I. ECONOMIE MONDIALA

1. La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau):

a) forma capitalista a proprietatii private

2. Germenii pietei mondiale au aparut in secolul:

d) XVI

3. Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientata catre piata, in

momentul:

d) crearii marilor manufacturi

4. Adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada:

b) marii industrii maisniste

5. Explozia schimburilor de activitati la nivel international s-a produs datorita:

b) diviziunii internationale a muncii

6. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert

exterior, se afla:

a) echilibrarea balantei comerciale

7. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin

investitii straine, se afla:

b) echilibrarea balantei de plati externe

8. Economia mondiala se caracterizeaza prin:

d) unitate in diversitate

9. Echilibrul economic mondial are un caracter:

b) general

10.b) de tendinta

11.b) dinamic

12. b) de autoperfectionare

13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:

b) economiile nationale

14.b) societatile transnationale

15.b) organizatiile economice interstatale

16. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se

numara:

c) diviziunea mondiala a muncii

17. c) relatiile economice internationale

18.c) piata mondiala

1

19. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei tari poate fi scructurata pe:

d) ramuri de activitate

20.d) sectoare de activitate

21. O societate transnationala este o firma care:

a) si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine

22. Premisa a integrarii economice interstatale:

b) vointa politica liber exprimata a tarilor candidate

23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a:

b) trecerii la marea industrie mecanizata.

24.Piata mondiala reprezinta:

d) ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe intreg globul.

25. Printre scopurile OCDE se numara:

c) mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre.

26. Printre trasaturile comune ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca:

d) structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului

primar

27.c) structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime.

28. Modul economic japonez se caracterizeaza prin:

a) rolul jucat de stat.

29. Refacerea si relansarea economiei japoneze, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, s-a

realizat pe baza:

a) unei stranse cooperari intre stat si firme.

30. Tarile membre G8 sunt:

a) SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia.

31. Scopul principal al construirii G7(8) a fost:

c) coordonarea politicilor macroeconomice ale tarilor membre.

32. Din anul 2002, G7 s-a transformat in G8, prin includerea in acest grup a:

b) Rusiei.

33. Grupul celor 20 (G-20) este un forum de dezbatere care promoveaza deschis si

constructiv discutiile intre:

d) tarile emergente-cheie.

34. Printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara:

d) mijloacele de control.

35. Tarifului vamal de import este considerat a fi:

a) principalul instrument de protectie a economiei nationale.

2

36. Taxa vamala reprezinta:

b) un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate.

37. Taxa vamala efectiva indica:

b) gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii de folosinta a produsului finit

importat.

38. Din politica vamala nu fac parte:

c) taxele de scont.

39. Politica netarifara are ca scop principal:

d) descurajarea importurilor.

40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara:

b) taxele vamale.

41. Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara:

d) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export.

42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor:

c) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export.

43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor:

c) subventiile directe.

44. c) subventiile directe.

45. d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine.

46. Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb:

a) obliga producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficientizeze permanen productia.

47. Efect al politicii comerciale protectioniste:

b) creaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industriale noi.

48. Efect al politicii comerciale strategice:

d)micsoreaza cotele de piata interna detinute de pietele straine.

49. Investitiile internationale de portofoliu presupun:

c) achizitii de valori imobiliare straine.

50. Investitiile straine directe nu pot imbraca forma:

d) participatiilor minoritare la o firma straina, care nu dau drept de control.

51. Investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile directe prin:

b) modul de exercitare a controlului

52. O societate transnationala se manifeste concomitent in trei spatii economice:

a)national, strain (respectiv tara gazda), international

3

53. Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin:

c) imprumuturi bancare

54. c) emisiunea de actiuni

55. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:

a) fuziune.

56. a)absorbtie.

57. a)participare.

58. Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza

prin:

a)cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea-

mama.

59. Concentrarea internationala a societatilor trans nationale pe verticala se realizeaza

prin:

b)achizitionarea sau construirea de firme in alte tari, situate in amonte sau in aval de

activitatea societatii mama

60. Conglomerarea internationala a societatilor transnationale reprezinta:

c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica

61. Tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste

prin:

a) caracter centralizat, societatea-mama reprezinta centrul decizional

62. b) larga independenta acordata filialelor

63. Tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste

prin:

c) descentralizare extinsa la maximum

64. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la:

c) adancirea concurentei pe piata mondiala

65. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta:

a)concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone

66. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta

pe piata mondiala, cum ar fi:

c) concurenta dintre filialele diferitelor societati transnationale.

67. Structura transnationala introvertita presupune o:

b) activitate orientata prioritar spre interior

4

68. Structura extraverita pune accentul pe:

c) activitatea externa

69. Tarile in dezvoltare sunt deficitare in:

c) tehnologie avansata

70. China, tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracteriseaza

printr-un:

b) regim politic comunist si o economie de piata.

71. In dezvoltarea economica a Chinei s-a pus un accent deosebit pe:

d)zonele economice speciale.

72. UNCTAD este organ specializat al:

c) ONU.

73 Sistemul Generaliza de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter:

a) unilateral al preferintelor.

74. d)reciproc al preferintelor

75. c) nediscriminatoriu al preferintelor

76. Asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii

comunitatii internationale pentru:

a) lichidarea urmarilor subdezvoltarii

77. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare,

se numara:

d) ajutorul public pentru dezvoltare

78. a)donatiile private

79. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre

tarile in dezvoltare, se numara:

d) creditele la export

80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre

tarile in dezvoltare, se numara:

d) investitiile directe si de portofoliu

81. d) imprumuturile bancare

82. "Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai:

b) guvernelor tarilor creditoare

83. "Clubul de la Londra" reprezinta:

a) comitetul bancilor private

5

84. Sistemul buy back repreinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari

in dezvoltare care consta in faptul ca:

a) tara datorae poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata

85. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare

se numara si metoda:

a) datorie contra actiuni

86. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare

se numara si metoda:

d) datorie contra datorie

87. Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza:

d) nici o teorie

88. Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost:

a) refacerea structurilor economiei de piata

89. In practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a

fost introdusa de:

c) F.M.I.

90. Contrar asteptarilor, metoda de privatizare MEBO (Management and Employee

Buy-Outs), utilizata in tarile in tranzitie, a cunoscut o aplicare:

b) pe scara restransa.

91. Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat:

a) trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare, la o relatie contractuala intre banci

si clientii acestora.

92. In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor centrale li s-au

atribuit ca functii principale:

c) emisiunea monetara si controlul politicii comerciale.

93.In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor comerciale li s-

au atribuit ca functii principale:

b) functiile de creditare.

94. Sistemul de preturi libere constituie:

a) conditie fundamentala a economiei de piata.

95. Prin liberalizarea comertului exterior, in tarile in tranzitie, s-a urmarit:

b) introducerea competitiei externe si readucerea interventiei statului in acest domeniu.

96. b) stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative internationale.

6

97. La nivel mondial, procesul de globalizare marcheaza:

a) hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transnationale in mod

special.

98. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei

mondiale nu se numara cauzele de natura:

c) ecologica.

99. Procesele de regionalizare si globalizare a economiei mondiale sunt procese:

c) complementare.

100. Regionalismul trebuie privit ca fiind:

a) tranzitie la globalism

7

II. NEGOCIERE COMERCIALA INTERNATIONALA

101. Negocierea in afacerile comerciale internationale reprezinta un proces dinamic de:

a) ajustare si armonizare a diferitelor idei si argument ale partenerilor

102. Diplomatia comerciala reprezinta:

b) arta de a negocia intr-o forma elegant si convingatoare

103. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de

conditii, printre care:

b) existenta unui conflict de interese intre parti

104.c) existenta dorintei si interesului partilor in obtinerea unui acord

105. d) lipsa unor reguli si proceduri prestabilite si obligatorii in domeniu

106. d) lipsa unei autoritati care sa impuna solutionarea conflictului de interese

107. a) existenta posibilitatii demararii unui proces de comunicare intre parti

108. Procesul de negociere are o structura:

c) duala

109. Din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o:

a) structura pasiva

110. c) structura dinamica

111. Printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se

numara:

d) domeniile de interes

112. b) obiectivele pe care si le-au propus si le urmaresc partile

113. c) obiectul supus negocierii

114. c) mediul de negociere

115. Printre elementele relationate de sctructura dinamica a procesului de negociere se

numara:

a) partile interesate

116.a) negociatorii

117. d) interesul partilor

118. b) obiectivul negocierii

119. b) mediul de negociere

120. a) limita finala a negocierii

121. b) spatiul de negociere

122. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus

negocierii poate fi:

c) negociabil

8

123. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus

negocierii poate fi:

a) non-negociabil

124.d) real

125. Negocierea este:

c) un fenomen social

126. a) un proces organizat

127. d) un proces competitiv

128. c) un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor

129. a) un proces orientat catre o finalitate precisa

130. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

b) principiul reciprocitatii

131. c) principiul schimbului

132. d) principiul preemtiunii

133. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

b) principiul acordului

134. b) principiul abilitarii

135. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:

d) negocierea distributiva

136. b) negocierea integrativa

137. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:

d) negocierea obiectiva

138. Printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara:

c) divesitatea considerabila a contextelor

139. c) multipolaritatea

140. a) importanta factorilor culturali

141.a) exigenta ridicata

142. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se

numara:

c) separarea negocierilor de activitatea comerciala generala

143. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se

numara:

a) cunoasterea uzantelor si normelor specifice comertului international

9

144. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se

numara:

b) respectarea avantajului comparativ

145. a) respectul si increderea reciproca

146. a) cooperarea in negociere

147. b) operativitatea decizionala

148. b) compensarea obligatiilor reciproce

149. Cerinta ce nu se inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in

procesul de comunicare:

a) sa asigure relationarea elementelor active

150. Printre obiectivele negocierii comerciale internationale nu se numara:

d) cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna

151. Cerinte ce nu se inscrie printre cerintele neceare atingerii obiectivelor propuse in

procesul de comunicare:

d) sa asigure relationarea elementelor pasive

152. Negocierile comerciale internationale pot aborda:

a) negocierea instrumentelor juridice de politica comerciala guvernamentala

153. Negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor intre:

a) intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari diferite

154. Cerinte a procesului de comunicare in vederea atingeri obiectivului propus:

c) sa formeze opinii in legatura cu subiectul discutiei

155. Cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse:

c) sa asigure informarea corecta si de actualitate

156. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:

c) sa fim receptati

157. a) sa fim intelesi

158. d) sa fim acceptati

159. b) sa provocam o reactie

160. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de:

a) ameliorare

161. b) constitutionalizare

162. c) consolidare

163. Comunicarea verbala reprezinta ceea ce se comunica prin:

a) cuvinte

10

164. Comunicarea nonverbala reprezintaceea ce se comunica prin:

c) gesturi, mimica, expresii

165. Comunicarea paraverbala reprezinta ceea ce se comunica prin:

b) voce

166. Din totalul actului de comunicare, limbajul verbal ocupa:

b) 7%

167. Din totalul actului de comunicare, limbajul nonverbal ocupa:

a) 55%

168. Din totalul actului de comunicare, limbajul paraverbal ocupa:

c) 38%

169. Stilul de comunicare emotiv este stilul in care:

a) dominanta si sociabilitatea sunt puternice

170. Stilul de comunicare director este stilul in care:

b) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta

171. Stilul de comunicare reflexiv este stilul in care:

c) dominanta este slaba si sociabilitatea este scazuta

172. Stilul de comunicare indatoritor este stilul in care:

d) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta

173. Inca din etapa pregatirii negocierilor comerciale internationale este necesara:

a) stabilirea obictivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului

174. Printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negociatori nu se numara:

d) functiile manageriale

175. Varsta optima pentru a fi un bun negociator este cuprinsa intre:

b) 35-55 ani

176. Dosare care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea negocierii

comerciale internationale:

b) dosarele cu monografie

177. Mandatul echipei de negociere reprezinta:

c) documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa de negociere

178. Planul de negociere mentioneaza:

a) strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere

179. Organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune:

a) sustinerea logistica a negocierilor

180. Obiectiv urmarit in deschiderea tratativelor comerciale internationale:

c) studierea partenerului pentru cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale

11

181. Metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale

pentru cunoasterea cerintelor partenerului:

d) tehnica ascultarii active

182. In procesul de negociere comerciala internationala, obiectiile reprezinta:

d) reactii negative ale partenerului, prezentate in mod direct sau sugerate

183. Scopul concesiei in procesul de negociere comerciala internationala il constituie:

a) crearea conditiilor pentru a ajunge la o intelegere

184. Unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala

internationala il constituie:

a) deblocarea tratativelor

185. Strategiile de negociere constau in:

a) modul de combinare si dirihare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici comerciale, in

vederea realizarii obiectivului proiectat

186. Strategiile de negociere directe sunt folosite atunci cand:

a) raportul de forte este net favorabil negociatorului

187. Strategiile de negociere indirecte sunt folosite atunci cand:

b) raportul de forte si imprejurarile sunt favorabile partenerului

188. Strategiile de negociere conflictuale sunt folosite atunci cand:

c) se urmareste sa se obtina avantaje fara a se face concesii in schimbul lor

189. Strategiile de negociere cooperante sunt folosite atunci cand:

d) se urmareste sa se realizeze un echilibru intre avantaje si concesii

190. Strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim:

c) abtinerea

191. Strategie care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului:

a) limita de timp

192. Strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului, la un moment al negocierilor

bine ales, prin impresionarea partenerului slab informat:

b) simulacrul

193. Strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandu-le, la inceput, o

totala lipsa de flexibilitate:

d) abtinerea

12

194. Printre tacticile ofensive se numara:

c) suita de intrebari

195. c) iritarea partenerului

196. Printre tacticile defensive se numara:

a) pretinsa neintelegere

197. d) amanarea discutiilor

198. Negociatorii francezi:

c) discuta temeinic fiecare punct si adopta o pozitie clara in legatura cu fiecare subiect

199. Negociatorii din Egipt:

d) au o atitudine foarte relaxanta fata de timp si punctualitate

200. Negociatorii din SUA

b) privesc tratativele ca pe un proces competitiv si constructiv

13

III. COMERT INTERNATIONAL

201. Reprezinta o forma de legatura intre pietele nationala, intre producatorii de bunuri

si servicii din diferite tari:

b) comertul international

202. Afirmatia eronata este:

c) comertul international reprezinta baza legaturilor dintre economiile nationale

203. Afirmatia corecta este:

a) expansiunea corporatiilor transnationale a influentat piata mondiala a serviciilor

204. Diferentierea produselor reprezinta:

b) cauza ce a stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura

205. Intre cauzele ce au stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura nu se

numara:

b) specializarea international in productie

206. Adeptii protectionismului sustin:

a) intarirea puterii industiale nationale bazata pe o structura de inalta tehnologie si dobandirea

unei competitivitati nationale crescute

207. Afirmatia corecta este:

b) analiza soldurilor conturilor balantei de plati externe face posibila aprecierea competitivatii

externe a unei economii nationale

208. Scaderea gradului de prelucare a exporturilor:

d) reprezinta un factor endogen de destabilizare a balantei de plati externe

209. Deprecierea, ca modalitate de echilibrare a balantei in cazul unei tari dependente

de comertul exterior:

c) impiedica importurile de tehnologie cu efecte negative asupra proceselor de retehnologizare

nationale

210. Nu reprezinta un factor ce sta la aza procesului de specializare international si

implicit a fluxurilor comeciale international:

b) detinerea unui teritoriu national

211. Competitivitatea unei economii depinde de:

a) forma de specializare international adoptata sau impusa din exterior

212. In fazele dezvoltarii competitive:

d) economia bazate pe investitii este precedata de economia bazata pe factori

14

213. In economia bazata pe invesitii, avantajul competitive consta in:

c) capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, cu salarii mai

reduse

214. Afirmatia negative este:

d) piata produselor de baza este luata ca reper in negocierea tranzactiilor de marfuri

215. O tara se poate specialize in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel

mai mic dezavantaj reprezinta:

c) teoria avantajului comparative

216. Afirmatia incorecta este:

c) interventia guverneor in sprijinul sectoarelor industrial nu poate contribui la crearea

tehnologiilor si diseminarea lor

217. Economiile emergente nu se caracterizeaza prin:

a) riscuri investitionale foarte reduse

218. Pentru evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comericale ale unei

tari derulate cu tarile terte se utilizeaza:

c) balanta de plati externe

219. Afirmatia corecta este:

b) procesele descries de balanta de plati externe sunt statice

220. Deprecierea cursului de schimb genereaza:

d) cresterea preturilor produselor importate si accentuarea cresterii ratei inflatiei

221. Gradul de deschidere al unei economii se determina raportand:

b) valoarea exporturilor unei tari la PIB-ul acesteia

222. Afirmatia eronata este:

b) cu cat gradul de deschidere al unei economii este mai ricat, cu atat tara respective este mai

putin integrate in schimburile comerciale international

223. Raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse sau ramuri in totalul

schimburilor comerciale ale unei tari reprezinta:

c) indicele Bela Belassa

224. Specializarea inter-ramura presupun e realizarea de fluxuri comerciale intre

diferite tari cu produse apartinand:

a) unor ramuri diferite ale aceluiasi sector

225. Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare international a

participantilor la comertul international nu se numara si:

c) avantajul comparative

15

226. In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se

regaseste:

d) dereglarea preturilor mondiale

227. Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati

externe:

a) aprecierea cursului de schimb valutar

228. Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se

concretizeaza in:

a) reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor

229. Inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare

valorii de 100% semnifica:

c) existent unui excedent comercial

230. Ponderea produselor straine in totalul bunurilor consummate sau utilizate pe piata

interna a unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului:

c) rata de penetrare pe piata interna

231. In setul de factori luati in calcul in determinarea diamantului competitive al lui

Michael Porter se include:

c) i, ii, iv, v

232. Conditionarea reciproca reprezinta o caracteristica a:

c) diferitelor segmente ale pietei mondiale

233. In perioada postbelica, acutizarea problemei lichiditatilor internationale la nivelul

unei tari in dezvoltare a generat:

a) adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a exporturilor

234. Nu este o cauza a amplificarii fluxurilor comerciale internationale:

a) scaderea preturilor la produsele manufacutrate intens comercializate pe piata mondiala

235. In comerutl international al ultimelor decenii, un rol important l-a jucat:

c) dezvoltarea corporatiilor transnationale

236. In ultimele decenii, cresterea preturilor la produsele manufacturate intens

comercializate pe piata mondiala:

a) reprezinta una dintre cauzele amplificarii fluxurilor comerciale internationale

237. Intre factorii determinant ai tendintei de multilateralizare a relatiilor comerciale

dintre state nu se poate include:

b) tendinta de instabilitate pe care o induc relatiile interstatale

16

238. Afirmatia eronata este:

d) crestearea interdependentelor intre economiile nationale reprezinta cauza adancirii

tendintelor de specializare internationala, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice

239.a) dupa 1960, tarile BRICS si-au sporit investitiile in cercetare-dezvoltare, fapt ce le-a

adus astazi pe pozitii de top in clasamentele internationale

240. a) SUA continua sa reprezinte cel mai important bloc comercial din lume

241. Acordul General pentru Tarife si Comert a reprezentat:

a) un trata multilateral interguvernamental care avea drept obiective principale functionarea

unui sistem comercial liberalizat si sprijinirea economiilor tarilor in dezvoltare semnatare

242. Intre obiectivele inscrise in Preambulul GATT 1947, nu se regaseste:

c) principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce dintre tarile membre GATT

243. Printre functiile OMC nu se numara:

d) administrarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul FMI si Bancii

Mondiale

244. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

b) prevederile acordurilor multilaterale OMC nu sunt obligatorii pentru partile contractante

245. Acordurile multilateral negociate la Runda Uruguay sunt:

b) obligatorii pentru toate tarile membre OMC

246. Nu este adevarata urmatoarea afirmatie:

d) unul dintre beneficiile principiului reciprocitatii este acela de a atenua presiunile exercitate

asupra mecanismelor de reglementare a diferendelor

247. Intre principiile fundamentale ale GATT nu se regaseste:

d) principiul convergentei

248. Principiul egalitatii de tratament se mai numeste:

a) clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata

249. Forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste:

a) principiul compensatiei

250. Principiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante GATT a fost

introdus:

a) in 1964, cu ocazia completarii textului Acordului GATT

251. Principiul reciprocitatii concesiilor:

a) presupune acordarea de concesii de valoare egala intre tarile dezvoltate semnatare ale

GATT

17

252. Nu este corecta urmatoarea afirmatie:

a) clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in tratate sau acorduri

comerciale potrivit careia semnatare se obliga sa-si acorde reciproc o parte din avantajele

comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte

253. Este falsa urmatoarea afirmatie:

c) clauza natiunii celeli mai favozitate in forma conditionata se mai numeste principiul

posibilitatilor egale

254. De-a lungul activitatii GATT, concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme:

c) inlaturarea sau atenuarea obstacolelor netarifare si instituirea unor coduri de conduit

privind conditiile in care pot fi folosite anumite obstacole in schimburile comerciale dintre

partile contractante

255. In domeniul tarifar, concesiile negociate in cadrul GATT au imbracat urmatoarele

forme:

b) eliminarea totala a taxelor vamale de import; reduceri directe de taxe vamale la import;

consolidarea taxelor vamale de import

256. Bimultilateralismul reprezinta:

c) o tehnica de negociere in cadrul GATT

257. Tehnica bimultilateralismului:

a) permite negociatorilor sa fie foarte exacti, facilitand evaluarea riguroasa a efectelor

concesiilor asupra schimburilor comerciale

258. Care dintre afirmatii de mai jos este falsa:

b) tehnica abordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pentru produsele

apartinan unui anumit sector

259. In sfera de cuprindere a Acordului TRIPS, nu este inclusa:

c) reglementarea plurilaterala a diferendelor comerciale privind drepturile de proprietate

intelectuala

260. Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert prevede:

c) obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu respecta

disciplinele si prevederile GATT/OMC

261. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea

progresiva a limitarilor privind:

c) numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate

18

262. In cadrul Acordului GATS, clauza cu privire la tratamentul national:

d) obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi, permitandu-le in

acelasi timp sa faca unele derogari, cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de

concurenta in favoarea furnizorilor nationali

263. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea

progresiva a limitarilor privind:

c) calitatea entitatilor juridice care intermediaza furnizarea unor servicii

264. Acordul GATS impune o serie de obligatii pentru tarile membre, intre care nu se

regaseste:

d) publicarea criteriilor care trebuie luate in considerare pentru a determina incidenta

activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne

265. Intre domeniile reglementate si cuprinse in anexele acordului GATS nu sunt

incluse:

b) serviciile de refinantare.

266. Procesele de negociere din cadrul GATT au dat nastere unor divergente intre?

c) guverne si marile companii nationale.

267. Derularea negocierilor din cadrul GATT a impiedicat adoptarea:

d) unor acorduri prin a caror punere in aplicare sa fie lezate interesele membrilor provizorii.

268. Pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul GATT s-a evidentiat

faptul ca:

c) ajungerea la un acord depinde de efectele negative pe care le ar fi putut produce esuarea

tratativelor.

269. Secretariatul GATT nu a exercitat atributii in directia:

a) elaborarii de recomandari pt problemele inscrise pe ordinea de zi a organului executiv.

270. In cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor, sanctiunea cea mai

drastica ce poate fi adoptata de membri este:

a) suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata de partea

contractanta ce incalca prevederile Acordului.

271. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

d) in procesul reglementarii diferendelor, un membru OMC trebuie sa se angajeze in

consultari, in termen de 60 de zile de la data formularii de catre alt membru a unei cereri in

acest sens.

272. Nu este corecta urmatoarea afirmatie:

b) prin prevederile Partii a IV-a din GATT, tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde ajutor

financiar si tehnic tarilor in dezvoltare.

19

273. SGP nu urmareste:

a) acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora.

274. Runda Uruguay a avut drept obiectiv:

c) intarirea rolului GATT in imbunatatirea sistemului comercial multilateral bazat pe

principii, reguli si discipline eficiente.

275. Domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale din

cadrul GATT pana la Runda Uruguay au fost:

a) comertul cu servicii, investitiile legate de comert, drepturile de proprietate intelectuala

legate de comert.

276. Motivatia reala a declansarii Rundei Uruguay a fost:

d) cresterea deficitului comercial al SUA si presiunile cercurilor de afaceri americane.

277. Pe parcursul desfasurarii Rundei Uruguay, scena internationala a fost marcata de:

d) acumularea unor importante datorii externe la nivelul tarilor membre GATT in dezvoltare.

278. Intre obiectivele Rundei Uruguay nu se regaseste:

b) adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in dezvoltare.

279. Primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay

a evidentiat:

b) reticenta tarilor dezvoltate in a se angaja in negocieri privind liberalizarea comertului

international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare.

280. Intre rezultatele Rundei Uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului

international nu se poate inscrie:

b) reducerea transparentei si previzibilitatii accesului la piete.

281. Intre rezultatele Rundei Tokyo in domeniul netarifar nu figureaza:

b) clauza de abilitare.

282. Memorandumul de acord cu privire la notificari, consultari, reglementarea

diferendelor si supravegherea negociat la Runda Tokyo:

c) aduce elemente de noutate fata de prevederile initiale ale GATT in ceea ce priveste

notificarile, consultarile, reglementarea diferendelor si supravegherea.

283. Domeniile care s-au inscris pe ordinea de zi in cadrul tuturor rundelor de negocieri

din cadrul GATT sunt:

b) taxele vamale.

284. Cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Singapore, in programul de lucru al OMC

s-a convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care:

a) comertul electronic.

20

285. Declaratia privind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale a

fost aprobata la Conferinta Ministeriala de la:

a) Doha.

286. Grupul de lucru pt studierea interactiunii dintre comert si politica concurentiala a

fost creat cu ocazia:

d) Conferintei Ministeriale de la Geneva.

287. Organul de examinare al politicilor comerciale este subordonat:

b) Consiliului General.

288. Afirmatia eronata este:

c) Dereglementarea reprezinta unul dintre factorii favorizanti care au contribuit la

amplificarea globalizarii economice.

289. Investitiile straine directe sunt preferabile exportului atunci cand: i.economiile de

scara sunt reduse, ii.costurile de implementare sunt reduse, iii.piata viitoarei tari gazda

este de dimensiuni mari, iv.distanta dintre tara de origine si tara gazda este foarte

redusa, v.tara gazda este protejata de taxe vamale mari.

a) i, ii, iii, v.

290. Globalizarea pietelor de marfuri a fost posibila in contextul:

a) omogenizarii preferintelor consumatorilor pe anumite segmente de cerere.

291. Participarea statelor lumii la procesul de cooperare si integrare economica a fost

stimulata de: i. Promovarea tehnologiilor avansate, ii.cresterea rolului corporatiilor

transnationale in ansamblul activitatilor economice, iii.dereglementarea productiei la

nivel mondial, iv.cresterea importantei sectorului privat, v.liberalizarea fluxurilor

comerciale la nivel mondial si regional, vi.convergenta politicilor si a obiectivelor

nationale cu cele regionale.

b) i, ii, iv, v, vi.

292. Intre factorii care au contribuit la extinderea gruparilor de integrare economica

regionala nu se poate incadra:

b) interesele strategice ale corporatiilor transnationale.

293. Afirmatia eronata este:

c) procesele de integrare nu pot afecta in mod negativ domeniile de interes ale statelor

membre.

294. Sustinatorii regionalismului considera ca aranjamentele regionale:

b) conduc tarile membre si intreaga lume catre un comert mai liber.

21

295. Sustinatorii multilateralismului considera ca aranjamentele regionale:

a) reprezinta o piedica in calea unei liberalizari reale si fragmenteaza sistemul comercial

global.

296. In principiile fundamentale ce stau la baza politicii agricole comunitare nu se

numara:

c) cresterea productivitatii muncii si a progresului tehnic care sa asigure utilizarea optima a

factorilor de productie.

297. Obiectivul acordului privind constituirea Spatiului Economic European este:

a) crearea unui spatiu european dinamic, omogen, bazat pe reguli comune si conditii egale de

concurenta si cu mijloace specifice de respectare a acestor reguli.

298. Intre consecintele negative ale crearii zonelor de liber schimb nu se poate include:

a) reducerea competitivitatii unor companii in conditiile instituitii unor bariere de intrare pe

piata tarilor ce formeaza zona de liber schimb.

299. Intre obiectivele acordului NAFTA nu se numara:

b) simplificarea procedurilor pt solutionarea conflictelor.

300. Participarea la APEC a generat reorientarea politicilor guvernamentale ale tarilor

membre in directia i.liberalizarii, ii.demonopolizarii, iii.stimularii investitiilor straine,

iv.acordarii de facilitati in schimburile economice internationale.

d) i, ii, iii,iv.

22

IV. POLITICI COMERCIALE

301. Obiectivele fundamentale ale sistemului comercial international contemporan nu

se realizeaza prin:

d) extinderea grupului tarilor cu economie libera de piata

302. Prevenirea conflictelor comerciale dintre tari reprezinta:

c) un obiectiv implicit al sistemului comercial international contemporan

303. Intre criticile aduse Acordului General pentru Tarife si Comert(GATT) nu se

numara :

c) flexibilitatea acordata tarilor in dezvoltare in calitate de parti contractante GATT

304. Intre problemele cu se confrunta actualul sistem comercial international nu se

numara :

b) implicarea redusa a institutiilor financiare internationale in impunerea ideologiei pietei

libere in tarile in dezvoltare

305. Intre principiile comertului corect nu se numara:

a) corectitudinea este nedistorsionata,clauza natiunii celei mai favorizate trebuind sa fie

acordata tuturor celorlalte tari membre OMC

306. Politica comerciala :

b) este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari

307. Prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala, statele urmaresc o serie de

obiective pe termen scurt si mediu.Intre acestea nu se numara :

c) cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor

308. Pe termen lung, politica comerciala urmareste :

b) stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei externe

309. Politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii :

b) functia de protejare a pietei producatorilor nationali,functia de promovare a relatiilor

economice externe,functia de realizare a unui echilibru dinamic in balata comerciala

310. Nu reprezinta o functie a politicii comerciale :

c) perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe

311. Este adevarata urmatoarea afirmatie:

d) scopul final al oricarei politici comerciale este de a spori contributia activitatii de comert

exterior la progresul economic general al tarii.

312. Nu reprezinta un tip de politica comerciala:

d) avantajul comparativ

23

313. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa :

c) experienta comerciala internationala a condus de crearea unui tip de politica comerciala

practicat de toate tarile lumii

314. Absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale caracterizeaza :

c) liberul-schimb

315. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

c) comertul liber evidentiaza pierderile de eficienta asociate productiei si consumului la nivel

national

316. Afirmatia eronata este :

d) in lista argumentelor economice in favoarea protectionismului nu poate fi inclusa ocuparea

fortei de munca

317. Intre obiectivele noului protectionism nu se include :

d) stabilirea unor standarde nu foarte restrictive si sustinerea categoriilor care vor sa atinga

conditiile acestora

318. Economiile de seara :

a) presupum reducerea costului mediu pe masura sporirii volumului productiei,ca urmare a

repartizarii costurilor fixe ridicate asupra unui numar mai mare de produse

319. Economiile de gama se obtin numai pentru produse din aceeasi gama sortimentala,

care :

d) i.,ii.,iii.,iv

320. Afirmatia eronata este :

a) politica comerciala autarhica reprezinta o stare de izolare economica fata de celelalte state

si de trecerea pe loc secund a avantajelor ce decurg din relatiile economice internationale

321. ‘’Laissez-faire’’ :

b) este o teorie economica liberala care sustine necesitatea neinterventiei statului sau a altor

instante de control in economie

322. Politica vamala reprezinta :

d) acea componenta a politicii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile

marfurilor in si din tara

323. Politica vamala nu poate asigura :

d) promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat

324. Politica vamala indeplineste urmatoarele functii :

c) functia de negociere,functia fiscala,functia de discriminare,functia protectionista

24

325. Este falsa urmatoarea afirmatie :

a) taxele vamale cu caracter protectionist au nivel foarte ridicat, fiind percepute in scopul

sporirii fortei concurentiale a marfurilo importante si protejarii pietei interne de concurenta

externa

326. Este corecta urmatoarea afirmatie :

d) taxele vamale specifiece sunt greu de practicat, deoarece presupun un tarif vamal detaliat.

