gratuit pppostalonulostal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a...

8
29 MAI - ÎNĂLŢAREA DOMNULUI ŞI ZIUA EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC PAG 8 ªTIRI LOCALE * CULTURÃ * ANUNÞURI Sunt schimbări inerente în viată noastră, a societăţii, a tuturor lucrurilor înconjurătoare! Privesc înapoia vieţii mele şi observ mari modificări! Nu mă refer la vârsta mea, anotimpuri, climă, scurtarea zilelor, formele de relief, tehnică, resurse, ci la relaţia omului cu societatea, a felului cum fiecare îl respectă pe celălalt şi cât de loial o face. Această relaţie stabileşte cri- teriile după care omul are acces la bunurile şi serviciile existente, partea de beneficiu ce îi poate reveni şi condiţiile pe care tre- buie să le respecte. Tot acest arsenal de condiţii trebuie să aibă în vedere ges- tionarea şi exploatarea corectă a resurselor existente, folosirea lor numai în interesul general, în aşa fel încât acestea să asigure condiţii normale de trai. Istoria ne învaţă că trebuie să con- siderăm obişnuite schimbările din viaţa oamenilor şi a tot ce ne înconjoară, dar, privind prin prisma relaţiei de care am pomenit, observ o consecventă deteriorare a calităţii acestei legături dintre OM şi societate. Dincolo de anotimpuri şi tot ceea ce poate produce zâmbet, viaţa oamenilor a avut dintotdeauna zbateri, alergări, preocupări necesare realizării dezideratelor care să-i asigure respectul în societate şi confortul necesar traiului. Calitatea şi corectitudinea relaţiei OM- societate reiese din raportul dintre „canti- tatea” de zbateri şi beneficiile obţinute. De-a lungul timpului, societatea şi-a schimbat atitudinea faţă de grija ce tre- buie să o aibă pentru viaţa celor mulţi. Oare care au fost motivele ce au dus la înrăutăţirea condiţiilor de trai ale oame- nilor, felul cum aceştia au acces la ofertele planetei pe care s-au născut şi pe care tre- buie să-şi ducă viaţa? Cine împarte lumea în săraci şi bogaţi? După care criterii? Cum poţi educa un copil pentru a reuşi în viaţă, adică să poată avea la maturitate condiţii normale de trai, fără să cunoască disperarea împrumuturilor, fără să-şi părăsească ţara, familia, locurile sfinte ale copilăriei pentru a-şi găsi „de muncă”, adică pentru a trăi? De ce marea majori- tate a românilor nu mai găsesc de lucru în ţara lor? Cum a fost posibil să se producă schimbări de asemenea proporţii încât să ne fie distruse aproape toate sursele şi resursele ce produceau plusvaloarea, adică sursa vieţii normale? Ce modele de „suc- ces” pot inspira acum un copil ca să poată alege calea cea bună de urmat? Cât de mult poate greşi un popor ca să ajungă într-o astfel de situaţie? Văd oameni tăcuţi, din ce în ce mai tăcuţi, cu priviri pierdute în liniştea zării din ei. Nedreptatea - fără putinţa de a pune întrebări, de a afla cauze, motivaţii -, este groaznică. Este ca figura împietrită a unei mame căreia îi moare unicul copil, dar nu plânge, nu învinovăţeşte, nu întrea- bă! Este ştiut faptul că adevăratele calităţi umane ies la iveală în situaţii extreme, aceste momente devenind examene indu- bitabile despre adevărul din noi. Mare parte din poporul român se găseşte acum în suferinţa unei mari nedreptăţi, dar nimeni nu plânge, nu învinovăţeşte, nu întreabă, nu se vaită. Răbdător, îndurător, înţelegător dincolo de înţelegere, oamenii îşi văd mai departe de rostul fiecărei zile. Nu este sfidare, ignoranţă sau lipsă de raportare la realitate. Este marea calitate de a nu cere nimănui nimic, de a nu repro- şa, de a nu se tângui, ci de a întoarce şi celălalt obraz. Numai cei ce se trag din cei născuţi aici, în jurul munţilor Carpaţi, pot avea un astfel de comportament. Acest fel de a reacţiona în faţa răului nu este o neputinţă, o strategie sau laşitate! Este felul de a fi ancestral, şi caracterizează în mod fidel acest popor. Este o bogăţie, bogăţia cea mai de preţ a unei fiinţe. Este precum felul de a fi al copacilor, al apelor, al pământului, al cerului! Poporul român a rămas aşa cum Dumnezeu a zămilisit toate formele de viaţă! Este vară! Dincolo de ceea ce tot mai rău se întâmplă, există frumuseţea dumnezeiască a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm- bitor ce trimite căldură, încredere, spe- ranţă... Verdele îşi desăvârşeşte fru- museţea şi rostul. Pământul este la fel de primitor şi darnic precum sufletul oame- nilor. Acelaşi aluat. Flori şi fructe de tot felul, che- marea muntelui sau a valului de mare, examene, griji, vacanţe, zâmbete, regăsiri, un campionat mondial de fotbal ce albeşte nopţile, bătrâni ce-şi mângâie neputinţa, dimineţi, linişte, câini fără stăpân, paşi, prietenii, conflicte, regăsiri, drumuri, aş- teptări... şi tot ce poate să ofere acum viaţa. În aşteptările din noi, copiii exersează acelaşi zămbet şi totul devine posibil. Ţăranul român, Ion, este undeva prin munţi, Cer, pământ copaci, animale şi tot ce înseamnă viaţă! Îşi arvuneşte, din nou, speranţa în tăcere, în dreptul ancestral la demnitatea supremă, nobleţea esenţei de a fi! În biserici, liniştea se şopteşte în rugăciuni de iertare şi mulţumire! E linişte! Ce linişte fără de păcat e pe pământ! Doar câte un dangăt de clopot, în drumul său spre Cer, o mai sparge, făcând-o să se tânguie! Emil PROȘCAN Iunie 2014 "PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821 Anul X /Nr. 112 / iunie 2014 www.primaria-mizil.ro OStal onul OStal onul OStal onul p p p i i i Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil Acest ziar se distribuie GRATUIT Fondator Emil PROSCAN DESPRE FRUMUSEŢEA TĂCERII Editorial MUZICĂ PENTRU TRUP ŞI SPIRIT PAG 3 NOI SUNTEM ALĂTURI DE DANIEL! DUMNEAVOASTRĂ? GRUPAJ INFORMAŢIONAL PAG 2 PAG 4 9 Mai. Ziua Europei PAG 6 1IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI PAG 5 GHEORGHE IOVU - F TBAL Liga B - Seria Est - Prahova PAG 2 SUNT FERICIŢI: PE 27 MAI AU ÎMPLINIT 50 DE ANI DE IUBIRE! PAG 2

Upload: others

Post on 18-Sep-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

29 MAI - ÎNĂLŢAREA DOMNULUIŞI ZIUA EROILOR NEAMULUI

ROMÂNESC PAG 8

ªTIRI LOCALE * CULTURÃ * ANUNÞURI

Sunt schimbări inerente în viatănoastră, a societăţii, a tuturor lucrurilorînconjurătoare! Privesc înapoia vieţii meleşi observ mari modificări! Nu mă refer lavârsta mea, anotimpuri, climă, scurtareazilelor, formele de relief, tehnică, resurse,ci la relaţia omului cu societatea, a feluluicum fiecare îl respectă pe celălalt şi cât deloial o face. Această relaţie stabileşte cri-teriile după care omul are acces la bunurileşi serviciile existente, partea de beneficiuce îi poate reveni şi condiţiile pe care tre-buie să le respecte. Tot acest arsenal decondiţii trebuie să aibă în vedere ges-tionarea şi exploatarea corectă a resurselorexistente, folosirea lor numai în interesulgeneral, în aşa fel încât acestea să asigurecondiţii normale de trai.

Istoria ne învaţă că trebuie să con-siderăm obişnuite schimbările din viaţaoamenilor şi a tot ce ne înconjoară, dar,privind prin prisma relaţiei de care ampomenit, observ o consecventă deteriorarea calităţii acestei legături dintre OM şisocietate. Dincolo de anotimpuri şi totceea ce poate produce zâmbet, viaţaoamenilor a avut dintotdeauna zbateri,alergări, preocupări necesare realizăriidezideratelor care să-i asigure respectul însocietate şi confortul necesar traiului.Calitatea şi corectitudinea relaţiei OM-societate reiese din raportul dintre „canti-tatea” de zbateri şi beneficiile obţinute.

De-a lungul timpului, societateaşi-a schimbat atitudinea faţă de grija ce tre-buie să o aibă pentru viaţa celor mulţi.Oare care au fost motivele ce au dus laînrăutăţirea condiţiilor de trai ale oame-nilor, felul cum aceştia au acces la oferteleplanetei pe care s-au născut şi pe care tre-buie să-şi ducă viaţa? Cine împarte lumeaîn săraci şi bogaţi? După care criterii?Cum poţi educa un copil pentru a reuşi înviaţă, adică să poată avea la maturitatecondiţii normale de trai, fără să cunoascădisperarea împrumuturilor, fără să-şipărăsească ţara, familia, locurile sfinte alecopilăriei pentru a-şi găsi „de muncă”,adică pentru a trăi? De ce marea majori-tate a românilor nu mai găsesc de lucru înţara lor? Cum a fost posibil să se producăschimbări de asemenea proporţii încât săne fie distruse aproape toate sursele şiresursele ce produceau plusvaloarea, adicăsursa vieţii normale? Ce modele de „suc-ces” pot inspira acum un copil ca să poatăalege calea cea bună de urmat? Cât demult poate greşi un popor ca să ajungăîntr-o astfel de situaţie?

Văd oameni tăcuţi, din ce în cemai tăcuţi, cu priviri pierdute în linişteazării din ei. Nedreptatea - fără putinţa de apune întrebări, de a afla cauze, motivaţii -,este groaznică. Este ca figura împietrită aunei mame căreia îi moare unicul copil,dar nu plânge, nu învinovăţeşte, nu întrea -bă! Este ştiut faptul că adevăratele calităţiumane ies la iveală în situaţii extreme,aceste momente devenind examene indu-bitabile despre adevărul din noi. Mareparte din poporul român se găseşte acumîn suferinţa unei mari nedreptăţi, darnimeni nu plânge, nu învinovăţeşte, nuîntreabă, nu se vaită. Răbdător, îndurător,înţelegător dincolo de înţelegere, oameniiîşi văd mai departe de rostul fiecărei zile.Nu este sfidare, ignoranţă sau lipsă deraportare la realitate. Este marea calitatede a nu cere nimănui nimic, de a nu repro -şa, de a nu se tângui, ci de a întoarce şicelălalt obraz. Numai cei ce se trag din ceinăscuţi aici, în jurul munţilor Carpaţi, potavea un astfel de comportament. Acest felde a reacţiona în faţa răului nu este oneputinţă, o strategie sau laşitate! Estefelul de a fi ancestral, şi caracterizează înmod fidel acest popor. Este o bogăţie,bogăţia cea mai de preţ a unei fiinţe. Esteprecum felul de a fi al copacilor, al apelor,al pământului, al cerului! Poporul român arămas aşa cum Dumnezeu a zămilisit toateformele de viaţă!

Este vară! Dincolo de ceea ce tot mai rău se

întâmplă, există frumuseţea dumnezeiascăa pământului, a anotimpurilor, a celorlaţioameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere, spe -ranţă... Verdele îşi desăvârşeşte fru-museţea şi rostul. Pământul este la fel deprimitor şi darnic precum sufletul oame-nilor. Acelaşi aluat.

Flori şi fructe de tot felul, che -marea muntelui sau a valului de mare,exa mene, griji, vacanţe, zâmbete, regăsiri,un campionat mondial de fotbal ce albeştenopţile, bătrâni ce-şi mângâie neputinţa,dimineţi, linişte, câini fără stăpân, paşi,prietenii, conflicte, regăsiri, drumuri, aş -teptări... şi tot ce poate să ofere acum viaţa.

În aşteptările din noi, copiiiexersează acelaşi zămbet şi totul devineposibil.

Ţăranul român, Ion, este undevaprin munţi, Cer, pământ copaci, animale şitot ce înseamnă viaţă! Îşi arvuneşte, dinnou, speranţa în tăcere, în dreptul ancestralla demnitatea supremă, nobleţea esenţeide a fi! În biserici, liniştea se şopteşte înrugăciuni de iertare şi mulţumire!

E linişte! Ce linişte fără de păcate pe pământ! Doar câte un dangăt declopot, în drumul său spre Cer, o maisparge, făcând-o să se tânguie!

Emil PROȘCANIunie 2014

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Anul X /Nr. 112 / iunie 2014 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

DESPRE FRUMUSEŢEA

TĂCERII

Editorial

MUZICĂ PENTRU TRUP ŞISPIRIT

PAG 3

NOI SUNTEM ALĂTURI DEDANIEL! DUMNEAVOASTRĂ?

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

PAG 2

PAG 4

9 Mai. Ziua EuropeiPAG 6

1IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A

COPILULUI PAG 5

GHEORGHE IOVU -

F TBAL Liga B - Seria Est -Prahova PAG 2

SUNT FERICIŢI: PE 27MAI AU ÎMPLINIT 50 DEANI DE IUBIRE! PAG 2

Page 2: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 2

ISSN 1548 - 6903

Nr. 112 / iunie 2014

Înainte sã se întâmplenefericitul eveniment, Daniel erastudent în anul I la Facultatea deSilviculturã din Braºov. Acci -dentul petrecut în urmã cu câþivaani i-a bulversat întreaga exis-tenþã.

Pentru cã mersul tre -nurilor se schimbase în urmã cu10 zile, Daniel nu a ºtiut cã acce -leratul nu mai opreºte în Mizil ºidupã ce controlorul i-a atrasatenþia asupra acestui fapt, a sãritdin tren lovindu-se foarte tare lacap. Opt sãptãmâni a stat în comã,iar când s-a trezit centrii nervoºierau afectaþi, iar el a rãmas para -lizat pe partea stângã.

Lacrimile ºi sfâºiereasunt ale mamei sale, care se luptãsã rãzbatã cu toate problemelemedicale ºi financiare. Fostã pro-fesoarã la ªc. Generalã Nr. 2,doamna Ion este exemplul sacrifi-ciului suprem! Rãmasã singurãdupã decesul soþului, principalapreocupare ºi mângâiere o arepentru singurul ei fiu, Daniel. Eleste universul ei.

O poveste tristã ºi du -reroasã. Din 1998 pânã în 2004 afost la recuperãri la prof. Me -

hedinþi din Câmpina, "dacã nu eradumnealui Daniel nu mergea niciastãzi". Au urmat recuperãri laBucureºti, iar cu sprijinul ºibunãvoinþa domnul primar EmilProºcan, Daniel a fost la cel maibun specialist în probleme recu-peratorii, la doctorul Liviu Du -mitrescu de la Spitalul Elias. "Îimulþumim din suflet ºi dum-nealui, îi datorãm toate zilelebune pe care Daniel le are înprezent."

Cu timpul însã, bãiatulcu ochi migdalaþi s-a retras înstudiul numerologiei, astrologiei.Datoritã interpretãrii proprii aleacestor ºtiinþe, Daniel s-a închis înel, lãsându-se pradã deznãdejdii."Pentru mine nu mai existã scã-pare. Sunt prins cu un lanþ ºi nuîmi gãsesc cheia lacãtului".Acum, are o barierã proprie pecare ºi-a impus-o ºi care l-a depri-mat total.

"Am fost egoist, amînvãþat doar depre mine, despreentitatea mea, altceva nu m-ainteresat" spune într-un târziu larugãminþile noastre de a încercasã vadã lumea cum este acum ºinu aºa cum era.

Suntem convinºi cãsocializarea cu foºtii sãi prieteni,colegi şi chiar cu cei necunoscuţicare doresc să se apropie de sufle-tul lui, l-ar putea determina sãlupte mai departe cu viaţa şi spe -ranţa. Chiar ºi prietenia cu o fatãcãreia i-ar putea oferi companie ºidragoste, l-ar salva pe Daniel dinstarea apaticã în care se aflã deceva vreme.

"Vreau sã le mulþumescprietenilor mei care au avut grijãde mine ºi de trecutul meu: OctavPopescu, Drosu Bogdan, IonuþRotaru, Vasilescu Dumitru.... eisunt prietenii mei de care m-amîndepãratat, le cer scuze pentruasta, nu am putut altfel..."

Povestea ar putea conti -nua, dar tristeþea ºi amãrãciuneabãiatului nu se pot risipi decâtprin solidaritate!

Printre problemele vieţiinoastre, am putea strecura şipovestea acestui OM şi cu sigu-ranţă nu vom rămâne indiferenţi.Dragostea noastră ar putea fimedicamentul minune de care arenevoie!

Faceţi-i o vizită luiDaniel sau scrieţi-i pe id-ul deFacebook: Zeo Home şi veţi trăisatisfacţia realitării unui lucruextraordinar: zâmbetul lui Daniel,zâmbet de care viaţa lui arenevoie!

Pânã atunci noi îi dorimputere de a lupta, încredere pentrua depãºi momentele grele, des -chidere cãtre prieteni ºi multã,multã sãnãtate!

"Vã mulþumesc ºi trimittuturor aceste versuri:

Mi-e dor, atât de dor ca sã vãºtiu ninsoarea

Contând în ochii zilei care vine.Acoperã-mi cu vorbe

aºteptarea...Sau puneþi pledul umbrei peste

mine...Cu dragoste Daniel"

Adi MANDALAC

NOI SUNTEM ALĂTURI DEDANIEL!

DUMNEAVOASTRĂ?Cu multã emoþie, astãzi,

ca ºi acum 50 de ani, ºi-au juratdin nou credinþã ºi iubire fãrã desfârºit, Alexandrina (70 de ani) ºiVasile Moise (75 de ani) - sãrbã-toriþii acestei luni în cadrul acþiu-nii demarate de domnul primarEmil Proºcan, care constã în

aniversarea cuplurilor ce sãrbã-toresc "nunta de aur", evenimentcare pune accentul pe fidelitateaîn cuplu, constituind în acelaºitimp ºi un bun exemplu pentrutineri.

Povestea iubirii ºi secre-tul longevitãþii acestei cãsãtoriine-o împãrtãºeºte doamna Ale -xandrina care mi-a declarat: "Ne-am întâlnit la balul de sâmbãtãseara, eveniment care avea loc pealeile din incinta Uzinei MFA. M-a invitat la dans ºi atât a fost: m-am îndrãgostit nebuneºte de el.Am fost prieteni timp de doi ani,o perioadã de testare, dupã cumspune soþul meu, care a vrut sã fiesigur cã eu sunt aleasa inimii luipentru totdeauna. Ulterior, ne-amcãsãtorit, avem un bãiat ºi o fatã(Valentin ºi Elena) ºi douã ne -poþele (Claudia ºi Ana) pe care leiubim tare mult. Pe Elena ovedem mai rar... Pe vremea cândstudia la Institutul de FizicãAtomicã de la Mãgurele, a obþi nuto bursã în America. A rãmasacolo, iar în prezent este doctorcercetãtor în astrofizicã laWashington. Deºi dorul estecumplit ºi ne macinã, ne bucurãmpentru realizãrile ºi împlinirile ei.Am fost de câteva ori în vizitã ºiam fost impresionaþi de ce amvãzut acolo, dar ºi de cascadaNiagara - o minune a lumii, opriveliºte magnificã. Însã ne con-siderãm norocoºi cã bãiatul estecu noi, în Mizil, deoarece laaceastã vârstã simþi nevoia maimult ca oricând sã ai copiiiaproape de tine.

Am lucrat 50 de ani la

cooperativa "Unirea", contabilã,apoi contabilã ºefã, iar soþul meu37 de ani maistru la MFA. Acumavem o viaþã activã, ne place sãlucrãm via, sã ne plimbãm ºi sã nevizitãm prietenii. Suntem oamenideschiºi, nu ne plac confruntãrile,iar una din "armele secrete" ale

longevitãþii acestei cãsãtorii a fostcomunicarea. Fãrã o bunã comu-nicare, o cãsãtorie nu poate fi unafericitã ºi nici nu poate rezistaatâþia ani. Dar, pentru noi, înprimul rând a contat iubirea ºidãruirea, înþelegerea, respectulreciproc ºi ajutorul bunuluiDumnezeu, care mi-a deschis ºimi-a luminat drumul vieþii alãturide soþul meu. Ne-am ajutat reci-proc, ne-am însoþit în idei ºi îngânduri, am ºtiut când sã lãsãmfiecare câte puþin de la el, am visatîmpreunã, am plâns împreună şine-am bucurat împreună de tot cene-a oferit viaţa dată de Dum -nezeu... Ce poate fi mai frumos?Ne-am completat!

Vine o vreme când rea -lizezi cã momentele de trãire ade-vãratã sunt acelea în care ai fãcutlucruri în numele iubirii, tocmaide aceea le doresc tuturorcuplurilor sã ajungã la 50 de anide iubire! Mizilul este oraºul nos-tru de suflet. Aici ne-am nãscut,aici am crescut, tot aici ne-amcãsãtorit, am avut copii ºi nepoþi...Vã mulþumim cã sunteþi alãturi denoi în aceste momente emoþio-nante ºi unice din viaþa noastrã!"

Într-adevãr, ce poate fimai frumos decât sã crezi în ceeace spunea Gabriel Garcia Mar -quez: "Poate cã pentru lume eºti osingurã persoanã, dar pentru oanumitã persoanã eºti întreagalume!"

Au crezut amândoi îniubire, iar noi le urãm din totsufletul multã sãnãtate ºi încãmulþi ani împreunã!

Gabriela NEGOIÞÃ

SUNT FERICIŢI:PE 27 MAI AU

ÎMPLINIT 50 DE ANI DE IUBIRE!

CASETA REDACŢIONALĂREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCUAdresa: B-dul Unirii, nr. 63 Tel./fax: 0244.252. 722

e-mail: [email protected]

Primar

Emil PROªCANViceprimar

Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: [email protected] TEHNOREDACTARE Adriana POPA [email protected]

50

"Fericirea vieţii tale depinde de puterea gândurilor tale" Marc Aureliu

SUPORTERLONGEVIV

Etapã de etapã, prezentla fiecare meci disputat"acasã", dl. Lazãr Drãgoi, învârstã de 82 de ani, poate fiauzit din tribunã susþinând ºicomentând fazele ce se de -ruleazã pe terenul de fotbal. Nemãrturiseºte: "Sunt în Mizil dinanul 1958 ºi sunt suporter al

echipei aproape de la înfi-inþare. Prefer sã merg la sta-dion, chiar sã rãmân nemâncatîn ziua disputãrii meciului. Mãsimt frustrat sã vãd cã sunt tri-bunele aproape goale ºi cã decele mai multe ori arbitrii nu-ºifac meseria corect."

REZULTATETEHNICE:

Avântul Tomºani - Rapid Mizil1-0

Rapid Mizil - ProgresulBoldeºti Grãdiºte 2-2

(Stan - 2 goluri)Astra 3 Tomºani - Rapid Mizil

3-2 (Stan ºi ªogârdea)Rapid Mizil - ªtiinþa Albeºti 3-1 (Tãnase ºi Ene Florin -2)

Dupã 24 de etape,Rapid Mizil ocupã locul 7, acu-mulând 36 de puncte.

Eugen GRIGORE

F TBAL Liga B - Seria Est - Prahova

Page 3: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 3 Nr. 112 / iunie 2014

Conexiunea între muzicãºi medicinã îºi are originea în tre-cut ºi a constituit subiectul anumeroase controverse. În anti-chitate, oamenii obiºnuiau sãtrateze anumite afecþiuni sau stãride disconfort fizic prin ritualuri demagie albã, acompaniate de muzi-ca specificã invocãrii unor di -vinitãþi. De asemenea, terapia prinmuzicã (meloterapia) era folositãpentru a-i revigora pe cei depri-maþi ºi pentru a-i încuraja pe ceicare plecau la luptã.

Chiar ºi discipolii luiPitagora tratau epilepsia ºi stãrilefebrile cu ajutorul muzicii, de oa -rece ei considerau ca boala repre -zintã consecinþa directã a unui de -zechilibru survenit între armoniacosmicã ºi fiinþa umanã. Melo -terapia a fost introdusã ºi promo-vatã de Platon, care o fo losea pen-tru a reda sãnãtatea celor din jur.

Compozitorul ºi interpre-tul Gheorghe Iovu - "doctorul desuflete" aºa cum i se mai spune -,deschizãtor de drumuri în melo te -rapie, nu numai în cea româ neascã,ci ºi în întreaga lume, a fost prezentîn oraºul nostru pe 2 ºi 3 iunie,susþinând la orgã douã concerteextraordinare în faþa mizilenilor.Profitând de aceastã ocazie, l-amabordat pentru a afla mai multedespre munca Domnei Sale atât pedumnealui, cât ºi pe partenera sa despectacole, Geta Heimerl, pro-ducãtor Tv, scriitor ºi psiholog.

Reporter: V-aº ruga sãîncepem discuþia noastrã cu oscurtã prezentare a dvs!

Gheorghe Iovu: M-amnãscut pe 23 iunie 1952 laTimiºoara, sunt absolvent al ªco liiPopulare de Artã - secþia canto ºichitarã, sunt cãsãtorit, soþia meaeste medic stomatolog ºi avem ofetiþã de ºase ani. În prezent,deþinem un cabinet stomatologic,de altfel primul cabinet din Euro -pa de acest gen, unde cânt livepacienþilor, obþinând rezultatefoarte bune - unii pacienþi adorm,ori sã adormi la stomatolog estechiar o realizare...

R: Când ºi cum a începutaceastã poveste?

G.I.: Dupã terminareaºcolii am cântat în formaþia Kimo,fiind ºi compozitorul acesteia, însãîmi plãcea altfel de muzicã,simþeam cã trebuie sã cânt altceva,muzicã pentru suflet. Dupã re -voluþie, am avut ocazia sã-micumpãr sintetizator, orgã ºi aºa aînceput totul.

Prima oarã mi-a ascultatmuzica un doctor psihiatru, care,ulterior, a pus caseta pacienþilor sãiºi observând ameliorãri ale sãriilor de sãnãtate a numit-o muzicãterapeuticã. ªi de atunci am scos11 albume, am concertat în zeci despitale, ºcoli, grãdiniþe, aziluri, or -

fe linate, sãli de teatru din Ro mâ -nia, dar am susþinut concerte ºi înAmerica, Germania, Italia, Franþaºi Bulgaria.

R.: Ce efecte are aceastãmuzicã ºi cui o recomandaþi?

G.I.: O recomand tuturor,nu are vârstã, iar efectele acesteimuzici sunt benefice pentru oricineo ascultã. Ajutã la destindere psi-hicã ºi relaxare, combate obosealaºi surmenajul, trateazã sãrile depre-sive, amelioreazã durerile fizice,reglementeazã nivelul tensiuniiarteriale, stimuleazã ºi energizeazãorganismul, insomnia dispare...

R.: Ce vã inspirã cândcreaþi un astfel de gen muzical?

G.I.: Inspiraþia este ga -rantat divinã, depãºeºte oriceimaginaþie, nu poþi sã creezi astfelde muzicã decât dacã ai inspiraþiede sus, de la Dumnezeu.

R.: Este a doua oarã cândconcertaþi pentru noi. Ce anumevã leagã de oraºul nostru?

G.I.: Este cu siguranþã olegãturã de suflet, domnul primarfiind un mare admirator al muziciimele, iar eu sunt foarte bucuros cãam cunoscut în persoana dum-nealui un mare om. De asemenea,având în vedere cã muzica se -lecteazã oamenii, am apreciat sen-sibilitatea ºi deschiderea publicu-lui mizilean.

R.: Povestiþi-ne vã rogdespre cazuri, întâmplãri, fructi-ficãri ale muzicii dvs!

G.I.: Sunt multe, aºa cumrezultã din scrisorile sau e-mail-urile pe care le primesc zilnic,dovedite cu acte medicale. Pot sãvã povestesc câteva dintre ele,care m-au impresionat foarte mult.La unul din concertele date laTeatrul din Constanþa, un domn s-a aºezat la un pas de sintetizatorulmeu ºi nu s-a miºcat pânã la final,mai bine de o orã. Mi-a spus apoicã de multã vreme nu a mai statatât de mult în picioare, pentru cãfusese marinar, avusese un acci-dent pe vas, în urma cãruia a fostoperat pe creier ºi rãmãsese cucentrul echilibrului grav afectat. Acumpãrat CD-urile mele ºi mi-ascris apoi cã ºi-a revenit, cã muzi-ca mea i-a refãcut conexiunile ner-voase ºi, în mod miraculos, poatefi aproape un om normal. Tot laConstanþa, dupã un concert oferitîn cadrul unui congres al Aso -ciaþiei Naþionale de Terapii Com -plementare din Ro mânia (ANATECOR), o doamnã, cadru didac-tic, mi-a spus cã a simþit niºte fur-nicãturi în mâna pe care nu o maiputea folosi din clasa a ºasea, caurmare a unui accident. Nu puteadeschide palma, nici întindebraþul, dar a putut face lucrul aces-ta la sfârºitul concertului. Eraabsolut uluitã, se temea cã efectulva þine doar cât se aflã sub impre-

sia muzicii ascultate. Dar s-a vin-decat cu totul. O doamnã mi-ascris de la Londra, mãrturisindu-mi cã a nãscut pe muzica mea,trecând cu bine de durerile facerii.Un alt caz a fost al unei chine-zoaice, care a ieºit dintr-o depresieputernicã. O întâmplare hazlie,care are ca personaj o pisicuþã, s-apetrecut la concertul dat într-olibrãrie din Bucureºti, cu ocaziaunor lansãri de carte. Era pisicuþaproprietarilor librãriei ºi a statcuminte, într-o margine a sãlii,ascultând sunetele. Apoi a dis-pãrut. Stãpânii au cãutat-o multtimp dupã ce eu plecasem sprecasã cu maºina în care-mi carinstrumentele ºi sistemul desonorizare. M-au sunat, întrebân-du-mã dacã o vãzusem cumva ºi,presimþind ceva, am oprit pe drumºi am cãutat printre bagaje. Eraacolo, într-o cutie, foarte relaxatãºi hotãrâtã sã vinã cu mine! Tot dincategoria "efectele muzicii asupranecuvântãtoarelor" sunt ºi florile,uneori ofilite de soare, ori de statmult timp fãrã apã, care-mi suntaduse de diverºi ascultãtori aimuzicii mele. ªi care, stând alãturide mine, dupã un ceas-douã decând încep sã cânt, se reîm-

prospãteazã de parcã atunci ar fifost culese. De asemenea, o doam-nã se mândreºte cã are cele maifrumoase roºii deoarece le-a pusmuzica mea.

D-na Marioara Godeanu,reputat biolog, membrã a Aca -demiei Oamenilor de ªtiinþã, unuldintre "beneficiarii" muzicii mele(s-a vindecat de o suferinþã articu-larã veche), mi-a spus cã organele,þesuturile, celulele noastre percepsunetele, cã sunetele armonioasestructureazã materia vie, rea du -cându-le spre perfecþiune, aºa cumsunt în momentul naºterii. Mi-aexplicat cã sunetele armonioasepot "recondiþiona" o structurãdegradatã din lanþul ADN ºi potreface un sistem imunitar slãbit.

R.: Stimatã doamnã, con-cret, unde se poate ascultã muzicalui Gheorghe Iovu?

G.H.: În afarã de locurileenunþate mai sus, nu existã con-gres sau simpozion de spirituali-tate sau terapii complementareunde domnul Iovu sã nu fie invi-tat, nu cred cã în România existãcabinet de psihologie sau de te -rapie care sã nu foloseascã muzicadumnealui. În afarã de acestea, 17clinici medicale din lume îi folo -

sesc muzica, într-o clinicã dinGermania copiii vin pe lume peaceastã muzicã. Chiar ºi cunoscu-tul medium vindecãtor, brazilianulJoao De Deus, o foloseºte.

Impresionant a fost dupãun concertl pe care domnul Iovu l-a susþinut în faþa unor copiii, care,puºi sã deseneze ce au simþit sauce au vãzut în timpul muzicii,aceºtia au desenat îngeri.

R.: Spuneþi-mi vã rog treicuvinte semnificative despreGheorghe Iovu!

G.H.: Dãruire, respon -sabilitate, forþã.

R.: Vã mulþumesc!Vindecã suferinþa, schim-

bã destine, aduce liniºtea, bucuriaºi frumosul în sufletele oamenilor- Gheorghe Iovu!

Deşi adus cu eforturi lanoi în localitate, trebuie din păcatesă remarc faptul că prea puţinimizileni au luat parte la acesteveniment benefic. În timp ce alţiise înghesuie să-l asculte, noi amales să-l ignorăm... Probabil cădacă venea vreun manelist, parculera plin... oare nu am reuşit să neîntoarcem faţa către adevăratelevalori???

Gabriela NEGOIÞÃ

GHEORGHE IOVU - MUZICĂ PENTRU TRUP ŞI SPIRIT

Suntem aici împreună la Mizil din 2000. 14 ani. Continuăm mai puter-nic şi planificăm împreună cu clienţii noştri din Germania şi Marea Britaniepe următorii 14.

Ne bazăm pe 35 de ani experienţă în domeniul de confecţii textile,oameni tineri care vor să evolueze şi utilajele de ultimă tehnologie, ca să neatingem scopul de a deveni una din cele mai puternice unităţi de producţiedin judeţ.

Am schimbat utilajele noastre vechi cu utilaje automate de ultimătehnologie care oferă angajatului uşurinţă şi spor la lucru.

Am creat 40 de noi locuri de muncă la Mizil şi am deschis o nouă uni-tate de producţie la Fulga cu încă 40 de locuri de muncă, unde am începutproducţia din 02 Iunie 2014.

Vrem şi putem să ajutăm dezvoltarea financiară locală având salariimai mari decât cele prevăzute de stat sau salarizarea standard a domeniului.

Salariile noastre deja ajung la 1.150 de Lei. În afara salariului angajaţiinoştri beneficiază şi de 20 de tichete de masă şi pentru cei care nu locuiescîn Mizil, avem asigurat transportul din localitatea lor spre serviciu şi înapoi.

Scopul nostru este: cu ajutorul autorităţilor locale, să creăm noi locuride muncă şi în ale localităţi din zonă şi sperăm că o să reuşim. Dacă estecineva interesat să ocupe un loc de muncă la Mizil sau pentru orice altăinformaţie, este rugat să vină la sediul nostru din Mizil, de luni până vineri.

Page 4: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 4Nr. 112 / iunie 2014

Pe data de 28 mai, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, membrii Consiliul Lo -cal Mizil s-au întrunit în sedinþaordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier DrãganMihai, având înscrise pe ordineade zi urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

Aprobarea procesuluiverbal din data de 24.04.2014;

Proiect de hotãrâre pri -vind constatarea ocupãrii loculuivacant în Consiliul Local al oraºu-lui Mizil, în condiþiile legii, decãtre domnul Cocoºatu Stelu, con-silier supleant pe listele de candi-daþi ale Asociaþiei Partida Romilor"Pro - Europa", la ale gerile locale

pentru Consiliul Local al oraºuluiMizil din 10.06.2012;

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea studiului de feza -bilitate ºi a indicatorilor tehnico -economici pentru investiþia "Ex -tindere staþie de epurare în oraºulMizil, judeþul Prahova" ;

Proiect de hotã râre pri -vind aprobarea decontãrii sumelorrepre zentând drepturile de depla -sare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar din oraºul Mizil pentruluna aprilie 2014;

Proiect de hotãrâre pri -vind scoaterea la licitaþie publicãîn vederea închirierii a terenului însuprafaþã de 17,70mp, situat în

oraºul Mizil, zona Teilor, terenpro prietate privatã a oraºuluiMizil, în vederea construirii unuigaraj;

Proiect de hotãrâre pri -vind concesionarea prin licitaþiepublicã a spaþiului în suprafaþã de25 mp, situat în Mizil, str. Blajului,nr. 3-5 care aparþine do meniuluipublic al oraºului Mizil, cu desti-naþia de spaþiu co mercial;

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea încheierii Pro -tocolului de colaborare întreConsiliul Local al oraºului Mizil ºiAgenþia pentru Agenda Digitalã aRomâniei ;

Proiect de hotãrâre pri -vind scoaterea la licitaþie publicã

în vederea închirierii a terenului însuprafaþã de 10.416mp, situat înoraºul Mizil, str. Obor, nr.1, terenproprietatea publicã a oraºuluiMizil, în vederea amplasãrii uneistaþii de asfalt;

Proiect de hotãrâre pri -vind adoptarea bugetului de veni-turi si cheltuieli pe anul 2014 laS.C. Salub Interserv S.A Mizil;

Proiect de hotãrâre pri -vind privind concesionarea prinlicitaþie publicã a suprafeþei deteren de 282 mp, situatã în Mizil,str. Nichita Stãnescu, nr. 21, terenproprietate privatã a oraºuluiMizil, pentru construirea delocuinþã;

Proiect de hotãrâre pri -

vind rectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2014;

Diverse;Supusã la vot, ordinea de

zi este aprobatã cu unanimitate devoturi.

Dupã depunerea jurã -mân tului de cãtre domnul Co -coºatu Stelu, se trece la pre -zentarea proiectelor de hotãrâreiniþiate de domnul primar.

Dupã discutare ºi avi zare,proiectele de hotãrâre se supun lavot ºi se aprobã cu unanimitate devoturi, cu excepþia punctului 9 careeste adoptat cu 16 voturi "pentru"ºi 1 vot "împotrivã".

Victoria PANAIT

MARTOR LA SFATUL ALEŞILORŞedinţele Consiliului Local

GRUPAJ INFORMAŢIONAL GRUPAJ INFORMAŢIONALImplicaþi într-un proiect devoluntariat - ,,Şcoala mea esteECO!" -, elevii clasei a VI-a Bde la Scoala Gimnaziala Nr.1,coordonati de prof. dirig.Vasile Daniela, au demonstratcã pot contribui la salvareamediului. Elevii, implicaþi înnumeroase activitãþi ecologice(vizite la Centrala Fotovol -taicã Mizil, la Punctul de reci-clare GreenWeee - Buzãu,participãri la concursurile eco-logice Umbrela Verde, "ªcolipentru un viitor verde" ºi"Þara lui Andrei", implicãri încampaniile organizate de

Provobis, "Salvaþi copiii", colectãri de pet-uri etc.), au considerat cã pot facemai mult pentru ºcoala lor. Pentru a atrage ºi mai mult elevii ciclului primarcãtre ºcoalã, micii voluntari, alãturi de prof. coordonator ºi de pãrinþii acestora,s-au mobilizat ºi au colectat cauciucuri vechi, neutilizabile. Înarmaþi cu vopse-le, cu pensule ºi cu multã rãbdare, au dat viaþã cauciucurilor, transformându-lecu multã imaginaþie în melci, lebede, zebre ºi urºi. Încântaþi de rezultateleobþinute, au realizat în curtea ºcolii un parc ecologic, în mijlocul cãruia au insta-lat un leagãn ºi un balansoar, produse realizate din obiecte reciclabile.La inau-gurarea acestui parc, care a avut loc pe 9 mai, au luat parte alãturi de eleviiimplicaþi, de profesorii invitaţi, de d-na director a ºcolii ºi invitaþii speciali: d-nainspector- Educaþie permanentã Cristina Petre ºi d-na prof. Sãlceanu Diamanta. Micii voluntari mulþumesc tuturor celor ce le-au fost alãturi ºi în mod specialsponsorului SC. Valinel ºi îºi doresc ca acest proiect sã fie un prim demers într-un proces educativ permanent adresat tuturor!

8 "ªCOALA MEA ESTE ECO!"

La Concursul judeþean"Flori de cântec pra-

hovean" care a avut loc la Poiana Câmpina în perioada 17-18 mai, copiii CentruluiCultural "Adrian Pãunescu" îndrumaþi de doamna Mileta Popa ºi-au adjudecataproape toate premiile. Astfel cã Trofeul a fost câºtigat de Maria Trandafir, Premiulde Popularitate l-a obþinut Cosmina Onuþu, iar Premiul Special l-a câºtigat DianaMoise. În plus avem ºi menþiunea Cãtãlinei Diaconu. Bravo copii!

8 TALENT ªI PREMII PE MÃSURÃ

Cu ocazia acestei zile, la Centrul deInformare Europe Direct a avut loc activi-

tatea - "Triplã semnificaþie a zilei de 9 mai" - activitate desfãºuratã în parteneriat cuªc. Gimnazialã Nr.1 (prof. Virgil Coman), Asociaþia cadrelor în rezervã ºi retragere"Aurel Vlaicu" - filiala Mizil ºi Asociaþia Cultul Eroilor "Regina Maria" - filiala

Mizil. În cadrul acestei acti -vitãþi, elevilor le-au fostprezentate filmuleþe ºi li s-avorbit despre Ziua Inde -pendenþei, Victoria CoaliþieiNaþiunilor Unite în cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial ºidespre Ziua Europei.

Ulterior, a avut loc o altãactivitate sub genericul - "LaMulþi Ani de Ziua ta, Eu -ropa!" - activitate demonstra-tivã care îmbinã gramatica cucunoaºterea simbolurilor þã -

rilor europene. Evenimentul s-a derulat în parteneriat cu Bibilioteca Orãºeneascã,Primãrie, prof. Roxana Gheorghe, prof. Dorin Tica, bibliotecar Daniela Albeanu .

Pe 29 mai, tot la sediul Centrului de Informare Europe Direct a avut locactivitatea - "Sã descoperim ce însemnã interculturalitatea". Activitatea, la care au

participat copii din toate ºco-lile gimnaziale, a vizat înþe -legerea formelor intercultu -rale la nivel european ºi dez-voltarea coeziunii de grup înrândurile elevilor din oraºulnostru. Partenerii CentruluiEurope Direct au fost Primã -ria, Biblioteca Orãºeneascã,prof. Dorina Mihai, prof. Do -rin Tica, prof. Roxana Gheor -ghe, bibliotecar Daniela Al -beanu.

9 MAI - ZIUA EUROPEI

În zilele de 8 ºi 9mai s-a derulat

Proiectul "Floare - parfum ºiculoare" - un parteneriat între ªc.Gimnazialã Nr. 1, ªc. "Sf. Maria"ºi Sc. Gimnazialã "LaurenþiuFulga", proiect coordonat de prof.Simona Brânzoi ºi prof. Flo -rentina Danculoaia.

ªcoala organizatoare (ªc. "Sf.Maria") a gãzduit pe parcursul ce -lor douã zile standuri cu flori ºidecoraþiuni amenajate de cãtreelevii ºcolilor mai sus menþionate,

dar ºi de elevii ºcolilor invitate - Lic. Teoretic "Grigore Tocilescu" ºi ªc.Gimnazialã Baba-Ana.

Pe 9 mai a avut loc premierea standurilor, dar ºi un moment artisticoferit de elevi ai ºcolilor partenere în proiect. Juriul format din Alexandru Dinu,Adi Mandalac, Mãlina Tudorie, Angela Duºmãnescu ºi Steluþa Drãgan a decis:Cea mai frumoasã prezentare power point - ªc. Gimnazialã "Laurenþiu Fulga".Cea mai frumoasã expoziþie floralã - Locul I - ªc. "Sf. Maria", Locul II - ªc."Laurenþiu Fulga", Locul III - ªc. Gimnazialã Nr. 1, Menþiune - Lic Teoretic"Grigore Tocilescu" ºi ªc. Gimnazialã Baba-Ana.Cea mai frumoasã floare în ghiveci - Nicoleta Tudose ªc. Gimnazialã Nr. 1.Cel mai frumos aranjament floral - ªc. Gimnazialã "Laurenþiu Fulga".

8"FLOARE - PARFUM ªI CULOARE"

Grupaj realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

Pe 17 mai, echipajul de circulaþie alSc. Gimnaziale Nr.1 a obþinut LoculII pe judeþ la concursul "Educaþierutierã - Educaþie pentru viaþã"

Pe data de 20 mai, eleviiMonica Borovinã (cls. a VIII-a B),Mihai Bãlan (cls. a VII-a B), AndiPerºinaru (cls. a VII-a B) ºi ElenaDrãgulin (cls. a V-a A), pregãtiþi dedomnul profesor Virgil Niþu, au reuºitperformanþa de a se clasifica pe Locul I pe judeþ la Cupa DHS ce a avut loc laPloieºti. Astfel, prin aceºti copii, ªc. Gimnazialã Nr. 1 va deveni singurareprezentantã a judeþului Prahova în etapa naþionalã care va avea loc laConstanþa în luna iulie. Felicitãri ºi mult succes, copii!

8 LOCURI FRUNTAªE

Page 5: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 5 Nr. 112 / iunie 2014

Prima zi din Cireºar - 1IUNIE - graniþa dintre primãvarãºi varã, dintre parfumul florilor demai ºi fructele roºii, cãrnoase,gazdã de luminã ºi soare… Esteziua când celebrãm copilãria, uni-versul puritãþii, lumea miracoluluiºi a magiei, a poveºtilor în careîntotdeauna binele învinge.

Este demn de menþionatcã ideea de a avea o zi internaþio -nalã a copiilor i-a venit chiar unuicopil - Rubab Mansoor, elev înclasa a VIII-a - iar aceastã idee s-aconcretizat când a fost adoptatã decãtre Adunarea Generalã a Unite,în anul 1954.

Astfel cã pe 1 IUNIE, laMizil, în organizarea Primãriei ºiîn colaborare cu instituþiile de

învãþãmânt, Biblioteca orãºe -neascã, Centrul de InformareEurope Direct ºi Centrul Cultural"Adrian Pãunescu", copiii, însoþiþide pãrinþi ºi bunici, au "asediat"centrul oraºului ºi au pornit unadevãrat maraton al jocurilor ºiîntrecerilor sportive, al zâmbetelorºi al bucuriei.

Startul la distracþie a fostdat de cãtre domnul primar EmilProºcan, care le-a urat tuturorcopiilor: "Sã aveþi o copilãrie nor-malã ºi cât mai multe motive dezâmbet, sã creºteþi mari ºi frumoºiºi peste ani ºi ani sã vã reprezentaþicu cinste pãrinþii ºi oraºul unde v-aþi nãscut. La mulþi ani ºi multbine!"

În timp ce prichindeii dela grãdi ºi din clasele I-IV s-auîntrecut în a desena pe asfalt, caremai de care mai frumos, alþi copiimai mari sau mai mici au preferatconcursurile de role, biciclete,cros sau ºah. Deºi toþi copiiiprezenþi au fost câºtigãtorii acesteiminunate zile, îinominalizãm încele ce urmeazãdoar pe fruntaºi.

B I C I C L E T EBÃIEÞI:

Locul I- Gabriel An -ghel, GrãdiniþaNr. 3,

Locul II

- RareºFrusi noiu,GrãdiniþaNr. 5,

Locul III -CristianGheorghe,GrãdiniþaNr. 1.

BICICLETE FETE: Locul I - Gabriela Butoi,

Grãdiniþa Nr. 1, Locul II - Georgiana

Preda, Grãdiniþa Nr. 5, Locul III - Alexia Sora,

Grãdiniþa Nr. 5.ROLE FETE:

Locul I - Ana Maria

Grosu, Grãdiniþa Nr. 3, Locul II - Andreea Stan,

Gãdiniþa Nr. 3, Locul III - Diana Þica,

ªc. "Sf. Maria", cls. pregãtitoare.BICICLETE BÃIEÞI CLASELE

I - IV: Locul I - Robertino Ior -

dache, Lic. Teoretic "GrigoreTocilescu",

Locul II - Ene Rareº, Lic.Teoretic "Grigore Tocilescu",

Locul III - Florin Lincan,ªc. Gimnazialã Nr.1.

BICICLETE FETE CLASELE I -IV:

Locul I - Diana Dobre,ªc. "Sf. Maria",

Locul II - Elena Ghiþã,ªc. Gimnazialã Nr.1.

ROLE BÃIEÞI CLASELE I - IV: Locul I - Andrei Þica, ªc.

"Sf. Maria", Locul II -Alexandru

Comârdici, ªc. "Sf. Maria", Locul III - Andrei Marin,

ªc. Gimnazialã Nr. 1.

ROLE FETE CLASELE I - IV: Locul I - Alexia Dinu,

Lic. Teoretic "Grigore Tociles cu", Locul II - Raluca Simion,

ªc. "Sf. Maria", Locul III - Letiþia Tudor,

ªc "Sf. Maria".

BICICLETE BÃIEÞI ºI FETECLASELE V -VIII: Locul I - Mihai Bãlan, Locul II - Andrei Floroiu,Locul III -Andi Perºi na -

ru, toþi de la ªc. Gimnazialã Nr. 1.

CROS BÃIEÞI ALERGARE 2 KM:Locul I - Gheorghe

Ciubuc ªc. Gimnazialã Nr. 1, Locul II - ªtefan Dogaru,

ªc. "Sf. Maria", Locul III - Eduard Matei,

ªc. "Sf. Maria".CROS FETE 2 KM: Locul I -Andreea Dinu -

ªc. "Sf. Maria", Locul II - Andreea

Gociu, ªc. Gimnazialã Nr.1, Locul III - Ioana Chirilã

ªc. "Sf. Maria".LA ªAH, din 30 de copii înscriºi

în concurs, s-au re mar cat: DianaStoi ca, Ruben Fieraru, MihaiLupu, Robert Arsente, ªtefan Gle -veºanu, Alexan dru Tiþa, ValentinZorilescu ºi Petruþ Mândreanu.

Simultan cu a ceste con-cursuri, pe scena din faþa pri -mãriei, montatã special pentruacest eveniment, au dansat, aucântat copiii talentaþi ai cercurilorce fiinþeazã în cadrul Cen truluiCultural "Adrian Pãunescu", pre -gãtiþi de profesorii: Laura Stoica,Nicolae Chiriþã, Mileta Popa ºi

Sebastian Ste fanov.Sã nu credeþi cãasta a fost totul!Dupã ce s-au termi-nat activitãþile maisus menþionate,toatã copilãrimea,cu mic cu mare, s-amutat la Sala desport, unde au avutloc meciuri de

handbal ºi fotbal, rezul-tatele fiind urmãtoa -rele:

HANDBAL BÃIEÞI, CLASELE I-IV:

Locul I - Lic.Teoretic "Grigore Toci -lescu",

Locul II - ªc.Gimnazialã Nr. 1,

Locul III - ªc. "Sf.Maria".HANDBAL FETE, CLASELE I-IV:

Locul I - ªc. GimnazialãNr. 1,

Locul II - ªc. "Sf. Maria".FOTBAL BÃIEÞI, CLASELE I-IV:

Locul I - ªc. "Sf. Maria",Locul II - ªc. Gimnazialã

Nr. 1, Locul III - Lic. Teoretic

"Grigore Tocilescu".HANDBAL BÃIEÞI, CLASELE

V-VIII: Locul I - Lic.Teoretic

"Grigore Tocilescu", Locul II - ªc. Gimnazialã

Nr.1, Locul III - ªc. "Sf.

Maria".HANDBAL FETE, CLASELE V-

VIII: Locul I - ªc. "Sf. Maria",Locul II - Lic. Teoretic

"Grigore Tocilescu", Locul III - ªc. Gim -

nazialã Nr. 1FOTBAL BÃIEÞI, CLASELE V-

VIII:Locul I - ªc. "Sf. Ni -

colae", Locul II - ªc. Gimnazialã

Nr. 1, Locul III - Lic. Teoretic

"Grigore Tocilescu".

ªi pentru ca totul sã fieperfect, organizatorii au împãrþitdulciuri ºi sucuri spre încântareageneralã a copiilor.

Mulþumim domnilor pro-fesori Vigil Nitu, Marian Moise,Gabriel Cozma ºi Ion Mitrea pen-tru coordonarea activitãþilor spor -tive, precum ºi tuturor celor careau contribuit la frumuseþea acesteizile, la bucuria copiilor noºtri!

La mulþi ani copii fru-moºi, sã aveþi parte numai de zileminunate ºi sã fiþi mereu niºteînvingãtori!

Gabriela NEGOIÞÃ

1IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI

Page 6: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 6Nr. 112 / iunie 2014

Oraºul Mizil - promotor al energiilor regenerabile

Oraºul Mizil a semnat la 13 iunie 2008 Convenþia Primarilorpentru energie localã durabilã, asumându-ºi obligaþia de reducere aemisiilor de CO2 cu 20% în 2020 faþã de anul 2008. Una dinmãsurile pe care Primãria oraºului Mizil ºi le-a propus pentru atin-gerea acestui obiectiv a fost aceea de a realiza o centralã electricãfotovoltaicã. Pe lângã beneficiul reprezentat de reducerea sub-stanþialã a emisiilor de CO2, realizarea centralei fotovoltaice permiteºi reducerea cheltuielilor administraþiei publice locale. Proiectul, cuo valoare totalã de aproximativ 10.000.000 EURO, a fost acceptatpentru finanþare în cadrul Programului Operaþional Sectorial"Creºterea Competitivitãþii Economice", proiectul fiind implementatîn perioada 17.07.2012-16.06.2014.

Centrala, a cãrei putere instalatã este de 1,735 MWh, a fostdimensionatã pentru a acoperi consumul public de energie electricãdin oraº (iluminat public, consumul de energie electricã al unitãþilorde învãþãmânt ºi din sistemul de sãnãtate, al clãdirilor administraþieipublice etc.), veniturile realizate contribuind la scãderea substanþialãa cheltuielilor cu energia electricã consumatã.

Centrala are un numãr de 5688 panouri solare, grupate înmodule de 12 panouri fiecare, cu acþionare motorizatã individual pemodul, 158 invertoare ºi o centralã electricã cu punct de conexiune lareþeaua naþio nalã de transport energie electricã. Centrala esteautomatã, toate datele fiind procesate în timp real ºi monitorizate deproprietar - oraºul Mizil - ºi de operatorul de reþea.

Centrala fotovoltaicã Mizil este un proiect unic în Româniadatoritã faptului cã, spre deosebire de centralele fotovoltaice clasice,care prevãd amplasarea fixã a panourilor ce capteazã radiaþia solarã,aceasta are un sistem mobil motorizat cu senzori, care urmãreºteradiaþia solarã pe tot parcursul zilei, de la rãsãritul pânã la apusulsoarelui, producþia de energie electricã realizatã fiind astfel mai marecu circa 20-25% în medie, deci cu un randament net superior soluþi-ilor tehnice clasice.

Producþia medie anualã a centralei este preconizatã la cca2.700 MWh, ceea ce va permite atât acoperirea integralã a consumu-lui public descris mai sus, cât ºi posibilitatea extinderii iluminatuluipublic în acele zone din oraº unde acesta este precar sau chiar inexis-tent.

Doru Mladin ºi Petronela Sturz

GUVERNUL ROMANIEIUNIUNEA EUROPEANA

Programul Operaþional Sectorial "Creºterea CompetitivitãþiiEconomice" - co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare

Regionalã„Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã“

Pentru a marca ZiuaEuropei, Centrul de InformareEurope Direct Mizil a desfãºuratla Centrul Cultural "AdrianPãunescu" în parteneriat cuPrimãria oraºului Mizil, ªcoalaGimnazialã "Sf. Maria" Mizil ºiBiblioteca orãºeneascã - ediþia aVII-a a Festivalului Concurs"Hai cu noi prin Europa". Încadrul acestui festival eleviiclaselor gimnaziale din oraº ºilocalitãþile limitrofe au prezentatcostume populare din diferite þãrieuropene, cântece, dansuri, pre-cum ºi obiceiuri sau tradiþii po -pulare. Festivalul a cuprins treisecþiuni: teatru, dans ºi muzicã.

Iatã câºtigãtorii:

SECÞIUNEA TEATRU: Premiul I - Trupa "Micii Ac -tori", Trupa "Piticii", Trupa "LaFantaisie"Premiul II - Trupa"Con durii", Trupa"Mãmãruþele", Trupa"Aºchiuþã", Trupa"Primavera"Premiul III - Trupa"Jucãuºii", Trupa"The Players"Menþiune - Trupa"Micii Actori", Trupa"Smiling faces"Premiul Special alJuriului - Trupa"Cireºarii"

SECÞIUNEADANS:

Premiul I - Trupa"Ro mân cuþele",

Premiul II - Trupa "La Bomba",Trupa "Periniþa", Trupa "Cu -nuniþa", Trupa "Mai Sus"Premiul III - Trupa "Orhideea",Trupa "The gummy bear"Premiul Special "Cel mai Frumos

Costum" - Trupa "Flori demigdal", Trupa "Flori deBãrãgan"

SECÞIUNEA MUZICÃ:Premiul I - Solist: Constantinescu

Anastasia, Solist: ConstantinescuLarisa, Solist: Savu Denisa,Solist: Stoi can Minodora, Solist:Diaconu Cã tãlinaPremiul II - Trupa "LesPapillons", Solist: Blãgoi Da -niela, Trupa "Sta rurilor", trupa"Les petits moineaux", Premiul III - Trupa "Rogvaiv",Solist: Ciopârtac Alexandra,Trupa "Country girls"Menþiune - Solist: Gojnea Lidia,Trupa "Happy", Trupa "Lesfleurs sauvages"

Tot cu ocazia sãrbãtoririizilei de 9 Mai - Ziua Europei s-adesfãºurat ºi concursul de desene

ºi afiºe "AdunareaAlbinelor Euro -pene" în care eleviidin grupa pregãti-toare ºi elevi aiclaselor 0 - IV sauîntrecut în a realizalucrãri plastice petema educaþiei pen-tru înþelegere inter-naþionalã pentrupace, toleranþã ºiinterculturalitate.

Pentru eleviiclaselor V-VIII afost realizat con-cursul de eseuri"Cãlãtor prin Eu -ropa" în care temaeseului a fost "Tu -rist pe o plajã euro-peanã" ºi care a

avut ca punct de plecare ovacanþã virtualã pe o plajã euro-peanã cu prezentarea a treiaspecte inedite ºi cât mai puþincunoscute.

9 Mai. Ziua Europei

Vând apartament (cuîmbunãtãþiri, deasupra restau-rantului Central), douã camere,preþ 40 000 euro. Informaþiisuplimentare la numãrul: 0732731 194.

*Vând casã în comuna

Fîntînele, suprafaþã construitã120 metri pãtraþi, teren 1600

metri pãtraþi, preþ negociabil.Relaþii la numãrul: 0721 331238.

*Vând loc de casã la

Gura-Vadului (lângã ºcoalã) -1000 metri pãtraþi. Preþ nego-ciabil, informaþii la numãrul:0764 643 235.

*

Vând urgent teren cupãdure - 1600m, în Perºunari ºimaºinã nemþeascã de ºlefuitparchet ºi uºi. Preþ negociabil,telefon: 0730 469 472.

*Vând casã cu etaj pe

str. Spiru Haret(4 camere+baiela etaj ºi living+bucãtãrie laparter). Informaþii la telefonul0736 730 782.

*Vând casã pe str.

M.Basarab. Informaþii supli-mentare la numãrul: 0724 030116.

*Vând apartament (bl.

45, sc.A) decomandat, cu treicamere, suprafaþã 56 metripãtraþi + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îmbunãtãþiri:reabilitat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane,centralã termicã. Preþul este de32 000 euro - negociabil iarrelaþii suplimentare puteþiobþine la numãrul: 0761 691814.

*Vând 1 ha pãmânt

extravilan cu deschidere 18 mla D.N., la ieºirea din Mizil spre

Ploieºti, motor Daelim an 2007cap. 125 cm pãtraþi, preþ 800euro. Informaþii suplimentare lanumãrul: 0764 396 964.

*Vând scaun de bu -

cãtãrie cu masã de joacã - copilîntre 6 luni ºi 3 ani de la "PrimiiPaºi" cu 200 de lei; scaun debucãtãrie cu 80 lei, bicicletãcopil cu 70 lei ºi portbebe cu 30lei.

Informaþii suplimenta-re la numãrul: 0728 373 088.

MICA PUBLICITATE

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile,adicã se desã vârºesc poveºtilede dragoste. Dorin þele de a fipentru totdeauna împreunã,prind aici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici des-tine, se nasc familii! Mo menteemoþionante, unice în viaþa noas-trã, a tuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã înres pect, liniºte, adevãr, sãnãtateºi sã constate cât mai des cã aufãcut cea mai bunã alegere ºi cãviaþa e deosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Bãnicã Daniel - Valentin cuRãducanu Geanina Nicoleta

ºi

Constantin Silver - Nicolaecu Gheorghe Clara Elena

...sã ºtiþi cã de acumîncolo sunt soþ ºi soþie! Bine arfi sã le ziceþi ceva despre feri-cire, dragoste, în þelegere!

Cu siguranþã se vorbucura ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-i

aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

MICA PUBLICITATE

Page 7: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 7 Nr. 112 / iunie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader 0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail [email protected]

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca acesta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Dragu Vasile (1936)Dinicu Maria (1928)Bengler Ristea (1947)

Paraschiv Niculina (1937)Constantin Traian (1963)Grigore Vasilica (1937)

Cojanu Constantin (1934)

Filip Filofteia Maria(1935)

Mirea Maria (1925)Cãtescu Marian Viorel

(1966)Baron Constantin Lucian

(1964)

Iordache Alexandrina(1930)

Luca Constantin (1939)Ene Silvia (1936)

Toate unitãþile agricole,asociaþiile juridice, consiliile locale- prin centrele agricole care coor-doneazã, executã sau beneficiazã detratamente fitosanitare cu pesticideîn perioada de "înflo rire" - trebuiesã aibã aprobarea prealabilã, datãpentru fiecare culturã, plantaþiepomicolã sau trup de pãdure decãtre Unitatea Fitosanitarã Prahovaºi Agenþia de Protecþia MediuluiPrahova, respectând urmãtoarele:

- Tratamentele fitosa ni tareefectuate în perioada înfloritului, sevor desfãºura în perioade de timpcât mai scurte, care nu vor depãºiºapte zile consecutive, pentru fie -care trup de livadã, pãdure sau cul-turã, perioadã care va fi comunicatãîn scris primãriilor în raza cãrora seaflã livada unde se executã trata-mentele chimice de combatere,pentru a anunþa crescãtorii de albinecu cel puþin ºapte zile înainte de în -ce perea tratamentelor. Dacã perioa-da în care se executã tratamentelechimice în perioada de înflorire seprelungeºte din cauza ploilor, trata-mentele se reprogrameazã ºi dinnou se anunþã primãriile prin adresãscrisã, unde se precizeazã perioadade executare.

- Tratamentele fitosani tarecu pesticide la culturile agricole,

plantaþiile pomicole sau silvice sevor executa numai pe baza a -vertizãrilor emise de Staþia de Prog -nozã - Avertizare din te ritoriu.

- Este interzisã aplicareapesticidelor, cu excepþia celor ates-tate prin menþiunea cã nu sunt toxi-ce pentru albine, asupra culturilorentomofile, pomilor fructiferi sauprincipalelor specii forestiere meli -fere, aflate în faza de înflorire, apli-carea acestora fãcându-se numaidupã o aprobare prealabilã datãpentru fiecare culturã, plantaþiepomicolã sau trup de pãdure, decãtre organele judeþene de ProtecþiaPlantelor ºi Mediului - organe auto -rizate. A pli carea pesticidelor pesupra feþele de teren agricol aflate lamai puþin de 1 Km - când trata-mentele se executã cu mijloace te -restre ºi manuale -, ºi la mai puþin detrei km - în cazul avio-tratamentelorde trupurile de pã duri formate dinspecii meli fere, de livezi ºi de cul-turile agricole entomofile aflate înfaza de în florire, se face doar larecomandarea organelor autorizate.

- Unitãþile agricole, silvice,precum ºi celelalte unitãþi, care exe-cutã sau beneficiazã de tratamentefitosanitare cu pesticide, au obli -gaþia sã înºtiinþeze în scris, cu celpuþin ºapte zile înainte de începerea

tratamentului, consiliile locale,comunale, orãºeneºti sau munici-pale ºi pri mã riile, dupã caz, pe teri-toriul cã rora se gãsesc suprafeþelece ur meazã a fi tratate, precum ºicele ale cãror limite teritoriale seaflã la mai puþin de cinci km deaceste suprafeþe, comunicând urmã-toarele date: locul unde se aplicãtratamentul, data începerii ºi duratatratamentului, denumirea produsu-lui folosit ºi remanenþa acestuia,metoda de aplicare ºi mij locul cucare se executã.

Nerespectarea celor maisus menþionate atrage, dupã caz,rãspundere penalã, contravenþio -nalã, disciplinarã, materialã saucivilã, potrivit legii, a persoanelorvinovate.

Tratamentele fitosanitarese executã numai pe baza aver-tizãrilor scrise, emise de Staþiile dePrognozã - Avertizare teritoriale.

Cele menþionate se re ferãla toate tratamentele chimice decombatere în perioada de "ÎN -FLORIRE" a tuturor cultu ri lor(floarea soarelui, plante meli fere,rapiþã etc.), plantaþii pomicole sautrupuri de pãdure, în cursul anului2014, fãrã altã anunþare prea -labilã.

Consiliile locale vor luamãsuri pentru anunþarea deþinãto-rilor de stupi ºi stupine în ve dereaprevenirii intoxicaþiilor.

ATENŢIE SPORITĂ!

STAŢIA DE PROGNOZĂ ŞIAVERTIZARE VĂ INFORMEAZĂ:

Condiþi i leclima -t i c e

din ul ti -me le zileau fa vorizatapa riþia ºidez voltarea

dãunãtorului/bolii - gândacul dinCo lorado+manã care poate/potcauza pierderi importante la cul-turile de cartof.

Pentru prevenire ºi com-batere se recomandã executareatratamentului numai pe parceleleunde au apãrut larvele de vârsta a

III-a.În aceastã situaþie folo -

siþi unul din produsele sau dinamestecurile de mai jos, dupãcaz:

1. CALYPSO 480 SC- 0,08 L/HA;

2. KARATE ZEON -0.2 L/HA;

3. FASTAC 10 EC -0,1 L/HA; +

4. WARRANT 700WG - 0,125;

5. LIDER 200 SL - 0,3L/HA;

1. MOLTOVIN - 3,0 - 3,5L/HA;2. TERMINUS 500 SC - 0,3L/HA;3. DITHANE M 45 - 2.0 - 2,5KG/HA;4. FANTIC M - 2,5 KG/HA;5. BLUE SHIELD 50 WG -2,0 KG/HA

Nu se trateazã la tempe -raturi peste 25 grade C.

Page 8: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 112.pdf · a pământului, a anotimpurilor, a celorlaţi oameni. Soare, ploi, lumină, un cer zâm-bitor ce trimite căldură, încredere,

Pagina 8Nr. 112 / iunie 2014

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

29 MAI - ÎNĂLŢAREA DOMNULUI ŞI ZIUA EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC

O zi sfântã pentrupoporul român, îngemãnând douãsãrbãtori de suflet, credinþã ºipioºenie. Înãlþarea Domnului,numitã în popor ºi Ispas, este unuldintre cele douãsprezece maripraznice ale Bisericii Ortodoxe ºise sãrbãtoreºte întotdeauna în joiadin sãptãmâna a ºasea dupã Paºti,adicã la patruzeci de zile dupãÎnviere. Sãrbãtoarea rememoreazãmomentul în care, în prezenþaApostolilor Sãi, Mântuitorul Hris -tos S-a înãlþat la ceruri de peMuntele Mãslinilor, moment rela -tat de Sfintele Evanghelii.

Totodatã, în aceastã sfân-tã zi aniversãm ºi Ziua Eroilor dintoate timpurile ºi din toate , eroicare s-au jertfit pe câmpurile deluptã ale Europei pentru apãrareapatriei ºi a credinþei strãmoºeºti,pentru întregirea neamului ºi dem-nitatea poporului român. Fãrã

apartenenþa la un neam, la o istorie,am fi fost mult mai sãraci, maidatori sau mai înfometaþi. ªi noi,mizilenii pre -zenþi în centruloraºului într-unnumãr destul demare, ne-am o -ma giat eroii aºacum se cuvine.În alocuþiunearostitã cu oca -zia acestui e ve -niment, dom - nul primar E -mil Proº can asu bli niat ceeace Petre Þuþeaspu nea desprenoi: "Poporulromân e unadin minunilelui Dumnezeu în marºul lui pepãmânt.":

"Este o zi foarte importantã înviaþa spiritualã a poporului nostru,este ziua în care ne comemorãmeroii, acei oameni care de-a lungultimpului ºi-au lãsat deopartecoasele, familiile ºi au luptat pen-tru ca noi sã existãm. Astãzipoporul român a ales sã-ºi cin-steascã eroii, ºi parcã nu întâmplã-tor viaþa lui Hristos se asemuieºtecu cea a poporului român, care s-aîncãpãþânat sã reziste chiar dacã afost cotropit, jefuit, nedreptãþit.

Poporul român a fostînzestrat cu multe din calitãþile pecare Dumnezeu le-a dãruit oame-nilor, calitãþi dumezeieºti care sã-lmenþinã în viaþã. Pe acest pãmântsunt oameni care oferã binele ºisunt oameni care rãsplãtesc acestbine prin jigniri ºi rãutate. Cred cutãrie cã doar în noi stã puterea de aalege cum vrem sã fim! Suntemdatori în faþa lui Dumnezeu, sun-tem datori sã gãsim calea ade-

vãratelor valori, care existã, defapt, în noi, în sufletele noastre. În ciuda a tot ceea ce seîntâmplã acum în jurulnostru, am credinþa cãvom dãinui, deoarececrezul nostru este puter-nic ºi adevãrat ºi priniubire faþã de tot ceea ceeste românesc, frumos ºicurat, apãrându-ne iden-titatea, ne apãrãm pe noiînºine ºi îi omagiem pecei care au murit pentrucredinþã, adevãr ºi drep-tate."

În semn deomagiu, au fost depusela statuia din centru

coroane de flori din partea Pri -mãriei ºi Consiliului Local, Po -liþiei Orãºeneºti, Detaºa mentuluide Jandarmi, Detaºa mentului dePompieri, Liceului Teoretic "Gri -gore Tocilescu", Liceului Teh -nologic "Tase Dumitrescu", Aso -ciaþiei Pensio narilor Mi litari

"Aurel Vlai -cu" - filialaMizil ºi Aso -ciaþiei Cul tulEroilor "Re -gi na Maria" -fialiala Mi zil. Totodatã, celedouã asociaþiimai sus amin -tite au maidepus co roa -ne de flori ºila Cimitirulero ilor, aflatîn incinta Ci -mitirului orã -ºenesc, pre-cum ºi la mo -

numentul eroilor aflat în incintaBisericii "Sf. Nicolae".

Preoþii mizeleni au ofici-at slujbe de pomenire, iar dupãmomentul de reculegere, domnulEugen Grigore (plt. mj. în rezervã)a nuanþat din punct de vedereistoric acest moment. Ulterior,elevi ai liceeelor mizilene aususţinut un program artistic, aucântat ºi au recitat poezii,momente ce au dãruit substanţãacestui eveniment. Cei prezenþi auprimit din partea Primãriei co -zonaci ºi ouã roºii, astfel cã toþi amputut spune: "Hristos S-a înãlþat!

Ne-am rugat îm -preunã pentru EroiiRomâni, cei ºtiuþi sauneºtiuþi, de pretudindeniºi din toate timpurile,cei care au dat coerenþãºi sens vieþii noastre ºine-au dãruit libertateaprin jertfa lor.

Recunoºtinþãneþãrmuritã!

Gabriela NEGOIÞÃ

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL