Primul model al comunicarii, aplicabil deopotriva oamenilor si masinilor, a fost elaborat de

a. Harold Lasswell

b. Paul Lazarsfeld

c. Shannon si Weaver

d. Marshall McLuhan

Sursa mesajului in cadrul procesului de comunicare se numeste

a. receptor

b. destinatar

c. emitator d. referent

Functia conativa definita de Roman Jakobson se raporteaza la

a. emitator

b. receptor

c. mesaj

d. cod

Comunicarea tactila reprezinta un tip de comunicare

a. orala

b. scrisa

c. interculturala

d. nonverbala Kinezica reprezinta modalitatea de comunicare

a. tactila

b. gestuala c. vizuala

d. verbala

n opinia Mariei Cvasni-Ctnescu, polifonia jurnalistic se refer la:

a. combinarea unor operatii de rescriere, parafrazare, semnalare, transcriere

nemodificat, combinare a unor discursuri preexistente

b. combinarea unor operatii de reorganizare a textului publicistic n vederea

reinterpretrii faptelor prezentate de ctre intervievati

c. combinarea unor operatii de ierarhizare a informatiilor obiective, pe baza

verificrii datelor obtinute pe teren de ctre reporter din cel putin trei surse

n cazul unui text jurnalistic, afirmatia: contine obligatoriu mesajul esential sau partea

cea mai important a mesajului se refer la:

a. paragraful final

b. lead c. intertitlu

Urmtoarea definitie () explic ceea ce un titlu aluziv ambiguizeaz, prezint cum a fost

obtinut informatia, prezint intervievatul, reamintete episoadele anterioare n anchetele

seriale se refer la:

a. subtitlu

b. apou c. intertitlu

Exprimarea clar, precis, convingtoare, propozitiile scurte, lizibilitatea, vocabularul

simplu, logica ideilor, echidistanta, concizia, expresivitatea, respectarea propriettii

termenilor i a registrelor stilistice, evitarea repetitiilor inutile sunt criterii ale redactrii:

a. textului jurnalistic n general b. textului aflat la frontiera dintre beletristic i jurnalism

c. numai textului tiintific din domeniul jurnalismului de popularizare

n opinia cercettorului Dumitru Irimia, mesajul mediatic are caracter de construct, acest

lucru referindu-se la faptul c:

a. jurnalistul i construiete un stil propriu, iar semntura sa va fi inconfundabil

b. jurnalistul construiete un text de pres n concordant cu principiile deontologice

c. jurnalistul construiete o alt realitate, un real semantic pus la dispozitia

receptorului Comunicarea mediatica onesta trebuie sa se concentreze cel mai mult pe

a. ceea ce vrea autorul s spuna

b. ceea ce vrea publicul s auda

c. ceea ce este util publicului

Triunghiul comunicarii mediatice pune in cele trei colturi ale sale

a. destinatarul, autorul si expeditorul

b. destinatarul, autorul si produsul c. autorul, destinatarul si publicul

In prezent, pe caile de comunicare mediatica, informatia a ajuns sa fie identificabila,

precum

a. materialele intr-un compozit

b. managerul intr-un supermarket

c. marfa intr-un supermarket

In caietul de sarcini al produsului mediatic, claritatea mai inseamna

a. intelegere b. integrare

c. utilitate

Este contraindicat ca o intrebare a reporterului sa contina

a. mai multe intrebari ntr-una singura

b. atacarea frontala a subiectului

c. un subiect incomod

Exist semnificatii inerente oricarui mesaj insa intra in disputa si trebuie analizate in contextul

altor perspective posibile.

a. preferentiale

b. istorice

c. simbolice d. geodinamice

Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere trebuie abordata in interiorul unei perspective

asupra rolului social al influentei (mass-media au o contribuie evidenta si un efect pozitiv in

diseminarea informatiei).

a. selective

b. mediatice c. celeste

d. umane

Ediatre in lb specializate

Gratie studiului efectuat de A.D. Little: Impactul sistemelor electronice asupra

editarii stirilor s-a putut evalua dinamica mijloacelor de comunicare. Care erau

cei trei factori care urmau sa influenteze viitorul paginii tiparite?

a. lipsa receptorului din casa, functiile informative, noile modele prezentate in public

b. accesibilitatea video, aparitia satelitilor, aparitia Internetului

c. costul de productie si cel de livrare, comparate cu costul echipamentului electronic,

dar si preferintele consumatorilor modelate de furnizori

d. modificarea fluxului generat de corporatiile media

Gunter Friedrichs si Adam Schaff prezentau in lucrarea Microelectronica si

societatea la bine si la rau o situatie de trecere de la tiparitul clasic (5-100 de

randuri) la ritmul de 18.000 de randuri pe minut. In acest context firma Ragan

Information Systems sustinea precizau autorii - ca poate inlocui de birouri de

cartare cu un singur terminal modular, cu aceleasi cheltuieli. Care este numarul

birourilor de cartare care puteau fi inlocuite?

a. 5 birouri

b. 25 birouri

c. 250 birouri d. 125 birouri

In studiul Inceputurile redactiei informatizate, se consemna: Marile case de

editura isi constituie propriile banci de date. La New York Times, aflu, daca sursa

mea de informare este corecta, ca banca de date se imbogateste lunar cu informatii

provenind din de articole de ziar, fiecare articol fiind concentrat in 300-400 de

cuvinte. Cu cate articole se inmultea banca de date de la New York Times intr-o

luna?

a. 1.000 de articole

b. 5.000 de articole

c. 10.000 de articole

d. 20.000 de articole

In 1938-1939, la Paris, aparea Psihologia consonantista, autorul fiind . Prin

intermediul acestei carti, autorul devenea intemeietorul ciberneticii, cu 10 ani

inaintea lui Norbert Wiener cel care a scris Cibernetica considerat parintele

acestei stiinte. Care este numele adevaratului pionier?

a. Bill Gates

b. Stefan Odobleja

c. Steve Jobs

d. Marshal McLuhan

In caz de blocare a sistemului de lucru,combinatia de taste care asigura oprirea sau

restartarea unor programe sau chiar a calculatorului este

a. ALT+DEL+F4

b. CTRL+ALT+DEL

c. SHIFT+ALT+CTRL

d. F4+F5+DEL

Autor care considera ca semnificatia imaginii este o calchiere dup modelul unui text scris.

a. R. Barthes,

b. G. Peninou, c. U. Eco,

d. L. Porche,

e. J.-M. Floch

Conotatia devine expresie a culturii de masa in perioada

a. mezosemiotica,

b. paleosemiotica,

c. neosemiotica

Inlocuieste termenul de iconicitate cu cel de figurativitate n analiza imaginii publicitare:

a. R. Barthes,,

b. U. Eco

c. L. Porche

d. J-M. Floch Constructiile: focalizata, axiala, profunda si secventiala sunt incluse n codul:

a. cromatic

b. morfologic c. tipografic

d. fotografic

e. topografic

Logo-uri care nu au nici o legtur cu vreo caracteristica fizica a produsului sau a

serviciului respectiv, fiind total abstracte.

a. logo-uri mixte

b. logotipuri,

c. icotipuri Tip de imagine ce corespunde proprie perceptii pe care individul sau grupul o crede ca fiind

existenta in exterior.

a. imaginea perceputa

b. imaginea dorita

c. imaginea presupusa Teoretician care considera ca relatiile publice reprezinta o activitate care are ca scop studierea si

influentarea atitudinilor si parerilor oamenilor.

a. Lawrence Nolte

b. Ding Newson

c. Alan Scott

Rolul specialistilor in relatiile publice este acela:

a. de a descoperi faptele si evenimentele

b. de a supraveghea institutiile publice

c. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabil a organizatiei si a politicilor sale

Dup prerea lui A. Palmonari si W. Doise sunt generatoarele proceselor simbolice ce

intervin n raporturile sociale

a. relatiile publice

b. reprezentrile sociale c. publicurile prioritare

Conform metodei informale de cercetare indicele PVI, impactul publicului asupra

organizatiei este

a. suma dintre potentialul de influent al organizatiei si valoarea normal a

comportamentului

b. produsul dintre potentialul de influent al organizatiei si valoarea normal a

comportamentului

c. suma dintre potentialul de influent al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei

fat de public

d. produsul dintre potentialul de influent al organizatiei si vulnerabilitatea

organizatiei fat de public

Spre deosebire de stiintele naturii, stiintele sociale includ in obiectul lor de studiu

a. universul fizic

b. omul ca fiinta sociala

c. omul ca fiinta biologica

Determinismul social presupune ca

a. actiunile individuale sunt influentate de structuri situate in afara individului

b. structurile sociale sunt influentate de actiunile individuale

c. structurile sociale si actiunile umane sunt independente unele de celelalte

Holismul se refera la orice abordare care explica actiunile agentilor individuali prin apelul la

a. motivatiile rationale ale fiecaruia

b. un intreg mai cuprinzator c. pulsiuni ale inconstientului

Intelegerea ca abordare metodologica specifica stiintelor sociale se bazeaza pe

a. explicatia cauzala

b. descifrarea semnificatiilor actiunii

c. ipoteze si testarea acestora

Calea rationalista in stiintele sociale se bazeaza pe

a. inductie b. deductie

c. analogie

Calea empirista in stiintele sociale se bazeaza pe

a. inductie b. deductie

c. analogie

Functiile limbajului stabilite de Roman Jakobson sunt:

1. politica

2. expresiva 3. conativa

4. referentiala

5. fatica

6. metalingvistica 7. epideictica

8. poetica a. 1, 2, 4, 6, 7, 8

b. 2, 3, 4, 5, 6, 8 c. 1, 3, 4, 6, 7, 8

d. 2, 3, 4, 5, 6, 7

Comunicarea nonverbala include:

1. comunicarea tactila

2. comunicarea gestuala

3. discursul

4. conversatia

5. comunicarea prin intermediul obiectelor

6. comunicarea prin situare

a. 1, 2, 3, 4

b. 1, 2, 5, 6 c. 2, 3, 4, 6

d. 2, 4, 5, 6

Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor individual:

1. dialogul

2. confesiunea

3. conferinta

4. discursul

5. conversatia

6. interpelarea

a. 2, 5, 6

b. 1, 3, 5

c. 1, 2, 5 d. 3, 4, 6

Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor colectiv:

1. dialogul

2. confesiunea

3. conferinta

4. discursul

5. conversatia

6. interpelarea

a. 1, 3, 5

b. 2, 4, 5

c. 1, 2, 3

d. 3, 4, 6 Functiile mass-media sunt:

1. expresiva

2. de informare

3. de interpretare

4. educational-culturalizatoare

5. de socializare 6. de divertisment

7. poetica

8. de control/reglare

a. 1, 2, 3, 4, 6, 7

b. 1, 2, 4, 6, 7, 8

c. 2, 3, 4, 5, 6, 8

d. 2, 3, 5, 6, 7, 8

Principiile de baz ale construirii unui discurs jurnalistic n cazul genurilor de opinie sunt:

1.pluralitatea i ordinea argumentelor

2.coerenta i forta argumentelor

3.exhaustivitatea ideilor expuse, detalierea abundent

4.abordarea cronologic, retorica ampl

a. 1, 3

b. 2, 4

c. 1, 2

d. 3, 4

n opinia lui J.-L. Martin Lagardette, scriitura jurnalistic este caracterizat de:

1.polisemie infinit, o logic a ideilor sustinut de principiul autorittii,

2.exemplificare abundent, simbolistica titrrii, terminologia diverselor jargoane redat ca

atare

3.limbaj concis, multitudinea detaliilor descriptive

4.tendint de popularizare, simplitate a. 1, 2

b. 2, 4

c. 1, 3

d. 3, 4 Textul jurnalistic este redactat astfel nct s:

1.cointereseze cititorul

2.obtin acordul cititorului

3.l seduc

4.obtin dezacordul n privinta citatelor decontextualizate

a. 1, 2, 3 b. 1, 3, 4

c. 2, 3, 4

n reportaj, registrul subiectivittii este valorificat prin:

1.relatarea la persoana I 2.adresarea direct 3.figuri de stil i procedee ale oralittii 4.explicarea termenilor de jargon

a. 2, 3, 4

b. 1, 3, 4

c. 1, 2, 3 n acceptia autorilor Dictionarului de tiinte ale limbii (Angela Bidu Vrnceanu et

alii, 2005 ), caracterul unitar al unui text este conferit de:

1.coeziune la nivel sintactic

2.variabilele referitoare la gradul de implicare a lectorului n text

3.departajarea componentelor textuale n raport cu gradul mediu de lizibilitate

4.coerenta la nivel semantic

a. 2, 3

b. 1, 2

c. 1, 4

d. 2, 4

Informatia din mass-media a fost supusa, in ultimele decenii, procesului de

1. democratizare 2. aristocratizare

3. interconectare a. 2, 3

b. 1, 3

c. 1, 2, 3

Putem numi eroarea de exprimare numit Ligament si

1. Cacografie 2. Cacofonie 3. Cacom

a. 1, 2

b. 1, 3

c. 1, 2, 3

Parti componente ale circuitului mediatic sunt

1. autorul

2. produsul mediatic

3. destinatarul

a. 2, 3

b. 1, 3

c. 1, 2, 3

Cele mai neindicate forme verbale pentru o comunicare de mare accesibilitate sunt

1. diateza pasiva

2. diateza activa

3. mai mult ca perfectul

a. 1, 2

b. 1, 3 c. 2, 3

Este util ca intrebarea reporterului sa nu sugereze interlocutorului

1. disimularea 2. adevarul partial

3. evitarea minciunii

a. 1, 3

b. 2, 3

c. 1, 2

Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli stimuli externi

in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este si .

1.receptat

2.prezentat

3.decodificat

4.anulat

a. 1, 2

b. 1, 3 c. 2, 4

d. 2, 3

Studiul efectelor mediatice trebuie sa tina cont de rolurile distincte ale , ale si ale .

1.televiziunii publice

2.emitatorului

3.mesajului

4.receptorului

5.publicitarului

a. 1, 2, 5

b. 1, 3, 4

c. 2, 3, 4

d. 2, 4, 5

Mesajele nu sunt sau , ci codifica informatii mai ample despre formele vietii, depasind

secventele de actiune incorporate intr-un eveniment de stiri.

1.subliminale

2.transparente

3.mediatice

4.simpliste

a. 1, 2

b. 1, 3

c. 2, 4

d. 3, 4

Alta materie Care sunt avantajele utilizarii editoarelor profesionale (procesoarelor) de texte?

1. textul trebuie scris o singura data, usurinta in realizarea corecturii

2. utilizarea dictionarelor automate permite obtinerea unui text cu o acuratete

(corectitudine) ridicata

3. reformatarea ulterioara a textului

4. posibilitatea transmiterii fisierului prin intermediul postei electronice (atasarea la e-mail)

a. 1, 2

b. 2, 3

c. 2, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

Cum se face selectarea tastaturii pentru scrierea in limba romana, in cazul in care

aceasta a fost instalata in language bar?

1. folosim shortcut-ul Alt+Shift

2. selectam comanda din meniul File

3. click pe butonul EN si selectam RO

4. folosim shortcut-ul Alt+Tab

a. 1, 2

b. 1, 3

c. 1, 4 d. 1, 2, 3

Care parti componente fac parte din unitatea centrala?

1. microprocesor, memorie ROM

2. memorie RAM, adaptoare, hard disk

3. imprimanta, mouse, monitor

4. scanner, trackball, hard disk

a. 1, 2, 3, 4

b. 2, 3, 4

c. 1, 2

d. 3, 4

Corectarea automata a textului din procesoarele de text profesionale se refera la

1. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar on-line

2. verificarea textului din punct de vedere al formatarii

3. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar, in limba dorita

4. verificarea gramaticala a textului daca este instalat un dictionar specific

a. 2, 4

b. 1, 2

c. 1, 3

d. 3, 4

Datele sunt salvate si organizate sub forma de directoare (folders) si fisiere (files).

Care afirmatii sunt corecte

1. un folder poate contine alte foldere si fisiere

2. un fisier poate contine mai multe directoare si alte fisiere

3. un fisier nu poate contine alte fisiere sau directoare

4. directoarele si fisierele pot fi mutate, copiate, redenumite sau sterse

a. 2, 3, 4

b. 1, 4

c. 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

Pentru analiza unei imagini publicitare, L. Porche propune urmatoarele etape:

1.controlul rezultatelor prin teste de comutare

2.analiza topicii

3.analiza elementelor ce redau denotatia

4.decuparea i inventarierea semnificantilor

5.omologii pe axele semantice

6.identificarea semnificantilor plastici

a. 1, 2, 3, 4, 5, 6

b. 2, 3, 4, 5

c. 1, 4, 5

d. 2, 4, 6

e. 2, 3, 5

f. 2, 3, 4

Sunt legate de numele lui Umberto Eco:

1.critica iconismului,

2.publicatia Mitologii

3.submodel specific imaginii publicitare, alctuit din trei nivele

4.critica conceptiei ca limbajul verbal este sistemul modelator primar, in timp ce, celelate

limbaje nu sunt decat simplele sale derivate

5.functia fatic a publicitatii este indreptata spre elogierea produselor

6.lucrarea Tratat de semiotica general

a. 1, 3, 5, 6

b. 1, 3, 4, 5, 6

c. 2, 4, 5, 6

d. 1, 2, 4, 5

e. 1, 4, 5, 6

Analizand imaginea publicitara, Georges Peninou se opreste asupra

1.pozitionarii obiectului in imaginea publicitara

2.codului morfologic

3.constructiei axiale

4.conotatiei

5.valorizarii entimemei

a. 1, 2, 3, 4, 5

b. 1, 4, 5

c. 2, 3, 4, 5

d. 1, 2, 3

e. 2, 3, 5

f. 1, 2, 3, 4

Sunt asociate cu activitatea si opera lui R. Barthes

1.considera semnul drept un artificiu de comunicare

2.considera ca rolul figurilor de stil este de a facilita trecerea de la nivelul limbajului

propriu la nivelul celui figurat

3.articolul Retorica imaginii

4.lanseaza teoria semnificatiei generative

5.analizeaza imaginea publicitara pornind de la functiile comunicarii prezentate de Roman

Jacobson

6.analizeaza imaginea publicitara pornind de la conceptele de denotatie si conotatie

a. 1, 2, 3, 4, 5, 6

b. 2, 3, 6

c. 2, 3, 4, 5

d. 1, 2, 3, 6

e. 2, 3, 5

f. 2, 3, 4

In categoria simbolurilor diurne, Gilbert Durand introduce

1.simbolurile ciclice

2.teriomorfe

3.intimitatii

4.nictomorfe

5.ciclice

a. 1, 2, 3, 4, 5

b. 2, 5

c. 1, 4, 5

d. 1, 2, 4

e. 2, 4

f. 2, 3, 5

Conceptele comune, de la care se porneste n definirea relatiilor publice sunt:

1. deliberare, planificare,

2. performant, interes public,

3. comunicarea n dou sensuri, functie managerial.

a. 1, 3

b. 1, 2

c. 2, 3

d. 1, 2, 3

Rolul specialistilor in relatii publice este acela:

1. de a descoperi faptele si evenimentele

2. de a supraveghea institutiile publice

3. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabil a organizatiei si a politicilor sale

4. de a propune modalitati optime de indeprtare a vulnerabilitatii organizatiei prin

schimbarea politicii

5. de a asigura comunicarea bilaterala

a. 1, 2, 3

b. 1, 2, 3, 4

c. 3, 4, 5

d. 1, 2, 4

Factori care au favorizat dezvoltarea relatiilor publice:

1. explozia tehnologic a sistemului informational

2. diversificarea pietei de larg consum

3. impactul aparaturii video

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 1,2

d. 2,3

Jurnalistul, in raport cu lumea reala si lumea de imagine este un

a. divizor comun

b. numarator comun

c. numitor comun

Evidenta are, adesea, o forta superioara

a. prejudecatilor

b. tehnoredactarii

c. contabilitatii

Previzibilul in text corespunde nevoii cititorului de a se

a. enerva

b. regasi

c. plictisi

Ponderea informatiei si a comentariului in textul jurnalistic

a. este o variabila

b. este o constanta

c. este o regula

Contextul specific social, politic, economic etc creeaza

a. dependenta de presa

b. interesul pentru un anumit tip de presa

c. necesitatea ezoterismului in presa

Ecartamentul titlului unui articol se refer la numrul:

a. literelor

b. coloanelor pe care se desfoar titlul

c. cuvintelor i semnelor de punctuatie din titlu

Operatiunea de calibrare se refer la:

a. inserarea fotografiilor pe prima pagin a unui ziar

b. stabilirea dimensiunii exacte a unui text

c. aranjarea stratificat a informatiilor

Textul distribuit n dreptunghiuri pe pagin, fiind amplasat n coloane de lungimi egale,

fotografiile aflndu-se n stnga sau n dreapta textului, deasupra lui sau dedesubt,

reprezint o caracteristic a paginrii:

a. n scar

b. n bloc

c. n ram

Termenul aliniere se refer la:

a. ordonarea textului n raport cu marginile

b. ordonarea literelor ntr-un cuvnt mai lung

c. ordonarea caracterelor vectoriale

Sintagma caracter de baz se refer la:

a. tipul de litere folosite exclusiv n sapou

b. tipul de litere folosite exclusiv n titlu

c. tipul de litere folosit predominant ntr-un text

n opinia lui David Randall factori precum domeniul, evolutia, sursa, cunoaterea,

sincronizarea, contextul, publicul influenteaz:

a. valoarea unei tiri

b. citarea autorittii n domeniu

c. contextualizarea evenimentului

Definitia dat de Luminita Roca referitoare la textul narativ care exploateaz

tehnica spectacolului i care mbin tehnicile narative cu cele specifice genului

dramatic, are n vedere:

a. pamfletul

b. reportajul

c. schita umoristic

n lucrarea Reportajul. Tehnici de redactare, Radu Ciobotea consider c cel mai rar

ntlnit n presa romneasc este:

a. reportajul de eveniment

b. reportajul de atmosfer

c. reportajul-portret

Actualitatea este definit prin:

a. referinta simbolic

b. noutate, oportunitate, interes

c. variabile de interpretare jurnalistic

Editorialul este numit i:

a. articol de fond

b. articol-program

c. articol de inaugurare a unei rubrici

Care sunt trasaturile noilor media?

a. incrucisarea permanenenta intre tehnologii si inovatii

b. noua generatie indeplineste mai multe functii

c. asincronicitatea, hiperrealitatea, virtualitatea

d. digitalizare, informatizare, computerizare, multifunctionalitate, ubicuitate,

bidirectionalitatea, interactivitatea, specializare, descentralizare, de-masificare,

asincronicitatea, hiperrealitatea, virtualitatea, noua economie

Cand vorbim de trasaturile noilor media, avem in vedere si aparitia celor 3C. La ce

se refera acestia?

a. creativitate, competenta, cunoastere

b. compilare, comunicare, convingere

c. comprimare, conversie, convergenta

d. cunostinte, cerinte, certitudine

O trasatura a noilor media se refera la digitalizare, informatizare si computerizare.

In ce consta aceasta trasatura?

a. stabilirea unor noi directii de dezvoltare tehnologica

b. crearea de noi standarde

c. aparitia de noi extensii

d. noile media sunt un produs al incrucisarii permanente intre tehnologiile si

inovatiile existente

Una din trasaturile noilor media se refera la de-masificare. In ce consta aceasta

trasatura?

a. mesajul ajunge la grupuri tot mai numeroase

b. capacitatea de a raspunde emitatorului

c. disparitia intr-o masura tot mai mare a intelesului de mesaj adresat maselor

d. diversificarea spatiului de comunicare si extinderea comunicatiilor

Viitorul va aseza toate datele din lume la varfurile degetelor utilizatorilor de

computere, afirma Tim Barners-Lee. Ce rol a avut autorul citat?

a. fondatorul Microsoft

b. inventatorul retelei world wide web

c. inventatorul ciberneticii

d. fondatorul Apple

Presa senzationalului se bazeaza preponderent pe

1. comunicate oficiale

2. zvonuri

3. investigatii

a. 2, 3

b. 1, 3

c. 1, 2, 3

Ca sa faca fata cerintelor pietei mass-media, jurnalistul trebuie sa:

1. scrie ce-i cere piata

2. participe la educarea pietei

3. nu se supuna nici unei rigori

a. 1, 2

b. 1,3

c. 1, 2, 3

Rolul jurnalistului este de a

1. informa

2. explica

3. convinge

a. 1, 2

b. 1, 3

c. 1, 2, 3

Jurnalistul ar trebuie sa fie

1. consecvent in fond

2. surprinzator in forma

3. intransigent doar cu altii

a. 1, 3

b. 1, 2

c. 2, 3

Proximitatea se mai numete

1. protectie

2. apropiere

3. vecintate

a. 1, 2, 3

b. 1, 3

c. 2, 3

Familiile de litere utilizate n cazul caracterelor tipografice sunt:

1.Anticve

2.Medievale

3.Egiptiene

4.Groteti

a. 2, 3, 4

b. 1, 2, 3, 4

c. 1, 3, 4

d. 1, 2, 3

Principiile designului de pres n opinia lui Mihai Cernat se refer la:

1.echilibrul dozrii pe pagin a materialelor jurnalistice i proportia

2.ierarhizarea, contrastul i unitatea

3.respectarea criteriilor de relevant a fotografiilor, legendelor, casetelor cu informatii

suplimentare

4.definirea atributiilor membrilor echipei redactionale

a. 2, 4

b. 2, 3

c. 1, 2

d. 1, 4

Care dintre urmtoarele denumiri se refer la sisteme de msuri tipografice:

1.Didot

2.Verzal

3.Pica

4.Metric

a. 1, 3, 4

b. 1, 2, 3

c. 2, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

Pentru intertitluri se recomand folosirea literelor care au urmtoarele mrimi:

1.10

2.11

3.12

4.36

a. 1, 2, 3

b. 2, 3, 4

c. 1, 3

d. 2, 4

Care dintre urmtoarele situatii apar n cazul tipologiei grafice:

1.letrina aliniat textului sau mai nalt dect textul

2.letrina n mijlocul paragrafului initial

3.letrina decalat fat de text

4.letrina n chenar

a. 1, 2, 3

b. 2, 4

c. 1, 3, 4

d. 1, 3

Unele dintre criteriile utilizate n departajarea intern a stirii de pres sunt:

1.criteriul tematicii abordate

2.criteriul structurii

3.criteriul referitor la canalul de difuzare

4.criteriul perioadei de publicare

a. 2, 4

b. 1, 2, 3

c. 2, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

n lucrarea Genuri ziaristice, Marin Stoian consider c interventiile jurnalistului n cazul

realizrii unui interviu pot fi:

1.de accentuare a unui punct de vedere

2.de ameliorare formal

3.de compatibilizare cu discursul ziaristic

4.de ameliorare a continutului

a. 1, 3, 4

b. 1, 2, 3

c. 2, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

n cazul tehnicii de redactare numite piramida normal stirea ncepe cu rspunsurile la

ntrebrile:

1.de ce?

2.cum?

3.cine?

4.ce?

a. 2, 4

b. 1, 2

c. 3, 4

d. 1, 3

Etapele redactrii unui interviu sunt:

1.alegerea temei si a interlocutorului

2.documentarea si pregtirea ntrebrilor

3.realizarea propriu-zis si redactarea

4.deconstruirea citatelor

a. 2, 3, 4

b. 2, 4

c. 1, 2, 3

d. 1, 2

n functie de scopul urmrit, principalele tipuri de interviu practicate n presa romneasc

sunt:

1.interviul informativ

2.interviul cu form liber

3.interviul-portret

4.interviul de opinie

a. 2, 3, 4

b. 1, 2, 3

c. 1, 3, 4

d. 1, 2, 3, 4

Conectarea a sute de milioane de oameni prin intermediul Internetului si al altor

sisteme de telecomunicatii poate accelera

1. impactul incrucisat al tehnologiilor emergente

2. dezvoltarea noilor media

3. comprimarea uniforma a tehnologiilor emergente

4. stagnarea noilor media

a. 1, 2, 3

b. 2, 3, 4

c. 1, 2

d. 3, 4

Redactiile online tind sa devina tot mai

1. descentralizate

2. localizabile

3. rigide

4. flexibile

a. 1, 2, 3, 4

b. 2, 3, 4

c. 1, 4

d. 3, 4

... si ... reprezinta primele schimbari semnificative in cadrul domeniului online adus

de influenta limbajului digital

1. hypertextul

2. telefonul

3. faxul

4. hypermedia

a. 1, 2

b. 2, 3

c. 3, 4

d. 1, 4

Jurnalistii si editorii ce publica online trebuie sa-si adapteze

a. complexitatea textelor

b. stilul de prezentare a continuturilor mediatice

c. structura produsului mediatic

d. modul de impachetare a materialelor

a. a+b c. c+d

b. b+c d. a+d

Doua evolutii din perioada 19891994, constituie cei mai importanti factori in

cresterea brusca a popularitatii Internetului

1. hi5

2. Mosaic

3. World Wide Web

4. Facebook

a. 1, 2

b. 2, 3

c. 1, 3

d. 2, 4