicalc. in cazul chisturilor maxilare de dimensiuni micid. cand conditiile loco-regionale nu permit rezectia apicalae. in cazul radacinilor scurte

189. Contraindicatiile rezectiei apicale:a. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte

b. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radaciniic. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand

mult implantarea radaciniid. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radaciniie. pacient cu afectiuni cardiace decompensate

190. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnicaoperatorie:

a. rezectia insuficienta a apexuluib. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecatac. largirea exagerata a canalului radiculard. chiuretajul incomplete. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate

191. Indicatiile rezectiei apicale :a. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect

b. cai false in treimea apicala a radaciniic. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radiculard. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronarae. obturatii radiculare incomplete

192.

Osteotomia transmaxilara este indicat atunci cand:a. drenajul endodontic nu este posibilb. procesul inflamator este in stadiul subperiostalc. tratamentul endodontic expune la complicatiid. tabla osoasa vestibulara este subtire si lizata de procesul periapicale. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar

193. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care:a. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat

b. au coroana integra si canalul radicular neobturatc. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizated. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturatee. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase


30/430

194. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt:a. hemofilia

b. nefritele cronice severec. toxicozele graved. osteoporoza senilae. starile febrile

195. Tehnica replantarii dentare terapeutice presupune urmatoarele manopere:a. extractia dentara cat mai putin traumatizanta,atat pentru radacina,cat si pentru peretele

alveolarb. dintele extras trebuie pastrat in timpul tratamentului in solutie salinac. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologicd. durata de timp cat dintele se afla in afara alveolei,nu trebuie sa depaseasca 60 de minutee. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze

parodontiul marginal al dintelui transplantat

196. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii:a. paroodontita apicala cronica granulomatoasa

b. chisturi radiculare mici si mijlociic. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radiculard. esecuri ale tratamentului endodontice. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii

197. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere:a. incizia

b. decolarea lamboului muco-periosticc. reperarea zonei de trepanare si trepanaread. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapicale. prepararea cavitatii radiculare

198. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologicalocala:

a. parodontita apicala acutab. osteita periapicala cronica, trenantac. canale obstruate de procese dentinared. cai false in treimea apicalae. procese inflamatorii ale varfului radacinii

199. Dificultati ce tin de factori patologici, intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelulmolarilor superiori, pot fi:

a. limitarea deschiderii guriib. bridele cicatricealec. sindromul algodisfunctionald. laxitatea ligamentarae. sclerodermie

200. Amputatia radiculara este indicata in raport cu dintii,la urmatorii dinti:a. molar 1 superior

b. premolar 1 inferiorc. molar 2 superiord. molar 3 superior


31/430

e. molarii 1 si 2 inferiori201. Metode de chirurgie endodontica sunt:

a. Chiuretajul periapicalb. Replantarea dentarac. Rezectia apicalad. Amputatia radicularae. Drenajul transosos juxtaapical

202. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:a. hemoragia spongioasa

b. perforarea planseului foselor nazalec. deschiderea sinusului maxilard. lezarea pachetului vasculo-nervos mentoniere. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori

203. Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:a. inainte de operatie

b. intraoperatorc. dupa operatied. cu 30 minute inainte de interventiee. nu are importanta

204. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt:a. gaura mentoniera

b. canalul mandibular cu continutul sauc. corticala vestibulara deosebit de groasad. numarul radacinilore. corticala linguala subtire

205. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:a. hemoragia spongioasa

b. perforarea planseului foselor nazalec. deschiderea sinusului maxilard. lezarea pachetului vasculo-nervos mentoniere. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori

206.

Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt:a. sectionarea coroaneib. rezectia apexuluic. extractia radacinii bolnaved. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radaciniie. obturatia retrograda a canalului radicular

207. In cursul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori, incizia va fi:a. curba, la 0,5 cm de marginea gingivala

b. in trapez, cu baza mare in susc. in trapez cu baza mica in susd. in Le. in V


32/430

208. n pungile parodontale supracrestale inseria epitelial:a. nu prezint modificri

b. este migrat coronar prin creterea n volum a gingieic. este migrat apical ns osul alveolar nu prezint rezorbied. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie redus de tip orizontale. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie de tip vertical

209. Terapia iniial n boala parodontal cuprinde:a. eliminarea pungilor parodontale

b. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mmc. nlturarea factorilor iritativi i infecioi localid. restabilirea raporturilor normale de ocluziee. imobilizarea dinilor

210. Gutiera acrilic de imobilizare a dinilor:a. este un mijloc de imobilizare provizoriu

b. asigur contacte ocluzale minime n timpul micrilor funcionalec. este utilizat numai n timpul nopiid. se utilizeaz perioade lungi de timpe. respect parodoniul marginal i spaiile interproximale

211. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaz prin:a. nlturarea obturaiilor ocluzale nalte

b. nlturarea obturaiilor care nu refac punctul de contact interdentarc. obturarea corect a cariilor de coletd. nlturarea coroanelor de nveli incorect adaptate cervicale. tratament ortodontic al malpoziiilor dentare

212. n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeazprin:

a. detartraj minuios efectuat cu ultrasunete i instrumente manualeb. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginalc. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de

ocluzie i suprasolicit parodoniuld. corectarea malpoziiilor dentaree. obturarea cariilor de colet i aproximale

213.

Chiuretajul parodontal este indicat:a. pentru reducerea inflamiei pungilor gingivale supraosoaseb. curativ n parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mmc. curativ n abcesul parodontald. paliativ n formele avansate de boal parodontale. n recidive postoperatorii dup alte intervenii

214. Indicaiile gingivectomiei sunt:a. pungi gingivale supraosoase n gingivite tartrice

b. parodontopatii hiperplazice hidantoinicec. parodontopatii hiperplazice ereditared. etap preliminar a gingivoplastieie. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dini


33/430

215. Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator interdentardin cauciuc, sunt permise dup un interval de: a. 48 ore postoperator

b. 5-7 zile postoperatorc. 12-14 zile postoperatord. 30-40 zile postoparatore. este interzis utilizarea unui stimulator interdentar

216. n chirurgia parodontal, operaiile cu lambou au ca scop:a. reechilibrarea ocluziei dentare prin eliminarea interferenelor

b. obturarea corect a cariilor, ndeosebi a celor de colet i aproximalec. ndeprtarea esutului patologic de la nivelul pungilor parodontaled. repoziionarea gingiei fixee. mrirea zonei de gingie fix

217. Aplicaiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeele radiculare au ca obiective: a. cauterizarea cementului necrotic

b. detoxifierea suprafeei radicularec. demineralizarea suprafeei radiculared. mpiedicarea proliferrii esutului de granulaiee. acolarea mucoasei de suportul osteoradicular

218. Chirurgia mucogingival const n corectarea conturului gingival prin:a. gingivectomie

b. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateralc. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apicald. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronare. e gingivoplastie cu gref de mucoas liber

219. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal,poate fi recoltat de la nivelul:a. bolii palatine

b. alveolelor postextracionale recentec. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilared. sterne. crestei iliace antero-superioare

220.

Urmtoarele afeciuni generale contraindic orice intervenie chirurgicalproprotetic:a. hipertensiune arterial

b. sindrom Sjgrenc. hemofilied. insuficien renal cronice. alergie la procain i antibiotice din grupa penicilinelor

221. Urmtoarele afeciuni loco-regionale contraindic orice intervenie chirurgicalproprotetic:a. despictura labio-maxilo-palatinb. macroglosia


34/430

c. stomatita aftoasd. eritroplaziae. lupus eritematos cronic cutaneo-mucos

222. Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit interveniichirurgicale proprotetice:a. prolapsul labial

b. hipertrofia plicilor sublingualec. hipertrofia papilelor linguale caliciformed. hiperplaziile epitelioconjunctivee. papilomatoza oral

223. Creasta gingival balant poate fi consecina:a. extraciilor laborioase cu pierdere de substan osoas

b. hiperplaziei glandelor salivare accesoriic. neprotezrii ndelungate aunei edentaii frontale n prezena dinilor antagonitid. presiunilor inegal repartizate exercitate de o protez incorect adaptate. rezorbiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiv sub aciunea prelungit a

unei proteze instabile

224. Frenoplastia este o intervenie chirurgical care const n:a. secionarea transversal a frenului

b. secionarea transversal a frenului i sutura perpendicular a marginilor plgiic. secionarea transversal pn la periost a frenului, excizia esutului fibrocicatriceal i

sutura perpendicular pe direcia de incizied. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgiie. excizia romboidal a frenului, afrontarea i sutura longitudinal a marginilor plgii

225. Plastia n Z este o tehnic aplicat n chirurgia proprotetic pentru:a. alungirea frenurilor labiale

b. alungirea bridelor vestibularec. excizia crestelor balanted. excizia fibromatozelor tuberozitare descendentee. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale

226. n vederea extinderii suprafeei osoase acoperite cu mucoas fix keratinizat i curezilien normal se folosesc urmtoarele tehnici chirurgicale proprotetice:

a.

plastia anurilor periosoaseb. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit cu un strat suficient de esut submucosc. plastia frenurilor i bridelor cu inserie pe coama crestei alveolare d. plastia submucoas a anurilor vestibularee. plastia de adiie a substratului osos al crestei alveolare

227. Metoda Kazanjian de plastie a anurilor periosoase, se realizeaz prin:a. dezinseria fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare

b. aplicarea direct a mucoasei pe periost dup decptuirea ei prin decolarea prilormoi submucoase perimaxilare

c. deplasarea mucoasei i esutului celular subiacent spre marginea bazilar, lamandibul sau ct mai n sus, la maxilard. deplasarea inseriei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare i acoperirea

periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch


35/430

e. decolarea mucoasei planeului oral mpreun cu muchii milohioidieni i geniogloi228. Intervenia chirurgical proprotetic de plastie a anurilor paralinguale se realizeaz

prin:a. incizie pe coama crestei alveolare ntre linia median i trigonul retromolar

b. incizie imediat nuntrul crestei alveolare lateralec. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor buccinatorid. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor milohioidienie. coborrea planeului bucal, alungirea frenului lingual i repoziionarea muchilor

milohioidieni

229. Plastia anurilor paralinguale dup metoda Traunner, se realizeaz prin:a. nlarea crestei alveolare prin diverse metode

b. rezecia torusului mandibularc. deplasarea planeului oral spre marginea bazilar a mandibuleid. decolarea submucoas a prilor moi de pe versantul lingual al crestei e. deplasarea spre marginea bazilar a inseriei mucoasei mobile linguale

230. Metoda Celesnik de plastie a anurilor perituberozitare const din:a. incizia i decolarea prilor moi perituberozitare

b. excizia proliferrii fibromatoase tuberozitarec. regularizarea suprafeeituberozitilor maxilared. dezinseria fibrelor musculare pterigoidienee. fracturarea poriunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide

231. Interveniile chirurgicale proprotetice de plastie a anurilor periosoase au ca scop:a. obinerea unei limi suficiente a zonei de mucoas fix pe creasta alveolara

b. eliminarea zonelor de mucoas fix cu circulaie deficitar, expus tulburrilor troficec. distanarea structurilor mobile de creasta alveolard. adncirea anurilor vestibulare i lingualee. reducerea aciunii de dislocare exercitat de frenuri i bride

232. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea:a. indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolare

b. raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioarc. formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoided. formei i dimensiunii torusului maxilare.

prezenei unor procese patologice endoosoase

233. Proeminenele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt:a. urmare a rezorbiei osoase inegale sub aciunea unor proteze instabile

b. hiperostoze produse de presiunea prelungit a unor proteze incorect adaptatec. consecina solicitrilor n exces ale inseriilor pe creast ale bridelor i frenurilord. urmare a repetatelor complicaii inflamatorii osteoperiostalee. . consecina unor extracii dentare traumatizante

234. Alveoloprotruzia frontal maxilar apare datorit:a. atrofiei centripete a maxilarului superior

b. devierii frontale a crestei maxilare sub aciunea presiunilor exercitate de limbc. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupuldentar frontal inferior restant


36/430

d. edentaiilor terminale neprotezatee. extraciilor traumatizante ale dinilor frontali superiori

235. Hiperostozele tuberozitilor maxilare sunt:a. proliferri fibromatoase care deformeaz tuberozitatea n sens transversal i vertical

b. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitarc. proliferri epitelioconjunctive cu aspect balantd. neregulariti postextracionale ale tuberozitii maxilaree. ngroare masiv a ntregii tuberoziti prin depunere exagerat de esut osos

236. Regularizarea crestei alveolare edentate urmrete:a. excizia zonelor ngroate sau balante de mucoas

b. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolarec. eliminarea exostozelor vestibulared. rezecia proeminenelor osoase cu dltia, pensa ciupitoare de os sau cu frezee. rezecia modelant a torusurilor palatinale

237. Interveniile chirurgicale de rezecie modelant a torusurilor palatinale:a. se adreseaz planului osos al cmpului protetic maxilar

b. urmresc obinerea stabilitii protezei care ar bascula datorit prezenei torusuluipalatin

c. utilizeaz incizii supraperiostice n form de "H" sau "Y"d. implic sutur etan pentru a preveni suprainfecia osoase. recomand aplicarea postoperatorie a unei plci palatinale sau a vechii proteze pentru

dirijarea vindecrii

238. Torusurile mandibulare:a. sunt formaiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar

b. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n vecintatea liniei medianec. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n dreptul zonei premolar-molared. dau inserie muchilor geniogloie. dau inserie muchilor milohioidieni

239. Prezena torusurilor mandibulare:a. creaz dificulti n extracia premolarilor i molarilor inferiori

b. mobilizeaz proteza datorit inseriei muchiului milohioidianc. creaz dificulti n fonaie i deglutiied.

se nsoete de jen dureroas la masticaiee. mpiedic extensia protezei pn la nivelul mucoasei planeului oral

240. Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat trebuies ndeplineasc urmtoarele condiii:

a. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizatb. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminentc. torus palatin bine exprimatd. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien maree. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare

241. Tehnica rezeciei torusului palatin,presupune urmtoarele variante de incizii:a. incizie n"L"pentru crearea unui lambou triunghiularb. incizie marginal, paralel cu festonul gingival pentru crearea unui cmp operator larg


37/430

c. incizie n baionet pe bombarea maxim a formaiuniid. dou incizii eliptice care circumscriu formaiuneae. ncizie liniar cu cte dou incizii orizontale sau divergente de degajare la capete

242. Rezecia apofizelor genii hipertrofiate necesit o anestezie:a. troncular periferic la gaura mentonier bilateralb. troncular periferic la Spix bilateralc. troncular periferic a nervului lingual bilaterald. local prin infiltraie n baraje. local plexal

243. Autotransplantul cartilaginos are urmtoarele dezavantaje:a. nu i pstreaz vitalitatea

b. sufer modificri structuralec. poate fi respins datorit structurii antigenice diferite de a organismului receptord. se rezoarbe n proporie de peste 70%e. se mobilizeaz de pe creast, ngreunnd protezarea

244. Ceramohidroxilapatita este un material de adiie care poate combina cu:a. sngele pacientului

b. ser fiziologicc. apa distilatd. soluie livrat, odat cu materialul, de firma productoaree. colagen

245. Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu granule deceramohidroxilapatita, este posibil:

a. imediat postoperatorb. la 5-7 zile postoperatorc. la 2-3 sptmni postoperatord. 4-6 sptmni postoperatore. la 2-3 luni postoperator

246. Osteotomia sagital a ramului orizontal mandibular implic:a. abord exooral

b. abord endooralc. secionarea orizontal a arcului mentonier ntre cele dou guri mentoniered.

despicarea vertical a mandibulei i mobilizarea fragmentului linguale. aplicarea de grefe osoase spongioase n decalajul creat prin ascensionarea versantuluilingual mandibular

247. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaz urmtoarele tehnici deosteoplastie:

a. osteoplastia tip inlayb. osteotomie sagitalc. osteotomie orizontal, tip LeFort Id. osteotomie orizontal, tip LeFort IIe. osteotomie orizontal, tip LeFort III


38/430

ANESTEZIOLOGIE

248. Mepivacaina se foloseste in concentratie de:a. 1%

b.2%c. 3%

d. 4%e. 5%

249. Substantele vasoconstrictoare au urmatoarele proprietati:a. scad irigarea in teritoriul anesteziat

b. cresc absorbtia anestezicului local in sangec. scad efectele toxice ale A.L.d. cresc puterea anestezica a A.L.e. scad timpul de inductie al A.L.

250. Xilina :a. are puterea anestezica de doua ori mai mare dect procaina;

b. are puterea anestezica de patru ori mai mare dect procaina;c. este de doua ori mai toxica dect procainad. este de patru ori mai toxica dect procaina;e. este la fel de toxica cum este si procaina;

251. Contraindicatiile administrarii xilinei cu adrenalina :a. insuficienta coronariana;

b. hipotensiune arteriala;c. tireotoxicoza;d. tahicardie paroxistica;e. diabet decompensat;

252. Concentratia de bupivacaina utilizata n stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala este:

a. sol.0,5%;b. sol.1%;c. sol.2%;d. sol.0,25%;e. sol.4%;

253. Articaina se utilizeaza n stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala nconcentratie de :

a. 0,5%;b. 1%;c. 2%;d. 4%;e. 6%;

254. In stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala, adrenalina adaugata anesteziculuilocal injectabil, se foloseste in urmatoarele concentratii:a. 1:250 000;

b. 1:200 000;c. 1:150 000;


39/430

d. 1:100 000;e. 1:80 000;

255. Adrenalina actioneaza direct asupra inimii, producnd:a. cresterea presiunii sistolice si diastolice;

b. scaderea randamentului cardiac;c. scaderea fortei de contractie;d. cresterea frecventei cardiace;e. scaderea consumului de O2 miocardic;

256. Noradrenalina :a. este un eficient vasoconstrictor periferic;

b. este un eficient dilatator al vaselor organelor interne;c. este un vasodilatator coronarian;d. influenteaza circulatia generala;e. nu modifica ritmul cardiac;

257. Reperele osoase ale gaurii suborbitare:a. la 4mm sub marginea inferioara a orbitei;

b. la 12mm sub marginea inferioara a orbitei;c. la 6-10mm sub marginea inferioara a orbitei;d. la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne a marginii inferioare a orbitei;e. pe linia verticala ce trece prin gaura supraorbitara, mentoniera si suborbitara;

258. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale exoorala,sunt:a. santul nazo-genian;

b. marginea inferioara a orbitei;c. aripa nazala;d. spina nazala anterioarae. linia orizontala tragus-aripa nazala;

259. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe caleendoorala, sunt:a. frenul buzei superioare

b. fornixul vestibular superior;c. premolarul 2 superior;d.

marginea inferioara o orbitei;e. caninul;

260. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara pe caleendoorala este:a. n fornixul vestibular superior;

b. n mucoasa mobila;c. n dreptul premolarului 2 superior;d. n fosa canina;e. deasupra si putin napoia apexului caninului;

261. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, pe caleexoorala, este:a. inferior si medial de orificiul infraorbitar;


40/430

b. n dreptul aripii nazale;c. la 2cm n afara aripii nazale;d. la 0,5-1cm n afara santului nazo-genian;e. direct n dreptul gaurii suborbitare;

262. Directia acului n anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, este :a. n sus, napoi si nauntru;b. n sus, napoi si nafara;*c. n sus, inauntru si orizontal;d. n jos, nauntru si napoi;e. n sus, orizontal si napoi;

263. Hematomul retrotuberozitar, care deformeaza obrazul, se produce in timpul anestezieila tuberozitate:a. cnd se folosesc ace groase;

b. cnd acul se ndeparteaza de os -;c. cnd se folosesc ace scurte;d. cnd anestezicul se injecteaza rapid;e. cnd se injecteaza o cantitate mai mare de anestezic

264. Repere endoorale pentru anestezia la tuberozitate sunt:a. creasta zigomato-alveolara;

b. fornixul superior;c. molarul 3 superior la adult si molarul 2 la copii;d. molarul 2 superior la adult si molarul 1 la copii;e. premolarul 2;

265. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la tuberozitate:a. n fornixul vestibular postero-superior;

b. n dreptul radacinii meziale a molarului 3 superior;c. n dreptul radacinii meziale a molarului 2 superior;d. napoia crestei zigomato-alveolare;e. in dreptul crestei zigomato-alveolare;

266. Directia acului n anestezia tronculara periferica la tuberozitate(endooral):a. n sus, napoi si nafara;

b. n sus, napoi si nauntru;c.

n sus, napoi si apoi orizontal;d. n jos, napoi si nauntru;

e. n sus, nauntru si apoi orizontal;267. Masuri de siguranta pentru a nu se produce hematom n anestezia la tuberozitate :

a. avansarea n profunzime a acului sa se faca rapid;b. avansarea n profunzime a acului sa se faca lent;c. sa evitam contactul cu tuberozitatea;d. sa pastram permanent contactul cu tuberozitatea;e. sa patrundem cu acul ct mai profund posibil;

268. Locul de ntepatura pentru anestezia tronculara periferica la gaura palatina posterioara:a. n santul palatinal la 5mm de marginea crestei alveolare;b. n dreptul molarului 2 superior;


41/430

c. n santul palatinal la 1cm de marginea crestei alveolare;d. n dreptul premolarului 2 superior;e. n locul unde mucoasa se nfunda n plnie;

269. Reperele gaurii incisive:a. la 1,5cm napoia si deasupra festonului gingival;b. la 1cm napoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale;c. la 10mm napoia si deasupra festonului gingival;d. la 8mm de coletul incisivilor centrali;e. pe linia mediana palatina n portiunea sa anterioara, fiind acoperita de papila incisiva;

270. Zone anesteziate n anestezia tronculara periferica la Spix:a. dintii mandibulari pna la linia mediana;

b. corpul mandibulei si portiunea inferioara a ramurii ascendente;c. cele 2/3 anterioare ale limbii;d. mucoperiostul vestibular in dreptul molarilor inferiorie. tesuturile moi linguale si periostul fetei interne a ramurii orizontale a mandibulei;

271. Reperele gaurii mandibulare:a. se afla n centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei;

b. la unirea 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare a fetei interne a ramurii ascendente amandibulei;

c. la mijlocul distantei dintre incizura sigmoida si marginea inferioara a mandibulei;d. pe aceeasi linie orizontala cu planul de ocluzie al molarilor inferiori;e. la 2cm sub planul de ocluzie al molarilor inferiori;

272. Repere pentru anestezia tronculara periferica la Spix pe cale endoorala:a. ligamentul pterigo-mandibular;

b. creasta temporala mandibulara;c. linia oblica externa;d. marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei;e. planul de ocluzie al molarilor inferiori;

273. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la Spix, pe cale endoorala:a. la nivelul planului de ocluzie al molarilor inferiori;

b. nauntrul crestei temporale a mandibulei;c. n afara plicii pterigomandibulare;d.

la 1cm deasupra planului de ocluzie molar inferior;e. n trigonul retromolar;

274. Repere pentru anestezia exobucala-pe cale submandibulara- a nervului dentar inferior:a. gonionul;

b. incizura sigmoida;c. marginea posterioara a ramuri ascendente;d. tuberculul mandibular;e. marginea inferioara a ramurii orizontale mandibulare;

275. Directia si orientarea seringii si acului n anestezia clasica tronculara periferica la Spixpe cale endobucala:a. orizontala;b. oblica;


42/430

c. napoi;d. nauntru;e. n afara;

276. Reperele gaurii mentoniere la dentati:a. pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera;b. pe fata antero-externa a ramurii orizontale a mandibulei;c. la mijlocul distantei dintre marginea superioara a crestei alveolare si marginea

inferioara a mandibulei;d. ntre radacinile molarilor inferiori;e. deasupra portiunii incipiente a liniei oblice externe;

277. Reperele gaurii mentoniere la edentati:a. datorita atrofiei crestei alveolare, gaura mentoniere va fi mai apropiata de bazilara;

b. pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera;c. va fi mai apropiata de creasta alveolara;d. se poate afla chiar pe creasta alveolara;e. pe verticala ce trece prin comisura bucala;

278. Repere pentru anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe cale endobucala:a. premolarul 2 inferior;

b. molarul 1 inferior;c. fornixul vestibular inferior;d. reperele gaurii mentoniere;e. mucoasa mobila;

279. Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale endobucala:a. n fundul de sac vestibular inferior;

b. n fata gaurii mentoniere;c. n mucoasa mobila;d. n dreptul molarului 2 inferior;e. n dreptul radacinii meziale a molarului 1 inferior;

280. Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale exobucala:a. napoia gaurii mentoniere;

b. deasupra gaurii mentoniere;c. deasupra comisurii bucale;d.

napoia comisurii bucale;e. n dreptul comisurii bucale;

281. Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului lingual pe cale endobucala:a. n santul mandibulo-lingual;

b. la jumatatea distantei dintre festonul gingival si baza limbii;c. n dreptul premolarului 2 inferior;d. naintea si nauntru unghiului intern al mandibulei;e. n dreptul molarului 3 inferior;

282. Repere de anestezie a nervului lingual n tehnica Dan Theodorescu:a. santul paralingual;b. molarul 2 inferior;c. versantul intern osos al ramurii orizontale mandibulare;


43/430

d. caninul inferior;e. premolarul 2 inferior;

283. Locul de ntepatura n anestezia tronculara a nervului bucal, pe cale endobucala:a. la baza apofizei coronoide;

b. distal de ultimul molar;c. bucal de ultimul molar;d. la 5mm napoia si sub orificiul canalului Stenon;e. la intersectia planului ocluzal superior cu marginea anterioara a ramurii ascendente;

284. locul de ntepatura n anestezia nervului maseterin pe cale exobucala:a. sub marginea inferioara a arcadei temporo-zigomatice;

b. n incizura sigmoida;c. napoia tuberculului zigomatic anterior;d. naintea marginii anterioare a muschiului maseter;e. naintea tragusului;

285. Semne clinice n pareza faciala periferica postanestezica:a. inocluzie palpebrala;

b. tulburari de vedere;c. caderea comisurii bucale;d. tulburari fonetice;e. disparitia miscarilor mimice;

286. In situatia cnd se depaseste marginea posterioara a ramurii ascendente, n anesteziaclasica la Spix:a. anestezia nu se instaleaza;

b. poate fi ntepata artera carotida externa;c. poate fi ntepata artera maxilara interna;d. apare pareza faciala;e. anestezia se instaleaza;

287. Anestezia intrapapilara, avantaje:a. necesita doza mica de anestezic local;

b. instalare rapida a anesteziei;c. anesteziaza buza, limba si partile moi;d. foarte putin traumatica;e.

evita pungile infectate;

288. Locul de ntepatura n anestezia plexala vestibulara:a. la distanta de dintele pe care se intervine chirurgical;

b. sub gingia aderenta;c. supraperiostal;d. n dreptul apexului dintelui respectiv;e. n fundul de sant vestibular;

289. Locul de ntepatura n anestezia tronculara periferica la Spix pe cale exobucalasubmandibulara:

a. la 1cm de marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei;b. la 1,5cm de marginea posterioara a ramuri ascendente a mandibulei;c. la 1,5cm de gonion;


44/430

d. tangent sub marginea inferioara a mandibulei;e. la marginea anterioara a muschiului maseter;

290. Cauzele durerii la injectie sunt:a. folosirea acelor groase;

b. injectarea lenta a solutiei anestezice;c. nteparea trunchiului nervos;d. distensia brutala a tesuturilor;e. dilacerarea tesuturilor cnd injectarea se face sub presiune si solutia este n cantitate

mare;

291. Profilaxia trismusului postanestezic:a. dezinfectia prealabila cu o solutie antiseptica a locului n care se face ntepatura pentru

anestezie;b. se pot efectua mai multe ntepaturi cu acelasi ac de seringa;c. folosirea acelor subtiri, sterile, de unica folosinta;d. folosirea unei cantitati minim necesara de solutie anestezica pentru o buna anestezie;e. practicarea unei tehnici atraumatice a injectiei;

292. Afectiuni care impun abstentie de la anestezia loco-regionala si amnarea interventieipna cnd procesele patologice respective sunt investigate cu luarea masurilor ce se impun,sunt:a. insuficienta hepatica;

b. insuficienta renala;c. hipotensiunea arteriala;d. afectiuni hemoragipare(coagulopatii,etc.);e. cardiopatii decompensate;

293. Anestezia plexala, indicatii:a. interventii de chirurgie parodontala;

b. pulpectomii vitale;c. extractii dentare;d. rezectii apicale;e. plastii ntinse de mucoasa sau os;

294. Pentru a se preveni ruperea acelor de seringa se recomanda:a. folosirea acelor de buna calitate si de dimensiuni potrivite;

b.

acul se introduce lent, progresiv n profunzimea tesuturilor;c. schimbarea directiei acului n timpul introducerii lui n tesuturi se va face prinmanopere blnde si mici tatonari;

d. acul va fi introdus n totalitate pna la ambou n tesuturi;e. n timpul injectarii pacientul nu va deschide gura brusc, pentru a nu pune tesuturile

moi n tensiune;

295. Durata anesteziei locale depinde de:a. concentratia solutiei anestezice;

b. cantitatea de solutie anestezica;c. prezenta vasoconstrictorului n AL;d. rata metabolismului anestezicelor locale n tesuturi;e. punctia intravasculara produce analgezie ineficienta;


45/430

296.

grile md licenta 1

Documents