327. Afirmatia corecta este :

c) ajustarile fiscale la frontiera se mai numesc masuri paratarifare

328. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta :

d) taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii

comerciali

329. Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara :

d) aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfracturarea tranzactiilor

330. Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de :

c) usurinta stabilirii si larga raspandire a acestora

331. Nu caracterizeaza taxele vamale de import:

c) urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala

332. In functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat, taxele vamale pot fi:

a) conventionale, preferentiale,de retorsiune,autonome

333. Reprezinta o taxa vamala specifica :

a) 230 euro/vagon

334. Care dintre taxele de mai jos reprezinta o taxa vamala ad-valorem:

c) 15% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa

335. Taxele vamale de retorsiune reprezinta:

c) taxe vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare

336. Taxele vamale de retorsiune:

b) iau forma marjei de dumping si a taxelor conventionale

337. Tariful vamal compus reprezinta :

d) un catalog ce curpinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si doua sau mai

multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs, stabilite in functie de tarile de

origine ale acestora

338. Printre avantajele Conventiei privind sistemul armonizat de descriere si codificare

a marfurilor nu se numara :

b) clasificarea marfurilor pe baza criteriului combinat al originii si gradului de prelucrarea

marfurilor

25

339. Printre caracteristicile Conventiei privind armonizat de descriere si codificare a

marfurilor nu se numara si :

d) faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile

comerciale externe ale statelor lumii

340. Restrangerea teritoriului vamal poate lua urmatoarele forme :

d) zonele libere si antrepozitele vamale

341. Zonele de liber schimb si uniunile vamale reprezinta :

b) exceptii de la principiile fundamentale ale GATT

342. Zonele economice specializate reprezinta :

b) o forma de restrangere a teritoriului vamla intalnita in China, create cu scopul de a atrage

capital strain

343. Marfurile introduse intr-o zona libera sunt :

b) scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor

344. Marfurile intrate intr-o zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care

acestea :

b) sunt orientate catre piata interna a statului respectiv

345. Zona de liber schimb imperfecta reprezinta :

a) forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina

barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale

reciproce

346. Uniunea vamala perfecta reprezinta :

a) forma principala de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina

barierele comerciale pentru toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu

tertii

347. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de

dumping este de 3.500 USD/vagon ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt

de 3.770 USD/vagon ; pretul practicat de exportator pe piata sa interna este de 4.000

USD/vagon.Conform codului antidumping, marja maxima de dumping ce va putea fi

aplicata de catre tara importatoare este de :

d) 500 USD/vagon

26

348. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de

dumping este de 1.200 USD/buc. ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt

de 1.350 USD/buc. ;pretul practicat de exportator pe o terta piata reprezentativa pentru

el este de 1.420 USD/buc..Marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre

tara importatoare este de :

c) 220 USD/buc

349. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa :

d) protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al materiilor prime

incorporate este mai redus

350. Protectia nominala :

c) vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale

351. Rata protectiei efective variaza direct proportional cu :

a) dispersia tarifara

352. In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1.000 euro, ponderea manoperei

incorporate este de 60%, taxa vamala ominala la produsul finit este de 20%,dispersia

tarifara este de 10 puncte procentuale,rata protectiei nominale si rata protectiei efective

sunt:

c) 20% si 26,67%

353. In conditiile in care pretul unu produs finit este de 1.000 euro,ponderea manoperei

incorporate este de 60%,taxa vamala nominala la produsul finit este de 20%,dispersia

tarifara este de 10 puncte procentuale,sa se determine rata protectiei nominale si rata

protectiei efective.

c) 20% si 26,67%

354. Se cunosc urmatoarele date : ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs

este de 75% ;pretul total al produsului finit este de 200 euro ;taxa vamala nominala la

materiile prime este de 5% ;dispersia tarifara este de 20 puncte procentuale.Sa se

determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective

c) 25% si 85%

355. Determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmatoarele date:

valoarea un produs finit 500 euro ; valoarea materiilor prime incorporate reprezinta

60% din valoarea produsului finit ;dispersia tarifara 15 puncte procentuale ;taxa

vamala perceputa asupra materiilor prime incorporate este de 3%.

d) 18% si 40,5%

356. Fenomenele de creare si deturnare de comert reprezinta efecte ale :

a) aparitiei uniunilor vamale si partiale a zonelor de liber schimb

27

357. Identificati fenomenul de creare externa de comert cunoscand urmatoarele date:

produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si

pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de

20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale.

b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara B

358. Identificati fenomenul de deturnare de comert cunoscand urmatoarele date:

produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si

pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de

20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale.

d) cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara B in favoarea furnizorilor

din tara C

359. Identificatii fenomenul de creare interna de comert cunoscand urmatoarele date:

produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si

pe piata tarii C cu 45 euro;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de

20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale.

b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara C

360. Nu este corecta afirmatia :

b) regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor de natura valutara

361. Este corecta urmatoarea afirmatie :

c) politica netarifara sunt preferate de ramurile cele mai competitive, deoarece protejarea prin

taxele vamale evidentiaza mult mai pregnant lipsa lor de competitivitate

362. Restrictiile cantitative la import pot imbraca urmatoarele forme :

d) interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, autolimitarile voluntare

la import, acordurile de comercializare ordonata a produselor

363. Urmatoarea afirmatie este falsa:

a) interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte a cantitatii

marfurilor permise la import

364. O particularitate a limitarilor voluntare la export este :

d) lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare

365. Taxele de prelevare nu sunt :

a) prelevari variabile la import care vizeaza produsele industriale din tarile terte

366. Preturile minime la import se practica atunci cand :

c) produsele indigene au costuri de productie ridicate comparativ cu cele ale concurentei

28

367. Din categoria barierelor care decurg din participarea statului la activitatile de

omert exterior nu fac parte:

a) comertul de stat ; faciliteaza acordate exportatorilor

368. Normele de securitate reprezinta:

b) bariere netarifare care vizeaza bunurile importate destinate consumului productiv

369. Dumpingul valutar poate fi contracarat prin:

b) masuri de retorsiune

370. Se considera a fi sub valoarea normala, un pret inferior:

b) pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare

371. In cadrul politicii de dumping, prin valoarea normala a unui prêt se intelege:

a) pretul practicat pe pietele de export terte

372. Sunt considerate bariere paratarifare:

d) taxele in cascada,taxele consulare,accizele

373. Din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parteL

a) impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a

acestora

374. Intre prevederile acordurolor comerciale internationale nu se include:

c) luarea unor avantaje in domeniul tarifar sau netarifar

375. Acordurile comerciale internationale includ prevederi referitoare la:

b) conditiile in care pot fi folosite masurile de salvgardare

376. Agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomaticepot sprijini activitatile

comerciale externe prin:

i. pregatirea de culegeri de uzante si reglementari comerciale specifice tarilorin care isi

desfasoara activitatea; ii. Mijlocirea de contacte de afaceri cu potentiali parteneri pentru

firmele din tara de origine; iii. Informarea firmelor din tara de origine cu privire la

organizarea de licitatii cu participare internationala; iv. Sprijinirea delegatiilor firmelor din

tarile de origine aflate la negociere in strainatate; v. informarea partenerilor externi cu privire

la noile oportunitatide afaceri cu parteneri din tara din care provin.

d) i., ii., iii., iv., v.

377. In selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra:

d) ramurile ce genereaza efecte secundare in cadrul economiei

378. Rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul:

a) antrenarea de noi tehnici de tranzactionare

379. In acordarea primelor directe de export nu este vizata :

b) eficientizarea activitatii de comert exterior

29

380. Pot fi considerate facilitati fiscale acordate exportatorilor urmatoarele :

c) stabilirea de fonduri neimpozabile

381. Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se regasesc :

c) reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export, regimul vamal de draw-back

382. Scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta :

c) o masura de stimulare a exporturilor de natura fiscala

383. Este adevarata urmatoarea afirmatie :

b) regimul vamal de draw-back presupune importul cu cutirea conditionata de plata taxelor

vamale

384. Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand :

a) ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la intern

385. In conformitate cu prevederile codului antidumping, un prêt se considera a fi sub

valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :

b) se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit

386. Conform prevederilor codului antidumping, un prêt se considera a fi sub valoarea

normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :

d) este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna

387. Potrivit prevederilor codului antidumping, un prêt se considera a fi sub valoarea

normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand :

a) se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta reprezentativa

pentru el

388. Pretul de dumping se defineste conform Codului antidumping negociat la Runda

Tokyo astfel :

d) un prêt mai mic decat costul de productie al produsului in tara de origine (la care se adauga

o marja rezonabila de profit)

389. Prin subventii prohibite, textul Acordului privind subventiile de export si taxele

compensatorii renegociat la Runda Uruguay intelege :

c) subventiile subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport cu

produsele importate

390. In cadrul Rundei Uruguay, negocierile din domeniul agriculturii au avut ca

finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza :

d) concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete, sprijinul intern si

concurenta la export

30

391. Acordul privind inspectia inainte de expeditie

a) urmareste salvgardarea intereselor nationale financiare prin prevenirea iesirilor de capital,

fraudelor comerciale si sustragerii de la plata taxelor vamale

392. Intre principalele prevederi ale acordului proceduri in materie de licenta nu se

regaseste :

b) promovarea regulilor necesare depunerii cererilor

393. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa :

c) in lumea afacerilor internationale, investitorii investesc pentru a comercializa

394. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta :

d) in lumea afacerilor internationale, reglementarea investitiilor nu se intersecteaza cu cea a

schimburilor comerciale internationale

395. In acordul cu privire la agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de

salvgradare presupune :

d) adoptearea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub nivelurile de

referinta

396. In conformitate cu prevederile Acordului privind agricultura negociat la Runda

Uruguay, clauza de salvgardare presupune :

c) posibilitatea semnatarilor de a institui suprataxe vamale daca importurile se fac la preturi

situate sub o valoare normala

397. Tarificarea presupune :

d) inlaturarea restrictiilor cantitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionist

considerat echivalent

398. Printre conditiile TRIMs nu se regaseste/ regasesc :

c) conditia compararii cu marfuri de origine indigena

399. Obiectivul Acordului cu privire la textile :

d) asigurarea eliminarii restrictiilor aplicate de tarile dezvoltate la importul de textile si

confectii

400. Noul Cod antidumping renegociat la Runda Uruguay aduce o serie de clarificari,

intre care nu se regaseste :

d) expedierea produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping

31

V.ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE

401. Este adevarata urmatoarea afirmatie:

b) piata unica se caracterizeaza prin tendinte.

402. Teoria avantajului absolut presupune:

b) o economie se specializeaza si exporta acele marfuri pt. care are un avantaj absolut in

raport cu concurentii sai si importa bunurile pt. a caror producere se afla in dezavantaj.

403. Teoria avantajului comparativ a fost dezvoltata de catre:

d) Ricardo

404. Spatiul industrial integrat nu reprezinta urmatorul avantaj:

d) existenta decalajelor dintre diferitele zone industriale ale pietei unice.

405. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a)se poate vorbi de piata libera atunci cand preturile nu sunt dependente de cantitati.

406.Cunoscutul economist care distinge cinci trepte pe scara evolutiei procesului de

integrare este:

c)B. Balassa.

407.Care din urmatoarele variante reprezinta forma a integrarii comerciale:

b)uniunea vamala.

408.Zona de liber schimb se caracterizeaza prin:

b) armonizarea regulilor si principiilor care guverneaza schimburile comerciale intre tarile

participante.

409.Uniunea vamala se diferentiaza de zona de liber schimb prin:

c) adoptarea unei politici comerciale comune si a unui tarif vamal comun.

410.Printre avantajele uniunii vamale se numara:

b)cresterea ponderii tarilor membre pe piata mondiala.

411.Alegeti varianta devarata:

c)taxa vamala optimala este acel nivel capabil sa aduca cel mai mare venit bugetar la un nivel

dat al importurilor.

412.Integrarea prin piata se refera:

d)la piata comuna si piata unica.

413.Piata comuna presupune:

a)liberalizarea schimburilor de factori de productie.

414.Alegeti varianta corecta:

c)migrarea fortei de munca duce la o descrestere a avutiei tarii de origine a fortei de munca.

415.In economiile tarilor membre pietei comune:

b)manifestarea somajului este diferita de la o tara la alta.

32

416.Libera circulatie a capitalurilor pe piata unica:

d)contribuie la diminuarea inegalitatilor regionale.

417.Libera circulatie a fortei de munca:

d)favorizeaza cu predilectie migrarea fortei de munca foarte calificata.

418.Care este etapa de integrare in care se asigura cele patru libertati economice:

b)piata comuna.

419.Piata unica se caracterizeaza prin:

c)eliminarea restrictiilor din calea liberei circulatii a factorilor si armonizarea politicilor

economice.

420.Procesul de unificare a sistemului fiscal nu vizeaza urmatorul aspect:

b)fixarea preturilor la produsele agricole.

421.Cresterea pietei unice nu are ca obiectiv:

d)eliminarea migratiei fortei de munca catre tari dezvoltate.

422.Introducerea sistemului pietei unice nu are ca rezultat:

d)cresterea preturilor de vanzare ale produselor.

423.Adancirea diviziunii muncii intre tarile membre pietei unice nu presupune:

c)scaderea competitivitatii internationale a produselor realizate in cooperare.

424.Fenomenul ”contaminarii” este specific:

c)pietei unice.

425.Costul de ajustare reprezinta:

b)cheltuielile necesitate de reorganizarea sau reconversia activitatilor.

426.Pericolul ”concurentei fiscale” se regaseste la:

c)piata unica.

427.Piata unica nu reprezinta urmatoarele riscuri:

d)nici una din variantele de mai sus.

428.Integrarea monetara reprezinta:

c)introducerea unui sistem monetar bazat pe o moneda unica intr -o economie unde pietele

bunurilor,serviciilor si ale factorilor de productie sunt integrate.

429.Teoria zonelor monetare optimale a fost definita de:

c)Mundell.

430.Teoria zonelor monetare optimale presupune o analiza:

a)a functiei cererii si ofertei agregat.

431.Alegeti afirmatia corecta:

b)cu cat economia este mai deschisa spre exterior cu atat scaderea nivelului ratei de schimb se

va repercuta supra cresterii nivelului preturilor pe piata interna.

33

432.Afirmatia: ”Mobilitatea fortei de munca si/sau flexibilitatea politicii salariale,in

interiorul tarilor membre,constituie conditiile principale ale crearii si functionarii

uniunii monetare” apartine:

c)Mundell.

433.Printre avantajele crearii uniunii monetare se afla:

a)eliminarea costurilor de tranzactie ca urmare a disparitiei operatiunilor de schimb valutar.

434.Efectul unor politici salariale si a unei politici monetare rigide este:

b)inflatie mai bine stapanita.

435.Care afirmatie nu este adevarata:

c)complementaritatea diminueaza posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice ale ofertei.

436.Daca uniunea vamala se decide sa mareasca nivelul taxelor vamale la anumite

produse importate din restul lumii, atunci:

c)se reduce cererea la nivelul uniunii.

437.O crestere importanta a taxelor vamale are influenta pozitiva asupra:

b)veniturilor bugetare ale tarilor membre.

438.Teoria clasica a avantajelor liberului schimb a fost contrazisa de catre economistii?

b)J.Viner si B.Balassa.

439.Teoria ciclului de viata a produsului a fost dezvoltata de:

c)Vernon.

440.Alegeti varianta care nu reprezinta o etapa de dezvoltare a teoriei specializarii prin

diviziunea internationala a muncii:

b)teoria avantajului relativ.

441.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

c)in planul pietei unice politica in domeniul concurentei are ca oniectiv eliminarea barierelor

tarifare.

442.Politica in domeniul concurentei conceputa de U.E.:

c)promoveaza principiul pietei cu concurenta pura si perfecta pt. cresterea bunastarii

populatiei.

443.Principiul interventiei la nivelul Uniunii in domeniul concurentei se regaseste in

lucrarea lui:

a)Hansen,Heinrich,Nielsen.

444.Teoria inovatiei a fost emisa de:

b)Schumpeter.

34

445.Teoria conform careia mecanismele pietei determina intreprinderile sa ocupe pozitii

dominante,in functie de gradul in care achizitioneaza si folosesc inovatiile tehnice

reprezinta:

c)teoria inovatiei.

446.Politicile in domeniul concurentei releva:

b)concentrarea productiei si a capitalurilor ceea ce determina deteriorarea climatului

concurential.

447.Se considera a fi actiuni, comportamente si masuri bazate pe pozitie dominanta:

c)refuzul de a vinde.

448.Ajutorul guvernamental acordat intreprinderilor:

d)a fost interzis cu unele exceptii.

449.Exceptia in ceea ce priveste ajutorul guvernamental:

a)se refera la rezolvarea unor probleme cu caracter social.

450.Termenul de fuziune la nivel european defineste:

d)procesul de fuziune prin care o intreprindere atinge cifra de afaceri de 2 miliarde de ECU pe

piata unica.

451.Dispozitiile privind politicile comunitare in domeniul concurentei sunt cuprinse in:

b)Tratatul de la Maastricht.

452.Ajutorul guvernamental poate fi acordat:

b)o singura data.

453.Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza politica industriala:

c)masuri de stimulare si sprijin al domeniilor industriale dezvoltate.

454.Principiul colaborarii-cooperarii reprezinta fundamentul:

c)politici de cercetare-dezvoltare.

455.Care din urmatoarele nu reprezinta obiective ale PAC:

c)asigurarea unui venit fix agricultorilor.

456.Principiile PAC au fost fixate prin:

b)Tratatul Roma.

457.Principalul mecanism de interventie al PAC este:

a)sistemul de preturi garantate.

458.Pretul de sustinere:

a)are efectul de a mentine in UE un pret superior pretului mondial.

459.Acordul”Blair House”:

b)a facilitat accesul pe piata europeana a tarilor terte.

35

460.Politica Agricola Comuna este finantata de la bugetul UE prin:

c)FEOGA.

461.Fondul social european are scopul:

d)de a lupta impotriva somajului.

462.Ponderea cea mai mare in absorbtia fondurilor comunitare o are:

c)Politica Agricola Comuna.

463.Executarea bugetara este in responsabilitatea:

d)Comisiei Europene.

464.Repartizarea competentelor bugetare se face intre:

b)Parlament si Consiliul de Ministri.

465.Repartizarea competentelor bugetare se face pe baza distinctiei intre:

c)cheltuieli obligatorii si nonobligatorii.

466.Ultimile doua reforme bugetare au fost pregatite de:

d)Delors.

467.Sistemul Monetar European a intrat in vigoare in:

b)1979.

468.Sarpele monetar european presupune o fluctuatie a monedelor europene intr-o

marja de:

c)2,25%.

469.In definirea ratelor de schimb a ECU nu puteau interveni:

d)schimbarea indicatorilor de divergenta.

470.Nu a participat la mecanismul de schimb in perioada 1979-1989 datorita

instabilitatii sale economice:

c)Grecia.

471.Tratatul Uniunii Europene a fost pus in aplicare in anul:

b)1993.

472.Integrarea monetara a fost prevazuta in:

c)Tratatul UE.

473.Unificarea monetara era preconizata a se desfasura in:

d)trei etape.

474.In ce etapa a unificarii monetare a luat fiinta Institutul Monetar European:

b)in a doua etapa.

475.Alegeti varianta corecta:

c)politica monetara este comuna,in timp ce politicile bugetare sunt diferite de la o tara la alta

in interiorul UE.

36

476.Sistemul Monetar European a continuat sa functioneze pana in anul:

d)1998.

477.Principalele prerogative ale bancilor centrale nationale au fost transferate catre:

b)BCE.

478.In ce an a inceput sa circule efectiv euro:

a)2002.

479.Care afirmatie este adevarata:

c)BCE are ca misiunesa defineasca si sa aplice politica monetara a UE.

480.Sistemul European de Banci Centrale este format din:

d)BCE si bancile centrale nationale.

481.Membrii Directoratului BCE sunt:

a)numiti de Consiliul European.

482.Pentru ca o tara sa fie admisa in Uniunea Monetara trebuie:

c)sa indeplineasca criteriile de convergenta specificate in tratat.

483.Cate tari au fost selectionate la Bruxelles pentru a trece la euro:

b)11 tari.

484.Care tara nu a indeplinit conditiile de convergenta la Bruxelles:

d)Grecia.

485.Consiliul Guvernatorilor BCE este alcatuit din:

d)guvernatorii bancilor centrale ale tarilor participante la UM si membrii Directoratului BCE.

486.Uniunea vamala se caracterizeaza prin:

a)eliminarea taxelor vamale si adoptarea unei politici vamale comune fata de terti.

487.Fondul social european a fost instituit prin:

b)Tratatul de la Roma.

488.Summitul de la Bruxelles (1998) a avut ca scop:

b)lansarea uniunii monetare.

489.Organul conducator al BCE este:

c)Consiliul Guvernatorilor.

490.Moneda Euro a inlocuit ECU incepand cu:

b)1 ianuarie 1999.

491.Politica in domeniul concurentei are ca obiectiv:

b)limitarea,controlul si interzicerea actiunilor intreprinderilor care pot afecta climatul de

concurenta pura si perfecta.

492.Conceptul de ”climat de concurenta pura si perfecta” presupune:

c)interventia statului in economie atunci cand nu sunt respectate regulile liberei concurente.

37

493.Esecurile pietei pot aparea:

d)sub forma randamentelor crescatoare de scara si a efectelor de externalitate.

494.In politica din domeniul concurentei primele vizate sunt:

b)intreprinderile de talie mare.

495.Pentru a putea limita tendinta intreprinderilor de a incalca regulile concurentei

perfecte,trebuie actionat:

b)atat la nivel national cat si la nivelul UE.

496.Politica comunitara in domeniul concurentei presupune:

a)eliminarea tuturor barierelor din calea liberei circulatii a factorilor de productie.

497.Dispozitiile privind politica comunitara din domeniul concurentei vizeaza:

d)controlul si eliminarea pozitiilor dominante.

498.Potrivit Comisiei Europene,o intreprindere detine o pozitie dominanta daca:

b)detine 50% sau mai mult de 50% dintr-o piata specifica.

499.Fuziunile la nivel european:

a)beneficieaza de un acord prealabil al Comisiei Europene.

500.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a)costul reconversiei curente reprezinta un element de concurenta imperfecta.

38

VI.TRANZACTII INTERNATIONALE

501.Definitia tranzactiei comerciale internationale este:

c)totalitatea activitatilor economice care au ca scop realizarea de operatiuni comerciale

internationale privind circulatia marfurilor de la vanzator la cumparato.

502.Principalii actori ai tranzactiei economice internationale sunt:

c)exportatorul(vanzatorul) si importatorul(cumparatorul).

503.Definitia contractului de vanzare internationala este:

a)acordul de vointa intre doi parteneri, cu sediile in tari diferite, prin care exportatorul se

obliga sa transfere iportatorului proprietatea unui bun al sau contra platii unui pret.

504.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

d)elementul de extraneitate consta in transferul de la vanzator la cumparator a dreptului de

proprietate a marfii care face obiectul contractului de vanzare internationala.

505.Printre elementele definitorii ale contractului de vanzare internationala nu se

numara:

b)caracterul cauzal.

506.Printre modalitatile de realizare a tranzactiilor economice internationale din

perspectiva exportatorului se numara:

c)exportul direct.

507.Exportul direct reprezinta:

a)forma prin care producatorul incheie si executa contractul de vanzare internationala prin

stabilirea unor relatii nemijlocite cu clientul extern.

508.Reprezinta o forma de realizare a exportului direct:

b)biroul comercial.

509.Reprezinta un avantaj in cazul operatiunii de export direct:

d)ofera producatorului posibilitatea de a promova produsele si marca sa de fabricatie.

510.Reprezinta un dezavantaj in cazul operatiunii de export direct:

c)cheltuielile ridicate de comercializare.

511.In cazul exportului indirect, casa de comert:

a)efectueaza exportul in nume si pe cont propriu.

512.Sucursala unei firme in strainatate,prin intermediul careia aceasta deruleaza

activitatea de export reprezinta:

b)un serviciu al firmei exportatoare,fara personalitate juridica,cu sediul in alta tara.

513.Filiala unei firme in strainatate,prin intermediul careia acesta deruleaza activitatea

de export reprezinta:

a)o societate,constituita in strainatate,cu personalitate juridica.

39

514.Dezavantaj al operatiunii de export direct prin filiale:

c)investitie mare.

515.Avantaj al operatiunii de export direct prin sucursale:

d)asigura informarea continua cu privire la situatia pietei de desfacere.

516.In cazul exportului indirect,atat riscul de pret,cat si riscul valutar,sunt asumate de

catre:

c)casa de comert.

517.Reprezinta un instrument de plata:

a)cecul.

518.Cambia reprezinta:

b)un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana-tragator-unei alte persoane-

tras-de a plati o anumita suma unei a treia persoane-beneficiar- la un anumit termen si la un

anumit loc.

519.Reprezinta un dezavantaj a platii prin cambie:

c)nuse elimina riscurile de neplata,de pierdere sau de furt.

520.Cecul poate fi definit astfel:

a)un inscris,prin care o persoana-tragator-da ordin unei banci-tras,sa plateasca o suma de bani

unei terte persoane-beneficiar.

521.Initial,cardul antreneaza in relatii:

b)3 persoane.

522.CEC-urile se clasifica dupa modul dupa cum este indicat beneficiarul,astfel:

d)nominative,la ordin si la purtator.

523.Acreditivul documentar reprezinta:

b)o modalitate de plata prin care importatorul-ordonator da dispozitie bancii sale de a tine la

dispozitie si de a plati ulterior printr o alta banca,banca platitoare,exportatorului-beneficiar

contravaloarea marfurilor pt. care acesta face dovada cu documente ca le a furnizat in

conditiile contractuale cuvenite.

524.Acreditivul documentar:

a)implica si o a treia parte-o banca,care se nagajeaza sa plateasca,independent de

solvabilitatea cumparatorului.

525.Nu reprezinta un acrededitiv documentar din punctul de vedere al clauzelor pe care

le contine:

b)acreditivul confirmat.

40

526.Incasso documentar reprezinta:

c)o modalitate de plata in care consta in faptul ca importatorul accepta plata documentelor

remise de catre exportator,remitere care se realizeaza prin intermediul bancilor celor doi

parteneri.

527.Reprezinta un avantaj al platii prin incasso documentar pt. exportator:

d)aceasta metoda este mai putin scumpa decat un acreditiv documentar.

528.Reprezinta un dezavantaj al platii prein incasso documentar pt. Importator:

a)nu exista nici o garantie ca marfurile vor fi primite asa cum s-a efectuat comanda sau la

timp.

529.Operatiunea de franciza internationala presupune:

c)un aranjament prin care o persoana-cedent,proprietarul unei marci de fabrica,de servicicii

sau de produs acorda unei alte persoane-cesionar,contra unui pret dreptul sau libertatea de a

exploata o afacere,un produs sau un serviciu.

530.Nu este corecta urmatoarea afirmatie:

d)franciza este o forma specifica a operatiunilor de prelucrare in contrapartida.

531.Reprezinta un dezavantaj pt. francizor:

d)dificultatile in exercitarea controlului.

532.Contractul de franciza reprezinta:

b)un contract prin care o parte se angajeaza sa puna la dispozitia unei alte parti marca de

fabrica,de comert,de serviciu pt. Distribuirea si fabricarea produselor sau serviciilor prevazute

in contract.

533.Nu reprezinta o obligatie a cedentului in cazul operatiunii de franciza:

c)comercializarea produselor sau serviciilor preluate,cu respectarea stricta a conditiilor

contractuale.

534.Licentierea internationala presupune:

a)operatiunea prin care o firma,dobandeste contra platii unui pret,dreptul de a utiliza

cunostiintele tehnice brevetate ale unei alte firme,in baza unui contract.

535.Nu reprezinta un dezavantaj al licentierii internationale:

b)costurile reduse.

536.Operatiunea de export de know-how reprezinta:

b)transferul catre o firma beneficiara a unui ansamblu de cunostinte tehnice

nebrevetabile,necesare pentru fabricarea unui produs.

41

537.Contractul de know-how reprezinta:

d)contractul prin care una dintre parti transmite celeilalte parti contra unei

redevente,cunostinte tehnice nebrevetate necesare pt. fabricarea,functionarea sau

comercializarea unor marfuri.

538.In clasificarea contractelor avand drept criterii ponderea pe care know how-ul o

detine in economia generala a contractului nu distingem:

c)contract de know-how simplu.

539.Consultanta inginereasca include:

a)proiectarea unui obiectiv.

540.Repreinta o forma de cooperare industriala:

b)coproductia.

541.Principalul motiv al subproductiei de capacitate este:

c)diferentialul de costuri.

542.Reprezinta un avantaj al subproductiei internationale pentru subcontractant:

d)accesul la tehnologie fara angajare de lichiditati internationale.

543.Printre obligatiile ordonatorului in cazul subproductiei de capacitate nu se numara?

a)asigurarea pe o perioada de timp convenita a pieselor de schimb pt. produsele livrate

partenerului.

544.Coproductia presupune:

b)o forma de cooperare intre state sau firme din tari diferite in cadrul careia partenerii convin

sa produca un produs in comun.

545.Nu reprezinta un avantaj al coproductiei:

c)coproductia este o forma stabila,durabila si de perspectiva.

546.Deosebirile dintre coproductie si subproductie tin, in principal, de:

a)mecanismul operatiunilor.

547.Care este principala obligatie a beneficiarului in cazul constituirii obiectivelor

industriale(la”cheie”):

a)plata pretului.

548.Leasing-ul reprezinta:

d)o operatiune comerciala prin care o parte transmite pt. o perioada determinata dreptul de

folosinta al unui bun al carui proprietar este catre alta parte.

549.Nu reprezinta un dezavantaj pt. client in cazul operatiunii de leasing faptul ca:

c)se poate conveni ca furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern.

550.Nu reprezinta un avantaj pt. Furnizor in cazul operatiunii de leasing faptul ca:”

b)este posibil ca dupa prima inchiriere utilajul sa nu isi mai gaseasca utilizatori.

42

551.Nu reprezinta o forma de leasing dupa procedurile de calcul al ratelor:

a)leasing direct.

552.Este incorecta urmatorea afirmatie:

d)dupa durata incheierii,leasing ul poate fi pe termen scurt sau pe termen mediu.

553.Bursele de marfuri sunt:

b)piete organizte,care asigura concentrarea cererii si ofertei pt. Produse si servicii,in scopul

efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala.

554.Brokerii sunt:

a)agenti bursieri.

555.Nu reprezinta o functie a burselor:

c)se desfasoara pe baza de regulamente proprii.

556.Licitatiile internationale sunt:

d)piete de marfuri cu caractersitici proprii,care functioneaza periodic sau ocazional,dupa un

ansamblu de norme si concentreaza in acelasi timp si loc cererea si oferta de marfuri.

557.Nu reprezinta o caracteristica a licitatiilor internationale:

b)au rol esential in formarea preturilor.

558.Dupa frecventa organizarii exista:

a)licitatii ocazionale.

559.Printre principalele activitati in ceea ce priveste livrarea internationala a marfurilor

nu se numara:

d)navlosirea.

560.Conform INCOTERMS,ambalajul este intotdeauna in sarcina:

a)exportatorului.

561.Nu reprezinta o functie a ambalajului:

c)promovarea marfurile.

562.Cum se poate defini certificatul de calitate:

b)un document eliberat de producatorul marfurilor exportate,el putand fi atestat de o institutie

specializata de control a calitatii.

563.Cum se poate defini certificatul de origine:

d)un document emis de un organism specializat din tara exportatorului(de regula,camera de

comert), la cererea acestuia din urma,care confirma natura, cantitatea, valoarea etc. Marfurilor

livrate.

564.In sarcina cui cade obtinerea licentei de export,cu exceptia conditiei INCOTERMS

EXW:

d)exportatorului.

43

565.Cum se poate defini factura externa:

a)un inscris intocmit de exportator prin care se arata conditiile in care are loc vanzarea de

bunuri si servicii.

566.Ce reprezinta factura consulara:

b)un document solicitat de catre organele vamale ale unei tari importatoare pt a servi la

stabilirea taxelor vamale la marfurile de import.

567.Factura proforma poate servi la:

c)obtinerea licentei de import.

568.Transportul multimodal presupune:

a)utilizarea a doua sau mai multe modalitati de transport.

569.Durata operatiunilor de logistica nu include:

d)durata fabricarii marfurilor.

570.Transportatorul se deosebeste de expeditor:

b)transportul realizeaza deplasarea efectiva a marfurilor in spatiu, cel mai frecvent la ordinul

expeditorului si pe cheltuiala exportatorului sau importatorului.

571.Navlosirea reprezinta:

c)operatiunea de prospectare a pietei navlurilor, de contactare a armatorilor potentialai si de

negociere a ofertelor de tonaj ale acestora.

572.Reprezinta un contract de navlosire:

a)contractul pe timp.

573.Conosamentul reprezinta:

d)un document scris prin care o persoana certifica sub semnatura preluarea marfii in vederea

transportului si a predarii acesteia catre destinatar.

574.Datorita functiilor pe care le indeplineste, conosamentul nu este:

b)un contract de calatorie.

575.Nu reprezinta o caracteristica a scrisorii de transport aerian faptul ca:

c)este un titlu de proprietate asupra marfii.

576.Ce reprezinta contractul de transport auto international:

a)acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa transporte unei persoane o

cantitate determinata de marfuri.

577.Nu reprezinta o tehnica de transport rutier:

d)transportul cu nave tramp.

578.In cazul transportului aerian politia de asigurare acopera:

a)avaria particulara,cheltuielile legate de avarie,furtul partial sau total si poate fi extinsa la

riscul de greva razboi etc.

44

579.Este corecta urmatoare afirmatie

b)avaria comuna este o notiune specifica transportului maritim si fluvial.

580.Contractu de asigurare reprezinta:

c)documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat,care se obliga sa plateasca o

anumita suma si asigurator,care in schimbul sumei, se obliga sa il despagubeasca pt. daunele

pe care le-ar suferi datorita producerii riscurilor asigurate.

581.Nu este un tip al politei cargo-polita de asigurare a marfurilor

d)polita particulara.

582.Valoarea in vama si serveste pentru:

a)stabilirea calitatii marfurilor.

583.Alegeti afirmatia corecta:

b)metoda deductiva este folosita daca valoarea in vama nu poate fi determinata.

584.Printre documentele anexate la declaratia vamala nu se numara:

c)polita de calatorie.

585.Nu reprezinta o etapa a vamuirii marfurilor:

d)completarea certificatului de origine.

586.Marfa de import nu poate fi supusa la:

c)controlul efectuarii platii de transport.

587.Odata inserate in contract prin acordul partilor, conditiile INCOTERMS au

caracter:

a)obligatoriu.

588.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul caluzei CIF (Cost, Insurance and

Freight):

b)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit si sa suporte toate cheltuielile.

589.Principala obligatie a cumparatorului in cazul clauzei CIP (Carriage and Insurance

Paid to):

d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului

transportator.

590.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei CFR (Cost and Freight):

c)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit.

591.Se numara printre obligatiile cumparatorului in cazul clauzei CFR(Cost and

Freight):

b)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul trecerii marfurilor peste balustrada

vasului.

45

592.Nu reprezinta o obligatie pt. vanzator in cazul clauzei CPT(Carriage Paid To):

d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului

transportator.

593.Conform clauzei DAP (Delivered At Place) cine acopera toate costurile pentru

livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit:

a)vanzatorul.

594.Alegeti afirmatia corecta:

c)conform clauzei DDP(Delivered Duty Paid) vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile

si riscurile legate de aducerea marfii la locul convenit.

595.Care dintre urmatoarele conditii de livrare este cea mai comoda pentru exportator:

b)EXW.

596.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FCA(Free Carrier):

b)sa aleaga transportatorul si sa incheie contracte de transport.

597.Se numara printre obligatiile vanzatorului in cazul clauzei FAS(Free Along Ship):

d)sa vamuiasca marfa la export.

598.Conform clauzei FOB(Free On Board) vanzatorul isi indeplineste obligatie de

livrare:

a)in momentul in care marfurile au trecut peste balustrada vasului in portul de expediere.

599.Nu reprezinta o obligatie pt vanzator in cazul clauzei FOB(Free On Board):

c)sa livreze marfurile la bordul navei in portul de imbarcare.

600.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FOB(Free On Board):

c)sa aleaga carausul.

46

VII. DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

601.Comisia Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International(UNCITRAL) a fost

infiintat de catre:

b)Organizatia Natiunilor Unite.

602.Una dintre cele mai cunoscute conventii ale UNCITRAL(Comisia Natiunilor Unite

pt. Drept Comercial International) este:

c)Conventia de la Viena referitoare la vanzarea internationala de marfuri(1980).

603.Organismul de Reglementare a Diferendelor solutioneaza litigiile in cadrul:

a)Organizatie Mondiale a Comertului.

604.Una dintre principalele functii ale UNCITRAL este:

d)elaborarea de conventii internationale si legi model.

605.In dreptul comertului international, insolventa comerciala internationala:

b)nu are aceasi semnificatie in statele care participa la comertul international.

606.In insolventa internationala, sitemul unitatii insolventei(falimentul) presupune:

c)hotararea judecatoreasca este pronuntata de o singura instanta, in general instanta de la

sediul debitorului.

607.In Statele Unite ale Americii,insolventa este reglementata:

d)la nivel federal.

608.In Spania,reglementarea referitoare la insolventa a fost influentata de:

a)Legea Model a UNCITRAL.

609.Primelel tratate cu vocatie internationala care vizau falimentul(insolventa)

transfrontalier(a) au fost:

b)Tratatele de la Montevideo(„Tratat privind dreptul international privat”).

610.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa(in

Uniunea Europeana) nu se refera la:

c)societatile de asigurare.

611.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa in

Uniunea Europeana nu se aplica:

a)atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.

612.Cu privire la deschiderea unei proceduri de insolventa unice in Uniunea Europeana,

reglementarile prevad:

d)nu prevad principiul deschiderii unei proceduri unice si recunosc diversitatea sitemelor de

drept nationale.

47

613.„Centrul intereselor principale” trebuie sa corespunda locului in care:

a)debitorul isi conduce in mod obisnuit interesele si poate, prin urmare, sa fie verificat de

catre terti.

614.Dupa deschiderea procedurii principale de insolventa:

a)Regulamentul UE nu aduce atingere dreptului de a solicita deschiderea un proceduri de

insolventa intr-un stat membru in care debitorul are un sediu.

615.Legile model sunt acte normative:

d)sunt texte care pot fi preluate in reglementarile proprii de statele interesate.

616.Regulamentul Uniunii Europene este aplicabil daca:

b)centrul intereselor principale al debitorului este situat in Uniunea Europeana.

617.Regulamentul Cosniliului nr.1346 din 2000 privind procedurile de insolventa

reglementeaza:

c)procedura deschiderii procedurii insolventei la nivel international,instantele competente

nationale fiind desemnate potrivit legii statului membru.

618.Regulamentul Uniunii Europene in materia insolventei intentioneaza:

b)sa limiteze la maximum cazurile in care sunt deschise proceduri teritoriale independente.

619.Ghidul legislativ in privinta dreptului insolventei: tratamentul grupurilor de

intreprinderi in situatia insolventei a fost adoptat de catre:

b)UNCITRAL.

620.Regulile arbitrale ale UNCITRAL din 2010 sunt obligatorii:

c)sunt reguli facultative pt. arbitrajul comercial international.

621.Principiile aplicabile contractului de comert international au fost adoptate de:

c)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT).

622.Conventia din 1988 asupra factoring-ului international(Ottawa) a fost adoptata de

catre:

b)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT).

623.Conventia din 1988 asupra leasing-ului financiar international(Ottawa) a fost

adoptata de catre:

a)UNIDROIT.

624.Actul uniform din 17 aprilie 1997 referitor la societatile comerciale si grupul de

interes economic a fost adoptat de:

d)Organizatia pt. Armonizarea in Africa a Dreptului Afacerilor(OHADA).

48

625.Actul uniform OHADA din 10 aprilie 1998 asupra organizarii procedurilor colective

de stingere a pasivului prevede ca:

d)deciziile de deschidere si inchidere a procedurilor sunt recunoscute cu autoritate de lucru

judecat pe teritoriul altor state parti.

626.Conventia Statelor Nordice(1933) prevedea ca:

a)o procedura de faliment, deschisa intr-unul din statele contractante,isi extinde, de

asemenea,efectele asupra bunurilor apartinand falitului din alte state membre ale conventiei.

627.Principiile asupra Guvernarii Corporative au fost adoptate de:

d)Organizatia pt. Cooperare si Dezvoltare Economica(OECD).

628.Termenul general de prescriptie in materie de vanzare internationala de marfuri

este de:

b)4 ani.

629.Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri a fost

adoptata de:

c)UNCITRAL.

630.In vederea elaborarii de conventii internationale, legi tip si legi uniforme care sa

unifice reguli de drept ce se aplica in comertul international a fost constituita:

a)Comisia Ntiunilor Unite pt. Drept Comercial International.

631.Activitatea Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International s-a

evidentiat in domeniul:

b)arbitrajului comercial international.

632.Ghidul legislativ al UNCITRAL reprezinta:

c)un text care furnizeaza indicatii pt elaborarea actelor normative.

633.Romania a ratificat Conventia UNCITRAL referitoare la:

d)transportul de marfuri pe mare.

634.Principiile aplicabile contractelor comerciale internationale:

a)nu au forta juridica obligatorie.

635.In materia recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale, Romania:

a)a ratificat o Conventie internationala in materie, in 1961.

636.Sistemul unitatii falimentului(insolventei) presupune ca:

b)hotararea este pronuntata de instanta de la sediul societatii, poate fi executata in toate statele

implicate.

637.In Germania, insolventa poate fi declansata:

c)de debitor sau creditor.

49

638.Conventia de la Viena asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri

promoveaza reguli compatibile cu diferitele sisteme:

a)sociale, economice si juridice.

639.Conventia de la Viena isi propune sa contribuie:

d)la eliminarea obstacolelor juridice in schimburile internationale.

640.Conventia se aplica contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediul

in state diferite:

a)cand aceste state sunt state contractante.

641.Conventia de la Viena carmuieste vanzarile:

d)de marfuri perisabile.

642.Conventia de la Viena carmuieste:

c)contractele de furnizare de marfuri ce urmeaza a fi fabricate sau produse,in afara de cazul

in care partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elementele materiale necesare

acestei fabricari sau produceri.

643.Conventia de la Viena de aplica:

c)formarii contractului de vanzare, drepturilor si obligatiilor la care un astfel de contract da

nastere intre vanzator si cumparator.

644.In ceea ce priveste uzantele, Conventia de la Viena:

d)partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit si de obisnuintele care s-au stabilit

intre ele.

645.Potrivit Conventiei de la Viena:

a)contractul de vanzare nu trebuie sa fie incheiat,nici constatat in scris si nu este supus

niciunei alte conditii de forma.

646.Proba contractului de vanzare se poate face:

b)prin orice mijloace,inclusiv prin martori.

647.La interpretarea Conventiei se va tine seama de:

b)necesitatea de a promova aplicarea sa uniforma.

648.O propunere de incheiere a unui contract adresata uneia sau mai multor persoane

determinate constituie oferta, daca:

a)este suficient de precisa si denota vointa autorului ei de a se angaja in caz de acceptare.

649.O propunere adresata unor persoane nedeterminate este considerata:

c)o invitatie de a oferta,in afara de cazul in care persoana care a facut propunerea nu a indicat

in mod clar contrariul.

650.O oferta produce efecte:

d)cand ajunge la destinatar.

50

651.Oferta,daca este irevocabila:

a)poate fi retractata daca retractarea ajunge ajunge la destinatar inainte sau in acelasi timp cu

oferta.

652.Acceptarea se realizeaza prin:

a)declaratia destinatarului care exprima acordul sau la oferta.

653.Acceptarea unei oferte produce efecte:

d)in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului.

654.Contraoferta este un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte,dar care

contine:

c)elemente complementare sau diferite privind in deosebi pretul,plata,calitatea si cantitatea

marfurilor,locul si momentul predarii,intinderea responsabilitatii unei parti fata de cealalta sau

rezolvarea litigiilor.

655.Daca scrisoarea sau alt inscris continanad o acceptare tardiva denota ca a fost

expediata in astfel de conditii incat,daca transmiterea ar fi fost regulata,ar fi parvenit la

timp ofertantului,acceptarea tardiva produce:

b)efectele unei acceptari,in afara de cazul in care,fara intarziere,ofertantul il informeaza

verbal pe destinatarul ofertei ca el considera ca oferta sa a devenit caduca sau daca ui

adreseaza un aviz in acest scop.

656.Contraventia la contract savarsita de una din parti:

c)este interzisa cand ea cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu prin care o priveaza in mod

substantial de ceea ce aceasta era in drept sa astepte de la contract,in afara de cazul in care

partea in culpa nu a prevazut un astfel de rezultatat,iar o persoana rezonabila, cu aceeasi

pregatire si aflata in aceeasi situatie, nu l-ar fi prevazut nici ea.

657.Declaratie de desfiintare a contractului:

c)nu are efect decat daca este facuta prin notificare catre cealalta parte.

658.Daca o notificare,cerere sau alta comunicare este facuta de o parte la contract prin

mijloace adecvate imprejurarilor,o intarziere sau o eroare in transmiterea comunicarii

sau faptul ca ea nu a ajuns la destinatie:

a)nu priveaza pe acea parte contractanta de dreptul de a se prevala de ea.

659.Un contract scris care contine o dispozitie ce stipuleaza ca orice modificare sau

reziliere amiabila trebuie facuta in scris,nu poate fi modificat sau reziliat in mod

amiabil:

b)numai in forma scrisa.

51

660.Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract si de conventie:

a)sa predea marfurile,sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul,sa remita

documentele referitoare la marfa.

661.Obligatia de predare se refera la:

a)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanztorul avea sediul sau la

momentul incheoerii contractului.

662.Daca obiectul contractului il constituie marfuri care se gaseau sau trebuiau

fabricate ori produse intr un loc special,obligatia de predare este indeplinita prin:

c)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul unde au fost produse sau fabricate.

663.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile:

c)daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta

data.

664.Marfurile sunt conforme cu contractul daca:

b)sunt adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod obisnuit marfuri de acelasi tip.

665.Cumparatorul trebuie sa examineze marfurile sau sa le supuna examinarii:

b)intr-un termen cat se poate mai scurt,tinand seama de imprejurari.

666.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui

tert intemeiata pe proprietatea industriala sau alta proprietate intelectuala:

a)in temeiul legii statului unde marfurile trebuie sa fie vandute sau utilizate,daca partile au

avut in vedere, in momentul incheierii contractului,ca marfurile vor fi revandute sau utilizate

in acest stat.

667.Cumparatorul este obligat:

a)sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate.

668.Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost

determinat in contract:

c)daca in mod expres sau implicit,sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat,se

considera ca partile s-au referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii

contractului, in ramura comerciala respectiva, pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari

comparabile.

669.Daca a intervenit schimbarea sediului/domiciliului vanzatorului dupa incheierea

contractului:

b)vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii.

670.Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul:

a)cand vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele reprezentative ale

marfurilor.

52

671.O parte poate sa amane executarea obligatiilor sale cand rezulta,dupa incheierea

contractului, ca cealalta parte nu va executa o parte esentiala a obligatiilor sale din

cauza:

a)unei insuficiente a capacitatii de executare a acestei parti.

672.Cuantumul daunelor-interese pt o contraventie la contract savarsita de o parte sunt

definite de Conventia de la Viena:

c)egale cu pierderea suferita si castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei.

673.Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte:

d)are dreptul la dobanzi asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care

ar fi indreptatita sa le ceara.

674.O parte este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca:

d)cand se dovedeste ca putea sa previna consecintele.

675.Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte:

c)partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea

ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului.

676.Daca vanzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca:

a)dobanzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.

677.Obligatia de conservare subzista:

c)cand cumparatorul intarzie sa preia marfurile predate sau nu plateste pretul.

678.Litigiile patrimoniale care intervin intre persoane care au capacitate deplina de

exercitiu pot fi solutionate pe calea arbitrajului:

a)daca asupra obiectul litigiului poate fi realizata o tranzactie.

679.Constituie un avantaj al solutionarii litigiului pe cale arbitrala:

c)confidentialitatea dezbaterii si a hotararii.

680.Solutionarea litigiului pe calea arbitrajului:

b)are atat avantaje cat si dezavantaje.

681.Incalcarea caracterului arbitral al litigiului:

c)este sanctionata prin anularea hotararii arbitrilor.

682.Recunoasterea hotararii(arbitrale) straine poate fi refuzata daca

d)incalca ordinea publica de drept international privat roman.

683.Atribuirea in competenta instantelor judecatoresti a unor litigii patrimoniale

a)nu exclude, in mod automat, posibilitatea solutionarii acestora pe calea arbitrajului.

684.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect:

b)pensia de intretinere.

53

685.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect:

c)deciziile de desfacere a contractului de munca.

686.Pot fi solutionate pe calea arbitrajului:

c)litigiile asupra carora legea permite sa se faca tranzactie.

687.Clauza compromisorie poate fi incheiata:

a)la orice forma de societate comerciala.

688.Societatile comercial cu capital de stat:

c)pot incheia conventii arbitrale.

689.Asociatiile profesionale:

c)nu pot impune societatilor dintr un anumit domeniu un anumit arbitraj institutional.

690.Este arbitrabil litigiul referitor la:

d)cesiunea de parti sociale sau de actiuni.

691.Arbitrajul poate fi incredintat:

c)unuia sau mai multor arbitri.

692.Arbitrii vor pronunta o hotarare:

a)definitiva si obligatorie pt parti.

693. Statul:

b)poate incheia conventii arbitrale numai pt litigii cu caracter international.

694. Proba compromisului se face:

b)numai cu inscrisuri.

695. Intelegerea de sine statatoare referitoare la solutionarea unui litigiu ivit intre parti:

b)este compromis.

696. Prin clauza compromisorie, partile convin ca sa solutioneze:

b)litigiile care au legatura cu contractul in care aceasta clauza este inserata.

697. In cadrul compromisului trebuie sa se indice:

d)obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

698. Validitatea clauzei compromisorii este:

b)este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

699. Hotararea arbitrala poate fi desfiintata:

c)daca lipseste conventia arbitrala.

700. Hotararea arbitrala:

b)este definitiva si obligatorie.

54

VIII. MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE

701. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o tendinta a mediului de afaceri

international:

c) aparitia unei tendinte dde regionalizare a afacerilor

702. Totalitatea conceptelor, metodelor si instrumentelor necesare identificarii unor

oportunitati de afaceri in mediul economic international a actiunilor de promovare,

negociere, contractari si derulare a afacerilor dintre parteneri ce apartin unor tari

diferite reprezinta:

b)managementul afacerilor international

703. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un obiectiv principal care

determina firma sa se angajeze in afaceri economice international:

d) maximizarea riscului concurential

704. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o caracteristica ce alcatuieste

specificul managementului international:

c) succesul rapid si necondtionat in afaceri

705. Printre elementele prin care cultura unei firme international poate afecta practicile

de management nu se regaseste:

b) competenta/incompetent

706. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o dimensiune care diferentiaza o

cultura nationala de alta:

c) corect/incorect

707. Managementul international reprezinta:

a) managementul firmei la scara international

708. Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea fara precedent afacerilor

international nu se regaseste:

c) tendinta de regionalizare a afacerilor

709. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o caracteristica definitorie a afacerilor

economice internationale:

d) cresterea numarului de acorduri socio-politice intre statele lumii

710. Functia de planificare in managementul afacerilor internationale reprezinta functia

prin care:

a) se determina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si mijloacele

necesare realizarii lor

711. Planificarea strategica reprezinta un proces de planificare pe termen:

a) lung de cca. 15-20 de ani

55

712. Planificarea tactica reprezinta un proces de planificare pe termen:

b) mediu, cuprins intre 1-3 ani

713. Planificarea operativa reprezinta un proces de planificare pe termen:

c) scurt, de cel mult un an

714. Ansamblul coerent de obiective ce trebie atinse, pentru fiecare obiectiv prevazandu-

se actiunile ce contribuie la atingerea lui si resursele necesare (umane, materiale,

financiare, informationale, timp) reprezinta:

a) planul de afaceri

715. Punctul de vedere al conducerii despre ce trebuie sa faca organizatia internationala

si ce doreste sa devina pe termen lung reprezinta:

a) misiuna organizatiei

716. Pentru a fi eficienta, misiuna firmei internationale trebuie nu trebuie sa

indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte:

b) sa contina si obiective la nivel national

717. Internationalizarea firmei se defineste ca fiind:

b) un proces obiectiv de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale

718. Conceptia, potrivit careia toate firmele urmeaza, cu necesitate, acelasi proces de

internationalizare dupa un model standard, apartine:

c) teoriei evolutiei uniliniare

719. Conceptia, potrivit careia internationalizarea firmei este un proces secvential, in

care perioadele de evolutie stabila alterneaza cu perioade de tranzitie, apartine:

d) teoriei evolutiei ciclice

720. Una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie:

d) presiunea concurentei

721. d) scaderea vanzarilor pe piata interna

722. b) excesul de capacitate de productie

723. c) supraproductia

724. c) proximitatea geografica fata de clienti

725. b) accesul la resurse

726. b) reducerea costurilor de productie

727. c) avansul tehnologic

728. c) gradul de implicare manageriala

729. Printre obiectivele tactice ale internationalizarii firmei nu se numara:

b) crederea niveluluide dezvoltare economica a tarii de implantare

56

730. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a analizei diagnostic:

b) diagnosticul implantarii

731. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe un proces formal

de luare a deciziilor in baza unor date statistice pentru evaluarea potentialului pietei

reprezinta:

a) abordarea sistemica

732. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe apelarea de catre

organzatie la criterii subiective reprezinta:

c) abordarea nesistemica

733. Modalitatea de selectie a pietelor international ce pune accentul pe selectarea

clientilor, apeland la un sistem de filtare a celor mai putini atractivi parteneri potentiali

de afaceri, reprezinta:

d) abordarea relationala

734. Modalitate de selectie a pietelor internationale ce pune accentul pe evidentierea

unor situatii favorabile aparute pentru organizatie oarecum intamplator, fara derularea

unui proces evaluativ din partea acesteia, reprezinta:

a) selectia oportunista

735. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un scop al analizai oportunitatilor

existente pe piata externa:

c) de a previziona viitoarele rezulate ale firmei

736. Grupul de operatiuni in care importul este conditionat de efectuarea exportului sau

invers, reprezinta:

a) contrapartida

737. Vanzarea dreptului de folosinta a cunostintelor tehnice brevetate de un exportator

unui beneficiar strain, contra unui pret, ce urmeaza sa fie platit printr-o suma forfetara

(dinainte stabilita) sau redevente (plati periodice):

a) licentierea

738. Operatiunile comerciale de referinta ale unei firme internationale sunt reprezentate

de:

a) operatiuni de export-import

739. Care dintre urmatorii nu reprezinta un factor de influenta deosebita asupra

opriunilor strategice ale organizatiei pe termen lung:

d) politica guvernamentala in domeniul tarifelor vamale

57

740. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu in selectia partenerilor de afaceri

internationali:

c) proximitatea geografica fata de clienti

741. Serviciul al unei firme, implantat in straintatate, care deprinde in totalitate, din

punct d evedere financiar si administrativ de societatea care a creat-o, iar obiectivul sau

de activitate este identic cu cel al societatii –mama reprezinta:

b) sucursala

742. Filiala este:

a) o firma cu capital propriu consituita de societatea mama in strainatate potrivit legistatiei

tarilor de rezidenta

743. Componenta organizatorica a firmei, formata din totalitatea persoanelor care

desfasoara activitati omogen e si/sau complementare in vederea realizarii acelorasi

obiective derivate si subordonate nemijlocit unui manager reprezinta:

c) departamentul

744. Strcturile organizatorice internationale sunt specifice:

a) firmelor care se afla in fazele initiale ale dezvoltarii activitatii internationale

745. Dezavantaj al structurii organizatorice internationale cu departament de export

subordonat directiei de marketing:

c) lipsa unei relatii directe intre departamentul de export si departamentele de productie,

financiar, cercetare-dezvoltare

746. Crarea diviziei de realtii internationale separa:

a) activitateafirmei pe plan intern de activitatea pe plan extern, coodonarea de ansamblu fiin

realizata de catre directorul general al companiei

747. Avantaj al structurii organizatorice globale pe produs:

a) adoptarea rapida a masurii de extindere a liniilor de producite pentru un anumit produs, fara

afectarea activitatii altor sectoare ale firmei

748. Avantaj al structurii organizatorice globale geografice:

b) sistemul informational si cumunicational privind conditiile locale este extrem de rapid,

permitand luarea operativa a unor masuri corective

749. Avantaj al structurii organizatorice globale functionale:

d) activitatea firmei la nivel global poate fi condusa si controlata, in mod direct si centralizat,

de un numar redus de manageri

750. Dezavantaj al structurii organiztatorice globale pe produs:

a) multiplicarea modlelor functionale la nivelul companiei

58

751. Dezavantaj al structurii organizatorice globale geografice:

b) o relativa scadere a eficientei prin prisma cresterii costurilor

752. Departamentizarea reprezinta:

a) un principiu de baza in realizarea structurilor organizatorice ce consta in gruparea

activitatilor care au caracteristici si functii similare

753. Dezavantaj al structurii organizatorice globale functionale:

c) responsabilitatea in ceea ce priveste coordonarea activitatii deparatamentelor revine

aproape integral directorului general

754. Structurile organizatorice complexe reprezinta:

d)modalitati de adaptare dinamica a structurilor organizatorice la cresterea complexistatii

mediului de afaceri pe plan international

755. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un principiu de baza in organizarea

activitatii unei companii internationale:

d) crearea unei cuturi de sprijin pentru organizarea fimei

756. Componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat cu

scopul realizarii unui obiectiv individual, care, de regula, se atribuie unei singure

persoane reprezinta:

a) sarcina

757. Din categoria factorilor externi care influenteaza alegerea structurii organizatorice

in cazul companiilor multinationale nu face parte:

c) personalul organizatiei

758. Din categoria factorilor interni care influenteaza alegerea structurii organizatorice

in cazul companiilor multinationale nu face parte:

a) tipul consumatorilor

759. Elementul care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este:

d) multimea coordonatorilor

760. Etape care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale:

d) corectarea rezultatelor

761. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica prin care se cauta o solutie

novatoare de catre un grup selectat cu atentie pentru a fi potrivit cu natura problemei

de rezolvat:

b) sinectica

762. Criteriul care nu face parte din criteriile de clasificare a deciziilro in afacerile

internationale este:

d) orientarea zonala

59

763. Dupa frecventa/periodicitatea luarii unor dcizii, acestea pot fi:

a) decizii unice, repetitive

764. Succesul unei companii multinationale depinde de:

a) raportul dintre gradul de centralizare si cel de descentralizare a deciziei

765. Punctele de vedere ale dcidentului, cu ajutorul carora este luata decizia reprezinta:

b) multimea criteriilor decizionale

766. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o cerinta de rationalitate a deciziei:

d) perioada

768. Deciziile in care probabilitatea de realizare a obiectivelor este mare, o parte a

variabilelor n pot fi cotrolate, evolutia lor fiind dificil de anticipat reprezinta decizii:

b) in conditii de risc

769. Deciziile ce vizeaza orizonturi de timp mai mari de un an si se refera la probleme

majore ale activitatii organizatiei, influentand intreaga activitate a acesteia reprezinta:

c) decizii strategice

770. In care etapa a procesului decizional se regaseste momentul luarii deciziei:

a) selectarea altenativelor

771. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicarii:

d) sa fie unidirectionala

772. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o caracteristica a organizatiei

comunicante:

c) sa fie evolutiva

773. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a comunicarii externe:

d) comunicarea externa de adaptare

774. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicaraii:

d) sa fie dezvoltata

775. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un elemental procesului de

comunicare:

d) managerul

776. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o metoda informala de recrutare:

d) recomandarile angajatilor

777. a) recomandarile angajatilor

778. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o metoda formala de recrutare:

d) recomandarile angajatilor

779. c) recrutarea dintre randurile angajatilor concurentei

60

780. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a

managerilor internationali:

d) aspectul fizic

781. c) cunostintele tehnice

782. d) capacitatea de a se descurca singur

783. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un program de pregatire a

viitorilor manageri internationali:

b) programe de cunoastere a potentialului geografic a tarii gazda

784. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o etapa in pregatirea viitorilor

manageri internationali:

c) pregatirea pe parcurs

785. Care dintre urmatoarele nu face parte din metodele de pregatire culturala:

c) pregatire combinata

786. Efectul sistematic de stabilire a standardelor de performanta pentru obiectivele

planificate, de comparare a performantelor efective cu standardele predetermintate, de

determinare a abaterilor si de masurare a semnificatiei acestora, in vederea luarii

tuturor masurilor necesare asigurarii folosirii eficiente a resurselor firmei pentru

realizarea obiectivelor reprezinta:

a) activitatea de control

787. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o etapa fundamentala in realizarea unui

control eficient:

d) redefinirea standardelor

788. Dupa modul de efectuare, controlul poate fi:

b) direct, indirect

789. Dupa momentul efectuarii, controlul poate:

a) preventiv, curent, de verificare

790. Dupa obiectivul activitatilor de control poate fi:

d) al performantelor financiare, de calitate, profesionale

791. Printre elementele care asigura eficienta oricarui sistem de control se numara:

a) flexibilitatea

792. In cadrul managementului american stilul managerial este:

b) cu o tendinta puternic autoritara

793. Dintre particularitatile managementului american nu face parte:

d) cea mai puternica retea de comercializare a firmei Toyota

61

794. Sistemul Kanban reprezinta:

a) o programare riguroasa a fluxurilor de productie si un mod de livrare la timp a unor parti

componente necesare fabricarii produsului

795. Printre particularitatile managementului japonez nu se regaseste:

b)un management participativ si decizii de grup

796. Printre particularitatile managementului european nu se regaseste:

d) atunci cand isi promoveaza si comunica strategia, tind sa aiba o perspectiva mai redusa

797. Care dintre urmatoare variante este adevarata:

b) cuvantul “etica” este folosit pentru probleme de ordin teoretic, iar cuvantul “moralitate”

pentru aspectele de ordin practic ale eticii

798. Care dintre urmatoare variante este adevarata:

a) etica este perceputa ca studiu al moralitatii si al normelor de conduita

799. Etica in afaceri reprezinta:

a) set de principii sau arumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri

800. Etica aplicata se refera la:

a) studierea eticii ca disciplina practica

62

IX. Marketing international

801. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre cei 3 “C” identificati

de Ojmae, care a dorit sa completeze mixul de marketing (cei 4 “P” ):

d) cash, adica plata cu “bani gheata”

802. Atributele tangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international, se

refara la:

a) proprietatile fizico-chimice ale produsului

803. Atributele intangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international,

se refara la:

d) utilitatea conferita de consumul produsului, recpectiv de satisfactia subiectiva simtita de

catre consumator data de actul de consum

804. Omogenitatea gamei de produse pe plan international, se refera la:

d) gradul de asociere existenta intre diferitele linii componente sub aspectul utilizarii finale,

cerintelor de fabricatie, canalelor de distributie

805. O linie de produs, in cadrul strategiei de produs pe plan international, reprezinta:

a) un grup omogen de produse sub aspectul materiilor prime sau tehnologiei de fabricatie

folosite, al caracteristicilor fizice sau utilizarii finale

806. Care dintre afirmatiile urmatoare, cu privire la momentul lansarii unui produsnu

este adevarata:

d) daca o companie lanseaza prima produsul, in cazul in care concurentul se grabeste cu

lansarea produsului, compania va trebui sa faca la fel, iar in cazul in care acesta amana

lansara, compani ao va amana si ea, profitand de timpul castigat, pentru a-si imbunatati

produsul

807. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre avantajele lansarii

intarziate:

d) compania si concurentii pot suporta impreuna cheltuielile de promovare

808. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre conditiile

cumparatorului ideal in cazul lansarii unui nou produs:

b) sa utilizeze din cand in cand produsul

809. La ce se refara etapa 1, ca si componenta a ciclului de viata international al

produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:

a) exporturile S.U.A. dominau piata internationala

810. La ce se refera etapa 2, ca si componenta a ciclului de viata international al

produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:

b) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata nationala

63

811. La ce se refera etapa 3, ca si componenta a ciclului de viata international al

produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon:

d) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit comptetitori pe alte piete

812. La ce se refera etapa 4, ca si componenta a cislcului de viata international al

produselor (raportat la S.U.A.), propus de Vernon:

c) producatorii din tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata S.U.A.

813. Avantajul tehnologic , ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la:

b) avantajul competitiv creat de companie

814. Inovarea permanenta, ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la:

a) livrarea in permanenta de produse superioare calitativ

815. Adaptarea la schimbarile de pe piata, ca si element cheie al strategiei de produs pe

plan international, se refera la:

c) majoritatea produselor noi sunt variante imbunatatite ale produselor deja existente

816. Constuirea unui nume de marca puternic, ca si element cheie al strategiei de

produs, se refera la:

d) intarirea loialitatii consumatorilor, fiind o promisiune a calitatii produsului

817. Care dintre urmatoarele elemente nu face parte din planul de actiune, ca element

cheie al strategiei de produs?

d) obtinerea unui profit cat mai mare

818. Dintre avantajele standardizarii produselor nu face parte:

b) patrunderea cu usurinta pe piete noi, cu puternice tenditii de consm

819. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la adaptarea locala a produselor nu

este corecta?

c) un alt avantaj il reprezitna faptul ca este mai ieftina decat standardizarea

820. Ce defineste Asociatia Americana de Marketing ca fiind “un nume, un termen, un

semn, un simbol sau design sau o combinatie intre acestea prin care se intentioneaza

identificarea bunurilor sau serviciilor oferite de catre un vanzator su un grup de

vanzatori si diferentierea acestora fata de cele oferite de catre concurenta”?

b) numele de marca

821. Dintre principalii factori care determina loialitatea consumatorilor fata de un

anumit nume de marca nu face parte:

c) numele de marca este ceva nou pentru consumatori

64

822. Loialitatea fata de numele de marca se defineste ca fiind:

a) un angajament sincer al consumatorului de a achizitiona din nou produsul respectiv, in

ciuda eforturilor de marketing, ale unor producatori competitori, ce au scopul modificarii

comportamentului de consum

823. Asocierile numelui de marca reprezinta:

b) orice asociere in memorie cu un anumit nume de marca

824. Valoarea intrinseca a numelui de marca se refera la:

c) utilitatea suplimentara sau valoarea adaugata oferite unui produs de catre numele sau de

marca

825. Numele de marca de tara este definit ca fiind:

d) identitate umbrela care incorporeaza si ofera inteles unor sub-nume de marca orientate

catre anumite obiective specifice, precum promovarea investitiilor straine directe, a

turismului, exporturilor si chiar influentei politice

826. Dintre principalele beneficii pentru o companie conferite eexistenta unui nume de

marca uternic nu face parte:

a) posibiltatea comercializarii produselor la preturi foarte scazute

827. Numele de marca monolitica, in marketingul international, reprezinta:

a) strategia de a utiliza numele companiei ca si nume de marca pnetru gamele de produse

desfacute

828. Numele de marca de casa, in maketingul international, reprezinta:

b) reprezinta strategia de a utiliza, pe langa numele de marca al companiei si nume de marca

specifice unor anumite categorii sau game de produse ralizate de catre companie, are permite

diferentierea intre produsele aceleiasi companii

829. Numele de marca de sustinere, in marketingul international, reprezinta:

c) strategia de a promova in mod proeminent numele de marca al produsului dar de a alautra

si numele de marca al companiei pentru a familiariza consumatorii cu noul nume de marca

830. Numele de marca separat, in marketingul international, reprezinta:

d) strategia prin care anumite produse sau game de produse ale companiei au capatat o

asemenea recunoastere, incat alaturarea numelui companiei producatoare nu mai este necesara

831. In cazul strategiei standard de pret pe plan international, compania:

b) percepe acelasi pret indiferent de piata pe care deface produsul sau

832. In cazul strategiei formulei standard de pret, pe plan international compania:

d) nu utilizeaza acelasi nivel absolut al pretului, ci o formula standard de stabilire a pretului pe

fiecare piata

65

833. In cazul strategiei adaptarii pretului, pe plan international, compania:

c) acorda managerilor locali o autonomie mare in ceea ce priveste stabilirea pretului de pe

fiecare piata

834. In cazul strategiei de stabilire strategica a pretului, pe plan international,

compania:

a) ia decizia de stabilire a preturilor pe fiecare piata in functie de pozitia sa competitiva pe

acestea, precum si de obiectivele strategice avute in vedere

835. In cazul strategiei pretului pentru atingerea unor obiective interne, in marketingul

international, compania:

a) decide cu privire la transferurile unor diferite resurse intre filiale de pe diferite piete, tinand

cont de diferentele de fiscalitate, profitabilitate, etc.

836. Care este cel mai urmarit obiectiv al unei companii multinationale?

d) profitul global

837. Indicatorul cifrei de afaceri, ca si componenta a strategiei de pret a oricarei

companii, se refera la:

a) totalul veniturilor (totalul vanzarilor)

838. Profitul brut al oricarei companii reprezinta

c) totalitatea veniturilor din care se scad cheltuielile

839. Care este principalul instrument prin care autoritatile pot influenta

comportamentul companiilor nationale, atat in ansamblul economiei nationale, cat si in

particular, in ceea ce priveste o ramura sau sector de activitate?

d) politica fiscala

840. La ce se refera concepul de concurenta fiscala?

c) multe state incearca printr-o politica fiscala relaxata sa atraga investitorii in detrimentul

altor state, in special in anumite sectoare de interes pentru guvern

841. Prin ce modalitate influenteaza guvernul in mod direct preturile practicare de

companiile multinationale?

c) stabileste nivelul maxim a preturilor

842. Functia de distributie a unei filiale, de mare importanta pentru politi ca de pret a

oricarei companii multinationale se refra la faptul ca:

a) filiala actioneaza ca simplu intermeidar atat local, cat si regional

843. Functia de producie a unei filiale, de mare importanta pentru politica de pret a

oricarei companii multinationale se refera la faptul ca:

b) filiala are o contributie la valoarea adaugata a produsului finit defacut la nivel global

66

844. Functia de prestare de servicii de suport a unei filiale, de mare importanta prentru

politica de pret a oricarei companii multinationale se refera la faptul ca:

c) filiala poate presta serviciile si asistenta legala, audit, cercetare & dezvoltare, finantare,

cercetari si formulare de marketing pentru intregul grup

845. Nu reprezinta una dintre principalele forme de transferuri financiare in cadrul

strategiei de pret pe plan international utilizata de companiile multinationale:

d) impozitele

846. Dintre fortele care au impact asupra preturilor (avand in vedere tendinta de

scadere aprofiturilor, datorata faptului ca toate companiile sunt fortate sa vanda la

preturi competitive), nu face parte urmatorul element:

a. redeventele

847. sensibilitatea crescanda la pretuir a consumatorilor, ca una dintre fortele cu impact

asupra acestora, se refera la:

c) faptul ca, dupa ultima recesiune, consumatorii nu mai sunt dispusi sa cheltuiasca sume mari

pentru produse scumpe, preferand produse de calitate la preturi avantajoase

848. Diferentiarea produselor unei companii, chiar in situatii dificile (produse greu de

diferentiat cu

Ar fi zaharul, otetul, etc.), ca parte a politicii de pret a companiei se refera la:

b) crearea unui avantaj competitiv

849. Strategia de smantanire rapida, ca una dintre formele de strategii rezultate ca

urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:

a) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa

850. Strategia de smantanire lenta, ca una dintre formele de strategii rezultate ca

urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:

b) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa

851. Strategia de intrare rapida pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca

urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:

c) promovare puternica si preturi mici

852. Strategia de intrare lenta pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca

urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in:

d) un pret scazut combinat cu preturi mici

853. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata

care permit lansarea produselor la un pret ridicat:

b) oferta in exces

67

854. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata

care permite lansarea produselor la un pret scazut?

a) existenta unui avantaj competetitiv important

855. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la canalul de distributie nu este

adevarata?

c) creste distanta intre producatori si consumatori

856. Lungimea canalului de distributie se refera la:

d) numarul de tipuri de diferiti intermediari angajati in distributia efectiva a produsului

companiei

857. Adancimea canalului de distributie se refera la:

a) gradul de dispersare in spatiu a punctelor de vanzare, respectiv a aproprierii de punctele de

consum

858. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre cerintele necesare unui

sitem de distrbutie international:

b) sa furnizeze informatii cat mai sumre cu privire la produsul comercializat

859. Dintre factorii externi care determina strucutra canalului de distributie nu face

parte urmatorul element:

b) guvernul

860. Dintre factorii interni care determina strcutura canalului de distributie nu se

numara urmatorul element:

c) competitia

861. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la obiectivele companiei, ca si factori

interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?

b) integrarea distributiei sub forma unui departament (de export) in cadrul companiei, desi

insemna control semnificativ, totusi costurile sunt mai ridicate cu 5-20% fata de distributia

prin intermediari specializati

862. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la capital, ca unul dintre factorii

interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?

c)cu cat compania dispune de surse financiare mai bogate, cu atat are capacitatea de a aplea la

distribuitori independenti

863. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cost, ca unul dintre factorii interni

care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?

b) costurile nu variaza in functie de perioada din ciclu de viata al produsului

68

864. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la acoperire, ca si factor intern care

determina sstructura canalului de distrbutie, nu este adevarata?

a) in prima faza de intrare pe o piata straina, compania opteaza in general pentru un

distribuitor international de talie mare pentru sa asigure cat mai bine succesul pe piata

respectiva

865. Nu reprezinta unul dintre avantajele optarii in prima faza a intrarii pe o piata

externa pentru un singur distribuitor urmatorul element:

d) impiedica o subapreciere a cererii

866. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la control, ca unul dintre factorii

interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata?

c) cu cat canalulul de distributie este mai scurt, cu atat compania producatoare pierde

controlul asupra pretului final, promovare, locatie aleasa de detailisti pentru a prezenta

produsul consumatorului

867. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la continuitate, ca factor intern care

determina structura canalului de distributie, este adevarata?

a) companiile multinationale trebuie sa acorde o atentie sporita deciziei cu privire la alegerea

structurii canalului de distributie deoarece implica un angajament de scurta durata

868. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la comunicare, ca factor intern care

determina sturctura canalui de distributie, nu este adevarata?

d) comunicarea se refera la schimbul unor informatii, nu si la interpretarea lor

869. Mediul social influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul

final prin:

a) volumul de informatii pe care il detin producatori si consumatorii unii despre altii

870. Mediul cultural influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul

final prin:

b) valorile sau metodele lucru cre difera in culturatarii de provenienta a companiei

producatoare si cutura tarii gazda a investitiei si anume in care are loc procesul de cumparare.

871. Tehnologia influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final

prin:

c) diferenta intre gradul de tehnologie al produsului si capacitatea consumatorilor de a o

utiliza

872. Dimensiunea temporala influenteaza distanta perceputa intre producator si

consumatorul final prin:

d) difeerenta de timp intre manifestarea dorintei de a cumpara (respectiv plasarea unei

comenzi) si momentul in care produsul ajunge in posesia efectiva a consumatorului

69

873. Mediul geografic influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul

final prin:

d) distanta fizica intre locatiile distribuitorilor si cea a clientilor

874. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia integrata nu este

adevarata?

a) distributia integrata se refera la politica oricarei companii de a vinde clientilor de pe piata

domestica

875. Marimea companiei, ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului

de distributie are in vedere urmatorul rationament:

a) o companie de talie mare este mai dispusa decat o companie de dimensiuni mici pentru

integrarea distributiei,in masura in care aceasta are fondurile necesare unei asemenea investitii

876. Marimea pietei, ca unul dintre facotii care participa la integrarea sistemului de

distributie are in vedere urmatorul rationament:

b) cu cat piata pe care compania doreste sa fie prezenta este mai mare, cu atat interesul

companiei pentru integrarea distributiei este mai ridicat

877. Activitatea de servicii post-vanzare, ca unul dintre factorii care participa la

integrarea sistemului de distrbutie, are in vedere urmatorul rationament:

c) cu cat interactiunea companiei cu clientii finali este mai frecventa dupa actul de vanzare-

cumparare, cu atat atat compania are o inclinatie mai mare catre integrarea distributiei

878. Complexitatea tehnologica a produsului, ca unul dintre factorii care participa la

integrarea sistemului de distrbutie are in vedere urmatorul rationament:

d) cu cat produsul desfacut de catre companie este mai complex din punct de vedere

tehnologic , cu atat mai probabil ca activitatea de distributie sa fie integrata de catre companie

879. Dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distributie, nu se numara:

a) actionariatul companiei

880. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia independenta, in

marketingul international, nu este adevarata?

d) trebuie create noi sisteme de distributie

881. Dintre dezavantajele distrbutiei integrate fata de distrbutia independenta, in

marketingul international, nu face parte urmatoarea afirmatie:

d) loialitatea limitata a distribuitorului

882. Dintre dezavantajele distributiei independente fata de distributia integrata , in

marketingul international nu face parte urmatoarea afirmatie:

b) costuri fixe ridicate

70

883. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia exclusiva, in marketingul

international, nu este adevarata?

c) crearea unui sistem de distributie integrat sub forma unui departament in cadrul companiei

884. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia selectiva, in marketingul

international, nu este adevarata?

a) este utilizata in cazul unui numar foarte restrans de intermediari

885d) producatorii controleaza strict in acest caz preturile de revanzare practicate de catre

diferitii intermediari

886. Dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala nu face

parte urmatorul element:

d) casele de comert

887. Publicitatea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare

internationala, reprezinta:

a) activitatea de comunicare platita a mesajelor companiei, realizata prin intermediul

mijloacelor impersonale

888. Dintre criteriile necesare a fi luate in considerare de catre specialistii in marketing,

pentru alegerea intre diferitele categorii de mijloace de publicitate nu face parte

urmatorul element:

b) canalul de distributie utilizat

889. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la publicitate nu este adevarata?

b) pentru a obtine un impact cat mai mare in randul consumatorilor nu trebuie utilizata o

combinatie de mijloace de publicitate, ci trebuie sa se opteze pentru unul singur

890.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea celebritatilor in publicitate

nu este adevarata?

b) este bine ca in cadrul reclamei sa se efectueze cat mai multe comparatii cu alte produse

891. Promovarea vanzarilor, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de

promovare internationala, reprezinta:

b) toate deciziile si activiatile de comunicare de marketing orientate pe termen scurt care

incearca sa capteze atentia, simuleze interesul si oferi motivatii potentialilor consumatori si

intermediari de a achizitiona produsele companiei

892. Dintre mijloacele de promovare a vanzarilor, nuf ace parte urmatorul element:

d) sponsorizari

71

893. Sponsorizarea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare

internationala, reprezinta:

c) oferirea directa de resurse (financiare, personal, produse, etc.) de catre o organizatie pentru

un eveniment, cauza sau activitate cu conditia unei asocieri directe a propriului nume de

marca

894. Dintre conditiile necesare pentru ca sa existe un transfer de inteles intre

evenimentul , cauza sau activitatea sponsorizata si numele de marca al companiei, nu

face parte urmatoarea afirmatie:

c) impactul mediatic al evenimentului, cauzei sau activitatii sponsorizate, care este bine sa fie

cat mai redus

895. Marketingul direct, ca una dintrei caile de comunicare specifice strategiei de

promovare internationala, reprezinta:

d) fiecare cosumator primeste, cel putin in mod ideal o oferta personalizata

896. Dintre cele mai importante mijloace de comunicare directa nu face parte urmatorul

element:

a) publicitatea prin intermediul ziarelor

897. Relatiile publice, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de

promovare internationala, reprezinta:

b) activitatea planificata de construire si mentinere a relatiilor dintr-o companie si public cu

obiectivul de a stabili o pozitie evaluata pozitiv a companiei in perceptiile acestui public

898. Publicul investitor, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de

relatii publice a unei companii, are in vedere:

a)investitorii care cumpara actiuni ale companiei trebuie sa aiba o perceptie realista si

obiectiva despre valorile si obiectivele companiei

899. Mass media, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de relatii

publice a unei companii, are in vedere:

c)sub forma acelor relatii care depasesc publicitatea propriu-zisa, cum ar fi comunicatele de

presa, conferintele de presa sau ale evenimente publice

900. Principala provocare a relatiilor publice o reprezinta urmatoarea afirmatie:

a) orice companie care o demareaza nu are un control total, ca in cazul publicitatii platite,

asupra mesajelor care sunt generate de catre activitatea de relatii publice

72

X. EUROMARKETING

901. Careia dintre metodele – devenite deja traditionale in marketingul international –

la care se poate apela pentru selectia pietelor europene ii apartine “sistemul indicilor de

piata”?

a) abordarea sistemica

902. Abordarea relationala, metda mai recenta la care se poate apela pentru selectia

pietelor europene:

d) pune accentul pe selectia clientilor

903. In cadrul variantelor strategice vizand alegerea modalitatilor de intrare pe pietele

europene se inscrie si intrarea (patrunderea) indirecta, care semnifica:

b) intrarea de la distanta, fara investitii, pe piata selectionata

904. Cea mai simpla modalitate de intrare pe o piata externa este considerata a fi:

a) strategia de export

905. Care dintre urmatoarele metode la care se poate apela pentru selectia pietelor

europene utilizeaza “sistemul filtrelor”?

a) abordarea sistemica

906. Abordarea nesistemica, de natura descriptiva, la care se poate apela pentru selectia

pietelor europene este specifica indeosebi:

c) intreprinderilor mai mici

907. In ce ordine se apreciaza ca pot fi ierarhizate in prezent oportunitatile pentru

standardizare variabilelor mixului de marketing pe Piata unica europeana?

b) produsul, comunicarea promotionala, distributia, pretul

908. Dintre componentele mixului de marketing, cele mai reduse posibilitati de

standardizare – privite in perspectiva aplicarii pe ansamblul Pietei unice europene – le

are in prezent:

b) pretul

909. Standardizarea produselor la nivelul Pietei unice europene nu este conditionata de:

d)asigurarea standardizarii celorlalte componente ale mixului de marketing

910. Din categoria produselor reglementate, cuprinse in directivele Uniunii Europene,

nu fac parte:

b) mobila

73

911. “Diferentierea tardiva” semnifica:

a) un procedeu ce are in vedere stndardizarea componentelor structurale ale produsului si

adaptarea caracteristicilor sale exterioare la obieceiurile consumatorilor din fiecare tara

comunitara

912. Cum se intituleaza programul de sustinere a cercetarii pentru crearea de noi

produse pan-europene, lansat inca in urma cu doua decenii de catre Uniunea

Europeana?

b) EUREKA

913. Programul EUREKA, lansat de mai multa vreme de catre Uniunea Europeana,

urmareste:

a) sustinerea cercetarii pentru crearea de noi produse pan-europene

914. Dintre caracteristicile (atributele) fizice ale produselor, cea care tinde a se

standardiza cel mai puternic pe Piata unica europeana este:

d) designul produsului

915. In optica specifica marketingului european, obiectul central asupra caruia

actioneaza totalitatea fortelor motrice ale intreprinderii si ale mediului in cadrul caruia

acesta isi desfasoara activitatea il constituie:

a) produsul

916. “Cartea verde referitoare la dezvoltarea standardizarii europene” a fost elaborata

de catre:

d) Comisia Europeana

917. Schema de etichetare ecologica a produselor, menita a evidentia obtinerea marcii

europene de calitate ecologica, a fost reglementata prin:

b) o directica a C.E.E.

918. In legatura cu Regulamentul marcilor comerciale, aflate in prezent in vigoare in

spatiul comunitar, nu este exacta afirmatia potrivit careia:

c) asigura protejarea marcilor timp de cinci ani

919. Pentru care dintre urmatoarele categorii de produse, standardizarea la scara

europeana – favorizata de tendinta reala de apropiere a stilurilor de viata si a

modalitatilor de consum a locuitorilor tarilor comunitare – este mai greu de realizat?

a) produsele alimentare traditionale

920. In raport de vechimea relatica a produselor, posibilitati mai mari de standardizare

pe Piata unica europeana le au:

b) produsele noi

74

921. Care dintre urmatoarele precizari referitoare la cazul produsului CASSIS, al firmei

Dijon, nu este exacta?

d) s-a datorat concentratiei superioare de alcool a produsului respective fata de nivelul

prevazut in reglementarile tarii de destinatie

922. Nu este reala afirmatia potrivit careia produsele “ego-sensibile”:

a) vizeaza anumite produse care-I tenteaza pe consumatori in conditiile in care sunt oferite la

preturi atractive

923. Care dintre urmatoarele aspecte referitoare la “euopreturi” nu este real?

c) sunt preturile exprimate in moneda unica euro, pentru marfurile oferite pe Piata unica

europeana

924. Care dintre aspectele de mai jos nu se inscriu in categoria principalilor factori care

restrictioneaza posibilitatea utilizarii “europreturilor”?

d) introducerea in circulatie a monedei euro

925. Remarca specialistilor in marketingul european referitoare la “o bomba cu ceas a

preturilor” are in vedere:

a) factorul mare de risc pe care-l prezinta pentru producatori insemnatele diferente de pret

existente in cadrul Uniunii Europene

926. Coridorul european de preturi nu semnifica:

b) un “culoar” in cadrul spatiului comunitar de practicare a unor preturi similare la un produs

promovat

927. O concretizare a preocuparilor de armonizare a legislatiei comunitare in domeniul

distributiei marfurilor pe Piata unica europeana o constituie:

c) standardizarea intervalelor orare de sofat ale transportatorilor in spatiul comunitar

928. Un impact favorabil in directia standardizarii distributiei pe Piata unica europeana

il are:

a) tendinta armonizarii reglementarilor Uniunii Europene in domeniul transporturilor

929. Coridorul european de transport aflat in curs de realizare, cu cel mai amplu impact

pentru Romania in contextul integrarii sale economice, il reprezinta:

a) coridorul IV

930. Franciza, constituind una dintre formele speciale de asociere in procesul

distributiei, s-a bucurat de un deosebit succes mai ales in:

a) Franta

931. Care dintre urmatoarele firme de prestigiu apeleaza , in demersul lor de

internationalizare a distributiei, la strategia globala standardizata?

a) Ikea

75

932. Elementul central de referinta al demersului specific marketingului modern, la care

urmeaza a se raporta intreprinzatorii ce vor actiona pe Piata unica europeana, il

constituie:

d) consumatorii din cadrul acestui spatiu comunitar

933. Marimea amenzilor contraventionale pe care le poate aplica Consiliul Concurentei

pentru practicile anticoncurentiale la care apeleaza unele firme poate ajunge, raportata

la cifra de afaceri a agentilor economici implicati – in functie de gravitatea si durata

faptei, precum si a consecintelor sale asupra cocurentei – pana la:

b) 10%

934. Strategiile de diversificare circumscrise celor patru tipuri de viante strategice

pentru care poate opta o intreprindere in urma analizei SWOT, au in vedere:

b) utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul depasirii unor constrangeri ale

mediului extern

935. In actiunea intreprinsa in vederea internationalizarii distributiei a fost adoptata

strategia aliantelor si urmatorii mari distribuitori comunitari:

c) Carrefour si Metro

936. Strategia de adaptare, la care s-a apelatin scopul internationalizarii activitatii

proprii de distributie, este specifica, printre altele, firmelor:

c) Auchan si Carrefour

937. Evidentiindu-se in cadrul procesului contemporan de internationalizre a

distributiei, cel mai mare detailist vest-european prin prosma cifrei de afaceri, cu retele

notabile extinse in afara tarii de origine, este firma:

b) Carrefour

938. La nivelul Pietei unice europene, principala modalitate de transport a marfurilor o

constituie in prezent transportul:

a) auto

939. Relocalizarea activitatii de productie – determinata, intre altele, de profundele

schimari in sistemul de distributie ale intreprinzatorilor comunitari – semnifica:

c) reamplasarea unitatilor de productie in tari in care produsele vor putea fi obtinute mai

eficient

940. Dintre urmatoarele afirmatii este inexacta cea potrivit careia directiva cu privire la

ambalaje si deseurile de ambalaje:

a) a fost elaborata de Parlamentul European

76

941. Responsabilitatea reasigurarii recuperarii si reciclarii ambalajelor si a deseurilor

din ambalaje in cadrul spatiului comunitar revine – potrivit reglementarilor Uniunii

Europene – in principal:

a) industriasilor

942. Recuperarea si reciclarea ambalajelor, in vederea protejarii mediului inconjurator,

constituie o cerinta obligatory a producatorilor (ce ofera produse ambalate) in cadrul

Pietei unice europene, cota actual de recuperare de greutate totala a deseurilor de

ambalaje, precum si de reciclare din greutatea totala a deseurilor fiind de:

b) 65% respectiv 45%

943. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in randul celor care favorizeaza procesul

de standradizare a campaniilor promotionale la nivel European?

d) reglementarile specifice fiecarei tari comunitare

944. Elementul cel mai vulnerabil al mixului de marketing European, cel mai expus si

mai usor de distorsionat de diferentele cultural ale consumatorilor din cadrul spatiului

comunitar de actiune ale intreprinderilor, se evidentiaza a fi:

d) comunicarea promotional

945. Firma Renault pune accentual in cadrul mesajelor sale publicitare, directionate

catre cumparatorii potentiali din cadrul diferitelor tari din component Uniunii

Europene, pe:

d) adaptarea temelor publicitare si a executiei lor la specificul local

946. Ce mediu de difuzare a mesajelor promotionale ocupa primul loc in ansamblul

cheltuielilor publicitare din Uniunea Europeana?

c) presa

947. Reglementarile-cadru referitoare la modul de desfasurare a publicitatii in cadrul

Uniunii Europene fac obiectul:

b) Directivelor institutiilor de guvernare ale Uniunii Europene

948. “Televiziunea fara frontiere” semnifica:

c) o directive a CEE, urmarind sa asigure transmiterea libera a posturilor si programelor TV

dintr-o tara comunitara in alte tari membre ale Uniunii Europene

949. Sub incidenta prevederilor Directivei “Televiziunea fara frontiere” se afla:

c) volumul de publicitate ce se poate difuza pe fiecare post de televiziune din cadrul spatiului

comunitar

77

950. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la posibilitatea utilizarii de catre

intreprinderi a tehnicilor de promovare a vanzarilor in cadrul tarilor membre ale

Uniunii Europene nu este reala?

c) a fost reglementata pe baza unor directive ale Comisiei Europene

951. Inscriindu-se proeminent in cadrul evolutiei ascendente a euromarketingului, etapa

considerarii spatiului economic European se refera la:

c) cel de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene, insotit de progrese marcante in

domeniul armonizarii legislative

952. In urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, principala sansa de afaceri

pentru majoritatea investitorilor autohtoni o va reprezenta:

d) in continuare, propria piata interna

953. Formulata intr-o abordare prin prisma contextului specific Romaniei, in legatura

cu ajutoarele acordate de stat, menite a contribui la cresterea coeziunii economice si a

favoriza crearea unor noi locuri de munca, apare ca fiind inexacta afirmatia potrivit

careia acestea:

d) vor continua sa fie acordate – intr-o masura mai ampla - si dupa aderarea tarii la Uniunea

Europeana

954. Care dintre urmatoarele variante de raspuns este cea mai corecta in legatura cu

modul de reglementare a publicitatii la nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene:

d) prin toate modalitatile de mai sus

955. Reglementarile- cadru referitoare la modul de desfarsurare a publicitatii in cadrul

Pietei unice europene fac obiectul:

c) directivelor emise de catre institutiile de guvernare ale Uniunii Europene

956. Nu este reala afirmatia potrivit careia tehnicile de promovare a vanzarilor, mijloc

de comunicare promotional nepersonala cu o larga utilizare in cadrul Pietei unice

europene:

c) se afla sub incidenta actualei legislatii comunitare

957. In cadrul careia dintre actualele tari membre ale Uniunii Europene este total

interzisa utilizarea telemarketingului, in cadrul tehnicilor specific marketingului direct:

d) Germania

958. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu posibilitatea utilizarii actuale a

fortelor de vanzare in cadrul Pietei unice europene o considerati a fi inexacta?

b) prezinta avantajul deosebit la posibilitatii “ajustarii” comunicarii promotionale

corespunzator specificului national si regional de ordin socio-economic si, mai ales, cultural

78

959. Pentru comunicarea promotionala, abordata in contextual tendintelor de

standardizare sau de adaptare a ansamblului componentelor mixului de marketing de

catre firmele ce actioneaza la nivelul Pietei Unice Europene, cea mai judicioasa cale

atuala de utilizare o reprezinta:

b) standarizarea adaptata

960. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in privinta impactului telefoniei

mobile asupra comunicarii promotionale pe Piata Unica Europeana?

a) se utilizeaza ca mediu de comunicare promotional in conformitate cu reglementarile

audiovizualului la nivel european

961. Ideea crearii Pietei unice europene, formulate in 1949 de catre francezul Jean

Monet, a fost pusa in aplicare de catre:

c) Robert Schuman

962. Pintre trasaturile definitorii ale euromarketingului nu se numara:

b) este o forma de marketing cu strategii si mijloace de actiune specific mediului de afaceri

international

963. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta politici menite sa asigure

functionarea Pietei unice, pe care Uniunea Europeana are la indemana:

d) circulatia controlata a capitalurilor

964. In 1957, prin Tratatul de la Roma, s-a fixat ca obiectiv major al comunitatii

europene:

a) abolirea obstacolelor dintre tarile membre

965. In cadrul programelor care faciliteaza miscarea libera a tinerilor lucratori,

studenti, profesori si oameni de stiinta in tarile membre, gasim:

b) Leonardo da Vinci, pentru formarea profesionala, continua, modernizarea pregatirii

profesionale a tinerilor, parteneriatul dintre universitati si industrie

966. Impactul economic al fundamentarii Pietei unice se regaseste in:

d) toate variantele de mai sus

967. Implicatii majore de marketing in activitatea intreprinzatorilor ce actioneaza pe

Piata unica europeana il are:

c) gradul de urbanizare

968. Un aspect praticulare al procesului de urbanizare, evidentiat si in cadrul spatiului

comunitar il constituie:

a) concentrarea populatiei in cadrul si in jurul unor mari metropole

79

969. Intre cei mai important indicatori macroeconomici la care se apeleaza pentru

asigurarea unei rapide si cuprinzatoare informatii asupra starii economice, si, in

general, a mediului economic al unor piete externe sunt:

d) toate variantele de mai sus

970. Intre beneficiile directe si immediate ale adoptarii monedei euro, nu se inscrie:

c) imbunatatirea nivelului de trai al consumatorilor

971. Indicatorul cel mai relevant pentru evidentierea amploarei tranzactiilor cu bunri de

consum in cadrul fiecarei tari comunitare Il reprezinta:

a) vanzarile cu amanuntul

972. In prezent, Uniunea Europeana, promovand cooperarea cultural intre statele

membre, sprijina actiunea acestora pe trei planuri:

a) ameliorarea cunoasterii si difuzarii culturii si istoriei popoarelor europene, precum si

conservarea patrimoniului cultural european; promovarea schimburilor cultural realizate in

scpuri necomerciale; incurajarea cratiilor artistice si literare, inclusive in sectorul audio-vizual

973. Cultura materiala, prin celel doua parti ale sale – tehnologia si economia:

d) afecteaza nivelul cererii, calitatea si tipul produsului cerut, proprietatile functionale ale

bunurilor solicitate, precum si distributia lor

974. Efectele concurentei, inregistrate la nivelul Pietei unice europene, sunt:

d) toate variantele de mai sus

975. Politicile concurentiale specific Pietei Unice europene:

b) se concentreaza pe: eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de

pozitie dominantal controlul fuziunii firmelorl liveralizarea sectoarelor economice;

monitorizarea subventiilor acordate de catre stat

976. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un avantaj major al controlul

ajutoarelor de stat:

c) denatureaza concurenta din cadrul Pietei interne

977. Din punct de vedere legal, intreprinzatorii care actioneaza in cadrul Pietei Unice

Europene trebuie sa se supuna, in general:

d) toate variantele sunt corecte

978. Legislatia de interes pentru activitatea de marketing – ce se regaseste la nivel de

directive, face parte din:

b) legislatia secundara

80

979. In cadrul “triunghiului institutional” al Uniunii Europene, institutia care are

calitatea de “gardian” al Tratatelor, supraveghind aplicarea dispozitiilor acestora si a

deciziilor luate in cadrul lor este:

c) Comisia Europeana

980. Printre obiectivele programului comun in domeniul sanatatii publice si a protectiei

consumatorilor, adoptat de catre Comisia Europeana in aprilie 2005 pentru perioada

2007-2013, nu se numara:

a) diminuarea rolului organizatiilor europene din domeniul sanatatii si al consumatorilor

981. Privita prin prisma fundamentarii politicii de marketing, cecetarea de marketing

european:

d) este utilizata atat pentru deciziile strategice (pentru selectarea pietelor, posibilitatile si

modul de patrundere pe acestea, facititati s.a.), cat si pentru cele tactice (referitoare la

mijloacele de actiune, specific e componentelor mixului de marketing, ce urmeaza a fi

utilizate pe piata respectiva)

982. Din sfera abordarilo sistemice, ca metoda de selectie a pietelor europene, fac parte:

b) sistemul filtrelor; sistemul indicilor de piata; sistemul multivariabilelor

983. La baza eleborarii strategiei de intrare pe Piata unica europeana stau elementele:

d) toate variantele de mai sus

984. In cadrul variantelor de patrundere pe Piata unica europeana, intrarea indirect se

face prin:

c) intermediul exportului prin Internet, a exportului indirect, a agentului commercial exclusiv,

a importatorului distbuitor, a distribuitorului exclusiv, a societatii de comert international

985. In cadrul strategiilor associate de intrare pe piata, sunt cuprinse:

a) angajamentele contracuale (licentierea, francisingul, contractile de management si

subcontractarea)

986. Printre fortele care determina intensitatea si efectele concurentei la nivelul Pietei

unice europene, nu se numara:

d) pozitionarea pe piata a companiei

987. Standardizarea produsului la nivelul Pietei unice europene este conditionata, in

mod deosebit, de:

b) existent unor segmente de consumatori omogene transfrontaliere, a unor segmente de piata

cu un puternic potential pentru a justifica standardizarea si a unor capacitate organizationale

de conducere si de control a produsului respective

81

988. Politica de produs specifica euromarketingului urmareste, in esenta:

c) crearea si asigurarea de catre intreprindere a unei oferte care sa acopere cat mai deplin

nevoile consumatorilor din cadrul Uniunii Europene

989. Potrivit lui Robert lynch, beneficiile produsului european sunt structurate in

urmatoarele categorii:

b) beneficii de baza, beneficii fizice si beneficii de servicii

990. Obiectivele urmarite in pilitica de produs specifica euromarketingului se refera la:

a) alegerea portofoliului de produse destinate Pietei unice europene, identificarea segmentelor

de consumatori carora le vor fi destinate produsele si alegerea strategiei de abordare a

cosumatorilor respectivi

991. In sfera barierelor de intrare pe Piata unica europeana, cele referitoare la controlul

vamal, oprirea la granite si intocmirea documentelor necesare, poarta denumirea de:

d) bariere fizice

992. Asupra formarii si evolutiei preturilor pe Piata unica europeana si-au pus

amprenta mai multe categorii de factor, din categoria celor specifici pietei facand parte:

b) consumatorii (marimea si structural or, nivelul veniturilor, cultura consumatorilor s.a.),

concurenta, costurile specifice pietei, taxele interne locale s.a.

993. Costurile de distributie in cadrul Pietei unice europene:

c) au un nivel ce depinde, in principal, de specificul produselor si al canalelor utilizate, de

costurile logistice si de amploarea si specificul tranzactiilor

994. In sfera masurilor adopate in vederea umbunatatirii circulatiei marfurilor in

cadrul spatiului comunitar se inscrie si:

a) sprijinirea crearii unor retele transeuropene de transport eficiente (adoptata prin Tratatul de

la Maastricht ca prioritate comunitara, impusa de mobilitatea sporita a marfurilor si

persoanelor)

995. In cadrul legilatiie privind desfasurarea comertului cu amanuntul se inscriu si sunt

de un deosebit interes pentru inrepriznatorii care vor sa-si desfasoare activitatea in

aceasta zona:

d) reglemetarile referitoare la programul zilnic si saptamanal de functionare a magazinelor,

precum si cele legate de darea in exploatare a aunor noi magazine

996. Din punct de vedere al formelor de organizare a intreprinderilor, comertul

comunitar reprezentat prin firme familialecare nu apartin vreunei alte organizatii,

poarta denumirea de:

c) comert independent

82

997. Printre factorii care influenteaza procesul de standardizare, aflat in curs de

desfasurare si reflectat cu pregnant in cadrul campaniilor promotionale la nivel

european, se numara:

c) dezvoltarea agentiilor de publicitate care actioneaza la scara europeana, reprezentand

interesele unor societai multinationale

998. O caracteristica a pietei europene a publicitatii o constituie:

a) prezenta unor mari companii de publicitate ce actioneaza la nivel international

999. In ultimii ani, la nivelul Pietei unice europene, eforturile fortelor de vanzare sunt,

intr-I tot mai mare masura suplinite prin:

b) utilizarea tegnicilor specific marketingului direct

1000. Fiind legat indisolubil de drumul parcurs pana in present de Uniunea europeana si

de perspectivele evolutiei acesteia, euromarketingul se afla in prezent in etapa:

a) continuarii extinderii spatiului Uniunii Europene

83