Dacian Cioloş, la cel mai nou eveniment al reţelei

EUROPE DIRECT !

LUMINAFAPTELOR

BUNE

PAG 7

PAG 5

ªTIRI LOCALE * INTERVIURI *

ÎNVÃÞÃMÂNT *CULTURÃ * ANUNÞURI

"POEZIA POEZIEI" - UNSINGUR NUME:

NICHITA STĂNESCU

28 MARTIE -CONVOCAREÎN ŞEDINŢĂDE ÎNDATĂ

Naşterea şi învierea luiIisus nu sunt evenimente! Sunt legipentru viaţă! Pentru viaţa noastră!Aceste legi ne ajută să păşim pecalea de adevăr a luminii, pentru afi frumoşi, zâmbitori, buni! Precumcopacii de pe marginea drumului,ajută un om să nu rătăceascădrumul cel adevărat. Aşa trebuie săfie viaţa noastră! Frumuseţea,zâmbetul, bunătatea, se hrănesc nu -mai cu lumina adevărului! Lipsaluminii înseamnă întuneric. Deaceea Iisus se întoarce! Precumanotimpurile este întoarcerea Sa!Este perpetuă şi defineşte prezentuletern!

Viaţa noastră nu este joculîntâmplării! Suntem pentru că aşas-a hotărât! Mâinile noastre suntfăcute pentru a mângâia şi îm -brăţişa. Copaci, dimineţi, ape, cer,zâmbet şi ceilalţi oameni.

Anotimpurile sunt stări defapt ale realităţii din suflet. Pri -măvara de acum are momente detristeţe. Ceaţa, ploile, nezăpezile,aerul, cerul..., au în priviri şitristeţe!

Primăvara de acum esteprecum poporul ţării mele!

Zilele sunt la fel cu sufletulcelor mulţi şi au aceeaşi putere delumină! Suferinţa noastră nu estenumai a noastră! Sufletul unui omîn suferinţă se uneşte cu celelalte.Aşa se întâmplă în nevoia delumină. Cei ce-şi duc viaţa înîntuneric, nu cunosc suferinţa.

Există o singură suferinţă!Atunci când există, este infinită! Înea ne primenim, din când în când,sufletul, adică simţim dorinţa delumină. Ca şi dragostea estesuferinţa!

Suferinţa şi dragostea sesimt în Cer şi sunt precum viaţa LuiIisus!

În aceste zile, pământulprimeşte binecuvântarea luminii!Naştere, renaştere, înviere! Totulpână la urmă se întoarce! Nimic nueste întâmplător! Există o rânduială

în tot ce natura ne dă sprepetrecerea trăirii! Trebuie săsimţim ceea ce Dumnezeu a făcutpentru ca noi să fim.

În faţa naşterii şi învieriiLui Iisus ne putem măsura putereade lumină şi adevăr din noi.Golgota suită în chinuri nu este aLui, ci a noastră, a tuturor! Fără Elsuntem singuri. În fiecare an cândînfloresc pomii, ar trebui să neagăţăm zâmbetul-speranţă în albulluminii florilor ce sunt acum pestetot pe marginea drumului nostru.Iisus este dintotdeauna printre noişi ne arată calea nesingurătăţii.Aceste momente dumnezeiştistrăbunii noştri le primeau în cu -răţenie, cu rugăciuni, post, sme re -nie. Precum copacii înfloriţi şiaerul ce ne înconjoară sunt acestemomente.

Printre atătea zile inventatea fi ale îndrăgostiţilor, dovlecilor,minorităţilor, fantomelor, marina -ri lor, profesorilor, femeilor, mărţi -şorului..., ar trebui să milităm pen -tru a decreta şi o zi fără păcate! O zi a dreptăţii şi adevărului despreviaţă!

O zi în viaţa Pământuluifără păcate! O zi în care să lăsămlumina să pătrundă în noi, să fim,fără niciun fel de caznă, buni,înţelegători, prietenoşi, iubitori! Cutot ce există! Să fim aşa cumDumnezeu a dorit să fim! Adicăfrumoşi! Oare cum ar arăta într-oastfel de zi oamenii Pământului?Cum ar arăta privirile lor? Cum ararăta copacii, apele, munţii, pă -sările?

Iisus, nebiciuit de durereapăcatelor noastre, s-ar bucuraîmpreună cu noi pentru dreptul de afi!

Dimineaţa, spălându-şi faţaşi pletele într-un izvor, ar întoarceprivirea răsăritului spre noi, între-bându-ne pe rând: „Ce mai faci,vecine?”

Cerul şi întreg Pământul arstriga pentru prima dată împreună:Hristos a înviat!

Și ce zâmbet uriaş delumină ar fi!

Naşterea şi învierea suntaceeaşi lumină.

Viaţa Lui Iisus este viaţapoporului meu!

Emil PROŞCAN

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Anul X /Nr. 110 / aprilie 2014 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

DESPREPUTEREADE A FI!

Editorial

O FATĂ DENOTA 10 -

DIANAREBECAAVRAM!

O FATĂ DENOTA 10 -

DIANAREBECAAVRAM!

PAG 6

PAG 4

O IUBIRE CÂŞTIGATĂ ÎN TIMP

CREDINŢĂ ŞILITERATURĂEXPRIMATĂ

PRINPICTURĂ

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

PAG 2

PAG 3

PAG 8

PAG 8

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂGabriela NEGOIÞÃ / Adi MANDALAC

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 110 / aprilie 2014

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

“Toate popoarele civilizate aurespectat femeia.”

Jean Jacques Rousseau

O cunosc pe doamnaRica Angelescu de ani buni.Eram copil când îi admiramentuziasmul de actriþã amatoarepe scena Casei de Culturã dinlocalitate. Cunosc faptul cã esteo tolbã plinã de pilde ºi poveºti,dar ºi un partener plãcut în dia-log. O cititoare înrãitã, o rebu-sistã performantã, un om sim-plu, ajuns la o vârstã rezo nabilãcare impune respect.

Cum se contureazã pre -zentul dvs., o întreb, ºi în ceconstã secretul tinereþii pe careo afiºaþi?

"Aº fi preferat sã vor-bim despre trecut, este un locfrumos de vizitat, dar greu detrãit în el. Prezentul este anost,parcã nici nu fac parte din sce-nariul lui... Cât despre tinereþe...nu am secrete, am multe lipsuri,o pensie micã ºi o sãnãtate rela-tiv bunã, acesta este secretultinereþii veºnice ! ªi cum spuneaOctavian Paler: “Tinereþea meanu mai e decât o zdreanþã aurie,pe care o târãsc amintirile..."

Zâmbea, ºtiam cã glu -meºte, pentru cã un actor bunglumeºte cu propria-i viaþã, cupropria-i durere...

Atunci sã-ncepem cutrecutul, care erau cãrþile co -pilãriei? Citeaþi mult?

"În limite normale...Mai citeam câte ceva, dar ieºit-ul pe-afarã era, cum sã spun, adoua casã! Fãceam lecturiobligatorii, date de domnii pro-fesori, cu mai mult sau maipuþin entuziasm, dar maidescopeream ºi noi câte-ocarte... De pildã, a trebuit sãreiau, dupã un numãr de ani decând am terminat liceul, "FraþiiJderi", pe care mi-a fost foartegreu sã o parcurg la ºcoalã, deºiCãlinescu spunea cã Sadoveanuera apropiat de scriitorul ameri-can Faulkner, mai ales ca stil."

Din pricina acestei pa -siuni, deja cunoscutã, pentrulecturã, aþi cochetat cu teatrulsau este vorba de un talent nativ

pe care l-aþi speculat?"E vorba de pasiune, de

multã dragoste pentru culturã,dar mai ales pentru teatru.Atunci când la Mizil s-a înfi-inþat Teatrul Popular de Ama -tori, am ºtiut cã e ºansa mea. ªiaºa a ºi fost. Am jucat în douãpiese superbe, "Unchiul nostrudin Jamaica" ºi "Omul care avãzut moartea", ambele în regiadomnului Angelescu Moreni (edoar o coincidenþã de nume) înpeste 30 de re pre zentaþii.Alãturi de alþi colegi de scenã,dl. prof. Toma Maco vei, prof.Drãgan Mihai, prof. NegoiþãGheorghe, Veronica Verzea ºiLuiza Nistor, am trãit cea maifrumoasã perioadã din viaþamea. Mã leagã multe amintiri ºimulte evenimente petrecute înacea perioadã, alãturi de mariactori ai scenei naþionale. Amavut plãcerea sã fim invitaþi decãtre actorul ªtefan Bãnicã se -nior, la Bucu reºti unde juca înpiesa "Omul care a vãzut moar -tea", pentru a ne da indicaþii deregie cu privire la interpretarearolurilor. Aceste întâlniri cuactorii profesioniºti ne dãdeauforþa necesarã de a merge maideparte".

Exista la nivel de oraº oBrigadã artisticã, din care ºtiucã fãceaþi parte. Ce ne puteþispune despre asta?

"Lucram la ICR, Intre -prinderea Comercialã Ra io nalã,ºi dintr-un elan cultural s-a în -fiinþat Brigada artisticã cefuncþiona în cadrul Casei deCulturã. Ea cuprindea textesatirice, momente de dans ºimuzicã. Erau satirizate maga-zine cu deficienþe constatate,cum ar fi lipsa restului de lacumpãrãturi, dar ºi multe alteaspecte... Eu fãceam textele,uneori ajutatã de domnul Bog -dan, iar repetiþiile la teatru cât ºila brigadã þineau de la orele17.00 la orele 2.00. A doua zi laserviciu eram mult mai obosiþidecât ne puteam imagina... ªicu toate astea, a fost frumos!"

Amintirile erau derulatecu exactitatea unui ceasornicînvechit... Stãteam amân do uã devorbã, plimbându-ne prin tre-cut... Parcã era o poveste din altãlume ºi cu altfel de perso naje...

Care ar fi în opiniadumneavoastrã problemele so -cie tãþii culturale despre care aþivrea sã vorbiþi?

"Þinând seama de fap-tul cã, inevitabil (ºi urmând unfiresc al evoluþiei), teatrul va ficonstrâns sã se diminueze capondere în contextul fenome -nului teatral românesc. Fãrãdoar ºi poate, aceastã tendinþãse va accentua, ºi, cândva, într-un viitor nu prea îndepãrtat,

vom avea doar câteva instituþiipublice de culturã, reprezenta-tive pentru cultura naþionalã.Majoritatea teatrelor vor fi ne -voite sã disparã sau sã se trans-forme în societãþi comerciale,sã se autofinanþeze ºi sã identi-fice eventuali sponsori, finanþa-tori, parteneri pentru a puteasubzista... Sunã deprimant?Poate”.

Ce mesaj doriþi sã a -dresaþi publicului mizileanamator de teatru?

"Dacã un popor n-are otinerime entuziastã, cultã ºi cudor de teatru ºi chiar de þarã,este pierdut pentru totdeauna.Aceste vlãstare ale tinereþii þinpe umerii lor viitorul, precumodinioarã At las þinea pãmân-tul... Mizilenii sunt oameniiubitori de folclor ºi de teatru.S-a vãzut asta a tunci când pri-marul Emil Proº can a adusnenumãrate spectacole de tea -tru, iar sãlile de spectacol aufost pline... Deci... cât maimulte spectacole de tea tru!"

Oamenii vã cunosc maiales pentru iubirea nemãrginitãpe care o aveþi faþã de animale,e adevãrat?

"Da, am rãmas singurãdupã moartea mamei mele ºiavând ghinionul sã nu am copii,mi-am îndreptat toatã dragosteaspre animale... E dureros decrud adevãrul singurãtãþii dinnoi! Ceea ce-l deosebeºte peom de animal e un sentiment alrãspunderii faþã de sine însuºi, oconstrângere în faþa adevãrului,a frumosului, o luptã interioa -rã... Priviþi animalele, priviþipãsãrile..., ele nu sunt triste, elenu sunt frustrate! ªi iubiþi ani-malele pentru cã Dumnezeu le-a dat o gândire netulburatã! Nule deranjaþi bucuria, nu le hãr -þuiþi, nu le privaþi de fericirealor! Ele nu au pãcat..."

Vã rugãm sã trans-miteþi câteva gânduri cititorilor"Poºtalionului."

"În primul rând dorescsã menþionez cã eu sunt o citi-toare fidelã a acestei publicaþii.În numãrul trecut am fost pro-fund impresionatã de articolulscris de domnul primar "Des preiertare", de aceea doresc sãspun cã acest om, cãruia i-amcitit toate cãrþile, este un marepictor al cuvintelor! Sunt mân-drã de tot ceea ce se întâmplã înoraºul meu ºi vã doresc multãsãnãtate ºi mult bine!"

I-am atins mâinile fru-moase, sãrutând-o pe obraz!

ªi noi vã mulþumimpentru lu crurile minunate pecare ni le-aþi spus ºi vã dorim oprimãvarã frumoasã, plinã desãnãtate!

Adi MANDALAC

DINCOLO DE ANOTIMPURI - ESTE TOT VIAŢĂ

DOAMNA RICA ANGELESCU, PENSIONAR

Aºa precum v-amanunþat în numãrul trecut al publi-caþiei noastre, domnul primarEmil Proºcan a demarat o acþiunece constã în aniversarea cuplurilorce sãrbãtoresc "nunta de aur",eveniment care pune accent pefidelitatea în cuplu, constituind înacelaºi timp ºi un bun exemplupentru tineri. Poveºti de viaþã,

poveºti de iubire pentru totdeauna- sãrbãtoriþii acestei luni suntIoana (69 de ani) ºi Ioan Tãnase(80 de ani).

Secretul longevitãþii a -cestei cãsãtorii ºi povestea iubiriine-o împãrtãºeºte chiar doamnaIoana, care iatã ce mi-a spus:

"M-am nãscut la Sã -ruleºti (în jud. Buzãu) ºi provindintr-o familie numeroasã, cuzece copii, trei fraþi buni ºi ºaptefraþi vitregi. Am fost o familieunitã, ne-am înþeles extraordinarde bine ºi am primit o educaþiesolidã, de mici am fost învãþaþi sãfim responsabili, sã muncim.Deoarece pã rinþii mei aveaufoarte multe animale ºi pãmânt,fiecare copil avea ce va de fãcut,toþi munceam din greu, nu era oviaþã uºoarã, nu era timp de rãsfãþ.Acest fapt, cât ºi dorinþa mameide a mã vedea la casa mea, aucontribuit la o cãsãtorie mult preavremelnicã.

Ioan este nãscut în Mizil,iar într-o zi de decembrie ne-amcunoscut la mine în sat, iar peurmã totul s-a întâmplat destul derapid: pe 15 martie ne-am cãsã-torit, iar în decembrie am nãscut ofetiþã, pe Cornelia. La soþul meu afost dragoste la prima vedere, lamine s-a întâmplat pe parcurs, mi-a câºtigat dragostea prin felul luide a fi, de a dãrui iubire ºi respect,de a se implica total în viaþa defamilie. Ne ajutãm ºi ne sprijinimreciproc, facem totul împreunã.

Am lucrat 25 de ani laFilaturã, iar soþul 33 de ani strun-gar la MFA. El ieºind mai de -vreme la pensie, a crescut ºi celedouã nepoþele pe care fiica noastrãni le-a dãruit. Pe una dintre ele,pânã la cinci ani, iar pe cealaltãpânã în clasa a II-a. Suntem foartemândri de ele, ne iubesc mult ºidacã nu pot sã vinã la noi, ne sunã

mai mereu, sã vadã cum nesimþim. În trecut am lu crat foartemult macra me ºi a cum am proble -me cu ochii, am fost ope ratã decata ractã la am bii, soþul meu la fel,are aceeaºi problemã la un ochi,iar nepo þe lele ca ºi fiica noas trãsunt foar te grijulii cu noi.

Ne bucu rãm cã a venitprimãvara, de oa rece, în ciudavârstei, suntem niºte oameni ac -tivi, avem o grã dinã în oraº, lacasa pãrinteascã ºi toatã ziulica neplace sã trebãluim pe acolo.

Pentru cã m-aþi întrebatde secretul longevitãþii unuicuplu... Cred cã acesta constãfoarte mult în respect, un traidecent ºi, bineînþeles, în iubire ºicredinþã. Soþul meu este foartecredincios, îi plac cãrþile reli-gioase ºi este ºi consilier înParohia Fefelei. Suntem o familieliniºtitã, ne-am respectat pe noi ºipe cei din jurul nostru ºi iatã, amajuns la 50 de ani de cãsãtorie,ceea ce le doresc tuturor cu -plurilor".

În debutul acestei po -veºti, regãsim spusele lui LiviuRebreanu: "Iubirea nu este untârg: te iubesc pentru cã mãiubeºti. Iubirea este o certitudine:te iubesc pentru cã te iubesc".

Au crezut amândoi îniubire ºi au împlinit 50 de ani...Noi le urãm din tot sufletul multãsãnãtate ºi încã mulþi ani împre-unã!

Gabriela NEGOIÞÃ

O IUBIRECÂŞTIGATĂ

ÎN TIMP

Pagina 3 Nr. 110 / aprilie 2014

GÂNDURIViaþa este o mare tre-

cere, o alternativã de suiºuri ºicoborâºuri, de bucurii ºi ne -cazuri, de lumini ºi umbre. Celemai fericite momente ale vieþiinoastre - botezul, nunta - lecelebrãm în bisericã cu binecu-vântarea lui Dumnezeu, alãturide preoþii noºtri. ªi în cel maitrist moment al vieþii, sfârºitulvieþii noastre pãmânteºti, neaflãm tot în Casa Domnului,alãturi de trimiºii sãi pe pãmânt,care încearcã sã ne îmbãrbãtezepentru a trece mai lesne pesteacest moment dureros. Deci, bi -serica ºi preoþii nu ar trebui sãfie prezenþi în viaþa noastrãocazional, sã nu cãutãm ajutoruldivin, sfatul sau consolareaduhovniceascã numai în mo -men tele triste sau de bucurie.

O chemare lãuntricã artrebui sã ne îndrepte cãtrelãcaºul sfânt cât mai des, numaiacolo sporeºte comuniuneaomului cu Dumnezeu, numaiacolo putem simþi curgând îninimile noastre veºnicia luiDumnezeu. Biserica este un locde pioºenie, de recule gere, deîntâlnire cu Dumnezeu, un locunde ar trebui sã intrãm cuinima deschisã ºi sã uitãm pen-tru câteva ore de grijile cotidi-ene. Pentru asta lãcaºul de culttrebuie sã fie un loc primitor,îngrijit, cald în care sã intrãm cudrag ºi sã ne bucurãm spiritualde înãlþãtoarele slujbe oficiatede preotul nostru paroh, Gheor -ghe Croitoru ºi de diaconulAlexandru Croitoru. Casa luiDumnezeu este casa noastrã, atuturor, care trebuie întreþinutãºi îngrijitã asemenea casei per -so nale. De aceea cred cã fiecarecredincios adevãrat, sau care seconsiderã credincios, ar trebuisã contribuie, într-un fel saualtul, la întreþinerea lãcaºului decult de care aparþine. Dacã nusuntem credincioºi activi, însu-fleþiþi de credinþa în Dumnezeu,ne vom pierde identitatea capersoanã, comunitate, naþie ro -mânã.

Credinþa strãmoºeascãne-a þinut uniþi în faþa vitregiiloristoriei ºi a fost plãtitã scump dedomnitori cu suflet mare, pre-cum C. Brâncoveanu ºi ªtefancel Mare sau de oameni simpliprecum vestitul meºter Manole- ziditor al Mãnãstirii Arge -ºului. I-a fost uºor lui ªtefan celMare, alãturi de moldovenii sãi,sã þinã piept hoardelor pãgâne ºisã înalþe în semn de mulþumirecãtre Domnul, pentru fiecarebãtãlie câºtigatã, o mãnãstire -azi bijuteriile Moldovei, atât deadmirate de turiºtii de pretutin-deni?

Acestor interogaþii re -torice le vom gãsi, sau nu

rãspuns mai mult sau mai puþinargumentat, mai mult sau maipuþin persuasiv, mai mult saumai puþin obiectiv. Rãspunsulcugetului nostru de români ade-vãraþi, al istoriei ºi al culturiinoastre milenare, nu este decâtunul singur - menþinerea, apã -rarea ºi întãrirea credinþei noas-tre strãmoºeºti precum ºi o -crotirea lãcaºurilor sfinte ºi aslujitorilor ei este o datoriesfântã.

Toate aceste gândurisunt un strigãt de revoltã la unadintre ºtirile de "senzaþie" ofe -ritã ºi comentatã de câteva tele-viziuni comerciale, acum câtevazile, cu privire la "dania" cucare fiecare credincios ar trebuisã contribuie la întreþinerea ºiînfrumuseþarea lãcaºului decult, este vorba despre BisericaAdormirii Maicii Domnului,pãstoritã de Preotul ParohGheorghe Croitoru ºi diaconulAlexandru Croitoru. Nu în þelegde ce o mânã de ajutor întinsãenoriaºilor, cu adevãrat credin-cioºi (oameni cu venituri mo -deste) a cãpãtat o interpretaretotal eronatã? Nu înþeleg de cereporterii nu s-au arãtat intere-saþi de lucrurile bune înfãptuiteîn aceastã parohie - finalizareaCapelei, Casa praznicelor (încurs de finalizare), eveni-mentele religioase deosebite dinaceastã comunitate creºtinã.

Despre "emisarul veºtiide senzaþie" nu putem sã-ispunem decât - "Iartã-l Doamne,cã nu ºtie ce a fãcut" avândconvingerea cã mai devremesau mai târziu se va întoarcespãºit în Casa Ta Sfântã.

"Iubirea ºi frãþia învingsãrãcia" spunea un mare duhov -nic, referindu-se, cred, nu atât lasãrãcia materialã, cât mai ales lacea spiritualã. Cred, cu tãrie, cãîntotdeauna se vor gãsi oamenicu suflet bun, cu credinþã ºidragoste care sã iubeascã fru-museþea Casei Domnului.

Sper ca în anul 2014,pe care Patriarhia Românã l-adeclarat "An omagial euharisticºi An comemorativ al SfinþilorMartiri Brâncoveni", sã deve -nim mai buni, mai generoºi, maito le ranþi ºi mult mai respectuoºifaþã de valorile noastre spiri-tuale.

Sã cãutãm împreunãtâlcul acestei definiþii meta -forice a bisericii auzitã acumcâteva zile la Postul de Te -leviziune "Trinitas" ce aparþineunui scriitor contemporan ºi pecare o citez (poate aproximativ): "Biserica e un metrou/Ce strã-bate întunericul din inimi/Urcãmorþi, coboarã vii/Pe toþi cei cevor sã ajungã la luminã".

Profesor Safta ZAMFIR

CASA DOMNULUIAm primit la redacþie, cu rugãmintea de a fi publicat,

urmãtorul text pe care îl redãm integral, fãrã nicio modificare.Aºteptãm din partea dvs., stimaþi cititori, observaþii, opinii,

puncte de vedere în legãturã cu mesajul primit ºi în general cureferire la viaþa spiritualã legatã de activitatea ce se desfãºoarã

în lãcaºurile de închinãciune din oraºul nostru.Din "raftul cu idei" al

ªcolii Gimnaziale Nr.1, a luatnaºtere acum un an, mai exact înluna octombrie, un minunatproiect "CREDINÞêI LITE RATURà EX -PRIMATà PRIN CUL - TURÃ", care urmã -reºte im plicarea elevi -lor având ca temã inter-disciplinitatea între li -teraturã, religie ºi pic-turã. Cãlãuziþi de mo -tto-ul lui Nico lae Stein -hardt - "Talentul, desi -gur, e esenþial. Doi baninu face însã, în lipsaunei viziuni morale alumii ºi a lucrurilor, înlipsa unei perspective,a unor concepte inte-gratoare", profesori ºielevi au derulat în acestan, Ediþia a II-a aFestivalului de picturãºi iconografie, faptîmbucurãtor fiind par-ticiparea elevilor din16 judeþe la concursurile organi-zate în cadrul proiectului.

Astfel, pe 7 martie, Cen -trul Cultural "Adrian Pãunescu"(partener) a gãzduit un spectacolde amploare, însoþit de expoziþialucrãrilor premiate. Invitaþii deonoare din cadrul acestui eveni-ment au fost: pãrintele protopopValentin Cazan, de la ProtoeriaUrlaþi, care le-a vorbit celorprezenþi despre perioada sfântã a

postului pe care tocmai îl par-curgem, pãrintele Romulus Ar -deleanu, pãrintele AlexandruCroitoru ºi pãrintele Ion Negoiþã.Spectacolul a început cu pre -zentarea ªcolii Nr. 1 - de cãtredoamna director Luminiþa Niþu(profesor coordonator în cadrulproiectului) ºi a continuat cu ofrumoasã pledoarie - "Îndemn lacreativitate"- a doamnei (profe-sor în echipa de proiect) RoxanaGheorghe. Ulterior, sufletul aces-tui proiect, domnul Dorin Tica(profesor în echipa de proiect) asubliniat anumite aspecte privindviaþa Sfinþilor Martiri Brân -coveni.

Un moment de emoþie ºiînaltã spiritualitate ne-a fost ofe -rit de Corul religios "Agapis",

din Bucureºti, format din stu-denþi la Facultatea de Teologie(Alexan dru Rãducanu, VirgilOan cea, Marian Podaru, Turcu -

leþ Geor ge), care au interpretatcântece specifice postului Paº -telui.

Evenimentul a continuatcu un program artistic variat de -dicat zilei de 8 Martie, programsusþinut de elevi ai ªcolii Nr.1,cât ºi de copiii care activeazã încadrul cercurilor Centrului Cul -tural "Adrian Pãunescu".

Într-un final, a avut locºi momentul mult aºteptat - pre-

mierea lucrãrilor - astfel cã ceimai buni dintre cei buni au fost:

Secþiunea Creaþie LiterarãClasele III-IV

Premiul I: Beatrice Stan- ªcoala Nr.1 (Mizil)

Premiul II: Ovidiu Bra -taon - ªcoala "Sf. Nicolae"(Mizil)

Premiul III: Elena Spã -tãrescu - ªcoala GimnazialãParepa-Ruºani (com. Colceag);Alexandra Coarnã - ªcoala Nr.1(Mizil)

Clasele V-VIPremiul I: Agnes Se -

prºdi - Liceul de Artã (Sibiu)Premiul II: Ana Maria

Dragoº - Liceul de Artã (Sibiu)Premiul III: Mihaela

Sima - ªcoala "Sf. Nicolae"

(Mizil)Clasele VII-VIIIPremiul I: Irina Mîn -

dricel - ªcoala Gimnazialã Gura

VaduluiPremiul II: Loredana

Tãnase - ªcoala GimnazialãGura Vadului

Premiul III: ªtefaniaMa tache - ªcoala "Sf. Nicolae"(Mizil)

Clasele IX-XIIPremiul I: Alexandra

Paraschivoiu - Liceul Teoretic"Grigore Tocilescu" (Mizil)

Premiul II: AndreeaMitu - Colegiul Tehnic"Elie Radu" (Ploieºti)Premiul III: Iulia Florea- Colegiul Tehnic "ElieRadu" (Ploieºti)

Secþiunea CreaþieReligioasã

Premiul I: Denisa Vascu- Liceul Teoretic "IoanSlavici" (jud. Vrancea) Premiul II: AlexandraCãpãtoiu - ªcoala Nr. 1(Mizil)Premiul III: IoanaGeam baºu; Maria ªtefã-nescu - Liceul Teoretic"Grigore Tocilescu"(Mi zil)Toatã aceastã povestefrumoasã se datoreazã ºi

Parohiei "Sf Ioan Bote zãtorul"(partener în proiect), domnuluiprofesor Virgil Nitu, doamneiDaniela Albeanu (bibli otecar),dar ºi doamnei profesor DorinaMihai care s-a ocupat de coor-donarea programului artistic alelevilor ºcolii organizatoare ºi deprimirea oaspeþilor.

Mulþumim de asemeneasponsorilor datoritã cãrora eveni-mentul a putut avea loc.

Mizilul puncteazã dinnou printr-un eveniment culturalde excepþie, un proiect care ºi-aatins scopul, marii câºtigãtorifiind copiii, care au înþeles cãprin talent, pasiune, dãruire ºicredinþã poþi sã fii liber!

Gabriela NEGOIÞÃ

CREDINŢĂ ŞI LITERATURĂEXPRIMATĂ PRIN PICTURĂ

Pagina 4Nr. 110 / aprilie 2014

Pe data de 7 martie, înprezenþa conducerii Primăriei ºi ainvitaþilor, toþi cei 17 consilieri înfuncþie ai Consiliului Local, subpreºedinþia de sedinþã a domnuluiconsilier Bãdulescu Valeriu, s-auîntrunit în ºedinþa extraordinarã,având înscrise pe ordinea de ziurmãtoarele proiecte de hotãrâre:

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea semnãrii actuluiadiþional pentru suplimentarea cu4.000. 000 lei a finanþãrii ram-bursabile interne în valoare de22.000.000 lei, pentru asigurareaprefinan þãrii/cofinanþãrii pro iec -telor cu finantare nerambursabilã,men þinerea garanþiilor credituluires pectiv, încheierea actelor adi -þionale la contractul de credit ºi lacontractele de garanþie, urmare asuplimentãrii creditului existent ºidesemnarea persoanelor autorizatesã semneze documentele contrac-tuale aferente tranzacþiei.

Proiect de hotãrâre pri -vind modificarea trimestrialitãþiibugetului local al oraºului Mizilpe anul 2014.

La propunerea executivu-lui, Consiliul Local aprobã com-pletarea ordinii de zi cu urmãtorulproiect de hotãrâre: Proiect dehotãrâre privind încetarea acti -vitãþii Instituþiei de repertoriu"Teatrul Tineretului George Ra -netti Mizil", instituþie publicã cu

personalitate juridicã însubordinea ConsiliuluiLo cal al oraºului Mizil.

Dupã discutareaºi avizarea proiectelor dehotãrâre, Consiliul Locala hotãrât, în unanimitate,adoptarea punctelor în -scrise pe ordinea de zi.

*

Pe data de 12 martie, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, cei 17 consilieri înfuncþie ai Consiliului Local s-auîntrunit în ºedinþa de îndatã, subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Cãzãnescu Gheorghe,având înscris pe ordinea de ziurmãtorul proiect de hotãrâre:

Proiect de hotãrâre pri -vind rectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2014.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectului, Consiliul Locala hotãrât adoptarea acestuia cuunanimitate de voturi.

*Pe data de 27 martie, în

prezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, cei 17 consilieri aiConsiliul Local, sub preºedinþiade ºedinþã a d-lui consilier Bãdu -lescu Valeriu, s-au întrunit în ºe -dinþã ordinarã, având înscrise peordinea de zi urmãtoarele proiecte

de hotãrâre:Aprobarea proceselor

ver bale din datele de 27.02, 07.03ºi 12.03.2014.

Proiect de hotãrâre pri -vind completarea numãrului demembri ai Comisiei de speciali-tate pentru urbanism ºi amena-jarea teritoriului a Consiliul Localal oraºului Mizil.

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea decontãrii sumelorreprezentând drepturile de de -plasare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar din oraºul Mizil, pentruluna februarie 2014.

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea înfiinþãrii uneiechipe de minihandbal (7-12 ani),în cadrul Secþiei de Handbal aClubului Sportiv Orãºenesc Mizil.

Proiect de hotãrâre pri -vind modificarea Organigramei ºia Statului de funcþii al aparatuluide specialitate al Primarului ora -ºului Mizil

Proiect de hotãrâre pri -vind modificarea ºi com-pletarea Regulamentului deordine publicã, aprobat prinHotãrârea Consiliului Localnr. 128/24.07.2008

Proiect de hotãrâre pri -vind aprobarea execuþieiinvestiþiilor care se regãsescîn planul de investitii pe anul2014, la nivelul sistemuluide alimentare cu apã ºi

canalizare al oraºului Mizil, decãtre S.C. HIDRO PRAHOVAS.A.

Proiect de hotãrâre pri -vind darea în administrareaClubului Sportiv Orãºenesc Mizila Stadionului ºi a Sãlii de Sport,

proprietatea publicã a oraºuluiMizil

Diverse.La propunerea executivu-

lui, Consiliul Local aprobã com-pletarea ordinii de zi cu urmãtorulproiect de hotãrâre: Proiect dehotãrâre privind reeºalonareadatoriilor reprezentând obligaþiilede platã la bugetul local pentrubeneficiarii de prestaþii sociale dinoraºul Mizil, judeþul Prahova.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât apro-barea proiectelor de hotãrâre cuunanimitate de voturi.

Victoria PANAIT

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectu-lui RE-GREEN

În perioada 11-12 martie 2014, a avut loc la Ptuj (Slovenia)întâlnirea partenerilor din cadrul proiectului european RE-GREEN"REgional policies towards GREEN buildings" (Politici regionalepentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTERREG IVC.

Organizatorul întâlnirii a fost Agenþia Localã pentruEnergie Spodnje Podravje (Slovenia). La întâlnire au participatreprezentanþi ai urmãtorilor parteneri din proiect: Centrul deInovare INTELI (Portugalia) - liderul proiectului, Universitatea dinPostdam (Germania), Municipalitatea din Dabrowa Gornicza(Polonia), Agenþia Regionalã pentru Energie Tartu (Estonia),Nordregio - Centrul Nordic pentru Dezvoltare Teritorialã (Suedia),Building for the Future (Marea Britanie), oraºul Mizil (România),Departamentul de Arhitecturã din cadrul Consiliului Local Dublin(Irlanda) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã din Extremadura(Spania).

Oraºul Mizil a fost reprezentat de o delegaþie formatã dindl. Emil Proºcan - Primar, dl. Doru Mladin - Administrator publicºi dra - Petronela Sturz - Coordonator proiect, persoane implicateactiv în pregãtirea planului de implementare localã propus în cadrulproiectului de cãtre oraºul Mizil.

În prima parte a zilei 11 martie 2014 a avut loc întâlnireacomitetului de coordonare a proiectului, având ca obiectiv evalu-area stadiului de implementare a proiectului ºi stabilirea modului derealizare a activitãþilor pentru intervalul urmãtor, pânã la finalulproiectului.

A doua parte a zilei a fost dedicatã celei de-a doua întâlniria Comitetului Politic al proiectului, format din reprezentanþii poli -tici ai partenerilor. În cadrul acestei întâlniri coordonatorii locali aiproiectului, din partea partenerilor, au prezentat planurile de imple-mentare localã pentru eficienþã energeticã, iar reprezentanþii poli ticiau exprimat susþinerea planurilor ºi mãsuri de implementare a aces-tor planuri.

În ziua de 12 martie 2014, Agenþia Localã pentru EnergieSpodnje Podravje a organizat o conferinþã structuratã pe urmã-toarele teme de interes pentru proiectul RE-GREEN: reabilitareatermicã a clãdirilor, dezvoltare sustenabilã, legislaþia în domeniuleficienþei energetice ºi achiziþiilor publice verzi, finanþareamãsurilor de eficienþã energeticã. Conferinþa s-a bucurat de o par-ticipare internaþionalã, pe lângã partenerii din proiect la evenimentfiind prezenþi experþi în domeniul dezvoltãrii sustenabile.

Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectu-lui este acela de a identifica bune practici pe care partenerii le potprelua în propriile planuri de implementare pentru eficienþã energe -ticã, cu impact asupra reducerii cheltuielor cu consumul de energieelectricã ºi asigurarea unei dezvoltãri durabile a zonei oraºului.Informaþii suplimentare se pot obþine de la:

Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551; e-mail: primaria@pri-

maria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

Mizil, 24.03.2014COMUNICAT DE PRESĂ

MARTOR LA SFATUL ALEŞILORŞedinţele Consiliului Local

Pe data de 28 martie,domnul primar Emil Proºcan aconvocat membrii ConsiluluiLocal în ºedinþã de îndatã, peordinea de zi aflându-se o pro -blemã stringentã a oraºuluinostru, mai precis este vorba demodalitatea deplorabilã princare societatea de gaze înþelege

sã administreze acest serviciu. Vã informãm, pe scurt, asuprasituaþiei prezentatã în cadrulºedinþei de cãtre domnul pri-mar:

"Fãcând un tur aloraºului, am vãzut, ºi nu eprima oarã, lucruri care nu semai pot suporta vizavi de ser-

viciile acestei societãþi.Consider cã datoritã euforieimomentului, de a avea gaze înoraº, contractul încheiat cuaceastã societate este permisiv,li s-au permis prea multelucruri.

Dupã ce au început sãdistribuie gazele, au început

avariile. Nu a fost respectatproiectul tehnic, nici din punc-tul de vedere al materialelorfolosite ºi nici a locurilor deamplasare a SRM-urilor.

Tot în baza acestuicontract, ni se plãteºte o rede-venþã de 150 de lei anual, ceeace este o bãtaie de joc! Avariile

au devenit zilnice ºi din cauzafaptului cã nu au o logisticãmodernã, o iau pe bâjbâite ºi seîntorc chiar ºi de trei ori în ace-laºi loc. Au ciuruit strãzile,gropile - în afara faptului cã nusunt semnalizate corespunzãtor-, sunt lãsate foarte mult timppânã sunt acoperite, iar peunele strãzi nici nu s-au maiefectuat lucrãrile de reasfaltareale carosabilului. Nu se poatesã oferi un serviciu cu ºapteavarii pe zi ºi sã nu refacimãcar ce ai stricat.

Segmente întregi dinreþea sunt ciuruite ºi trebuiescînlocuite! Ne confruntãm cu osituaþie fãrã precedent. Amsunat-o pe doamna prefect ºiam rugat-o sã vinã la Mizilpentru a soluþiona aceastã pro -blemã foarte gravã, pentru astopa acest calvar".

În acest context cei 12consilieri prezenþi au votat înunanimitate proiectul de ho -tãrâre privind iniþierea demer-surilor pentru renegociereaclauzelor contractuale, privindredevenþa ºi obligaþiile conce-dentului ce decurg din contrac-tul de concesiune nr. 12087/25.10.2001, pentru serviciul dedistribuþie ºi bunuri aferentedin sectorul gazelor naturale.

Gabriela NEGOIÞÃ

28 MARTIE -CONVOCARE ÎNŞEDINŢĂ DE ÎNDATĂ

Pagina 5 Nr. 110 / aprilie 2014

Adevãratele miracolenu trebuie sã le vezi, ci sã lesimþi. ªi în orice creºtin seîntâmplã un miracol atuncicând, apropiindu-se de ceilalþiprin dragoste, simte cum seapropie Dumnezeu…

Nãscut într-o familiede credincioºi, domnul NeaguIon (Oicã) a fost atras dincopilãrie de religie ºi bisericã.Încã de mic, fascinat de cân-tãrile pe care le asculta lacasetofonul bunicii, în inimalui ia naºtere un vis, acela de a-l sluji într-o zi pe Dumnezeu...

Reporter: Sã vorbimpuþin despre Dumnezeu... Ce v-a determinat sã-l urmaþi?

Neagu Oicã: A trebuitca Dumnezeu sã-mi arate cãexistã, de fapt, sã realizez cãexistã... Mi-a dat o "palmã" ºim-am trezit, dar nu doresc sãvorbim despre asta. Am simþitatunci cã cineva mã þine demânã ºi mã iubeºte ascultându-mi rugãciunile... De atunci,creaþia lui mã fascineazã ºiorice amãnunt pe care l-a fãcutpe acest pãmânt este o ca -podoperã pentru mine.

R.: Sã le spunem citito-rilor noºtri cã de la acea "pal -mã" primitã, viaþa dvs. s-aschim bat ºi tot de atunci,împreunã cu un grup delocuitori din Mizil, aþi fostmereu în slujba Domnului prinnumeroase acþiuni de bine-facere pe care le-aþi fãcut ºi lefaceþi. Despre ce este vorba?

N.O.: În 1997, pãrin-tele Arsenie de la MãnãstireaCetãþuia, jud. Buzãu, a cerut omânã de ajutor pentru a-i re -para chiliile care erau pãrãsite,pline de ºobolani ºi de nevãs -tuici. Am apelat la oameni pecare îi cunoºteam, la colegi,rude ºi prieteni spunându-le sãdãm o mânã de ajutor, fãrã a fiplãtiþi, acolo unde e nevoie denoi, acolo unde, în afarã decredinþã, nu e decât sãrãcie...Oamenii m-au urmat. Amreparat chiliile ºi tot ceea ce amai depins de noi. Dupã ple-carea pãrintelui Arsenie, la uninterval de câþiva ani, am fostchemaþi în acelaºi loc de maicaEftimia ºi stareþa Olimpiada. Înafarã de chiliile reparate de noi,nu exista nicio posibilitate detrai, nu aveau curent, nu aveauapã...

În afarã de apã ºi ali-

mente pe care eram nevoiþi sã lecãrãm cu spatele câþiva kilo-metri, când le-am vãzut singureºi neajutorate, am ºtiut cã acoloeste nevoie de noi. Aºa a ºi fost.Una dintre maici, ne-a rugat sãdecopertãm un mal imens depãmânt având 3 metri înãlþime,9 metri lãþime ºi 27 metri lun -gime, pentru începerea constru-irii unei biserici...

Noi eram o mânã deoameni, dar nu am zis nu. Amcãrat mii de roabe de pãmânt,uneori muncind pânã la epu -izare. Când am terminat dedecopertat ºi locul era pregãtit,maica ne-a întrebat: "Nu cu -noaºteþi o firmã din Mizil caresã ne construiascã aici o bise -ricã?" Unul dintre noi, care erazidar de meserie, a sãrit ca ars,zicând: "bine mãi nea Oicã, penoi ne iei la oase ºi pe alþii îichemi la carne?" Aºa a începutdrumul lung ºi greu, punândumãr lângã umãr, ani la rând,pentru construirea unei bise -rici... De aici însã, n-am maifost singuri... Dumnezeu era cunoi ºi de fiecare datã ni se alã-tura câte un om în plus... Ceimai mulþi am fost 29, majori-tatea din Mizil, dar ºi dincomunele învecinate, Fântâ -nele, Sãhã teni..., unii plecau,alþii veneau, iar în total am fostmai mult de 200 de persoaneunite în acelaºi þel, de a ajutanecondiþionat.

Aveam nevoie de spri-jin, de mult sprijin, nu aveammâncare, nu aveam apã ºi nicimijloc de transport... Singurulom care ne-a ajutat a fost pri-marul Emil Proºcan, tot dum-nealui era primar ºi atunci...

El era soluþia tuturorproblemelor noastre... Ne du -ceam sã-i cerem medicamente,ne dãdea, solicitam transportpânã la mãnãstire cã nu maiputeam ajunge, eram mulþi, numai încãpeam în Dacie, nedãdea, ne descurca de fiecaredatã, ori cu maºina dumnealui,ori apela la o cunoºtinþã, la unprieten, la un cetãþean al oraºu-lui, dar ne ajuta. Când aveamnevoie de aprobãri pentru con-strucþie, gata, fãcea tot posi-bilul sã ne sprijine pentru a leobþine... ºi nu era uºor, umblaipentru o aprobare zile, luni

întregi... Eram ºi noi sã raci,poate uneori plecam la noi doarcu pâine, atunci domnul primartrimitea maºina încãrcatã cualimente, sã mâncãm ºi noi darsã rãmânã ºi la maici pânã sãp-tãmâna urmãtoare când neduceam acolo... Pentru cãvreau sã ºtiþi cã noi lucramnumai sâmbãta uneori ºi vine -rea, fiindcã aveam servici... Lafel ºi cu apa, nu puteam cãra ºiapã ºi sã muncim... Ori una, orialta... Domnul Emil ne tri miteabidoane de 20 litri, pline cu a -pã, sã ne ajungã toatã ziua ºitoatã sãptãmâna... Toate aces-tea ºi mult mai multe s-auîntîmplat timp de cinci ani, anigrei care au trecut totuºi maiuºor datoritã acelora care ne-ausprijinit ºi ne-au ajutat...

R.: Vã rugãm sã neîmpãrtãºiþi o experienþã cuDumnezeu care v-a marcat înmod profund.

N.O.: Da, îmi amin -tesc... Se cãra apã aºa cum amspus, de la distanþe mari ºi odepozitam într-o cisternã ve -che, ruginitã... Într-o zi, a venitun om cu un pumn de medica-mente, rugând-o pe una dinmaici sã-i dea o canã de apã, cãe bolnav ºi trebuie sã ia me -dica mentele. Maica i-a rãspunscã nu are apã ºi cã noi, munci-torii, rãbdãm pânã la venireabidoanelor, dar este apã în cis-ternã, cu puþin curaj se poatebea, dar se pot face toxiinfecþii,deoarece cisterna e ruginitã...Omul nu a avut încotro ºi abãut, dupã care ºi-a vãzut dedrum... La scurt timp omul seîntoarce plin de pete roºii pe totcorpul, vorbeºte cu maica sta -reþã ºi dupã un timp, pleacã. Cecredeþi cã i-a spus? A zis cã înscurt timp, dacã existã mânã delucru, va trimite bani pentrulucrãrile de aducþiune de apã lamãnãstire... ªi aºa a ºi fãcut, atrimis aproape 800 de mili -oane... S-au fãcut sãpãturi pânãla 80 de metri adâncime, s-afãcut fântânã, s-a tras apã închilii... Între timp, alþii au rea -lizat reþeaua de curent elec-tric... Aceaste întâmplãri mi s-au pãrut o minune...

R.: Dupã terminareaconstrucþiei bisericii, ce aþifãcut?

N.O.: Am început lu -crãrile la casa parohialã, cu în -clinaþie spre Mãnãstirea Cio -lanu ºi care trebuia sã conþinãmulte chilii. Apoi am construitclopotniþa, cu scara de la in -trare asemãnãtoare mausoleuluide la Mãrãºeºti... Muncã tita -nicã, s-a cãrat pãmânt pentruumpluturã cu maºini de 35 toneºi asta tot cu ajutorul domnuluiprimar Emil Proºcan.

R.: ªtim cã rugãciuneaeste prezenþa lui Dumnezeu întoþi ºi în toate, este luminasufletului, spuneþi-ne vã rugãm,mai aveaþi timp de rugãciune?Ce a urmat în viaþa dumnea -voastrã?

N.O.: Da, ne rugam tottimpul, fãceam ºi rugãciunicolective, acestea sunt mai pu -ternice...

Au urmat alte lucrãri,tot cu echipa oamenilor de laMizil. Construcþia zidului de laintrare în Mãnãstirea Coteºti,jud. Vrancea, capela bisericiidin satul Istriþa de jos, jud.Buzãu, Mãnãstirea Barbu, jud.Buzãu, reînvierea Mãnãstirii dela Parepa, jud. Prahova. Aici s-a ajutat la construcþia chiliilorºi a paraclisului, am sãpat fân-tâna de apã, am montat clo -potele...

O mânã de ajutor dinpartea noastrã a primit ºi pãrin-tele Milea, la cãminul de bã -trâni de la Câmpeni. Am fost ºila Mãnãstirea Dãlhãuþi, jud.Vran cea, am fãcut zidul de laintrare, treptele de la stãreþie,instalaþia sanitarã ºi multealtele. Ne implicãm unde sun-tem chemaþi ºi, mai ales, undeeste multã sãrãcie.

R.: Ne puteþi spunecâteva nume ale oamenilor careau făcut sau fac parte dinaceastã minunatã echipã?

N.O.: Dupã cum amspus, sunt foarte mulþi oameniimplicaþi, nu voi putea sã-iamintesc pe toþi, de aceea îmicer scuze faþã de cei care nu-ºivor vedea numele trecut aici.

Oricum, în tot acesttimp s-a vãzut influenþa divinã!Nimic nu rãmâne neplãtit, platae la Dumnezeu!

Voi aminti de CaprãMicºunel, Fliroiu Fãnicã, IlieVirgil, Ion Nicolae, Ion Gri -

gore, Marin Grigore, Ilie Moi -se, Chivu Liþã, Perþea Titi, AdiGârbea, Ninel Negraru, PipeleaIancu, Nicu Tãbârcã, Fazanul,Rãdulescu Nicuºor ºi mulþialþii, oameni care în prezentmerg în fiecare iarnã la toatemãnãstirile amintite aici, latãiat de lemne pentru foc. Sã-iamintim însã, cu deosebit res -pect ºi pe cei care acum nu maisunt printre noi ºi anume Du -mitrescu Florin (Foaie) ºi Mi -ron din Constanþa.

R.: La noi in Mizil, aþilucrat undeva?

N.O.: Am fost solicitaþidoar la biserica "Ioachim ºiAna" din parc.

R.: "Trebuie sã neostenim sã fim mai buni, cãcine ducem în veºnicie cu trãsã-turile noastre de caracter.Gândurile bune ºi dorinþelebune dau binele încã de aici.Aici se câºtigã Raiul, aici tre-buie sã biruim gândul rãu ºi sãse înalþe duhul mai presus detoate mãrunþiºurile lumii," aºaspunea stareþul Tadei de laMãnãstirea Vitovniþa din Ser -bia. Dumneavoastrã, împreunãcu oamenii minunaþi ai Mi -zilului, reuºiþi sã aduceþi tutu -ror lumina faptelor bune! Vãmulþumim pentru asta ºi maiales, cã din exemplele date,fiecare putem învãþa câte cevaatât religios, cât ºi spiritual.Pânã când veþi dedica Dom -nului munca dvs.?

N.O.: Sã citez ºi eu dinNicolae Steinhardt: "De vrei sãcârmuieºti, slujeºte, de vrei sãfii înãlþat, smereºte-te, de veida ce nu ai, vei dobândi ºi tuceea ce ai dat altora..." ªi noi,asta facem. Vom munci atâtatimp cât vom putea!

R.: Vã mulþumim încão datã pentru minunatele exem-ple de viaþã ºi vã dorim puterede muncã în continuare, multãsãnãtate ºi spor în ceea cefaceþi.

N.O.: ªi eu mulþumescredacþiei "Poºtalionul" ºi dom-nului primar Emil Proºcan, cãdupã atâþia ani de muncã,Dumnezeu v-a trimis ºi la noicu binecuvântarea acestor rân-duri scrise! Sã aveþi parte demult bine!

Adi MANDALAC

LUMINA FAPTELOR BUNE" Când dai, la început dai din ceea ce ai, apoi, de la un moment dat, dai din ceea ce eşti"

Arsenie Boca

DE VORBĂ CU DOMNUL NEAGU ION (OICĂ)

Vând casã pe str.M.Basarab. Informaþii supli-mentare la numãrul: 0724 030116.

*SC Viorica SRL, str.

Tohani nr.2 (la pod la Fefelei)angajeazã: gestionari, lucrãtoricomerciali ºi contabil. Infor -

maþii suplimentare la telefonul:0244/250418/interior 102.

*SC PLORAR PROD

SRL, fabricã de confecþii textile,oferã douã locuri de muncã camodelist (confecþionare modele:bluze, cãmãºi, fuste, pantaloni,etc.). oferta este valabilã pentru

locuitorii oraºului Mizil ºi prop-une un salariu net de 1200 lei.Pentru relaþii suplimentaresunaþi la numãrul: 0723 564847. Doritorii se pot prezenta lasediul societãþii din Mizil - str.M.Bravu, nr. 63.

*Vând apartament (bl.

45, sc.A) decomandat, cu treicamere, suprafaþã 56 metripãtraþi + garaj. Apartamentulare urmãtoarele îmbunãtãþiri:reabilitat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane, cen-tralã termicã. Preþul este de 32000 euro - negociabil iar relaþiisuplimentare puteþi obþine lanumãrul: 0761 691 814.

*Vând 1 ha pãmânt

extravilan cu deschidere 18 m la

D.N., la ieºirea din Mizil sprePloieºti, informaþii suplimentarela numãrul: 0763 440 606.

*Vând scaun de bu -

cãtãrie cu masã de joacã - copilîntre 6 luni ºi 3 ani de la "PrimiiPaºi" cu 200 de lei; scaun debucãtãrie cu 80 lei, bicicletãcopil cu 70 lei ºi portbebe cu 30lei. Informaþii suplimentare lanumãrul: 0728 373 088.

MICA PUBLICITATE

Pagina 6

Primãria este ºi locul undese oficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârºesc poveºtile de dragoste.Dorin þele de a fi pentru totdeaunaîmpreunã, prind aici conturul ade-vãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici destine,se nasc familii! Mo mente emoþio-nante, unice în viaþa noastrã, atuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã în res -pect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi sãconstate cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Burlacu Bogdan -Vasile

cu Parfenti Cristina - FlorentinaGioroc Octavian - Nicolae

cu Didea Ionela...sã ºtiþi cã de acum înco-

lo sunt soþ ºi soþie! Bine ar fi sã leziceþi ceva despre fericire, dragoste,în þelegere!

Cu siguranþã se vor bucu-ra ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-i

aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

Nr.secþie

devotare

Sediulsecþiei de

votareDELIMITAREA SECÞIEI DE VOTARE

1. Sala SporturilorStr. Erou Lt.Radu Nicolae nr.4

ALEEA TRANDAFIRILOR; STRADA: BRADULUI; CARPAÞI NR. 43-57 ªINR.42-56; CRIªAN; GHIOCELULUI; HORIA; LUMINII; LUNII; MIHAI BRAVUNR.159-203 (BLOCURI 1, 2, 4, 187, 189, 191, 193, 195, 197) ªI NR.208-218;MESTEACÃNULUI; NICOLAE BÃLCESCU NR.201-221(BLOCURI 5, 6, 6A,6B, 7, 8, 9) ªI NR. 228-250 (BLOCURI 3, 4, 246, 248, 250); TRAIAN VUIA;ªOSEAUA VADU SÃPAT.

2. ªcoalaGimnazialã"Sfântul Nicolae"MizilStr. Tohani nr. 38

STRADA AMURGULUI; AUREL VLAICU; BUDUREASCA; CARPAÞI NR.1-41 ªI NR. 2-40; CAP. EROU DUMITRU PÂNDARU; ECATERINA TEODOROIUNR.9-17 SI NR. 10-20; SLT. EROU GHEORGHE IONESCU; FEFELEI; IONVODA; ALEEA NUCILOR; SOLDAT ILIE ENACHE; TOHANI NR.65-87;ÞEPEª VODÃ NR. 31-77 ªI NR.38-122; VIªINULUI NR.25-27 SI NR.16-22;ZORILE.

3. ªcoala Gimnazialãnr. 1 Mizil, Str.Mihai Bravu nr.104

STR. TEILOR NR. 1-17 ( BLOCURI 3, 5, 5A, 7, 7A, 9, 9A, 11, 11A) ªI NR. 2-14 (BLOCURI 6, 6A, 8, 8A, 10, 10A, 14).

4. Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu"Mizil, Str. MihaiBravu nr. 116

STRADA ION LUCA CARAGIALE, BLOCURILE 45, 51, 42A, 44, 46 , 52;MIHAI BRAVU NR. 37-65 SI NR. 88-118(INCLUSIV BLOCUL 112); MIHAILKOGÃLNICEANU;TOHANI NR.1-63 SI NR. 2-60.

5. Mihai Bravu nr.136

- STRADA: ANA IPATESCU; ARDEALULUI; BUCEGI; BUCOVINEI; CON S -TAN TIN DOBROGEANU GHEREA; CRIZANTEMELOR; DOCTOR ISTRA TE;ECATERINA TEODOROIU NR.1-7 SI NR.2-8; FUNDÃTURA LALE LELOR;GHEORGHE DOJA; GRIVIÞEI; VASILE LUPU; VIªINULUI NR.1-23 SI NR.2-14.

6. Centrul Cultural"Adrian Pãunescu"MizilStr. Mihai Bravunr. 112

STRADA : AGATHA BACOVIA; ALBA IULIA (INCLUSIV BLO CU RI LE 50AªI 60); A VRAM IANCU; CALEA BUZÃULUI; CRÃCIUNESCU; EROILOR (30DECEMBRIE); FUN DÃTURA SOARELUI; GHEORGHE BRÃ TIANU; GHICAVODÃ; LEONIDA CON DE ESCU; MIHAI BRAVU NR.1-35 ªI NR.2-86;MIRCEA VODÃ; NICHITA STÃNESCU; NICOLAE BÃLCESCU NR.1-27 ªINR.2-24; NICOLAE IORGA; PARALELA 45; PLUTAR MAREª; SPIRICÃANASTASIU; TASE DUMITRESCU; ÞEPEª VODÃ NR.1-29 SI NR.2-36;TOHÃNEANCA; VICTORIEI NR.1-3 SI NR. 2 (BLOCUL 37A); 22 DECEMBRIE(23 AUGUST).

7. Primãria oraºuluiMizilB-dul Unirii nr. 14

STRADA BULEVARDUL UNIRII ; STRADA BLAJULUI NR.1-13(BLOCURILE 21,22, 23) ªI NR.PARE 2-10 (BLOCURILE 17, 18, 20A, 20); CUZAVODÃ NR.1-11 (BLOCURILE 27, 31, 32, 33, 34) ªI NR.10-32; LT.GHEOR GHIUVASILE. NICOLAE BÃLCESCU NR.51-101 ªI NR.26-124 (INCLUSIVBLOCURILE 42, 42B, 43B, 43C, 47, 49 ªI 50)

8. Primãria oraºuluiMizilB-dul Unirii nr.14

STRADA DECEBAL; DEMOCRAÞIEI; NICOLAE BÃL CES CU NR.29-49(BLOCURILE 15, 16, 24, 37B, 38, 39, 40, 41, 48); NUFERILOR; TUDORVLADIMIRESCU;VICTORIEI NR.5-41 ªI NR. 4-46; 13 DECEMBRIE; 13 SEP-TEMBRIE.

9. ªcoala Gimnazialã"Sfân ta Maria" Mi -zil, Str. Erou Lt.Radu Nicolae nr. 2

BULEVARDUL GÃRII NR.2-78; STRADA GEORGE RA NETTI NR.1-41 ªI NR.2-42; MAIOR IVANOVICI AUREL; RECOLTEI; SPICULUI; ªTEFAN CELMARE; VALEA JIULUI NR.1-21 ªI NR.2-50; 1 MAI NR 1-63BIS ªI NR. 2-92.

10. Liceul Teoretic"Gri gore Tocilescu"Mi zil, Str. NicolaeBãl cescu nr. 133

STRADA GENERAL DAVID PRAPORGESCU; MIHAI BRAVU NR.67-131 ªINR.120-176; MIHAI EMINESCU; NICOLAE BÃLCESCU NR.103-199 ªI NR.126-226;SPITALULUI; SPIRU HARET; 24 IANUARIE.

11. ªcoala Gimnazialã"Sfânta Maria" Mi -zil, Str. Erou Lt.Radu Nicolae nr. 2

BULEVARDUL GÃRII NR. 80-138; STRADA ALEEA ALBINEI;AGRICULTORI; EROU LOCOTENENT RA DU NICOLAE; FUNDÃTURAISTRIÞEI; GEORGE RA NETTI NR.43-99 ªI NR.44-96; MATEI BASARAB;MIHAI BRAVU NR.133-157 ªI NR.178-206; PRI MÃ VERII; STADIONU-LUI; TOAMNEI; TRANSILVANIEI; VALEA JIULUI NR.23-55 SI NR.52-98;1 MAI NR. 65-117 SI NR.94-116.

ROMÂNIAJUDEÞUL PRAHOVA

PRIMÃRIA ORAª MIZILMizil, Bulevardul Unirii, nr.14, cod 105800, jud. Prahova

Tel. 0244/250027, 0244/250008; fax 0244/251120; e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

D I S P O Z I Þ I EPrivind delimitarea secþiilor de votare ºi stabilirea sediilor birourilor electorale ale secþiilor devotare în oraºul Mizil, pentru desfãºurarea alegerilor pentru Parlamentul European din data de

25 Mai 2014

Primarul oraºului Mizil;În conformitate cu prevederile:

Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pen-tru Parlamentul European, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Ordonanþa de Urgenþã nr. 4 /05.02.2014 privind operaþionalizarea Registrului electoralºi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentruParlamentul European, precum ºi unele mãsuri pentru buna organizare ºi desfãºurare a alegerilorpentru Parlamentul European din anul 2014;

Legii nr. 215/2001 - legea administraþiei publice locale, art. 68, republicatã, cu modi-ficãrile si completarile ulterioare;

D I S P U N E:ART.UNIC - Se delimiteazã ºi se stabilesc sediile secþiilor de votare din oraºul

Mizil, judeþul Prahova, în vederea desfãºurãrii alegerilor pentru Parlamentul European din datade 25 Mai 2014, dupã cum urmeazã:

PRIMAR, AVIZAT, Emil Proşcan SECRETAR Tănase Loredana

Nr. 110 / aprilie 2014

"Deºtepþii sunt deºtepþinu pentru cã s-au nãscut

aºa, ci pentru cã auînvãþat sã înveþe".

Tudor Octavian

Îmi face plãcere sã vãprezint un copil deosebit, oelevã cu rezultate ºcolare deexcepþie - Diana Avram - re -prezentanta judeþului Prahovala faza naþionalã a Olimpiadeide educaþie tehnologicã.

Diana este elevã înclasa a VII-a la Liceul Teoretic"Grigore Tocilescu", ºi în urma uneimunci susþinute a câºtigat locul I lafaza judeþeanã a olimpiadei mai susmenþionate, devenind singurareprezentantã a judeþului nostru lafaza naþionalã care va avea loc laSatu-Mare ºi unde vor participaelevi din 42 de judeþe.

Pentru a afla mai multe in -formaþii, am stat de vorbã cu Diana,dar ºi cu domnul Gheoghe Frâncu,profesor de educaþie tehnologicã.

Reporter: În primul rânddoresc sã te felicit pentru aceastãperformanþã, în al doilea rând aºvrea sã ne spui cum ai reuºit, avândîn vedere cã aceastã materie nu edeloc facilã!

Diana: E destul de amu -zant... În clasa a V-a nu-mi plãceaabsolut deloc, în clasa a VI-a eramameþitã de toate semifabricatele, iarîn clasa a VII-a am descoperit cã potsã o înþeleg.

Aceastã materie îmi oferãposibilitatea sã învãþ foarte multelucruri despre obiectele pe care lefolosesc în fiecare zi ºi care suntutile fiecãrei persoane.

R.: Cum þi s-au pãrutsubiectele ºi ce aºteptãri ai de laurmãtoarea participare?

D.: Subiectele nu au fostfoarte grele... Unele exerciþii mi-audat bãtãi de cap, dar în final le-amrezolvat. Acest rezultat este muncit,am învãþat pe rupte, mai puþin somnºi foarte multã carte. Þinta mea lafaza naþionalã este, bineînþeles, unpremiu.

R.: Ce profesie þi-ai dori sãpractici?

D.: Iniþial am vrut arhitect,pictez de la patru ani, îmi placefoarte mult sã desenez, am câºtigat42 de diplome la desen, însã acumm-am rãzgândit ºi îmi doresc sãdevin medic, deoarece aceastã pro-fesie îþi oferã posibilitatea sã ajuþioamenii.

R.: Ce alte pasiuni mai ai?D.: Fac balet de doi ani ºi

dans modern de la vârsta de cinciani. Cu efort ºi ambiþie, chiar ºi spreuimirea mea, reuºesc sã le fac petoate.

R.: Domnule profesor,cum comentaþi rezultatul obþinut deaceastã minune de copil?

G.F.: Educaþia tehnologicãeste o îmbinare a mai multor obiectede studiu ºi activitãþi practice ºi teo-retice. Dacã Diana nu le-ar fi stã -pânit pe toate acestea, nu ar fi reuºitsã obþinã acest rezultat.

Nu am întâlnit pânã acumun copil cu atâta putere de muncã ºidãruire exemplarã.

Sârguincioasã, isteaþã,com bativã, un exemplu în viaþade zi cu zi, e un copil de care suntfoarte mândru ºi îi prevãd unviitor strãlucit.

Profit de aceastã ocazie ºimenþionez cã mai am doi elevi careau obþinut rezultate bune la fazajudeþeanã : Emilia Gheorghe (clasa aVII- B) de la ªcoala Nr.1 - locul IIIºi Adrian Turcu (clasa a VI-a) de laLiceul Teoretic "Grigore Toci lescu".

R.: Vã mulþumesc, feli -citãri încã o datã ºi vã doresc multsucces la Satu-Mare!

Gabriela NEGOIÞÃ

O FATĂ DE NOTA 10 -DIANA REBECA AVRAM!

Pagina 7 Nr. 110 / aprilie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi, dupã putinþã, sã rezolve problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca aceasta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs oviaþã în care a simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe,dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multorano timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsatîn urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor! Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibãîn ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Comisarul european pen-tru agriculturã ºi dezvoltareruralã, Dacian Cioloº, a dialogatluni, 17 martie 2014, cu peste 200de români de toate vârstele, de laziariºti, specialiºti în comunicareeuropeanã ºi pânã la agricultori,precum ºi invitaþi de peste hotare.

Cei prezenþi au fost interesaþi deceea ce înseamnã cetãþenia euro-peanã, drepturile ºi obligaþiilecelor care fac parte din UniuneaEuropeanã, politica agricolãcomunã, iniþiativa cetãþeneascã,tradiþii ºi dreptul la liberã circu-laþie. Moderatorul evenimentuluia fost jurnalistul Luca Niculescu.Dezbaterea publicã, desfãºuratãla sediul Bibliotecii Naþionale, afost prefaþatã, încã de duminicãseara, de una ce a avut loc în salaBelvedere a hotelului Interna -þional din capitalã. A fost o în -trunire în cadru restrâns, la carereprezentanþii Centrelor EuropeDirect ºi ai presei locale au avutposibilitatea sã discute cu DacianCioloº, pe aceleaºi teme ºi nunumai. Au fost prezente, deasemenea, Ioana Marchiº, coor-donatorul naþional al reþeleiEurope Direct ºi Angela Filote,ºeful Reprezentanþei ComisieiEuropene în România, dar ºireprezentanþii Centrului de Infor -mare Europe Direct Mizil.

Dezbaterile au continuatluni dupã-amiazã, tot la hotelulInter naþional, unde tematica abor-datã a fost cea a alegerilor pentruParlamentul European din lunamai. Au fost schimbate informaþiide interes general pentru elec-toratul din România. Cei care au

rãspuns întrebãrilor ziariºtilor ºiai reprezentanþilor centrelorEurope Direct au fost MãdãlinaBeatrice Mihalache, ºeful interi-

mar al Biroului de Informare alParlamentului European ºi DanVlaicu, vicepreºedintele Auto -ritã þii Electorale Permanente.

Despre experienþa acumulatãla alegerile din 2009 ºi ce trebuiesã ºtie electoratul anului 2014, avorbit Viviana Anghel, vicepre -ºedintele Asociaþiei Pro Demo -craþia.

Întrunirea de la sediulBibliotecii Naþionale urmeazã a fi

reprogramatã în timpulviitoarei vizite a comisaru-lui Dacian Cioloº înRomânia. ªi asta deoarecedezbaterea, programatã sãdureze douã ore, a fostîntreruptã dupã 50 deminute din cauza alarmei deincendiu, care nu a putut fiopritã de cãtre angajaþii bi -bliotecii. Reþeaua EuropeDirect reprezintã unul dintreprincipalele instrumentefolosite de Comisia Euro -peanã pentru informareacetãþenilor ºi comunicareacu aceºtia la nivel local.Reþeaua cuprinde, la nivelul

Uniunii Europene, 480 centreEurope Direct, dintre care 31 înRomânia. Aceste centre oferãinformaþii generale ºi specializate

privind UE ºi promoveazã dez-baterea pe teme europene.

Centrul Europe Direct Mizil

Filipescu Joiţa (1931)Mihai Ion (1948)Valeriu Ana (1922)Vasile Constantin (1947)Dumitru Ecaterina (1929)

Mărăcineanu Filofteia(1919)Negoiţă Tudora (1926)Cojocaru Elisabeta (1934)Brăslaşu Alexandru (1936)

Dacian Cioloş, la cel mai nou eveniment al reţelei EUROPE DIRECT !

Pagina 8Nr. 110 / aprilie 2014

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

GRUPAJ INFORMAŢIONAL8 Pe 15 martie, la sala defestivitãþi a ªcolii "Sfânta Maria",s-a derulat a doua ediþie aProiectului Educaþional "De lalecturã, la teatru", proiect iniþiat ºicoordonat de doamna învãþãtorIulia Cojocaru, în colaborare cuPrimãria Mizil, Centrul de In -formare "Europe Direct" ºi Bi bli -oteca orãºeneascã.

Proiectul a constat îndramatizarea unor texte din litera -turã româneascã ºi universalã ºi s-a bucurat de participarea ºcolilor gimnaziale dinoraºul nostru ºi din împrejurimi. Scopul acestuia a fost apropierea copiilor delucrurile de valoare, sensibilizarea ºi deschiderea gustului cãtre lecturã ºi teatru.

Au fost acordate premii tuturor participanþilor, în funcþie de talent, inter-pretare ºi costume. Sponsorii acestui eveniment au fost: Asociaþia ºcolii "De lasuflete mari, pentru sufleþele" (înfiinþatã în acest an) ºi SC Pucheni SRL.

8 Deoarece ºi curiozitatea este o boalã gravã, ne-am gândit sã aducem unelelãmuriri referitoare la spaþiul unde odinioarã se afla Dispensarul de Pediatrie, iarpentru acest lucru am abordat-o pe doamna doctor Daniela Roth, care ne-a declaraturmãtoarele: "Spaþiul îl deþin din anul 1999, prin contract de comodat, ulterior, din28.12.2004, prin contract de concesiune (moment în care am schimbat geamurile),iar pe 27 noiembrie 2013 l-am cumpãrat de la Primãrie în urma câºtigãrii licitaþiei.În anul 2004 m-am oprit în a investi în spaþiul respectiv deoarece suma pentrulucrãrile de modernizare era mult prea mare pentru mine ºi nici nu eram proprietaraacestuia. Tocmai din acest motiv (pentru cã sunt proprietarã), am început acestelucrãri în prezent, astfel cã peste câteva luni îmi voi primi pacienþii în noul sediu".

Menþionez faptul cã doamna doctor mi-a arãtat un dosar impresionant deacte prin care a dorit sã certifice cele afirmate.

8 Pe 20 martie, la ªcoala "Sfânta Maria", s-a derulat un alt proiect educa-tiv "Sãptãmâna francofoniei", iniþiat ºi coordonat timp de 18 ani de doamna pro-fesor Daniela Bîgiu, actualmente directorul adjunct al ºcolii. În fiecare an, copi-ii au avut altã temã, având astfel posibilitatea sã cunoascã operele lui Moliere,Fontaine sau ale lui Alexandre Dumas, cu ai sãi muºchetari.

8 Vã anunþãm cã solicitarea, în mod repetat, a ambulanþei pentru afecþiunicronice care nu reprezintã urgenþe ºi pentru care apelantul ar putea sã se adresezemedicului de familie sau cazurile în care nu este nevoie de asistenþã medicalã,încarcã nejustificat activitatea serviciului de urgenþã. Vã înºtiinþez despre aceasãsituaþie deoarece din analiza activitãþii Serviciului de Ambulanþã JudeþeanPrahova rezultã faptul cã doamna C.O. din oraºul nostru a avut 42 de solicitãri înanul 2013 ºi 2 solicitãri în luna ianuarie a anului 2014.

Mobilizarea resurselor Serviciului de Ambulanþã la cazuri de non-urgenþã (ca al doamnei respective), priveazã alte persoane care au imperios nevoiede asistenþã medicalã de urgenþã.

8 Victorie de palmares în Liga B - Prahova, Seria Est: Rapid Mizil - GloriaPlopu 1-0 (0-0), omul meciului fiind Tãnase, care a ºi înscris în minutul 74.

8 În ultima zi a lunii martie, Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu", în cola -borare cu Centrul Cultural "Adrian Pãunescu" ºi sub egida Primãriei Mizil a orga-nizat o activitate dedicatã Zilei de naºtere a poetului Nichita Stãnescu.

Au participat elevii clasei a XI-a C, profil filologie, coordonaþi de profe-sorul Laurenþiu Bãdicioiu. Ei au prezentat sub forma unui interviu viaþa ºi operascriitorului.

Au avut intervenþii legate de opera lui Nichita Stãnescu, d-na AdiMandalac ºi dl. prof. Laurenþiu Bãdicioiu.

La activitate au mai participat elevi de la ºcoli gimnaziale din Mizil,Fântânele ºi de la cercurile care fiinþeazã în cadrul Centrului Cultural ºi care aususþinut un program artistic.

Copiii încântaþi de derularea activitãþii au promis cã se vor întoarce cudrag de fiecare datã când vor fi solicitaþi.

Paginã realizatã de Gabriela NEGOIÞÃ

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Pe data de 31 martie, la Centrul deInformare "Europe Direct", în colaborarecu Liceul Tehnologic "Tase Dumitrescu" ºiBiblioteca orãºeneascã, a avut loc activi-tatea "Sã proslãvim cuvântul din strana cul-turii", eveniment organizat în scopul cele-brãrii a 81 de ani de la naºterea marelui poetNichita Stãnescu, poetul care ne-a lãsatmoºtenire o zestre spiritualã inestimabilã ºicare aºa cum spunea academicianulSolomon Marcus "este dupã Eminescu poe-tul român cu cea mai mare încãrcãturã cul-turalã, cultura fiind înþeleasã în toatedirecþiile posibile de la literaturã, artã ºireligie la ºtiinþã ºi literaturã". ªi aº maispune eu, poetul care a fãcut unul dintrecele mai frumoase complimente omenirii:"Oamenii sunt pãsãri cu aripile crescuteînlãuntru".

În deschiderea activitãþii, doamnabibliotecarã Nicoleta Tudorache a prezentatcitate referitoare la condiþia poetului, dar ºiimagini din viaþa acestuia. Ulterior,Andreea Comãnescu - elevã în cls. a II-a laLiceul "Grigore Tocilescu" -, ne-a reamintituna dintre frumoasele poezii scrise deNichita pentru copii, "Cãrãbuºul de aramã".

În continuare, elevii clasei a IX-aA de la Liceul Tehnologic "Tase Dumi -trescu", coordonaþi de domniºoara profesorGeta Stanciu au susþinut un program"Cântec ºi vers - Nichita Stãnescu", inter-pretarea ºi þi nuta acestora (aºa cum se poatevedea în imagine) ne-au transmis puritateaemoþiilor simþitã de eul liric al "îngeruluiblond", fapt care a mãrit intensitateamomentului ºi trãirile celor prezenþi.

La activitate au participat domnuldirector Dan Iacob ºi profesori ai liceuluimai sus menþionat, dar ºi domnul primarEmil Proºcan, invitat de onoare, care înîncheierea evenimentului a spus printre

altele: "Am luat a -ceastã invitaþie ca peun compliment. Dinpãcate, trãim niºte vre-muri în care valorile seignorã, tocmai de a -ceea mã bucur cã auloc astfel de momentela Mizil ºi vã felicit dintot sufletul pe toþi. Întimpul vieþii nu a avutprea multe satisfacþii,însã ceea ce s-a întâm-plat astãzi, aici, cred cãl-ar bucura nespus - sãnu mai fii, dar totuºi sãexiºti...

Nu-mi propun încele ce urmeazã sã fac o analizã sau sã emitjudecãþi de valoare referitoare la NichitaStãnescu - aºa cum am mai spus-o înnenumãrate rânduri... þi-ar trebui mult tu -peu, însã putem sã ne raportãm la intenþiasa. Critica de specialitate spune cã marelepoet a descoperit un alt limbaj, eu zic cã nul-a descoperit, ci l-a intuit ºi l-a însuºit ºi aîncercat sã ni-l transmitã ºi nouã. Toþioamenii care fac parte din spectrul artei, auun limbaj prin care încearcã sã comunice cunoi - cred cã Bunul Dumnezeu i-atrimis pe aceºtia pentru a ne trans-mite aceste daruri spirituale.

Va veni o vreme când seva aºeza în înþelegerea voastrã, ascris pentru sufletul nostru, esteun ABC din care poþi sã înveþidespre tãcere, despre ce este din-colo de noi. Avem acest dar, de laNichita, de a descoperi mult maimulte lucruri din universultãcerii: copacii, pietrele, apele...Existã un limbaj al necuvintelor,prin care ne învaþã despre viaþã,despre ce avem în jurul nostru.Ar fi extraordinar dacã am gãsiconexiunea necesarã pentru casufletul nostru sã simtã toateacestea. Aºezaþi-vã în faþa unuipom înflorit ºi fiþi doar voi ºipomul... o sã vedeþi ce simþiþi...Nu trebuie sã fim cãutãtori deminuni: le avem în jurul nostru"!

Un apel sensibil ºi pro-fund al domnului primar la cu -noaºtere ºi, fiind în asentimentuldumnealui, vã îndemn sã-l citiþipe Nichita - o sã-l iubiþi cu sigu-ranþã, doar sunteþi pãsãrile lui cuaripi crescute înlãuntru!

"POEZIA POEZIEI" - UNSINGUR NUME: NICHITA

STĂNESCU

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL