"DINCOLO DE FEREASTRAPENSIONARULUI"

PROFESOR IOANA GAVRILOVICI

Copii topiţi dedorul părinţilor

PAG 2

PAG 5

ÎNCĂ O REDUTĂ CÂŞTIGATĂDE UN MIZILEAN!

ÎNVINGĂTOR - ANDREI ALEXEPAG 9

FĂRĂ MENAJAMENTE -Asociaţiile de proprietari şi problemele cucare se confruntăacestea...

LUMINÃ SIBINECUVÂNTARE

LA MIZIL

EVENIMENT ISTORIC

Fiecare din noi avem momente încare ne punem întrebãri despre viaþã,despre rostul nostru în acest univers,despre felul în care ne raportãm la tot ceexistã, despre importanþa noastrã, desprefelul în care am ajuns în aceastã ipostazã deOM printre atâtea ºi atâtea alte fiinþe. Estegreu de asumat rãspunsurile ºi cu atât maigreu de verificat. Tentativele noastre de aemite ipoteze despre tot ce existã, ne ducîntr-un inevitabil moment de neputinþã în aafla mai multe despre noi. Incursiunile deacest gen duc, inevitabil, într-un neant, încare toate pârghiile de logicã, cãutare, dis-cernere ºi tot ce ar putea însemna înþe -legere, se transformã într-o nesfârºitã întin-dere albã. Parcã, undeva, în universulcunoaºterii, ar exista o barierã dincolo decare totul este acoperit de nevinovãþie.Nevinovãþia cunoaºterii! Un singur lucruse desprinde cu certitudine: nimic din ceeace vedem, simþim ºi intuim nu este întâm-plãtor! Existã o interdependenþã, o logicãîn tot ºi în toate!

O armonie generalã guverneazãexistenþa tuturor pe Pãmânt!

Noi nu am fi putut exista fãrã exis-tenþa prealabilã a altor vieþi! Nu am fi pututexista fãrã sã existe aer, apã, soare, anotim-puri, copaci, animale, pãsãri ºi toate câteexistã. Toate existã pentru ca noi sã putemfi!

Dupã orice logicã elementarã, con-cluzionãm cã se impune existenþa unei"gândiri" anterioare, care a "aranjat" ºi a"fãcut" ca totul sã existe!

Nimic nu este întâmplãtor! Nu eu am descoperit toate acestea,

ele au exista dintotdeauna ºi sunt la înde -mâna tuturor celor care privesc cu atenþieîn jur, apoi în ei! Sunt adevãruri universa -le, care ar trebui sã producã teamã ºi îngri-jorare în rândul celor care le ignorã! Preamultã nedreptate prolifereazã acum în jurulnostru. Privesc tot mai des spre Cer ºi simtcã tot mai mulþi oameni fac asta. În liniºte,privim spre Cer, chiar fãrã sã ridicãm ochii.Nu este resemnare, ci o reacþie fireascã lafirescul tuturor lucrurilor la un loc! Avemnevoie de de respiraþia Cerului maiaproape! Ne-am depãrtat de noi, de ade-vãrurile pe care le-am primit la naºtere.Pentru a afla ºi simþi rostul lucrurilor, poatecã trebuia sã se întâmple toate câte acum seîntâmplã!

Cât de neîntâmplãtoar existãm! Cred cã principiul cel mai impor-

tant, prin care oamenii se deosebesc întreei, este cel al felului în care ignorã sau nufirescul lucrurilor. Preapuþin-ul sau prea-mult-ul au devenit jaloanele ce stabilesc

principiile de viaþã! Ne mulþumim cu puþin,cu mai mult, foarte mult sau nu avem li -mite! Þinem cont ºi de existenþa celorlaþisau false trebuinþi îi ignorã? Ne folosim depârghii ºi mijloace corecte sau ne dãm cuun pas lateral faþã de cei cinstiþi ºirecurgem la strategii prin care le speculãmcredinþa în adevãr ºi dreptate? Astfel,lumea se împarte în sãraci ºi bogaþi. Legealiberului arbitru! Sãrãcia,umilinþa, nedrep-tatea, zâmbetul, lacrima, lumina, întune -ricul... sunt laolaltã! Lumina adevãrului su -prem ni se dã fiecãruia odatã cu naºterea.Precum viaþa lui Iisus! Totul se rezumã lazestrea primordialã din care fiecare am pri -mit, atunci, la naºtere.

Poate cã parte din ceea ce Bisericapropãvãduieºte este discutabil, poate cã îndogmele ei s-a "umblat" într-un fel, poatecã sunt preoþi "travestiþi", poate cã istoriaspiritualitãþii ar trebui sã aibã o lungã ºibinemeritatã eratã, poate cã mare parte din"opera" neînþelegerii este regia celor careignorã, poate cã în ceea ce ni s-a transmiss-au strecurat erori, poate cã sunt necesarecorecþii... Multe lucruri din viaþa ºi lumeaîn care trãim pot fi discutabile, inter-pretabile.

Existã, însã, o excepþie: realitatea! Realitatea este momentul de ade-

vãr universal ce se reuneºte privirii,simþurilor ºi înþelegerii noastre sub formaadevãrului palpabil, indistructibil, unic!Este darul de suflet pentru sufletul primit,pentru fiecare moment ce alcãtuieºte exis-tenþa noastrã. Este ceea ce în rãtãcirilenoastre nu putem explica, este adevãruldespre tot ce existã, este suma tuturorlucrurilor ce definesc viaþa, este neantulcare ne poate da toate rãspunsurile.Realitatea suntem noi cu tot ce existã!Trãim pentru noi, cu tot ºi toþi laolaltã!Dãm pentru a primi, existãm pentru ca alþiisã existe! Orice abatere de la aceste postu-late atenteazã la armonia universalã ºi pro-duc nedreptate, durere ºi atunci se produceintervenþia divinã! Echilibrul ce dã armo -nie, adicã viaþa, nu poate fi afectat! Aºaeste în universul din noi ºi tot la fel în celdin afara noastrã!

Cei nedreptãþiþi, cei aflaþi în sufe -rinþã, simt rostul lucrurilor. Simt ºi se roa -gã! Mulþime de cãlugãri ºi-au arvunit spe -ranþele Cerului ºi se roagã necontenit! Nupentru ei, ci pentru îndreptarea rostuluivieþii noastre. La fel ca Iisus!

Tu ce mai faci, Ioane? ªtiu cã eºtisurghiunit în inutilitate ºi tãcere, dar cã nutu ai cea mai mare nevoie de ajutor. ªtiu,Ioane, cã eºti în toþi cei care se roagã! Maiºtiu cã ºi tu ai încetat sã te mai rogi pentrutine.

Vine un timp când tãcerile se unescîn nevinovãþia cunoaºterii!

Din când în când, se întorc pePãmânt curate, ca niºte lacrimi ce binecu-vânteazã adevãrul despre viaþã! ªi atuncininge!!

Emil PROªCAN

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Anul IX /Nr. 106 / noiembrie 2013 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

Despre iarnă,ninsoare, zăpadă!

Edi

tori

al

PAG 8

ÎNTÂLNIRELA NIVEL

ÎNALTPAG 4

I

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂAdi MANDALAC / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 106 / noiembrie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

"Nu ne oprim din joacã atuncicând îmbãtrânim, ci îmbãtrâ -nim când încetãm sã ne mai

jucãm".George Bernard Shaw

Sunt femei care mergîmpotriva vântului, femei cuochii profunzi ºi necunoscuþiprecum marea înspumatã, fe meicare se transformã din iu birepentru profesie, femei ce-ºi dausufletul pentru munca depusã,femei ce - în liniºte - pot dansacu propriul suflet pe o plajã înapus de soare... Am cunoscut-ope doam na profesor Ioana Ga -vri lovici cu mulþi ani în urmã.Am întâlnit aceeaºi privire,aceeaºi liniºte ºi aceeaºi pasiunepentru litera turã ºi pentru elevi,mi-a permis sã intru dincolo deferestra pensionarului...

Ce au însemnat pentrudumneavoastrã oamenii pe carei-aþi întâlnit?

"Alãturi de unii amzbu rat, alãturi de alþii m-amoprit. Împreunã cu unii am plu-tit, împreunã cu alþii m-amprãbuºit. Unii m-au ridicat, alþiim-au ocolit. Dupã unii am aler-gat, pentru cã unii au rãmas,alþii au plecat, dar pe toþi i-amiubit... Unui elev îi rãmâneîntipãrit în minte atât portretulfizic, cât ºi moral al unui profe-sor îndrãgit ºi stimat, care ºtiesã-ºi apropie, cu dragoste, pecei din jurul sãu. Ca odinioarã,dascãlul descris de Sadoveanuîn "Domnul Trandafir", niciacum, un pedagog înnãscut nuse dã uitãrii de generaþii întregidatoritã respectului faþã demeserie".

ªtiu cã vi se spunea"profesorul ideal"... Cumcomentaþi acum acest lucru?

"Nu ºtiu dacã am fostsau nu profesorul ideal, dar cusiguranþã am fost îndrãgitã decopii, confundatã adesea cu omamã sau cu un bun prieten.Asta þine totdeauna de suflet, dedeterminarea elevului ºi maiales de calea parcursã pentru aajunge la sufletul lui. M-am

considerat un profesor exigent.Punând mare accent pe grama -ticã, am reuºit sã pãtrund acolounde vântul suflã cu neliniºte,risipind norii îndoielilor. Copiiim-au îndrãgit. Primesc ºi astãzitelefoane atât de felicitare, câtºi pentru a mi se solicita sprijin-ul în diferite probleme, cum arfi examenul de grad al unorfoºti elevi de ai mei. La soli -citarea acestora, pregãtesc încã,mulþi tineri pentru ªcoala deSubofiþeri de la Câmpina saupentru Academia de Poliþie".

Care este pãrerea dum-neavoastrã referitoare la tre-cerea timpului? Aveþi timp?

"Mã aflu între timp,timpul petrecut alãturi de fami -lia mea ºi timpul petrecut lângãelevii mei. Când rãmân fãrãtimp, mã duc sã-l caut, fac vi -zite la diferite ºcoli, îmi sunelevii, le aud vocea, ne întâlnimla un suc pe terasã ºi mã simtminunat".

Cum aþi primit, în anul2004, vestea pensionãrii?

"Greu, cu multã neli -niºte ºi neîncredere, nepre -gãtitã... Ar trebui ca oamenii sãfie pregãtiþi sufleteºte, din timp,cu privire la aceastã schimbare.Mi s-a pãrut cã dintr-o datã facparte dintr-o altã lume... ne -cunoscutã ºi tristã, rãvãºitã ºidebusolatã, o lume în care m-am acomodat foarte greu".

V-a ajutat familia?Cine v-a fost alãturi?

"În primul rând fami -

lia, soþul meu, Rãzvan, ºi elpensionar, copiii noºtri, Roxanaºi Iulian. Am ºi doi nepoþi, Ale -xandru la Bucureºti ºi Nicolasla Madrid. Câþiva prieteni, câþi-va foºti elevi... Ei toþi îmi suntalãturi".

Ce face acum doamnaIoana Gavrilovici?

"Citesc - vã recomandcu multã cãldurã volumulcãlugãrului scriitor NicolaeSteinhardt "Dãruind vei dobân-di"-, mã uit la TV la filmeromâneºti, merg la teatru, lamãnãstiri ºi uneori fac navetaîntre Mizil - Bucureºti - Ma -drid, nu am cum sã mã plicti -sesc".

Trecerea timpului nu alãsat nicio urmã pe chipulPROFESOAREI. Ca o toamnãblândã, mã priveºte neliniºtit,zâmbindu-mi... Zâmbetul este oatitudine a sufletului de a prividincolo de sens. Zâmbetuldumneaei vine dintr-o pace inte-rioarã, din bucuria unei inimibune. Acest zâmbet îl face fru-mos pe fiecare om. Vã placetoamna, o-ntreb? "Din când încând ne facem timp ºi pentrutoamnã... Toamna este o a douaprimãvarã, când fiecare frunzãe o floare..."

ªi orice frunzã e odoamnã... îi rãspund.

Ce mesaj aveþi pentrucititorii acestei publicaþii?

"Da, cu mare drag, îiîndem sã citeascã, sã-ºi educecopiii în spiritul lecturii, pentrucã un om care citeºte e mai bunla suflet ºi mai generos. ªi aºacum spunea Octavian Paler:"Învãþaþi sã lãsaþi pe chipulvostru sã înfloreascã un zâm-bet, este darul pe care-l oferiþiaproapelui, este darul pe care-loferiþi întregului Univers!"

Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi vã dorim viaþãlungã plinã de sãnãtate, fru-museþea unui câmp de maci ºisplendoarea unei stele!

"ªi eu vã mulþumesc!"

Adi MANDALAC

ROMÂNIA, JUDEÞUL PRAHOVAPRIMÃRIA ORAªULUI MIZIL, B-dul Unirii nr.14Tel: 0244/250.027, 0244/250.008, fax: 0244/251.120,

E-mail: primaria@primaria-mizil.ro

CÃTRE TOATE INSTITUÞIILE PUBLICE, SOCIETÃÞILE PEACÞIUNI ªI SOCIETÃÞILE COMERCIALE DE PE RAZA TER-

ITORIAL ADMINISTRATIVÃ A ORAªULUI MIZILPrin prezenta, vã reamintim cã aveþi obligaþia conform Legii

205/2004, Legii 227/2002 ºi OU 155/2001sã vã conformaþi în ceea cepriveºte gestionarea problemelor generate de câinii fãrã stãpân: - perimetrul instituþiei dumneavooastrã trebuie sã fie împrejmuit, pentrua nu permite accesul câinilor fãrã stãpân- în cazul în care deþineþi câini, aveþi obligaþia sã soli citaþi Primãriei ster-ilizarea ºi crotalierea lor- câinii pe care-i deþineþi trebuie sã fie þinuþi într-un þarc special amenajat- sunteþi direct rãspunzãtori pentru orice agresiune exercitatã de cãtreaceºtia asupra oamenilor, pe terenul pe care-l adiministraþi- în cazul în care deþineþi câini fãrã stãpân în zona pe care o administraþiºi doriþi ca aceºtia sã fie ridicaþi de cãtre Primãrie, vã rugãm sã faceþi osolicitare scrisã cãtre Serviciul Public de Gospodãrie Comunalã careadministreazã adãpostul de câini al oraºului Mizil.

Cu stimã,VICEPRIMAR, NICOLAI PAªOL

"DINCOLO DE FEREASTRA PENSIONARULUI" PROFESOR IOANA GAVRILOVICI

Culturã ºi civilizaþie englezã -prof. Filip Virgil

Luni: 11.00-13.00; 13.00-15.00Miercuri: 11.30-13.00;

13.00-14.30Tehnoredactare pe calculator -

prof. ing. Niþã ElenaMarþi: 11.30-13.00; 13.00-15.00Joi: 11.30-13.00; 13.00-15.00 ºi

15.00-16.30Creaþie confecþii - prof. ing.

Neagu CarmenMarþi: 10.30-12.00; 12.00-13.30

ºi 13.30-15.00

Vineri: 11.00-12.30; 12.30-14.30Atelierul fanteziei - prof.

Strechioiu CristinaLuni: 14.00-16.00

Miercuri: 10.00-12.00; 12.00-14.00 ºi 14.00-16.00

Jo: 10.00-12.00; 12.00-14.00 ºi14.00-16.00

Aeromodele - prof. SãvulescuMarius

Duminica: 09.00-11.00Luni: 09.00-11.00; 13.00-15.00Dans modern - balet - prof. core-

graf Doicila Fabiola (va relua

activitatea dupã vacanþa de iarnã,fiind în concediu medical)Vineri: 10.00-12.00; 12.00-

14.00; 14.00-16.00 ºi 16.00-18.00

Activitatea extraºcolarã seadreseazã copiilor cu vârste

cuprinse între 4 ºi 18 ani ºi sedesfãºoarã pe tot parcursul anului

ºcolar precum ºi în perioadavacanþelor. Frecventarea cer-

curilor este GRATUITÃ!

OFERTA EDUCAÞIONALÃ A CLUBULUI COPIILOR "MARIAN FRANGULEA"

În aceastã zi, aleasã casãrbãtoare a þãrii noastre, oficiali -tãþile vor abandona obiºnuitulpro gram ºi însoþite de mai toateteleviziunile care, parþial, vorrenunþa la ºtirile morbide din aceazi, cu pioºenie vor depune fru-moase coroane de flori la monu-mentele ºi mormintele eroilornoºtri! O lume întreagã va urmãriomagiul ºi recunoºtinþa lor! Maimarii zilelor noastre, în semn dealeasã mãrinimie, ºi pentru a rea -liza o scenografie de autenticãsãrbãtoare, în plin post al Crãciu -nului, vor servi fasole cu cârnaþiºi, probabil, vin fiert!

1 decembrie este, totuºi,o zi cu semnificaþie deosebitã înviaþa tuturor celor nãscuþi în Þaralui Eminescu, a celor ce-i vorbesccu mândrie limba. 1 Decembrie, ziua þãrii noastre!

Fiecare avem o zi a noas-trã, în care prietenii ºi toþi ceidragi vin sã ne arate afecþiunea ºidragostea ce ne-o poartã. Înaceastã zi, pe care o simþim a fispecialã, casa ni se lumineazã ºisuntem încercaþi de zãmbet, bu -curie, satisfacþie. Faptul cã cinevase gândeºte la noi ºi ne aduce ofloare, o atenþie, o îmbrãþiºare, unzâmbet, înseamnã enorm pentrunoi. Existenþa noastrã nu treceneobservatã, însemnãm ceva,avem importanþã, nu suntem sin-guri… ! Simþim toate astea ºi sun-tem pãtrunºi de sentimentul deliniºte, mulþumire!

Oare cum se simte Þaralui Eminescu de ziua ei? Cum arputea ea ºi cei care o mai locuiescsã se bucure acum, când lacrimagãseºte tot mai uºor drum cãtreochii lor?

Sã ne gândim la zileledintâi ale acestor locuri, la acelemomente când vrerea dumne -zeiascã ne-a nãscut ºi ne-a aºezatpe aceste meleaguri! Sã ne gân -dim la multele generaþii ce au spusacestor locuri "acasã", la gre -

utãþile ºi suferinþele prin care autrecut, la necontenitele lupte pur-tate pentru a-ºi apãra dreptul de arãmâne aici. Sã înþelegem ºi sãrespectãm pe toþi cei care au trãitpe acest pãmânt ºi l-au mângâiatcu mâinile, cu sufletul, cu dra gos -tea, dar ºi cu lacrimile lor. Sã negândim la ei, la toþi acei oamenice alcãtuiesc neamul nostru! Sãîn cercãm sã ni-i imaginãm mân -gâind pãmântul, munþii, cãmpiile,apele, Cerul, sã ni-i închipuim pecâmpurile de luptã ºi sã nu uitãmde feþele împietrite ale mameloraplecate deasupra mormintelor!

Ne tragem din ei ºi dindorinþa lor ca noi sã fim aici, sãrãmânem aici, în aceleaºi locuri încare Dumnezu a hotãrât sã fim ºisã dãinuim! Ei înseamnã poporulnostru ºi cu cât pãtrundem maiadânc prin generaþiile ce au venitspre noi ºi ne apropiem de mo -mentul naºterii naostre ca neam,avem putinþa de a afla adevãruriledespre el, despre sufletul sãuunic!

Dupã priceperea de în -þelegere ºi simþire a sufletului nos-trum, sã trimitem un gând de re -cunoºtinþã ºi mulþumire spre Ce -rul care i-a luat în ocrotire pe ceidin care ne tragem. Avem o þarãmilostivitã de Dumnezeu, cu toatebogãþiile lumii ºi un popor învãþatsã iubeascã oamenii, adevãrul,dreptatea, învãþat sã înþeleagã, sãîndure, sã ierte! Aceste calitãþi ºimulte altele sãlãºuiesc în fiecareom ce s-a nãscut aici ºi a îndrãgitaceste locuri pline de luminã. Ceicare au pãtruns printre noi, dacã arputea sã ne simtã, ne-ar face multedaruri din darurile noastre ºi arcunoaºte zâmbetului adevãrat ºifericirea de a fi! Precum noi!

La mulþi ani, Þarã a luiEminescu!

La mulþi ani, urmaºi dedaci de pretutindeni!

Emil ProºcanMizil, 2013

1 Decembrie 2013!

Pagina 3 Nr. 106 / noiembrie 2013

25 Octombrie 1944constituie amintirea unei zile deîmplinire naþionalã, ziua cândArmata Românã ºi-a îndeplinitmenirea fireascã. Devenitã sim-bol al tuturor bãtãliilor ºi eroi -lor neamului românesc, data de25 Octombrie a rãmas înti pãritãîn sufletele românilor ca zi încare þara îºi sãrbãtoreºte Arma -ta ºi pe cei care au fost sau suntîn slujba ei.

Moment simbolic înistoria poporului român, înscrisîn calendarul sãrbãtorilor noas-tre de suflet, ziua de 25 Oc tom -brie este Ziua Armatei Ro mâ -niei, o zi de cinstire pentru ero-ismul ºi jertfele prin care, de-alungul vremii, oºtirea noas trãºi-a îngemãnat faptele de armecu soarta neamului românesc,îndeplinindu-ºi misiunea nobilãde a apãra unitatea naþionalã ºiintegritatea teritorialã a statuluiromân.

La 25 octombrie 1944,Armata Românã elibera ultima

localitate româneascã de subocupaþie strãinã: oraºul Carei.Acþiunile militare purtate deaceasta în bãtãlia pentru Ardeal,alcãtuiesc un drum glorios, sol-dat pe pãmântul transilvan cunumeroase jertfe. Mii de mili-tari din cadrul Armatei a IV-a,comandatã de bravul generalDãscãlescu ºi trupele Armatei Iale generalului Atanasiu aucãzut sau au fost rãniþi vitejeºteîn luptele sângeroase de laSfântu Gheorghe, Târgu Mureº,Oarba de Mureº, Pãuliº, Turda,Cluj-Napoca, Oradea, SatuMare ºi Carei, în total peste50.000 de oameni.

ªi noi, mizilenii amcin stit aºa cum se cuvine me -moria ºi faptele acestor eroi, fã -rã de care noi nu am fi existatastãzi. Astfel, o delegaþie a ca -drelor militare în rezervã ºiretragere a Asociaþiei "AurelVlaicu", a Cultului Eroilor "Re -gina Maria" ºi elevi ai CerculuiCultului Eroilor de la ªcoala

"Sf. Nicolae" au depus coroanela monumentul eroilor mizilenidin Fefelei, monument aflat înincinta Bisericii "Sf. Nicolae".Ulterior, au fost depuse coroaneºi la cimitirul eroilor atât decãtre cei mai sus menþionaþi,dar ºi de cãtre elevii CercurilorCultului Eroilor de la ºcolile"Sfânta Maria" ºi Nr.1. iar lastatuia din centrul oraºului auparticipat ºi membrii CercurilorCultului Eroilor de la licee - locunde s-a desfãºurat omagiereaeroilor cãzuþi din toate tim-purile.

În deschidere, domnulEugen Grigore, plutonier majorîn rezervã, a subliniat din punctde vedere istoric însemnãtateaacestei zile, iar invitatul deonoare, domnul primar EmilProºcan, a vorbit în alocuþiuneasa despre calitãþile poporuluiromân, despre jertfa acestorneînfricaþi ai neamului, spunândprintre altele: "Aº vrea sã negândim la cei care nu mai sunt,la cei care ºi-au lãsat plugurileºi familiile ca sã apere hotareleþãrii, aº vrea sã învãþãm dinistoria adevãratã ºi sã încercãmsã construim o imagine a drep-tãþii. Aº vrea sã subliniez cãþara noastrã nu a dus niciodatãun rãzboi de cucerire, acestlucru dovedeºte caracterul aces-tui popor care nu a dorit sãcâºtige ceva nemuncit - a purtatrãzboaie numai pentru a seapãra.

Poporul român a avutconsecvenþã în statornicie ºidemnitate. Sã dovedim ºi noiaceeaºi aplicare de spirit ºi sã-iurmãm exemplul, sã simþim

nevoia, importanþa ºi satisfacþiarãmânerii aici, mai ales acum,în momentele dificile pe care letraversãm.Trebuie sã înþelegeþicã trebuie sã existaþi demni ºiliberi ºi sã încercaþi sã rãmâneþiîn þara voastrã!

Armata este cea care dãsiguranþã unui popor ºi vreau sãsubliniez cã pânã în anii '90Armata Românã a fost strategic,numeric ºi logistic deasupramultor altor þãri. Trimit un gândde bine ºi multã sãnãtate celorcare mai trãiesc, iar în memoriacelor ce nu mai sunt, mã înclin

pios pentru tot ce au fãcut pen-tru neamul românesc!"

În încheiere, elevi aiinstituþiilor de învãþãmânt mizi-lene au recitat ºi au cântat, însemn de preþuire ºi adâncomagiu pentru eroii români depretudindeni.

Recunoºtinþã nemãr gi -nitã pentru toþi vitejii care aupierit, oferindu-ne în schimblibertatea ºi onoarea sã spunem:La mulþi ani, România! Lamulþi ani, români!

Gabriela NEGOIÞÃ

2255 OOCCTTOOMMBBRRIIEE --

ZIUA ARMATEI ROMÂNE

ETAPA A IX-AO înfrângere nemeritatã!

PROGRESUL BOLDEªTIGRADIªTEA - RAPID MIZIL

2-1 (2-1)

Dacã rapidiºtii au con-dus cu 1-0, graþie golului înscrisde Puiu ªogârdea, în min.18 ºimeciul decurgea în favoareamizilenilor, arbitrul central a scã-pat meciul din "mânã", favo -rizând vizibil echipa gazdã. Darcum acesta este suveran în tereniar fotbalul se joacã pe goluri,rapidiºtii au pierdut la limitã.

ETAPA A X-AGalop de sãnãtate!

RAPID MIZIL - AFC ASTRAIII TOMªANI

5-0 (2-0)

Net superiori la toatecapitolele, mizilenii s-au impuslejer în faþa jucãtorilor adverºi.Marcatori: Tãnase, Stan, Iacomir,Barbu ºi Zafiu.

ETAPA A XI-AUn egal obþinut de gazde cât o

victorie!ªTIINÞA ALBEªTI - RAPID

MIZIL

2-2 (0-0)Dupã o reprizã albã, în

care rapidiºtii au ratat ocazii bunede a deschide scorul, în minutul49 al partidei, "veteranul" Tãnaseînscrie cu un ºut plasat, graþieunei pase de excepþie datã de EneN. Am jucat 47 de minute în 10oameni, deoarece Tiþa a fosteliminat în timpul pauzei (aþi cititcorect) pentru injurii la adresacentralului care dupã spuselesale, mizilenii au jucat ulteriorparcã mai ambiþios.

Gazdele egaleazã înmin.45, dupã 4 min. Ene Florinînscrie aducând avantajul petabela de marcaj însã peste 2 min.suntem din nou egalaþi. Lotul fo -losit de antrenorul Gabi Cozma:Ene C., ªtefuc, Lambã, Ene N.,Iacob, Iacomir, Tãnase, Tiþa, EneFl., ªerban, Cojocaru, Stan,ªogârdea, Costache.

ETAPA A XII-AÎncã o victorie!

RAPID MIZIL - PODGORIADÃRVARI

3-1 (2-1)Meci câºtigat de gazde,

dupã ce oaspeþii au deschis scorulîn min.18! Bucurie imensã încele douã tribune, când Tãnase cuun ºut imparabil egaleazã. ªi cameciul sã decurgã favorabil, totel aduce avantajul rapidiºtilormizileni. Ene Nicolae stabileºtescorul final dupã ce în prealabilEne Florin rateazã majorareascorului, prin douã mari ocazii.Lotul folosit de antrenorul GabiCozma: Afiliu, Ene N., Lambã,Iacob, ªtefuc, Costache, Tãnase(omul meciului), Maftei, Ene Fl.,Dobre, Cojocaru, Ene C., ªo -gârdea, ªerban, Avramescu.

ETAPA A XIII-ASPORTUL VALEA

CÃLUGÃREASCÃ - MIZIL3-2

Incredibil dar adevãrat!Dupã ce o perioadã bunã de timpau condus cu 2-0, în finalrapidiºtii mizileni au fost învinºi!

Eugen GRIGORE

mVând casă pe str. Ţe peş Vodă,nr. 40. In formaţii suplimentarela telefonul: 0724 983 142.mVând apartament cu 3camere (îmbunătăţiri), la et. III(izolare termică exterioară).Informaţii la numărul: 0766472 606.mVând 1 ha pă mânt ex tra vilanpe D.N., la ie şirea din Mizil şi 1pogon viţă-de-vie nobilă la To -hani. Informaţii la telefonul:0764 396 964.mVând godin din fontă, preţnegociabil. Sandu Paraschiv,str. Decebal, nr. 25.mPrimesc în gazdă pe duratălungă, familie serioasă (maxim2 copii). Le ofer facilitatea de alocui singuri în curte. Locaţia seaflă pe str. Ana Ipătescu, nr. 14.Informaţii suplimentare la tele-fonul: 0785 936 706. mVând teren în Mizil, str.Abator 1, în suprafaţă de 2 000m, având clădire P+1,dimensiune 10x30m, cu spaţiide birouri, două microhaleetajate. Informaţii suplimenta-re la numerele: 0244 251 431 ?i0766 364 311.

MICA

PUBLICITATEF TBAL LIGA B SERIA EST PRAHOVA

Pagina 4Nr. 106 / noiembrie 2013

Pe data de 11 oc -tombrie, în prezenþa conduceriiPrimãriei, 15 dintre membriiConsiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþã de îndatã subpreºedinþia domnului consilierStoicescu ªtefan. Acesta, con-statând cã sunt în trunite con -diþiile legale pentru desfã -ºurarea lucrãrilor, supune spreaprobare ordinea de zi propusãde executiv, solicitând sã fieintrodus pe aceasta ºi Proiectulde hotãrâre privind achi zi -þionarea - prin încre dinþaredirectã - a unui contract delucrãri pentru "10 sãli de clasã -Liceul Tehnologic "Tase Dumi -trescu" Mizil, propunere apro-batã în unanimitate de con-silieri.

Ordinea de zi este apro-batã în unanimitate de voturi seprezintã astfel:

1. Proiect de hotãrâreprivind asocierea oraºului Mizilcu judeþul Prahova în vederearealizãrii obiectivului "Execuþie10 sãli de clasã - realizareacoperiº la Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu" Mizil;

2. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetuluilocal pe anul 2013;

3. Proiect de hotãrâreprivind achiziþionarea prinîncredinþare directã a unui con-

tract de lucrãri pentru "10 sãlide clasã - Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu" Mizil.

Dupã discutare ºiavizare, proiectele de hotãrâreau fost supuse la vot ºi aprobatecu unanimitate de voturi.

Pe data de 31 octom -brie, în prezenþa conduceriiPrimãriei, 16 dintre membriiConsiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþa ordinarã subpreºedinþia domnului consilierStoicescu ªtefan, având urmã-toarea ordine de zi:

1. Aprobarea procese -lor verbale din datele de 26.09ºi 11.10.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea reprezen-tanþilor Consiliului Local aioraºului Mizil în Consiliile deAdministraþie ºi în Comisiilepentru evaluarea ºi asigurareacalitãþii din cadrul unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar destat de pe raza oraºului Mizilpentru anul ºcolar 2013 - 2014;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drepturilede deplasare a personaluluididactic din instituþiile deînvãþãmânt preuniversitar din

oraºul Mizil pentru luna sep-tembrie 2013;

4. Proiect de hotãrâreprivind constatarea încetãriicontractului de managementîncheiat cu domnul BodolanOpriºan Mircea, manager alTeatrului Tineretului "GeorgeRanetti" Mizil;

5. Proiect de hotãrâreprivind acordarea de scutire dela plata impozitelor ºi taxelorlocale aferente imobilului situatîn str. Nicolae Bãlcescu, nr. 198pentru "FUNDAÞIA DIN SU -FLET, PENTRU SUFLET- Ca -sa Copiilor Sf. Ana Mizil";

6. Proiect de hotãrâreprivind achiziþionarea prinîncredinþare directã a unui con-tract de lucrãri de reparaþiistrãzi în oraºul Mizil;

7. Proiect de hotãrâreprivind conferirea titlului de"Cetãþean de Onoare al oraºuluiMizil" Înalt Preasfinþitului Ca -linic, Arhiepiscop al Argeºuluiºi Muscelului;

La propunerea execu-tivului, domnul Stoicescu ªte -fan solicitã completarea ordiniide zi cu urmãtoarele proiecte dehotãrâre: Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetuluilocal al oraºului Mizil pe anul2013; Proiect de hotãrâreprivind scoaterea din funcþiuneºi casarea unor obiecte deinventar, proprietate privatã aoraºului Mizil, aflate în folo -sinþa S.C. Salub Interserv S.A.

Mizil; Diverse Se supune la vot or -

dinea de zi, cu modificãrile pro-puse de executiv, ºi se aprobãcu unanimitate de voturi.

Dupã discutare ºi avi -zare, Consiliul Local a hotãrâtaprobarea cu unanimitate devoturi a proiectelor de hotãrârede pe ordinea de zi, cu exceptiaproiectului de hotãrâre privindscoaterea din funcþiune ºi ca -sarea unor obiecte de inventar,proprietate privatã a OraºuluiMizil, aflate în folosinþa S.C.Salub Interserv S.A. Mizil, carea fost amânat, cu votul tuturorconsilierilor prezenþi la sedinþã,pentru ca la ºedinþa viitoare sãparticipe si domnul Prundurel -directorul S.C. Salub Interserv.Totodatã, la punctul Diverse, s-a pus în discuþie solicitareaClubului Sportiv OrãºenescMizil pentru înfiinþarea uneiechipe de handbal juniori în

cadrul Secþiei de Handbal aclubului, echipã care va fipregãtitã de domnul MoiseMarian, solicitare care a fostaprobatã de cãtre consilieri cuunanimitate de voturi.

Pe data de 11 noiem-brie, în prezenþa conduceriiPrimãriei, toþi cei 17 membri aiConsiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþa de îndatã subpreºedinþia doamnei consilierTudorie Maria, având pe or -dinea de zi un singur punct:

1. Proiect de hotãrâreprivind asocierea oraºului Mizilcu judeþul Prahova în vederearealizãrii unor obiective deinteres public.

Supusã la vot atâtordinea de zi, cât ºi proiectul aufost aprobate cu unanimitate devoturi.

Victoria PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR

Pe 21 octombrie,Mizilul a avut onoarea de aprimi vizita unei delegaþii deprim rang din Irak, vizitã ce afost efectuatã pentru a pune

bazele unei viitoare colaborãriîntre Irak ºi firma "RepedePressure Control" (Mizil) careproduce utilaj petrolier deînaltã tehnologie.

Delegaþia formatã dindomnul Torhan Al-Mufti - mi -nistrul comunicaþiilor, domnulBushra Hussein Saleh - mi -nistru de stat, domnul HassanRabia Al-Sari - ministru destat, însoþitã de domnul Horia

Ioan Irimia - secretar de stat -Ministerul Dezvoltãrii Re -gionale ºi Administraþiei Pu -blice a fost primitã de domnulprimar Emil Proºcan, domnul

Doru Mladin - administratoruloraºului, domnul Alexei Re -pede - preºedintele firmei"Repede Pressure Control" ºide cãtre directorul general alacesteia - domnul AlexandruTudorache.

În timpul întâlnirii,domnul Torhan Al-Mufti aamintit de buna colaborare îndomeniul petrolier ºi nu numai,pe care România o are cu

Irakul. O colaborare caredureazã de 55 de ani ºi însãºiaceastã vizitã, întãreºte acestlucru.

Domnul Alexei Re -pede a sublinat faptul cãRomânia pânã în anii 80, era întop în acest domeniu ºi dorinþadumnealui este de o a readuceprintre primele din lume princalitatea serviciilor firmei sale,a tehnologiei existente cu carepuþine þãri din lume se potlãuda.

Ulterior, spusele dum-nealui au fost întãrite deproiecþia care a vizat pre -zentarea produselor ºi de vizita

pe care musafirii au efectuat-oîn fabricã (care te lasã fãrãcuvinte, unicã în Europa).

Cu aceastã ocazie, însperanþa unei prietenii trainiceºi a unei colaborãri care sãvizeze mai multe domenii,domnul primar Emil Proºcan i-a invitat ca în viitor, sãpoposeascã mai mult pe la noi,pentru a-i cunoaºte pe mizileniºi oraºul în care aceºtia trãiesc.

Iatã cã se poate, iatã cãprofesionalismul duce la per-formanþã - iatã o speranþã pen-tru mizileni, iatã o speranþãpen tru noi locuri de muncã -felicitãri domnule Alexei Re -pede!

Gabriela NEGOIÞÃ

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT

Cercul de canto popu-lar ºi muzicã uºoarã, îndrumã-tor Mileta Popa - marþi ºi mier-curi, orele 09 - 16.00, 40 lei.

Cercul de limbã engle -zã, profesor Adrian Mandalac -vineri, orele 16.00 - 18.00, 25lei.

Cercul de dans modernºi aerobic, instructor SebastianStefanov - vineri, orele 16.00 -18.00 ºi sâmbãtã, orele 09.00 -13.00, 40 lei.

Cercul de dansuri pop-ulare, instructor Nicolae Chi -riþã, corepetitor Marian Iorga -joi, orele 10.00 -16.00, gratuit.

Cercul de culturã ºicivilizaþie englezã, profesorLaurenþiu Bãdicioiu - vineri,orele 14.00 - 18.00, 25 lei.

Cercul de pian ºi orgã,profesor Laura Stoica - sâm-bãtã, orele 08.00 - 13.00 (sedesfãºoarã la sala de consiliu aPrimãriei), 70 lei.

Cercul de artizanat,artist plastic Carmen Avra -mescu - sâmbãtã, orele 09.-13.00, 50 lei.

CERCURILECARE

FUNCÞIONEAZÃANUL ACESTALA CENTRULCULTURAL

"ADRIANPÃUNESCU"

Pagina 5 Nr. 106 / noiembrie 2013

Tot mai mulþi românialeg sã plece în strãinãtate lamuncã. Ministerul Muncii anumãrat peste 83.000 de copiidin toatã þara, care au cel puþinun pãrinte plecat în afara þãrii.Copiii sunt lãsaþi adesea în grijaunor rude ºi suferã de dorulpãrinþilor.

Preþul unei copilãrii va -loreazã câteva sute de euro pelunã. 83.000 de minori dinRomânia primesc acest preþ înschimbul singurãtãþii. Unii din-tre ei au fost rugaþi de cãtredascãlii lor sã le scrie pãrinþilor.Aceste rânduri sunt un ocean desentimente cuprins de furtunã:"De ce m-ai uitat? Am un gol însuflet."; "Unde eºti, te visez înfiecare noapte."; "Îmi e atât dedor încât nu mai pot sã mã -nânc."; "Plâng mereu de dorulvostru."

Dragoste contra bani … Vi separe un schimb convenabil?

În Mizil sunt 132 decopii care au unul sau ambiipãrinþi plecaþi la muncã înstrãinãtate. S-a votat legea careîi protejeazã pe aceºti copii. Cetrebuie sã ºtiþi referitor la Legea272/ 2004 privind protecþia ºipromovarea drepturilor copiilor,modificatã ºi completatã cuprevederile Legii 257/03.10.2013? În cuprinsul acestora sefac urmãtoarele precizãri în ceeace priveºte protecþia copilului cupãrinþii plecaþi la muncã înstrãinãtate: "Pãrintele, care e -xer citã singur autoritatea pãrin-teascã sau la care locuieºtecopilul, care urmeazã sã plece la

muncã în strãinãtate, are obli -gaþia de a notifica aceastãintenþie Serviciului Public deAsistenþã Socialã (SPAS), cu

minimum 40 de zile înainte de apãrãsi þara. Aceastã obligaþie oare, dupã caz, ºi tutorele sau

ambii pãrinþi ce pãrãsesc þara".Notificarea conþine desemnareapersoanei care se ocupã deîntreþinerea copilului pe perioa-

da absenþei pãrinþilor sau tutore-lui, dupã caz. Confirmarea per-soanei în întreþinerea cãreia va

rãmâne copilul, se efectueazã decãtre instanþa de tutelã, în con-formitate cu legea. Instanþa vadispune delegarea temporarã aautoritãþii pãrinteºti cu privire lapersoana copilului, pe duratalipsei pãrinþilor, dar nu mai multde un an, cãtre acea persoanã.La cerere, se ataºeazã acte dincare sã rezulte îndeplinireacondiþiilor materiale necesarecreºterii ºi îngrijirii copilului. Înfaþa instanþei, persoana careurmeazã sã îi fie delegatã autori-tatea pãrinteascã, îºi exprimãacordul personal.

Soluþionarea cererii dedelegare a drepturilor ºi înda-toririlor pãrinteºti se face în ter-men de trei zile de la depunereaacesteia. Hotãrârea va cuprindemenþionarea expresã a drep-turilor ºi îndatoririlor care sedeleagã ºi perioada pentru careare loc delegarea. Dupã ceinstanþa hotãrãºte delegareadrepturilor pãrinteºti, persoanaîn grija cãreia cad îngrijirea ºicreºterea copilului, trebuie sãurmeze, obligatoriu, un programde consiliere, pentru a prevenisituaþiile de conflict, neadaptaresau neglijenþã în relaþia cuminorul.

SPAS, luând cunoºtinþãde situaþia acelui copil, va mon-itoriza cazul pe o perioada deºase luni, asigurând consiliere,informare cu privire la rãspun-derea pentru creºterea ºi asigu-rarea dezvoltãrii copilului.Persoana în întreþinerea cãreiava rãmâne copilul trebuie sãîndeplineascã urmãtoarele con -diþii: sã facã parte din familiaextinsã (rudele copilului, pânã

la gradul IV inclusiv), sã aibãminimum 18 ani, sã îndepli -neascã condiþiile materiale nece-sare creºterii ºi îngrijirii unuicopil ºi sã îndeplineascã garanþi-ile morale necesare creºterii ºiîngrijirii copilului.

Nerespectarea obliga -þiei privind notificarea sesancþioneazã cu amendã de la500 lei la 1000 lei.

La solicitarea mem-brilor din cadrul SPAS Mizil,conducerile celor cinci instituþiide învãþãmânt au oferit urmã-toarele informaþii legate decopiii ai cãror pãrinþi sunt ple-caþi la muncã în strãinãtate:existã 20 de copii cu ambiipãrinþi plecaþi la muncã înstrãinãtate, 89 de copii cu unsingur pãrinte plecat ºi 23 decopii cu un singur pãrinte, unicsusþinãtor al familiei mono-parentale, plecat la muncã înstrãinãtate.

De-a lungul activitaþii,SPAS Mizil a încercat pre-venirea situaþiilor de risc faþa decazurile care au fost sesizate,acþionându-se prin anchete ladomiciliul copiilor, discutându-se cu persoanele în grija cãroraau rãmas copii, încercându-seprevenirea situaþiilor de riscpentru cei mici.

Au fost cazuri în carecopiii ai cãror pãrinþi erau ple-caþi, dar fãrã sã aducã la cu -noºtinþã acest fapt, erau gãsiþinesupravegheaþi, neîngrijiþi, ex -puºi riscului, iar când nu s-agãsit sprijin în familia extinsã, s-a dispus plasamentul în regimde urgenþã.

Pentru a se preveniasemenea situaþii, pãrinþii tre-buie sã urmeze precizãrilor demai sus, sã conºtientizeze im -portanþa colaborãrii cu auto -ritãþile ºi sã refelecteze asupraimplicaþiilor emoþionale, ºi nunumai, declanºate odatã cu lipsaafecþiunii pãrinþilor asupra pro-priilor copii.

COPII topiţi dedorul PĂRINŢILOR

De multe ori intrãm sauieºim din viaþã fãrã sã neexplicãm prea multe lucruri. Maimult decât atât, suntem prinºi îninteriorul evenimentelor fãrã sãavem de ales. Parcã totul e un joc.Plin de culoare ºi reguli, de posi-bilitãþi ºi limitãri, viaþa devine unjoc.

Un joc ce nu poate fidenumit sau încadrat într-o oare-care categorie. Jocul vieþii e joculfiecãruia ºi al tuturor. E joculunde nicio regulã nu pare bãtutãîn cuie, dar e respectatã de toatãlumea sau existã reguli simple ceau caracter obligatoriu, dar pecare nu le bagã nimeni în seamã.

La fel este ºi povestea deviaþã a domnului Baicu Busuiocdin Mizil. Cu puþin timp în urmã,dupã moartea soþiei Victoria,vãzându-se dintr-o datã singur ºiînconjurat de cei ºase copii ai sãi,

cu toate greutãþile vieþii pe umeri,a fãcut un accident vascular cere-bral. De la Spitalul "Sfânta Fi -lofteia" Mizil a fost trimis de ur -genþã la Spitalul Judeþean Plo -ieºti, unde a fost internat. În vâr -stã de 77 de ani, a fost diagnosti-cat cu "parezã spasticã dreap ta ºitulburãri psihice".

Cum era de aºteptat,dupã externare, SPAS Mizil i-aîntocmit ancheta socialã în ve -derea eliberãrii unui certificat dehandicap. Comisia de evaluare apersoanelor cu handicap din ca -drul Directiei Generale de Asis -tenþã Socialã ºi Protecþia Copi -lului Prahova s-a deplasat ladomiciliul lui, ulterior încadrân-du-l pe acesta cu gradul II accen-tuat ºi cu un ajutor de încadrare îngrad de handicap în valoare de234 lei, fãrã însoþitor. Imobilizatla pat, domnul Baicu Busuioc

este îngrijit de fiul cel mic,Daniel, în vârstã de 37 de ani,fãrã niciun venit. Acesta este sin-gurul sãu sprijin care-i asigurãhrana ºi-l încurajeazã ori de câteori speranþa de mai bine disparedin familia lor. Primãria, personaldomnul Emil Proºcan, cunoscândfoarte bine situaþia, a ajutat înnenumãrate rânduri aceastã fami-lie, dar, totuºi, nu aceasta-i re zol -varea ºi ea nu trebuie sã vinãnumai din partea acestuia, ci dinpartea instituþiei abilitate sã rezol -ve - corect ºi legal - asemeneatragisme.

Dar cum sã trãiascã, celpuþin decent, un bolnav cu o pen-sie de 234 lei? "Lung e drumulpânã departe", spunea cineva. Dardrumul e lung, e greu, obositor,descurajant uneori ºi câþi dintrenoi nu încercãm sã mergem peel?... Contactaþi telefonic, cei de

la DGAS Prahova ne-au informaturmãtoarele: "Deoarece au trecut30 de zile de la eliberarea certifi-catului de handicap precum ºiperioada necesarã întocmirii uneicontestaþii, pentru o altã evaluare,singura cale de atac a rãmasîntocmirea unui alt dosar care vatrebui depus la DGAS Prahova".

Poate cã de aceastã datãmembrii comisiei vor þine cont desituaþia grea în care se aflã dom-nul Baicu Busuioc ºi vor acordaun alt grad de încadrare, cuînsoþitor.

Ceea ce putem spunedespre acest caz este sustinerea pecare o acordãm la întocmirea unuinou dosar, venind astfel în spriji -nul domnului Baicu Bu suioc pen-tru a-l ajuta, a demonstra ºi aschimba nedreptatea fã cutã.

Atunci când nu mai amnimic de spus îmi întreb sufletuldacã n-a uitat ceva. ªi el îmiindicã speranþele, înfrângerile ºigreºelile, îmi aratã lucruri pe carenu pot sã le acopãr.

Dumneavoastrã ce vãspune sufletul despre acest caz?

POVESTE DE VIAŢĂ

Paginã realizatã de Adi MANDALAC

Pagina 6Nr. 106 / noiembrie 2013

Emoþie ºi multã bucurie!Moaºtele Sfintei Muceniþe Fi -lofteia, protectoarea oraºului nos-tru din anul 1999, aflate de lasfârºitul sec. al XIV-lea la Curteade Argeº, au fostaduse la Mizil ºicinstite timp depatru zile cumultã evlavie decãtre credincioºisosiþi de prin toa -te colþurile þãrii.

Cinstitele odoareale Sfi ntei Filof -teia au poposit,pentru a patraoarã, în urbeanoastrã, aducândluminã ºi binecu-vântare. Primulpopas a avut loc în anul 1793, înurma unui mare incendiu care aafectat târgul Buzãului. Episcopul

de atunci a hotãrât ca alaiul ceînsoþea odoarele sã facã popas laMizil, pentru odihna ºi schimbareacailor. A rãmas la Mizil timp de ozi, într-o capelã amenajatã în afara

oraºului. Al doilea popas al sfinteiare loc în anul 1867, în luna mai,la dorinþa locuitorilor comunei

urbane Mi -zil, care tre - cuse prin tr-un incendiudevastator,circa 80%din case fi -ind distru -se. A treiaoa rã a fost îniulie 1946,în timpul se -cetei, eveni-ment la careau participatmii de per-soane venite

din zonele afectate.Moaºtele au fost aºteptate

la intrarea în oraº, fiind însoþite deo delegaþie condusã de Înaltpreas-finþitul Pãrinte Cali nic, Arhie pis -

co pul Ar ge ºului ºiMusce lului, care afost în tâmpinat dedom nul primarEmil Proº can ºide copii care l-auservit cu pâine ºisare dupã datinastrã moºeascã.

Moment unic,

impresio -nant, dupãcare mul -þimea decre dincioºi- printrecare ºi foa -rte mulþitineri -, îm -preunã cu54 de pre-oþi, au por-nit în procesiune prin oraº.

În centrul oraºului, sfin-tele odoare au fost aºezate într-unloc special amenajat, iar în faþacredincioºilor adunaþi, Înaltpreas-finþitul Pãrinte Calinic a oficiatSfânta Liturghie. Dupã oficiere,Domnia Sa a spus printre altele:

"Acest spaþiu este binecuvântat deDumnezeu prin aceastã revenire a

moaºtelor Sfintei Filofteia. Mãbucur foarte mult cã PreafericitulPãrinte Patriarh Daniel, a aprobatacest lucru ºi asta se datoreazã

domnului primar care a insistattimp de un an sã se înfãptuiascã

aceastã revenire - chiar osã scriu într-o cartedespre cele întâmplate.Iatã, cã prin faptul cãdumnealui a stã ruit,Dum ne zeu a rãspuns cubinecuvân tarea lui ce -reas cã. Când sunteþifoart e triºti sau foartebucuroºi, rugaþi-vã laDum nezeu ºi prin sfinþiisãi care au fost lãsaþi sãfie ajutorul nostru pelângã îngerul pãzitor alfiecãruia ºi o sã fiþi lumi-naþi".

Ulterior, domnulprimar Emil Proºcan i-a oferitÎnaltpreasfinþitului o plachetã ºi

diploma de cetãþean de onoare aloraºului Mizil, ocazie cu care amenþionat ºi faptul cã într-adevãr,suntem privilegiaþi, deoarece nu

multe localitãþi se pot bucura deaceastã protecþie divinã.

Panaghia Tricherousaeste o icoanã de iconostas, foarteveche, cunoscutã ca IcoanaMaicii Domnului cu trei mâini.În icoanã este reprezentatãSfânta Fecioarã cu treimâini, þinând în braþe pepruncul Iisus. Ea se aflã înprezent la MãnãstireaHilandar de pe MunteleAthos. Cei ce nu cunoscistoria acestei icoane,înclinã sã creadã, în modgreºit, cã cele trei mâinireprezentate sunt aleMaicii Domnului. Însã nueste aºa.

Potrivit tradiþiei,aceastã icoanã a MaiciiDomnului era zestrea defamilie a Sfântului IoanDamaschin ºi o avea încasa lui din Damasc. Fiindcunoscut ca apãrãtor alicoanelor, Sfântul IoanDamaschin, dupã ce aþinut cuvântãrile pentruapãrarea icoanelor, iconoclaºtii i-au tãiat mâna dreaptã. Atunci

Sfântul Ioan, þinând mâna sa tã -iatã, a cãzut înaintea icoaneiMaicii Domnului, cerând sã-lvindece. Iar Maica Domnului a

vindecat mâna Sfântului, care s-aalipit la locul ei.

Drept mulþumire ºi re -cunoºtinþã nemãrginitã, SfântulIoan a adãugat la icoana MaiciiDomnului o mânã de argint, în

partea de jos, astfel încât dãimpresia cã Maica Dom -nului are o a treia mânã. Deatunci aceastã icoanã poartãnumele "Cu trei mâini", submâinile Maicii Domnuluiaflându-se reprezentatã ºimâna Sfântului Ioan Da -mas chin.

La noi în þarã, copii aleicoanei Maicii Domnului cutrei mâini, icoane fãcãtoarede minuni, se gãsesc la Plo -ieºti - la Biserica Maica Pre -cistã ºi la Mãnãstirea Neamþ.

De-a lungul timpului, laaceastã icoanã s-au rugatpersonalitãþi importanteprecum Mihai Eminescu,Mihail Kogãlniceanu, ac -torul Toma Caragiu, isto -ricul Nicolae Iorga ºi poetulNichita Stãnescu.

Adi MANDALAC

LUMINÃ SIBINECUVÂNTARE LA MIZIL

EVENIMENT ISTORIC

ICOANA MAICII DOMNULUICU TREI MÂINI

Pagina 7

Dupã aceastã ceremonie,moaºtele au fost mutate la Bi -serica "Sf. Ioan Botezãtorul" unde

oficiazã pãrintele Romicã Ar -deleanu, astfel credincioºii s-auputut ruga.

Duminicã a fost iarãºi ozi de sãrbãtoare luminoasã, sute decredincioºi participând în Bisericaînchinatã Bote zãto rului Ioan, laSfânta Liturghie sãvârºitã de Înalt-preasfinþitul Pãrinte Calinic îm -preunã cu Preasfinþitul Varsa nufiePraho veanul, Episcop-Vicar alAr hi e piscopiei Bucureºtilor, în -con juraþi de un ales sobor.

Tot duminicã, cu bine -cuvântarea Preafericitului Pã rin tePatriarh Daniel, ne-a fost dãruitã oraclã de argint, de cãtre Prea -sfinþitul Varsanufie Praho veanul.

În racla împo dobitã cu scene dinviaþa sfintei, au fost aºezateveºminte care au acoperit o vremesfintele moaºte.

Luni dimineaþã, moaº teleau fost purtate ºi la Biserica

"Sfânta Muceniþã Filofteia", locunde oficiazã pãrintele Cergãu

Pãun ºi unde s-a oficiat acatistul ºiSfânta Liturghie.

Dupã aceastã oficiere,

moaºtele au fostduse la Fin þeºti,comuna Nãieni,reprezentând a tre -ia revenire a sfin-telor odoare în a -cest loc, fiind pri -mite la fel de sutede cre dincioºi. Aici se gãseºte oicoanã unicat asfin tei care l-a im -presionat profundpe Înaltpreasfinþit-ul Pãrinte Calinic -icoanã cu viaþa ºiminunile Sfintei, realizatã în anul1867.

Am fost plãcut surprinsãde prezenþa în curtea Bisericii dela Finþeºti a unui grup de femei ºicopii, toþi îmbrãcaþi în straie popu-lare, care mi-au mãrturisit cã aºase duc de fiecare datã la slujbã, din

respect pentru tradiþia strã mo -ºeascã. Una dintre femei, doamna

Geanina Necula, venitã dinVispeºti mi-a spus cã pentru dum-neai aceastã revenire a sfintelorodoare, reprezintã un evenimentistoric ºi demonstreazã iubireaSfintei pentru oamenii din acestelocuri.

La Mizil am întâlnit odoam nã venitã de la Braºov, carecu ochii în lacrimi mi-a mãrturisitcã o emoþioneazã profund viaþa ºiminunile pe care le-a fãcut aceastãSfântã copilã, cea care întru -chipeazã nevinovãþia ºi credinþaneabãtutã dincolo de greutãþile

lumii. Iar un puºti mizilean,Mihãiþã, care stãtea cuminte cu

mãmica lui sã-i vinãrândul sã se roageSfintei, mi-a zis cã econvins cã aceasta avenit ca sã-l apere derele ºi sã ia "foarte

bine" la ºcoalã.Într-adevãr s-apetrecut un e -ve niment is to -ric - zile deînaltã spiritua -litate - prezenþamoaºtelor Sfin -tei MuceniþãFi lofteia - undar spiritual,

un izvor de putere, dragoste ºicredinþã, menit sã binecuvântezecredinþa noastrã, în Dumnezeu!

Cum sã nu existe emoþieºi pioºenie când ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Calinic, ArhiepiscopulArgeºului ºi Muscelului, ne-a spusnouã, mizilenilor, cã suntem oa -

meni de soare ºi luminã?Suntem bincuvântaþi prin

puritate, printr-un Sfânt copil, ofetiþã de 12 ani care a trãit ºi amurit pentru Hristos, o mânã deom, cu chip fragil, dar cu o inimãuriaºã, încãpãtoare pentru Hristosºi adunând în ea întreaga Luimilostivire.

Gabriela NEGOIÞÃ

Nr. 106 / noiembrie 2013

Dupã aducerea moaº telorSfintei Muceniþe Filofteia, pe 8noiembrie, cu binecuvântareaPreafericitului Pãrinte Daniel,Patriarhul Bisericii Or todoxeRomâne, au fost aduse la Biserica"Adormirea Maicii Domnului" -pãrinte Gheorghe Croitoru - ºimoaºtele Sfin -þilor ÎmpãraþiConstantin ºiElena, aflate laCatedrala Pa -tiarhiei din Bu -cureºti, de cãtrePrea sfin þi tulVa r s a n u f i ePrahovea nul,Episcop Vicaral Arhie pis co -piei Bucureº -tilor.Este impresio -nant faptul cã ºicu aceastã ocazie sfintele moaºteau fost întâmpinate de foarte mulþi

copii. Dupãpri mirea sfin-telor odoare, s-a oficiat sfin -þirea capelei cuhramul Sfin -þilor Mihail ºiGavril de cãtre

Prea sfinþitul Varsanufie Prahovea -nul ºi de cãtre Pã rintele Valen tin

Cazan, Pro to pop de Urlaþi, împre-unã cu un sobor de preoþi ºi dia-coni, capelã ridicatã, în mareparte, datoritã sprijinului financiaral domnului Sandu Gabriel. Ul -terior, în interiorul Bisericii s-aoficiat Sfânta Liturghie, ocazie cucare a fost hirotonit un preot peseama Spitalului de Pediatrie dinPloieºti.

O altã zi plinã de smere-nie, emoþie ºi luminã, zi de caremizilenii au profitat din plin,rugându-se la sfintele odoare.

LUMINÃ SIBINECUVÂNTARE LA MIZIL

EVENIMENT ISTORIC

NOIEMBRIE, O LUNĂ BINECUVÂNTATĂPENTRU MIZILENI

Pagina 8Nr. 106 / noiembrie 2013

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari şiproblemele cu care se confruntă acestea...

În acest numãr al publi-caþiei vã prezentãm Asociaþiade proprietari nr. 3A, iar pentrua obþine informaþiile necesaream stat de vorbã cu domnul IonCristea, administratorul aces-teia.

Asociaþia are sediul pestr. M.Bravu, nr. 189A, bl.2(parter) ºi prezintã urmãtoareastructurã organizatoricã: ViorelManolescu - preºedinte, IonCristea - administrator, Gher -ghina Nanu - cenzor ºi MariaDinu - personal de serviciu. Areîn subordine ºapte blocuri, maiexact 80 de apartamente situateîn 10 scãri.

Referitor la problemelecu care se confruntã, domnulCristea ne-a relatat urmãtoarele:"Multe din situaþiile cu care neconfruntãm sunt cam aceleaºicu cele ale Asociaþiei de propri-etari nr.3. Una dintre ele estecea a apometrelor, care sunt demai multe feluri ºi nu sunt ve -

rificate metrologic, apãrând ast-fel diferenþe între citirea efectu-atã în capul blocului ºi ceaadusã de locatari. O altã ne -mulþumire provine din faptul cãatunci când se majoreazã preþulapei, furnizorul nu se consultãnici cu Primãria, nici cu Aso -ciaþiile de proprietari, aºa cumeste normal ºi cum se procedacu ceva timp în urmã, consuma-torii fiind puºi în faþa faptuluiîmplinit.

Avem tot timpul pro -bleme cu presiunea apei lablocurile nr. 1 ºi 2. Fiind foartescãzutã la nivelul ultimeloretaje, locatarilor nu le maifuncþioneazã centralele termice.Chemãm furnizorul care vine,rezolvã problema, dar dupãscurt timp o luãm de la capãt,deoarece aceastã rezolvare,dacã pot sã o numesc aºa, esteuna de scurtã duratã, de"avarie". Nu înþeleg de ce nu segãseºte o soluþie eficientã de

rezolvare a acestei probleme?!Dacã vorbim de cana -

lizarea stradalã... e jale mare:sunt locuri unde nici nu poþi sãrespiri, mirosul fiind insuporta-bil. Apelãm Hidro Prahova.Vin, desfundã, pleacã, darpovestea se repetã. De doi animi se promite rezolvarea aces-tei situaþii!

O altã problemã estecea legatã de curãþenia din jurulghenelor de gunoi. Aºa cumspunea ºi domnul Stoian înnumãrul trecut al publicaþieidumneavoastrã, cetãþeni certaþicu bunul simþ, care nu locuiescîn acest cartier, vin ºi aruncãgunoiul în ghenele noastre, defapt mai mult pe lângã ele; alþiiscormonesc în acestea, îºi iauceea ce le face trebuinþã, apoirestul rãmâne în jurul acestora;copiii, de frica câinilor - caresunt într-un numãr alarmant demare -, nu mai ajung la ghenãcu pungile de gunoi ºi le lasã pe

unde pot, ori toate acestea daunaºtere unui "tablou" deplo -rabil.

Vorbind despre situaþiafinanciarã a Asociaþiei, vã potspune cã deºi avem restanþe învaloare de 4542 lei, nu avemdatorii la furnizori, deoarece ne-am ajutat de fondul de rulment.Ce mã întristeazã la aceastãsituaþie este faptul cã cei care

nu-ºi plãtesc datoriile au o situ-aþie materialã bunã, în schimbpensionarii, ce au pensii ruºinosde mici, sunt primii care-ºiachitã aceste datorii. Tot primiisunt ºi la curãþenia din jurulblocurilor ºi aº dori sã lemulþumesc pentru acest lucru,având speranþa cã ºi cei maitineri le vor urma exemplul".

Gabriela NEGOIÞÃ

"Valoarea unui om rezidã înceea ce el dã ºi nu în ceea ce e

capabil sã primeascã"Albert Einstein

Pe data de 23 octom -brie, domnul primar Emil Proº -can, însoþit de doamnele AnaGicã ºi Simona Petrescu -inspectori în cadrul SPAS -, auvizitat-o pe Maria Giurea pen-tru a o sãrbãtori cu ocaziaîmplinirii vârstei de 100 de ani,prilej cu care am cunoscut-o pesimpatica bãtrânicã.

Ne aºtepta.... Cuminte,în patul sãu, emoþionatã, avândpe chip întipãritã blândeþeasufletului sãu ºi multã luminã,probabil cã toatã stãlucirea dinochii sãi cu care, de 14 ani, numai puteau sã vadã, strãlucirepreluatã de restul feþei sale ºicare, în ciuda multor greutãþi,trãdau o viaþã plinã de dãruireºi iubire. V-am prezentat de-alungul timpului trei femei careau ajuns la aceastã venerabilãvârstã ºi am descoperit cã toateaveau o calitate extraordinarã,care denotã nobleþea sufle -teascã: au dãruit.

Maria Giurea provinedintr-o familie simplã de þãrani,cu ºapte copii. Fiind cea maimare, ºi-a crescut cu mult dragfraþii. S-a cãsãtorit din dragosteºi la rândul ei a fãcut trei copii,un bãiat ºi douã fete de la careare ºase nepoþi ºi patru strã -nepoþi.

Locuieºte cu fiica samai micã, Steliana Nae (70 deani), care de 14 ani, de cândmama sa ºi-a pierdut vederea, oîngrijeºte cu mare drag, fiindpermanent alãturi de aceasta.Fratele doamnei Steliana are 78de ani, iar sora sa 74 ºi locuiesc

la Craiova, dar o regulã e bineºtiutã ºi respectatã cu sfinþenie:de sãrbãtori ºi de ziua mameivin acasã.

Deoarece sãrbãtoritanoastrã nu auzea foarte bine,am rugat-o pe fiica dânsei sã neîmpãrtãºeascã secretul longe -vitãþii pe care Maria Giurea l-atransmis ºi copiilor sãi.

"Mama, de când eramicã, a învãþat sã dãruiascãmultã iubire, a renunþat lamulte ca sã-ºi creascã fraþii, darnu a regretat niciodatã nimic.Pe noi ne-a crescut ca pe lumi-na ochilor, la fel ºi pe nepoþiisãi. Deºi este o femeie simplã,ne-a încântat tuturor copilãriacu cele mai frumoase poveºti ºipoezii, ne-a învãþat sã fimcorecþi, sã respectãm ºi sãiubim familia mai mult decâtorice. O femeie credincioasã,mergea la bisericã, þinea toateposturile, un om deosebit, careºi-a pus amprenta pe atâteageneraþii, nu ºtiu ce m-aº facefãrã ea, constituie un simbol alunitãþii noastre ca ºi fami -

lie.Toþi o iubim ºi o preþuimfoarte mult! Având în vedere cev-am spus pânã acum, cred cutãrie cã secretul longevitãþii îlconstituie dragostea ºi dãruirea,bunãtatea oferitã, cãldura fami-liei ºi liniºtea sufleteascã."

Cu siguranþã doamnaSteliana are dreptate... dinpãcate, în vârtejul acestor vre-muri nebune, robotizaþi ºi abru-tizaþi, uitãm deseori de noi ºi dece este cu adevãrat important...uitãm sã dãruim iubire!

Plãcut surprinsã amfost ºi de faptul cã pe tot par-cursul vizitei noastre, a stat lipitde strãbunica sa, un spiriduº debãieþel, Alexandru, de 8 ani,care a învãluit-o tot timpul cuprivirea sa plinã de candoare ºidragoste.

Nu e totul pierdut atâtatimp cât bunicii, stãbunicii dinpoveste mai existã, o lecþie deviaþã, o femeie - LA MULÞIANI, MARIA GIUREA!

Gabriela NEGOIÞÃ

DĂRUIRE ŞI SIMPLITATE - LAMULŢI ANI, MARIA GIUREA

Bunuri imobile:1) Clãdiri sau alte spaþii

locative în afara locuinþei dedomiciliu ºi a anexelor gospo -dãreºti.

2) Terenuri de împrej-muire a locuinþei ºi curtea aferen-tã ºi alte terenuri intravilane caredepãºesc 1.000 mp în zonaurbanã ºi 2.000 mp în zona ruralã.

Bunuri mobile:1) Au to turism/ autotu -

ris me ºi/sau motocicletã/ motoci-clete cu o vechime mai micã de10 ani, cu excepþia celor adaptatepentru persoanele cu handicap oridestinate transportului acestora

sau persoanelor dependente pre-cum ºi pentru uzul persoaneloraflate în zone greu accesibile.

2) Mai mult de un auto-turism/motocicletã cu o vechimemai mare de 10 ani.

3) Autovehicule: auto -utilitare, autocamioane de oricefel cu sau fãrã remorci, rulote,autobuze, microbuze.

4) ªalupe, bãrci cumotor, scutere de apã, iahturi, cuexcepþia bãrcilor necesare pentruuzul persoanelor care locuiesc înRezervaþia Biosferei "DeltaDunãrii".

5) Utilaje agricole: trac-tor, combinã autopropulsantã.

6) Utilaje de prelucrareagricolã: presã de ulei, moarã decereale.

7) Utilaje de prelucratlemnul: gater sau alte utilaje deprelucrat lemnul acþionate hidra -ulic, mecanic sau electric.

Depozite bancare:Depozite bancare cu va -

loare de peste 3.000 lei.Terenuri/animale ºi/sau

pãsãri:Suprafeþe de teren, ani-

male ºi pãsãri a cãror valoare netãde producþie anualã depãºeºtesuma de 1.000 euro pentru per-soana singurã, respectiv suma de2.500 euro pentru familie.

Loredana TÃNASE

ANUNŢ IMPORTANT!S-a modificat lista bu nurilor ce conduc la exclu -

derea acordării ajutorului social, alocaţiei pentrususţinerea familiei şi ajutorului pentru în călzirealocuinţei, conform HGR nr. 778/2013, publicată în

Moni torul Oficial nr. 631 din 11.10.2013!

Pagina 9 Nr. 106 / noiembrie 2013

Reporter: În primulrând vreau sã te felicit pentrurezultatele obþinute ºi totodatãsã-þi mãrturisesc cã sunt profundimpresionatã de povestea priete-niei dintre tine ºi David (tânãrulpe care vi l-am prezentat înnumãrul trecut), doi mizileni,doi prieteni foarte buni, amân-doi la 20 de ani. Unul reuºeºtesã fie cel mai bun în Portsmouth(Anglia), iar celãlalt în Odense(Danemarca). Aº dori sã nepovesteºti cum ai intrat laaceastã facultate, la cea maimare Academie de Afaceri dinsudul Danemarcei, ce condiþiitrebuiau îndeplinite, ce testãri aidat, având în vedere faptul cãfoarte mulþi tineri sunt interesaþide aceste aspecte, lucru confir-mat de telefoanele primite laredacþie în urma interviului pecare David ni l-a acordat!

Andrei Alexe: În primulrând, vã mulþumesc pentru in -teresul acordat situaþiei mele.Vafi plãcerea mea sã vã rãspund lafiecare întrebare. Sper ca acesterãspunsuri sã îi ajute cât maimult pe tinerii care iau în con-siderare studiile în afarã.

În ceea ce priveºtepovestea mea, totul a începutcând eram clasa a XII-a. Atuncimi-am fãcut un prieten online(Szabolcs Szakacs sau Szobi),care mi-a vorbit pentru primaoarã de Academia Lillebaelt.Absolvind înaintea mea progra-mul de Multimedia Design andCommunication (MMD), a reu -ºit sã mã convingã de avantajeleplecãrii în Danemarca pentrustudii - un program de studiu peplacul meu, posibilitatea de alucra într-un mediu internaþio -nal, educaþie gratuitã. Pãrinþiimei au fost primele persoanecãrora le-am spus de planurilemele de a nu mã mai înscrie la"Facultatea de Automaticã ºiCalculatoare" din cadrul UPB(Universitatea Politehnicã dinBucureºti), ci de a pleca înstrãinãtate. Încã de la început ºipânã în momentul de faþã, ei m-au susþinut atât moral, cât ºifinanciar ºi þin sã le mulþumesccu aceastã ocazie. Urmãtoareapersoanã care a aflat a fost celmai bun prieten al meu, David.Deºi nu am ajuns în acelaºi loc,mã bucur sã ºtiu cã decizia meal-a determinat ºi pe el sã pleceacolo unde poate face ce îiplace.

Cu ajutorul lui Szobi,am completat formularul des -cãr cat de pe site-ul oficial al fa -cultãþii. Termenul limitã pentruaplicaþii era 15 martie, aºa cã ammenþionat cã nu am absolvitîncã ºi cã voi trimite o copie adiplomei de bacalaureat dupã ceo primesc. Aceasta era una din-tre cerinþe, cealaltã fiind o copiedupã un certificat sau o diplomã

care sã ateste nivelul de cu -noaºtere a limbii engleze (în ca -zul meu, Certificate in Advan -ced English). Am adãugat ºidiplome obþinute pe parcursulliceului la olimpiadele de limbaenglezã ºi la cele de matematicã.Nu a fost nevoie sã dau niciuntest. Am primit scrisoarea deadmitere condiþionatã prin careeram anunþat cã am fost admis,cu condiþia sã trimit o copie adiplomei de bacalaureat dupãabsolvire. În cazul profilului pecare l-am ales eu, nu au fostmulte cerinþe deoarece tot cefacem este nou.

Tinerilor cititori care iauîn considerare plecarea în afarãpentru studii le recomand sãarunce o privire pe studyinden-mark.dk, un site care furnizeazãtoate informaþiile ºi opþiunile decare ar avea nevoie cinevainteresat de a studia în Dane -marca.

R.: Mai pe înþelesulnostru, ce înseamnã ConcretDesign and Communication?

A.A.: Multimedia De -sign and Communication esteun profil care naºte multimediadesigneri. Aceºtia creeazã site-uri, ocupându-se atât de aspec-tul, cât ºi de codul care le ajutãsã funcþioneze. Ei pot crea unprodus ºi pot efectua studii amã-nunþite pentru a determina caresunt cele mai bune cãi de a-þiprezenta ºi vinde produsul.MMD înseamnã: site-uri, cam-panii publicitare, elemente mul-timedia (cum ar fi imagini, pos -tere, video-uri, materiale pro-moþionale). Proiectele de grup ºicele individuale simuleazã cer-inþele ºi mediul dintr-o com-panie, pregãtind studenþii pentruviitorul job în domeniu.

R.: Spune-ne, te rog,cum ai fost primit, cum ai reuºitsã te adaptezi ªi dacã mai aicolegi români? Cât de greu îþieste fãrã ai tãi, fãrã "acasã"?

A.A.: Cu douã sãp-tãmâni înainte de plecare, încãnu îmi gãsisem un loc unde sãstau. Primisem câteva oferte,dar chiria cerutã era prea mare.Aºa cã am vorbit cu Szobi care,dupã ce a întrebat câteva per-soane, m-a anunþat cã mi-a gãsitun apartament. Primele trei luni,pânã mi-am gãsit actualulapartament, am stat cu Cristi ºiRoxana, doi fraþi care erau înDanemarca la studii de trei ani,respectiv un an. Pot spune, fãrãnicio îndoialã, cã am avut partede o primire cãlduroasã. Cei doim-au primit în casa lor ºi chiarmi-au gãsit un job (am livratziare) pentru perioada cât amstat la ei. Am avut ºi am colegide clasã români, colegi de ºcoa -lã români, vecini români ºi,bineînþeles, prieteni români.

Plecarea a fost terifiantã

ºi, recunosc, mi se face dor deiubitã, de prieteni, de pãrinþi. Cutoate acestea, pe parcurs m-amadaptat ºi sunt de pãrere cãdecizia mea de a veni în Dane -marca, de a urma acest program,a fost una bunã. Plecarea mi-aoferit posibilitatea unui nouînceput, ºi din moment ce amfost pe cont propriu, simt cã m-a ajutat sã mã maturizez ºi sãdevin persoana care sunt astãzi.

R.: O întrebare previ -zibilã... Ce te-a impresionat lafacultate, dar ºi la Odense,oraºul natal al lui Hans Chris -tian Andersen?

A.A.: Facultatea este unloc minunat. Sãlile de clasã suntdotate cu calculatoare perfor-mante sau iMac-uri. Pe lângãacestea, studenþii au la dispo -ziþie unitãþile din zonele co -mune, unde pot lucra. În clãdireaMMD existã zona "Friday Bar",dotatã cu o bucãtãrie, spaþiu încare studenþii îºi pot petrecepauzele în liniºte sau unde îºipot pregãti de mâncare. Achi -ziþionând un card de securitate,studenþii pot vizita facultateadupã ce cursurile s-au încheiat,având la dispoziþie calcula-toarele din zonele comune, pen-tru a lucra sau zona Friday Bar,în cazul în care vor sã stea con-fortabil pe canapele în timp cevizioneazã un film.

Modul de predare estediferit de cel din România. Dacãacasã suntem copleºiþi de atâteainformaþii din domenii diferite,aici studenþilor le este predatstrictul necesar ce trebuie cunos-cut înainte de a lucra într-o com-panie. Succesul depinde mult demunca individualã depusã defiecare. Dacã nu încerci sã teperfecþionezi în mod constant,poate vei promova, dar cu sigu-ranþã îþi va fi greu sã gãseºti unjob dupã facultate.

Încã nu am vizitat toateatracþiile oraºului. Pot spune cãeste plãcut ca aspect. Conþine ocombinaþie de case, blocurimoderne ºi clãdiri în stil baroc.În opinia mea, are suprafaþa per-fectã - destul de mare încât sã aice vizita, destul de micã încât sãpoþi ajunge uºor dintr-un punctîn altul cu bicicleta. Sunt pistede biciclete pe aproape toatedrumurile ºi toatã lumea arebicicletã. Marea majoritate vor-beºte limba englezã.

Odense are de oferitnumeroase atracþii: muzee, clã -diri ºi zone care aratã exact ca încopilãria lui Hans Christian An -dersen, biserici, magazine, sãlide cinema, baruri, parcuri ºichiar o grãdinã zoologicã. Di -versitatea culturalã este maimare decât îmi imaginam euînainte sã plec. Am colegi ºi pri-eteni din România, Bulgaria,Estonia, Letonia, Lituania ºi

chiar Indonezia. Întâlnesc ºicunosc oameni din toatã lumea.

R.: Aºa cum ºtii, neconfruntãm cu o situaþie gravã:foarte mulþi tineri, foarte multevalori aleg sã pãrãseascã þara, încãutarea unei vieþi mai bune pealte meleaguri. Te rog sã-mispui dacã dupã absolvirea fa -cultãþii te vei întoarce în þarã ºi,oricare ar fi rãspunsul tãu, mo -tiveazã-l! Unde vrei sã ajungi,ce îþi doreºti sã fii?

A.A.: Ceea ce îmi do -resc eu sã devin este web de -signer profesionist. Îmi faceplãcere sã lucrez în acest dome-niu, deoarece sunt cu adevãratinteresat de el. Nu m-ar deranjasã lucrez într-o companie, darsituaþia idealã ar fi sã fiu liberprofesionist. Astfel aº putea sãcreez campanii sau sã lucrez laproiecte de acasã. Partea bunãeste cã nu aº fi limitat de un locde muncã. Biroul meu ar fiacasã. Cât despre unde ar fi"acasã", îmi este greu sã mã pro-nunþ în acest moment. Încã maiam de învãþat aici. Ca parte aprogramului Multimedia Designand Commu nication, fiecarestudent trebuie sã îºi gãseascã ocompanie în cadrul cãreia sã îºipunã în practicã abilitãþile do -bândite pe parcursul primelortrei semestre. Din punct de ve -dere profesional ºi financiar,situaþia pare sã fie mai bunã înDanemarca. Totuºi, am ales cadin ianuarie sã încep un stagiude practicã în cadrul Aero por -tului Internaþional Henri Coan -dã, dovadã cã nu am uitat deRomânia.

În anul petrecut în strã -inãtate am cunoscut ºi câþivaromâni care mi-au recomandat,mai în glumã, mai în serios, sãspun cã sunt din altã þarã atuncicând fac cunoºtinþã cu cineva.Eu nu pot spune cã sunt patriotîn adevãratul sens al cuvântului,dar nu îmi va fi niciodatã ruºinesã recunosc de unde sunt ºi de

unde am pornit. Unde ajung,rãmâne de vãzut.

R.: Primul la design andcommunication, cum altfel de -cât vorbitor fluent de limbãenglezã, cunoºtinþe elementarede francezã ºi danezã... ce pasi-uni ai?

A.A.: Am multe pasi -uni, dar unele dintre ele sunt maiputernice. Dupã cum am spus,mã pasioneazã domeniul în careurmeazã sã lucrez. Simt oplãcere deosebitã atunci cândtermin un proiect, dar mai alescând lucrez la el, când experi-mentez diverse opþiuni încer-când sã gãsesc soluþia unei pro -bleme sau culorile care sã trans-mitã cât mai bine ºi mai uºormesajul necesar. Muzica este oparte esenþialã a vieþii mele.Ascult muzicã aproape tot tim-pul. Încerc sã nu am prejudecãþiºi sã ascult cât mai multe genuri- rock, rap, hip-hop, muzicãelectronicã, clasicã sau jazz.Când mai am timp liber, îmiplace sã cânt la pian (o pasiunedescoperitã în timpul liceului ºide care probabil nu o sã mãdespart vreodatã).

Îmi place sã fiu activfizic, sã am grijã de corpul meu.Îmi place sã urmãresc filme deorice tip, deºi prefer thriller,mister sau psihologic. Îmi placesã citesc, axându-mã în generalfie pe cãrþi ºtiinþifico-fantastice("Maºina timpului", "Rãzboiullumilor", "Ender's game","Spea ker for the dead" etc.), fiepe cãrþi care au ca scop per-fecþionarea personalã.

R.: Mulþumesc pentrutimpul acordat, felicitãri din totsufletul atât þie, cât ºi pãrinþilortãi ºi pentru cã la sfârºitul aces-tei luni este Sfântul Andrei îþiurez La mulþi ani, succes în con-tinuare ºi multã sãnãtate!

A.A.: ªi eu vã mulþu -mesc!

Gabriela NEGOIÞÃ

ÎNCĂ O REDUTĂ CÂŞTIGATĂ DE UN MIZILEAN! ÎNVINGĂTOR - ANDREI ALEXE

Iatã, cã o altã valoare a ºcolii mizilene reuºeºte sã puncteze ºi sã fie cel mai bun dintre cei buni! Este vorbadespre tânãrul Andrei Alexe, pe care îmi face o deosebitã plãcere sã vi-l prezint în acest numãr al publi-

caþiei. Andrei este absolvent al Liceului Teoretic "Grigore Tocilescu", promoþia 2012 ºi actualmente estestudent al Facultãþii "Lillebaelt Academy of Professional Higher Education" din Odense (Danemarca), anul

II, la multimedia design and communication, reuºind sã termine anul I cu notã maximã.

Nr. 106 / noiembrie 2013 Pagina 10

SONDAJ DE OPINIE

ORICARE AR FI RĂSPUNSUL, VĂ ROG SĂ-L MOTIVAŢI!

A FI SAU A NU MAI FI "SERBĂRILETOAMNEI" LA MIZIL?

Am iniþiat sondajul deopinie pe aceastã temã la pro -punerea domnului primar EmilProºcan, deoarece au existat voci(ce-i drept puþine) care contestãacest eveniment ºi din dorinþa dea fi în asentimentul dumneavoas-trã, am considerat cã este necesarsã vã aflãm opinia pentru a ºti cevom face în viitor.

Valentina Tudose (52 de ani) -pensionarã

Ce întrebare e asta?Cum sã nu se mai facã? Mie mi-au plãcut mereu ºi mai uitãm ºinoi de necazuri, chiar sunt nece-sare, nouã ne era fricã cã nu semai fac.Alexandru Lambã (45 de ani) -

ºoferAdevãrul este cã nu poþi

sã fii pe placul tuturor, dar asta nuînseamnã cã pentru câþiva sã nule mai faceþi deloc. Toate oraºeleau acum serbãrile lor, se simtoamenii bine ºi hop, ca de obiceicând se întâmplã un lucru fru-mos, trebuie sã ne apucãm sã-lstricãm cã aºa suntem noi ro -mânii.

Bineînþeles cã vreau sãmai fie!

Nicolae Coman (60 de ani) -profesor

Normal cã îmi maidoresc sã existe, dar am o dorinþãcãtre domnul primar! Aº vrea caacestea sã se desfãºoare pe sta-dionul oraºului ºi nu în centru!

Daniel Ionescu (13 ani) - elevVreau pentru cã aºa pot

sã-mi vãd toþi cântãreþii preferaþi!Romalia Alexe (36 de ani) -

ºomerãEu nu sunt de acord, e un

bâlci, unii oameni nu au ce sãpunã pe masã, mai bine s-arfolosi aceºti bani pentru locuri demuncã, ca sã te distrezi trebuie sãai ºi un bãnuþ în buzunar. Parcãeu nu aº fi vrut sã-mi iau ºi euceva de pe la tarabe, dar cu ce?Nici nu am trecut prin centru, casã nu mã mai enervez ºi sã mãsupãr.

Maria Predescu (70 de ani) -pensionarã

Orice sãrbãtoare e fru-moasã, mai avem ºi noi ocazia sãvedem pe cineva, cã altfel vã daþiseama cã nu ne-am permite niciîn 100 de ani. Mi-a plãcut cã înfiecare an mai vin alþii noi ºi aºane mai bucurãm ºi noi. Cel puþinartiºtii de muzicã popularã aufost extraordinari, nici nu mãaºteptam sã vinã Dinu IancuSãlãjan, frumos... frumos. Tarerãu mi-ar pãrea dacã domnul pri-mar nu ar mai organiza, chiarvorbeam cu o vecinã cã nu credcã alt primar ne-ar mai face ceva.Bine cã lumea vorbeºte, cã aºa elumea: cã de ce nu vine ãla, cã dece nu vine ãlãlaltul, dar cheamã ºiomul în funcþie de banii pe care-iare, dar aºa e omul. Spuneþi-i sã

mai facã!Alina Tomescu (23 de ani) - stu-

dentãMie îmi este indiferent,

nu sunt genul meu sau mai precisnu-mi place atmosfera din jurulscenei ºi toatã învãl mãºeala aiade mirosuri. Unii artiºti care auvenit sunt chiar foarte buni, darmi-ar plãcea sã-i vãd în alt loc.

Ioana Baicu (12 ani) - elevãChiar aº fi supãratã dacã

nu ar mai fi. Pãrinþii mei nu pot sãmã ducã pe unde sunt concerte ºitoþi colegii mei au fost bucuroºicã au vãzut-o pe Antonia, peCRBL, Alb ºi Negru. Vã rog sãnu le opriþi!

Mihai Barbu (49 de ani) -maºinist

Aº vrea sã mai fie, cumsã nu vreau, mai ascultãm ºi noi omuzicã, mai ieºim ºi noi cu pri-etenii la un mic, la o bere, e foartefrumos... e ºi la noi sãrbãtoare.Diana Lazãr (43 de ani )- econo-

mistNu mi s-ar pãrea corect

sã nu se mai organizeze, chiar ºicomunele au serbãri, nu maivorbesc de oraºe, e o sãrbãtoarepopularã, o tradiþie, cine vrea sãasculte Brahms sã se ducã laBucureºti, la operã, nu este cevasimandicos, este pentru tot omul.Bineînþeles cã nu o sã comparãmacum zilele oraºului Sinaia sauale Sibiului cu ale Mizilului,fiecare cu specificul ºi posibi -litãþile sale. Dar nici aºa... hai sãnu mai facem acum nimic. Laacest eveniment se poate bucuraºi omul simplu ºi acela mai inte -lectual, cã nu l-a oprit nimeni sã-l vadã pe Dan Puric la CentrulCultural ºi sã nu-i uitãm pe copi-ii ce erau de-a dreptul extaziaþicând cânta un artist favorit de-allor. Câþi din copii au posibilitateasã-l vadã pe ªtefan Bãnicã la SalaSporturilor din Bucureºti sau maiºtiu eu pe ce alt artist? La cârcotitnu ne întrece nimeni, dacã faci,de ce faci, dacã nu faci, de ce nufaci? Sunt tare curioasã, dacã nuse organizau, câþi nu ar fi spus: iauite la Ciorani sunt, la Urlaþi sunt,numai la noi nu! Singurul lucrucare nu mi-a plãcut este a cela cãsunt din ce în ce mai puþini aceiacare vin cu produse tra diþionaleromâ neºti ºi în schimb au foartemulte tarabe cu jucãrii de proastãcalitate.

ªtefan Ene (68 de ani) - pensionar

Cum sã nu se facã, nemai bucurãm ºi noi ºi chiar dacãnu ies din casã, mã uit la televi-zor, cã pe mine mã oboseºteaglomeraþia.

Georgeta Miricã (32 de ani) -casnicã

Eu cu banii ãºtia aº facemai repede o grãdiniþã, aþi vãzutcum stau înghesuiþi bieþii copilaºide la grãdiniþa de lângã bisericadin piaþã, într-un apartament?

Dorian Tomescu (21 de ani) -student

Prefer sã vãd un concertbun!Marilena Nãstase ( 28 de ani) -

croitoreasãMie îmi plac, aº vrea sã

mai fie ºi colegelor mele le place,douã zile dupã aceea tot mai vor-bim, l-ai vãzut pe ãla, parcã aratãaltfel la televizor, ai vãzut cumcânta celãlalt... Eu am fost cucopilul chiar ºi la Sala de Sport ºine-am uitat la handbal, trece tim-pul într-un mod plãcut. Ar fipãcat dacã nu ar mai fi.

Stela Ivancea (47 de ani) -dãdacã

Cum sã nu-mi placã,mie ca mie, dar copiilor le-a plã-cut la nebunie, de abia puteam sã-i bag în casã, discuþii mari peaceastã temã. S-au dat în co -medii, vatã pe bãþ, ne-am uitatcum au dansat ºi au cântat copii,au vãzut ºi ei altceva, era oraºulplin de viaþã Mi-a plãcut ºi ideeacu frunzele a domnului primar,alergau copii dupã ele, nu ºtiau cepicã din cer... un gest foarte fru-mos.

Catrinel Gheorghe ( 15 ani) -elevã

Mi-au plãcut foarte multºi aº vrea sã-i spuneþi domnuluiprimar cã la anul sã o invite ºi peNicole Cheery, are o voce super-bã ºi unicã.

Tudor Enache (42 de ani) -agent de vânzãriMustul bun, pastrama

bunã, Antonia frumoasã... sã maifie!

Andreea Rãdulescu (17 ani) -elevã

Aº vrea sã mai fie, cumsã nu, e sãrbãtoarea noastrã amizilenilor. Eu cred cã e pe toategusturile, cã nici eu nu mã omordupã muzica popularã, dar iesatunci când sunt artiºtii de mu -

zicã uºoarã... Cel puþin ultimasearã e cea mai frumoasã, defocul de artificii nu mai vorbesc,superb.

Elena Stanciu (30 de ani) -suplinitor

Sã vã spun sincer înprimii ani chiar erau frumoase,era altã atmosferã. Acum mi separe o amestecãturã, aºa îmi dã oimpresie de bramburealã gene -ralã, de mirosuri nu mai spun,probabil sunt de vinã ºi vremurilepe care din nefericire am ajuns sãle trãim. Probabil cã sunt mulþicare se bucurã ºi tocmai de aceeanu aº vrea sã fiu eu mai cu moþdar îmi menþin pãrerea cã nu maisunt ce erau odatã.

Gore Trandafir (50 de ani) -electrician

Mi-au plãcut ºi maivreau sã fie, da sã-i spuneþi lu'domnu' primar sã-l aducã dom'lepe Jean de la Craiova, cã a fostîntr-o comunã învecinatã ºi afãcut un spectacol ºi i-a fãcut ºipe oameni sã râdã ºi a cântat de-a rupt. Izabela Petrescu (11 ani) - elevã

Foarte frumos, eu deabia aºtept sã mai fie, mi-au plã-cut atât de mult copiii de la ºcoalade dans cã vreau ºi eu sã mãînscriu ºi peste ceva timp poate osã dansez ºi eu pe scenã, sã scrieþiºi de mine.

Mircea Albeanu (37 de ani) -patron

Nu vãd niciun motiv casã nu mai fie, e un prilej debucurie ºi aºa nu existã preamulte... Mai ieºim din monoto-nie, mai vezi, mai auzi o muzicãbunã, un pahar de vin ºi mai staide vorbã cu prietenii. E foartefrumos! Chiar e de apreciat cãexistã continuitate.

Loredana Sandu (29 de ani) -cosmetician

Sã fie, mie mi-au plãcut!

Cui nu-i place, sã stea acasã!Pentru câþiva sã nu se mai poatãbucura nimeni? Majoritatea auastfel de sãrbãtori.

Albert Dumitru (35 de ani) -muncitor în construcþii

Eu vreau sã mai fie, m-am distrat de fiecare datã, chiarmã bucur cã au mai fost, cã mãgândeam cã nu o sã mai fie bani!Daniela Vasile (33 de ani) - pro-

fesorPentru locuitorii acestui

oraº, aceste serbãri reprezintã unmoment în care tradiþiile suntaduse în modernul cotidian. Dinpãcate, în goana dupã nou,ignorãm adevãratele valori ºi înprezent, pentru cei din mediulurban, asemenea momente suntunice pentru retrãirea spirituluitradiþional. Mi-ar plãcea ca as -pectul comercial sã nu pãleascãva loarea în sine a acestei sãrbã-tori!

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile, adicãse desã vâr ºesc poveºtile dedragoste. Dorin þele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prind aiciconturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici des-tine, se nasc familii! Mo menteemoþionante, unice în viaþa noas-trã, a tuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã înres pect, liniºte, adevãr, sãnãtateºi sã constate cât mai des cã aufãcut cea mai bunã alegere ºi cãviaþa e deosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:

Cãpãþânã Ion-Florin cu Târziu Ana-Maria-Corina

Ion Justin-Alexandru cu Poianã Daniela

Constantin Dragoº-Florian cu Dogea Elena-Lavinia

Dragu Iulian-Petriºor cu Mihai Alina

Mielu Mircea-Valentin cu Miclescu Roxana-Simona

Apostol Vasile-Dan cu Popescu Ana-Maria-Florentina

Pãtru Adrian cu ªerban Claudia-RalucaDivoiu Ilie-Cristian cu

Ionescu Alina-ValentinaOlteanu Nicolae cu Gavrilã Aniºoara

Nicolae Bogdan cu Dumitrache Ramona-ªtefania

Buruleanu Mircea cu Muºat Georgeta

Ursulescu Viorel-Anton cu ªtefan Nicoleta

Lincan Benone-Florin cu Stoican Ranela

Rãdulescu Cristian-Florentin cu Baicu Florentina-Anca

Stan George cu Nicolae Mariana

...sã ºtiþi cã de acumîncolo sunt soþ ºi soþie! Bine ar fisã le ziceþi ceva despre fericire,dragoste, în þelegere!

Cu siguranþã se vorbucura ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-iaºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

S.C. ERYN MO -DAMAX S.R.L., an gajeazãmuncitor necalificat în in -dustria confecþiilor (pentrumaº i na de cusut) Mizil, str.Tohani, nr. 36, tel: 0244.253411, vechime 2 ani, studiimedii, perioadã determinatã.

S.C. PLOLAR PRODS.R.L., angajeazã muncitornecalificat în industria tex-tilelor (ma ºinist), Mi zil, str. M.Bravu, nr.63, tel/fax: 0244.253259, office @plolar.ro, ve -chime în domeniu min 1 an, ti -chete de masã, prime lunare,pe ri oa dã nedeter mi natã, cunoº -tinþe la ma ºina de cusut.

S.C. PLOLAR PRODS.R.L., angajeazã muncitornecalificat în industria tex-tilelor (cãlcãtor), Mi zil, str. M.Bravu, nr.63, tel/fax: 0244.253259, office@plolar. ro, ve -chime în domeniu min 1 an, ti -che te de masã, prime lunare,pe rioadã nedeterminatã, cunoº -tinþe la maºina de cusut.

Locuri demuncă vacantepentru mizileni

Pagina 11 Nr. 106 / noiembrie 2013

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897

B-dul Gãrii, Spicului,Recoltei

Ionel Dumitru 0244 250 008int 29

Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008int 40

1 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 0244 250 008

int 29M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020Bradului + cartier nou zona

BraduluiGheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

S.C. SECURYTAS TEAMS.R.L., angajeazã agent securita te,studii medii, perioadã determi-natã, Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2,tel: 0244 523345, 0244 597194.S.C. DELTAROM DISTRIBU-TION S.R.L., angajeazã agentvânzãri/distribuitor, studii medii,carnet cat. B, perioadã nedetermi-natã, Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66,bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct delucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos,nr.60, tel: 0244 271668, email:office@berteea.ro.S.C. MARSHALL IMOBI -LIARE S.R.L., angajeazã asis-tent manager, vechime 1 an, stu -dii superioare, experienþã calcu-lator, lb. englezã, perioadã nede-terminatã, Ploieºti, str. AndreiMureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52,tel/fax: 0344 140152, 0731348133, e-mail: marshall_imo-biliare@yahoo.com.S.C. MARSHALL IMOBI LIA -RE S.R.L., angajeazã Broker i -mo biliar, vechime 1 an, studii su -perioare, experienþã calculator,lb. englezã, permis conducere,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl.37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152,0731348133,email:marshall_ imobiliare@yahoo.comS.C. JOHNSON CONTROLS

ROMANIA S.R.L., angajeazãconfecþioner textile, vechime min6 luni, diplomã calificare, peri -oadã determinatã, Parc IndustrialPloiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax:0372 447901, 0244 406881.S.C. ZARA DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani, studii medii,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244558221, 0244 558225.S.C. TASAR DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani (la maºina decusut), calificare, perioadã nede-terminatã, Pãuleºti, str. Prin -cipalã, nr.1, tel: 0244 306752,0244 433751.S.C. XENIA S.A., angajeazãeconomist, vechime 5 ani, studiisuperioare, perioadã nedetermi-natã, Ploieºti, str. Poligonului,nr.1, tel: 0244 531355, 0244598854, email: xeniacon-struct@gmail.com.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãelectrician întreþinere ºi reparaþii.Locuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã, Mãneºti,tel 0742056746, lungus@ gmail.com. S.C. DIOGHENIS INTERNA-TIONAL S.R.L., angajeazãelectromecanic, vechime 10 ani,ºcoala profesionalã, perioadãnedeterminatã, Ploieºti, str.Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244517695, 0244 407273.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãexcavatorist, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.com.

S.C. BIANOR SOLUTIONSS.R.L., angajeazã inginer proces,vechime 1 an, studii superioare,lb. englezã, experienþã în injecþiimase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. -Târgoviºte,km.8, corina.petcu @bianorsolutions.roS.C. SEKAMET S.R.L., anga-

jeazã inginer TCM, Com. Dum -brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel:0745 023882, scsekametsrl @yahoo.com, perioadã nedeter-minatã.S.C. FAL EXPERT CLEANS.R.L. BUZÃU, angajeazã îngri-jitor clãdiri (femeie de serviciu),Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17,tel: 0749 237795, 0238 430681,perioadã nedeterminatã.S.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã lãcãtuº meca -nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str.Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131,0344/131002,gdumitru@yahoo. com, studii: liceul, tichete demasã, perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãlãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comS.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã macaragiu gr.E (comandã la sol), Com Ari -ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles,nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 131002,gdumitru@yahoo.com,studii: liceul, tichete de masã,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãmaºinist maºini cale, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comlocuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã.

S.C. MID INTERPREST A -GRE GAT S.R.L., angajeazãmecanic auto, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.comMOLOCEA MARIUS MIHAII.I. angajeazã mecanic auto,Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu,nr.6, tel: 0722247463, marius. molocea@gmail.com, 4 ore/zi,loc vacant Strejnicu, calificare îndomeniu, perioadã determinatã.S.C. MID INTERPREST A -GREGAT S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.com

S.C. DUCRIS CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor neca -lificat (construcþii metalice u -ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar,nr.6, tel: 0344 140011, ducriscon-struct@yahoo.com, studii: min 8clase, perioadã determinatã.S.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat în confecþii,Parc Industrial Ploiesti, str.Conului, nr.3, tel/fax: 0372447901, 0244 406881, vechimemin 6 luni, abilitãþi bune de lucrula maºina de cusut, perioadãdeterminatã.S.C. TASAR DESIGN S.R.L,

angajeazã muncitor necalificat înconfecþii, Pãuleºti, str. Principalã,nr.1, tel: 0244 306752, 0244433751, vechime 1 an (la maºinade cusut), studii generale, pe -rioadã nedeterminatã.S.C. IZVORUL RECE PSS.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto -reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel:072253008, vechime în domeniu2 ani, studii medii, perioadã nede-terminatã.

LOCURIDE

MUNCÃPRAHOVA

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul II

interior 14 tel. 250.101Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Neagu Ion (1955)Florescu Constanþa (1933)Lãzeanu ªtefan (1951)

Oiþã Violandra (1963)Bozianu Ana (1928)Ioniþã Daniel (1957)

Iacob Ecaterina (1925)Mircea Aurica (1927)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

1. Fã o listã ori decâte ori mergi la cumpãrã-turi ºi încearcã sã orespecþi. Verificã ce ingre-diente ai deja în frigider ºicumpãrã doar ceea ce ainevoie.

2. Aminteºte-þiîntotdeauna sã verificietichetele. Vei obþine infor-maþii precise despre pro-dusele pe care le cumperiºi vei afla cum sã ledepozitezi în condiþiioptime. Este foarte impor-tant sã verifici data deexpirare ºi sã acorzi oatenþie deosebitã sensuluipe care îl au:

"a se utiliza pânãla data de" înseamnã cãprodusul poate fi con-sumat în condiþii de sigu-ranþã doar pânã la data

indicatã;"a se consuma, de

preferinþã, pânã la data de"indicã data pânã la careprodusul se menþine înstare optimã.

3. Pãstreazã ali-mentele proaspete asi -gurându-te cã temperaturadin frigider este între 1 ºi 5grade Celsius. Reduceriscul de a gãsi produsealimentare expirate aºe -zând în partea din faþã afrigiderului sau a dulapu-lui toate produsele maivechi, iar pe cele proas -pete, în partea din spate.

4. Utilizeazã ceeace ai deja în frigider sau încãmarã, în loc sã aruncialimentele. Foloseºte fruc -tele pentru a face o plãcin-tã sau piureuri, iar legu -

mele pentru supã.5. Dacã nu poþi

evita deºeurile alimentare,transformã-le în îngrãºã -mânt. Adunã ºi lasã la fer-mentat resturile, peste carepulverizeazã un strat spe-cial. Astfel poþi obþine uncompost pentru plante saugradinã.

"Etichetele tre-buie sã prezinte informaþiicorecte ºi clare, în limbaromânã, cu privire la de -numire, ingrediente, datadurabilitãþii minimale, da -ta limitã de consum.Acestea sunt date esenþialeastfel încât alegerea ºi con-sumul produselor sã fiefacil ºi sigur pentru con-sumatori. Ne dorim ca eisã fie educaþi ºi informaþiºi sã înþeleagã importanþa

etichetei ºi sã o consulte defiecare datã" - avocatAnca Nedelcu, Con so rþiulasociaþiilor de consuma-tori ANPCPPS România& APC România.

Informeazã-te ºiverificã etichetele defiecare datã când mergi lacumpãrãturi! Evi tând risi-pa de alimente în familiata, vei cheltui mai puþin ºivei proteja totodatã ºimediul în conjurãtor. Pen -tru mai multe informaþiiprivind etiche ta rea ali-mentelor, acceseazã: http://consumatoreuro-pean.ro/drepturi/etichetareaproduselor-alimentare/

Aruncarea alimentelor este o risipă de bani şi deresurse. Cum puteţi să o preveniţi?

Pagina 12Nr. 106 / noiembrie 2013

Noi nu am cerut să fim români. Am avut noroc!CARTEA LUNII

Ghepardul, aºa cumexplica ºi autorul cãrþii - Giu -seppe Tomasi di Lampedusa - "sereferã la un nobil sicilian într-unmoment de crizã ºi la felul în careel reacþioneazã la aceastã crizã ºicum se accentueazã decãdereafamiliei sale pânã la risipirea eiaproape totalã; toate astea vãzutedinãuntru cu o oarecare partici-pare a autorului ºi fãrã nicioranchiunã."

Cartea povesteºte de -clinul familiei Salina ºi al uneiîntregi lumi (pe fondul schim-bãrilor care se produc în Italia în1860), învãluindu-l în luminaironic-melancolicã a unui farmecdureros care ne fascineazã cuprecãdere pe noi, oameni mo -derni îndrãgostiþi de crepuscul.

Aceasta poate fi consi -deratã singura operã a autorului,cele câteva nuvele, eseuri ºi frag-mente autobiografice nerezistândîn faþa ei. Ghepardul a fostecranizat în 1963, în regia luiLuchino Visconti, cu Burt Lan -caster, Alain Delon ºi ClaudiaCardinale în rolurile principale.

Capodopera lui Giu -seppe Tomasi di Lampedusa,apare în "Raftul Denisei" într-onouã traducere, împreunã cu pre-faþa lui Gioacchino LanzaTomasi, fiul adoptiv al autorului,dedicatã metamorfozelor pe carele-a suferit celebrul roman, pre-cum ºi cu douã fragmente inediteºi câteva poeme cuprinse în aºa-numitul "Canþonier al CaseiSalina".

Ghepardulde Giuseppe Tomasi di

Lampedusa

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

EMIL RACOVIŢĂ

Emil Racoviþã s-a nãs-cut la Iaºi în 1868. Tatãl lui,Gheorghe Racoviþã, era magis-trat ºi membru fondator al soci-etãþii literare Junimea ºi setrãgea dintr-o veche familie deboieri moldoveni, iar mama,Eufrosina Stamatopol, era otalentatã pianistã.

El ºi-a petrecut copi -lãria la moºia familiei, laªurãneºti, Vaslui. ªi-a începuteducaþia la Iaºi ca elev al luiIon Creangã ºi mai târziu al luiGrigore Cobãlcescu, contin-uând apoi la liceul "InstituteleUnite". Fostul elev al geologu-lui Grigore Cobãlcescu studi-azã la Facultatea de Drept dinParis, dupã dorinþa tatãlui sãu,dar audiazã concomitent ºi cur-surile ªcolii de antropologie.Dupã obþinerea cu succes alicenþei în drept, se înscrie ºi laFacultatea de ªtiinþe din Uni -versitatea Sorbona, Paris, dupãabsolvirea cãreia (1891) lu -creazã la laboratoarele Aragoîn cadrul staþiunii biologicemarine de la Banyuls-sur-Mer,unde efectueazã o serie de scu-fundãri la adâncimea de 10 mcu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viaþasubacvaticã. Prezintã teza dedoctorat în 1896 cu subiectulLe lobe céphalique et l'en -céphale des annélides poly -chetes.

La vârsta de numai 25de ani este ales membru alSocietãþii zoologice din Franþa.Este recomandat (1897) sã par-ticipe ca naturalist al Expediþieiantarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica,condusã de Adrien de Ger -lache. Aceastã expediþie, careporneºte din Anvers la 10august 1897, avea un caracterinternaþional, pe lângã belgieni,la ea participând ºi norvegianulRoald Amundsen ca ofiþer se -cund, medicul american Fre -derick Cook, meterologul polo -nez Antoine Dobrowolski ºi

geologul Henryk Arctowski.Cu prilejul escalelor

fãcute în Chile ºi pe þãrmurilestrâmtorii Magellan, efectu -eazã cercetãri complexe asupraflorei ºi faunei. În apropiereaÞãrii Palmer din Antarctica,expediþionarii descoperã ostrâm toare care a primit nu -mele navei "Belgica" ºi câtevainsule (una numitã de Racoviþãinsula Cobãlcescu). Expediþiamai înscrie pe harta încãincompletã a Antarcticii ºiinsula Wiencke ºi Þara luiDanco, dupã numele celor doimembri ai expediþiei care aupierit în aceastã cãlãtorie.

În perioada când "Bel -gica" a fost prizoniera ghe -þurilor (martie 1898 - februarie1899), naturalistul expediþiei,împreunã cu ceilalþi oameni deºtiinþã, au înteprins numeroaseobservaþii ºi cercetãri ºtiinþi-fice. Materialul adunat a con-stituit obiectul unui numãr de60 volume publicate, reprezen-tând o contribuþie ºtiinþificãmai mare decât a tuturor expe-diþiilor antarctice anterioareluate la un loc. Savantul româna înteprins un studiu aprofun-dat asupra vieþii balenelor, pin-guinilor ºi a unor pãsãri antarc-tice, care i-a adus o reputaþiebine meritatã.

În 1920 a fost invitatca profesor la Facultatea de ªti-inþe a Universitãþii din Cluj,unde a înfiinþat primul institutde biospeologie din lume.

Lucrãri importanteCele 1.300 de exem-

plare din flora ºi fauna regiu-nilor cercetate adunate deRacoviþã au fost studiate denumeroºi cercetãtori, care audescris sute de forme necunos-cute pânã atunci în lumea ve -getalã ºi animalã. La întoarcerea publicat o lucrare importantãdespre Cetacee, în special ba -lene.

În 1900, devine direc-

tor-adjunct al LaboratoruluiOceanologic "Arago" din Ba -nyuls-sur-Mer, Franþa.

Ca urmare a desco -peririi unor noi specii de crus-tacee în peºtera Cueva delDrach din Mallorca, vizitatã în1904, domeniul îl fascineazã ºirenunþã la cercetarea în ocea -nologie pentru a se dedica eco-sistemelor subterane.

În 1907, va publica"Essai sur les problemes bios-peologiques", prima lucrareimportantã dedicatã biospeolo-giei din lume. Dupã aceea, vainiþia un program internaþionalde cercetare numit "Biospe -ologica" care sã studieze faunapeºterilor, la început ca o acti -vitate privatã, dar în 1920, înfi-inþeazã la Cluj primul InstitutSpeologic din lume. Pe lângãnumeroºi cercetãtori români,Racoviþã aduce la Cluj ºi oechipã de prieteni biologi derenume, doi francezi (JulesGuiart, René Jeannel) ºi unelveþian (Alfred Chappuis).

Moment de rãgaz în

timpul sãpãrii canaluluiprin care Belgica a ieºitdin banchizã. Cook ºi-a in ti tulat foto grafia"Cea iul de la ora 5"

Între timp,scrie de asemenea untratat evoluþionist, cuanumite abordãri ori -ginale asu pra subiec-tului.

În august 1940,prin Dictatul de laViena, Clujul a devenitparte a Ungariei, iarEmil Racoviþã se vamuta la Timiºoara, întimp ce Institutul Spe -ologic va fi condus deprietenul sãu elveþian(deci neutru) AlfredChappuis. Dupã reîn-toarcerea norduluiTran silvaniei ca terito-riu al României, se vaîntoarce la Cluj, dorindsã reorganizeze institu-tul, dar va muri înaintede a termina aceasta, lavârsta de 79 de ani.

Emil Racoviþã (n. 15 noiembrie 1868, Iaºi - d. 17noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog

ºi biolog român, considerat fon datorul biospeologiei (studiulfaunei din subteran - peºteri ºi pânze freatice de apã). A fost

ales academician în 1920 ºi a fost preºedinte al AcademieiRomâne în perioada 1926 - 1929.

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL