Nr. 16 / 12.04.2007

2Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

FlexoControlul etichetelor tipãrite în rolã - pag. 3

Tehnologia tiparuluiPrelucrarea imaginii - pag. 4Formarea imaginii fotografice - pag. 7Obþinerea imaginii fotografice - pag. 9Soluþii folosite pentru developarea imaginiifotografice - pag.11

Factori care influenþeazã viteza dedevelopare - pag.13

SerigrafiaMaºini serigrafice - pag.14

HP rescrie decisiv standardul de imprimarepentru formate mari, prin lansarea noiiplatforme HP Designjet Z Photo Printerseries - pag.16

FlexoControlul etichetelor tipãrite în rolã

O datã tipãrite, etichetele trebuiecontrolate… Nu tot ce iese de lamaºina de tipar flexo e acceptat declient, chiar dacã a ieºit de la maºinacea mai bunã.

Putem sã spunem cã sunt maimulte feluri de control.

La un nivel de bazã (lipsaetichetelor, prezenþa matriþei) serecomandã un sistem capabil de: 1) a detecta toate greºelile oprindu-lepe o masã de înnãdire în automat (aºaîncât sã nu se piardã timp pentru aduce hârtia la loc ºi sã nu sepiardã tensiunea pe banda de hârtie);2) a regla senzorii în sistem automat(aºa încât sã fie preciºi); 3) amemoriza toate greºelile (astfel sã seopreascã cu adevarat toate pe masade înnãdire); 4) a respecta materialul,folosind senzori (a evita sistememecanice!).

Dacã vrem sã detectãm doar înmare defectele de tipãrire (adicãsuntem interesaþi numai sã nu fiemetri de greºeli pe rolele finale)putem sã alegem între un senzorpentru detectarea steguleþului ºi un

stroboscop. Cea mai bunã soluþieeste prima, fiindcã a doua este preadependentã de capacitatea unuimuncitor de a opri maºina la timp(înainte ca greºeala sã fie reînfã-ºuratã). În cazul unui senzor pentrudetectarea steguleþului serecomandã: 1) un sistem capabil de aopri greºelile pe masa de inspecþie;2) un sistem motorizat pentru ascoate rebutul (sã nu se piardãtensiunea ºi alinierea benzii).

În final, dacã clientul nostrudoreºte sã fie folosit un sistem deinspecþie 100%, adicã sã controlezeºi cea mai micã greºealã chiar pe osingurã etichetã, e nevoie de unSistem de Inspecþie Video. În acestcaz e strict necesar: A) un computerpe maºina de inspecþie capabil cuadevarat sã gestioneze camera(foarte rar de gaºit pe piaþa); B) ocamera bine integratã cu maºina(încetinirea vitezei, controlultensiunii, eliminarea greºelii).Experienþa furnizorului în acestdomeniu este importantã: o listã areferenþilor trebuie neaparat cerutã

4

BULETIN INFORMATIV

Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

pentru a fi siguri cã vom obþine cuadevarat calitatea de care avemnevoie; sistemele de inspecþie 100%sunt foarte mult prezente în Italia(care are cea mai îndelungatãexperienþã) - þara leadership îndomeniu ºi partener, ca furnizor, alRomâniei pentru aceste sisteme. Din2004 firma PRATI este prezentã ºi înRomânia, care este consideratã opiaþã unde calitatea va avea din ce înce mai multã importanþã.

Foarte importantã, în final, estecalitatea generalã a maºinii, datã dedotarea cu: motoare brushless (a seevita o maºinã echipatã cu numai unmotor, sau cu simple motoareasincrone), sistem de frânare cu prafmagnetic (a se evita sisteme pneu-matice), computer autodiagnostic cuun control de numãrare exactã(etichete sau cm cu oprire automatã).

David BenerecettiPRATI Company

De exemplu, cerneala cyan, careadesea este imprimatã prima, aretendinþa de a avea procentuaje mairidicate de mãrire a punctului deraster decât celelalte cerneluri.

Se regleazã pentru fiecareculoare în parte curba sa caracte-risticã urmãrindu-se obþinerea uneiidentitãþi de culoare cu originalul.

Teoretic, cu cantitãþile egaledin cele trei culori primare laimprimare, CMY, ar trebui sã seobþinã nuanþe de gri iar cândprocentajul este 100% pentru fiecareîn parte, sã se obþinã negru.

Practic, însã, datoritã impuritãþiipigmenþilor cernelurilor folosite laimprimare, acest negru obþinut prinsintezã are o anumitã nuanþã maro-nie, observabilã mai ales la imaginilecu zone mai întunecate.

Pentru a elimina acest efect, se foloseºte procedeul denumitUnder Color Removal (UCR) princare negrul obþinut prin sintezacantitãþilor egale ale celor trei culori, este extras din selecþiile cores-punzãtoare celor trei pãci CMYadãugându-se o placã nouã laimprimare denumitã K ce va fitipãritã cu cernealã neagrã.

Efectul aplicãrii opþiunii UCRcorespunde alegerii gradului deînlocuire a negrului obþinut prinsinteza celor trei culori primare.

Prin folosirea acestei metoderezultã mai multe avantaje, unulfiind evitarea supraimprimãrii, deci a

Tehnologia tiparului(continuare din numãrul precedent)

Prelucrarea imaginii.

Echilibrul de gri (Gray Balance)este o opþiune a programului carepermite compensarea denaturãriiculorilor la imprimare prin reglareacurbelor de gamma pentru fiecareculoare în parte. Aceastã denaturare aculorii este tipicã mãririi neuniformea punctului de raster în funcþie decernealã, datorate ordinii de tipãrire acernelurilor sau proprietãþilor specificeale cernelurilor înseºi.

Nr. 16 / 12.04.2007

5cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

depunerii a prea multã cernealatipograficã faþã de cantitatea maximãde cernealã pe care o poate suportãhârtia – total coverage. Prin aceastase limiteazã suma dintre procenteleC, M, Y, K la 280–300%, depãºireaacestui procentaj ducând la umezireahârtiei, la ondularea ei ºi la oneuniformã uscare a cernelii.

Folosind acest procedeu se vaevita tranziþia prea bruscã de lazonele luminoase la cele întunecate.

Un procedeu asemãnãtor -denumit Gray Color Replacement(GCR) realizeazã substituirea pãrþiiacromatice a unei culori compuse, dinamestecul acromatic de CMY, înnuanþe de gri (negru). În acest caz varezulta o cantitate mai micã deculoare de aplicat ºi deci cantiateatotalã de acoperire a culorii va scãdea.

Pentru a compensa efectulaplicãrii pe trepte mari a celor douãfacilitãþi UCR sau GCR - care arputea produce treceri abrupte întrezonele luminoase ºi cele întunecoase- se foloseºte opþiunea Under ColorAddition (UCA), disponibilã înacelaºi meniu cu UCR sau GCR, princare se adaugã mai mult CMY înzonele de negru, pentru a creºteprofunzimea umbrelor sau pentru acreºte intensitatea pãrþilor puterniccolorate din prim`plan.

Conþinutul imaginii ce urmeazãa fi reprodusã determinã care dincele douã opþiuni se va utiliza: UCRsau GCR.

De exemplu, în cazul unei imaginila care cea mai mare parte esteîntunecatã se va evita folosirea GCR,spre deosebire de o imagine cu zonemari lipsite de culoare ºi maideschise decât 50% negru, când se vafolosi GCR.

Scannerul este un dispozitiv deintrare ce lucreazã în spaþiul deculoare RGB, cu ajutorul cãruiaoriginalele color sau alb`negru sunttransformate prin digitizare în fiºierece pot fi prelucrate de programespecializate de editare a imaginii sauintegrate împreunã cu text înprograme de paginare.

Oferta de scannere este destul dediversificatã, începând cu scannerelemanuale (hand-held), care sunt celemai ieftine dar au ºi calitatea cea maislabã pentru imaginea scanatã, decineutibilizabile în programe de nivelprofesional, ajungându-se la scannere„high-end” cu tambur.

Clasa cea mai folositã, pentru unnivel mediu de reproducere aimaginilor color, este cea a scanne-relor plane(„flat bed”), format A4 , cuo rezoluþie maximã realizabilã prinhardware de 300-400 dpi (dots perinch) ºi extinsã prin software la celpuþin dublul acestor valori.

Pentru originale color esterecomandatã folosirea scannerelor cerealizeazã scanarea printr-o singurãtrecere. Pentru scanarea originalelor

BULETIN INFORMATIV

6Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

transparente se utilizeazã unsubansamblu special, la care sursa deluminã este plasatã deasupra,opþiunea fiind oferitã, de obicei,separat fatã de versiunea pentruoriginale opace.

Rezoluþia optimã la scanare sestabileºte în funcþie de mai mulþifactori.

Când imaginea este folositã doarpentru afiºarea pe monitor, rezoluþianecesarã trebuie sã fie mai maredecât cea a monitorului, care tipiceste 72 ppi (pixel per inch), maximpânã la 120 ppi.

În cazul în care rezoluþiaimaginii scanate este aleasã preamicã, interpretatorul PostScriptutilizat la imprimantele laser saumaºinile de expunere pe film vorfolosi un singur pixel pentru a creacâteva „celule de halftoning”,rezultatul fiind o aºa-zisã pixelizare aimaginii cu un aspect de imagine decalitate foarte scãzutã.

Dacã rezoluþia aleasã la scanareeste prea ridicatã, fiºierul ce rezultãconþine prea multe informaþii faþã deceea ce poate folosi imprimanta saumaºina de expunere.

Dimensiunea fiºierului esteproporþionalã cu rezoluþia de scanareºi cu dimensiunea originalului.O creºtere nejustificatã a rezoluþiei lascanare va determina un timp deprelucrare de cãtre programul deeditare corespunzãtor mai mare.

De asemenea, spaþiul stocat alimaginii, precum ºi cerinþele impusecalculatorului referitoare la memoriaRAM ºi capacitatea hard disk-uluivor fi mai mari.

În aprecierea resurselor necesaresistemului de prelucrare a imaginii seva þine cont cã este necesarã omemorie RAM sau un fiºier „swap”(memorie RAM simulatã pe hard disk)de 2-3 ori dimensiunea (mãsuratã înMB) a fiºierului de imagine.

Ca regulã generalã, pentru aproduce o imagine de calitate laimprimare trebuie sã se respecterelaþia:

rez. scan.[dpi] = 2 x rez. impr.[lpi]

unde:- rez. scan. este rezoluþia folositãla scanare;- rez. impr. este rezoluþia laimprimareDe exemplu, pentru a imprima o

imagine cu un raster 133 lpi, estenecesarã o rezoluþie la scanare de:

2 x 133[lpi] = 266 dpi

Rezoluþia la scanare, pentruimagini ce vor fi mãrite sau micºorate,se va alege þinând cont de coeficientulde mãrire sau micºorare.

Astfel, dacã în final o imagine vatrebui sã fie de trei ori mai mare decâtoriginalul, iar rezoluþia la imprimaresã fie 133 lpi, de exemplu, atuncirezoluþia la scanare va trebui sã fie:

Nr. 16 / 12.04.2007

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

2 x 3 x 133 = 800 dpi

Folosind aceastã regulã ºicunoscând rezoluþia maximã ce seobþine cu scannerul, rezultã coefici-entul maxim de mãrire al unuioriginal de dimensiuni mici, pentru apãstra un anumit nivel calitativ alimaginii. Astfel, pentru a mãri de 20de ori un original de dimensiuni mici,ºi a pãstra o rezoluþie dupã mãrire de200 dpi, este necesarã scanarea cu:

200 x 20 = 4000 dpi,

- realizabilã numai cu un scanner cutambur care are performanþe de vârf.

Rezoluþia maximã ce se poateobþine la imprimare depinde decalitatea imprimantei laser folositesau a maºinii de expunere pe film. Deaceea depinde în final calitateatiparului.

Rezoluþii mari se pot obþinenumai cu maºini de expunere pe film,care sunt comandate de un interpretorPostScript. Limbajul PostScript esteun limbaj de descriere a paginii,independent de dispozitivul de ieºire,care trateazã atât elementele graficecât ºi caracterele ca fiind simpleconstrucþii geometrice. Un font,indiferent dacã este sau nu instalat înimprimantã sau este încãrcat numaiînaintea imprimãrii, exprimã de faptdin ce fel de curbe ºi linii esteconstruitã litera.

Maºinile de expunere pe filmpot realiza rezoluþii ºi unghiuri deînclinare a rasterului diferite pentrufiecare selecþie de culoare, necesareeliminãrii fenomenului de moire cepoate apãrea suprapus pe imagine.

În mod uzual se folosescrezoluþii de 2540 dpi sau 1270 dpipentru maºinile de expunere pe film.

Aceastã rezoluþie determinãnumãrul maxim de nuanþe de gri cepot fi redate pentru fiecare selecþie deculoare în parte.

Între rezoluþia necesarã maºiniide imprimat, rezoluþia filmului ºinumãrul tonalitãþilor de gri ce se potobþine, existã relaþia:

nr. ton. gri = [(rez. film)/(rez. imp)]2+1

Astfel, pentru o maºinã ceexpune cu o rezoluþie de 2540 lpi(adicã 1000 lpi/cm) ºi o rezoluþie de150 lpi la imprimare se asigurã unnumãr de 256 de tonalitãþi de gri lasecþia de culoare, necesare uneireproduceri de bunã calitate.

Formarea imaginii fotografice

Pentru a obþine o reproducerefotograficã, este necesar ca filmul cuemulsia fotosensibilã sã se supunãacþiunii luminii, rezultatã dinproiectarea unei imagini asupraacesteia.

BULETIN INFORMATIV

8Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Astfel se declanºeazã o reacþiefotochimicã. În aceastã reacþie,particule minuscule de halogenurã deargint vor fi reduse la argint metalic.

hν

2AgCl → 2Ag+Cl2

Cantitatea micã de argint faceca, aparent, aspectul emulsiei fotose-nsibile sã rãmânã neschimbat.

Considerente de calitate ºieficienþã economicã impun alegereatipurilor de filme. În practicã seutilizeazã filme nesensibilizatepentru copierea negativelor filmelorortocromatice, pentru fotografiereaoriginalelor alb-negru în aparatul defotoreproducere ºi filme izopan-cromatice (denumite, în mod curent,filme pancromatice) pentru operaþiide selecþie de culoare.

În cazul folosirii selecþiei fãcutepe cale electronicã, ele vor fi alese înprimul rând în funcþie de sursa deluminã ce expune (He-Ne, IR etc).

Tipul de film supus prelucrãriiîn laboratorul de fotoreproducereimpune ºi culoarea luminii la carese poate prelucra, numitã ºi luminãinactinicã de laborator. Spre exemplu,filmele nesensibilizate se prelucreazãla luminã galben-portocalie, filmeleortocromatice se vor prelucra laluminã roºie, cele pancromatice laluminã verde, iar cele izopancro-matice, cele care sunt sensibile petoate lungimile de undã ale spectrului

vizibil se pot prelucra la intuneric.Filmele cu sensibilitate mãritã în UVpot fi prelucrate la lumina zilei, feritede raze ultraviolete.

Substanþe antivoal. În timpulconservãrii, în emulsie au loc trans-formãri chimice care pot duce la reducerea ionilor de argint înargint metalic, în absenþa luminii.Deci, existã posibilitatea formãriigrupurilor multiatomice de atomide argint, adicã emulsia poate sãformeze centri de imagine latentã.

La developarea filmului, aceastãimagine latentã se transformã într-oimagine vizbilã parazitã, uniformã petoatã suprafaþa filmului, numitã voal.

Apariþia voalului se previne prinintroducerea de bromuri alcaline careîmpiedicã procesul de reducere laîntuneric, respectiv a substanþelorantivoal. Pentru obþinerea calitãþilornecesare depunerii, în emulsie se maiadaugã: apã ºi alcool în vedereareglãrii densitãþii ºi vâscozitãþii; unagent de înmuiere de tip tensioactiv(de ex. esteri sulfonaþi sau sulfaþi)care au rolul de a asigura o bunãîntindere ºi aderenþã la suport sau lastratul de legãturã; agenþii antispu-manþi de tipul alcoolilor superiori careeliminã sau previn formarea spumei.

Nr. 16 / 12.04.2007

9cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

La prelucrarea emulsiei se maiintroduce un agent de tanare, careîntãreºte gelatina, îi reduce gradul deumflare, îi asigurã o stabilitatedimensionalã ºi rezistenþã mecanicã,necesare la depozitare ºi manipulare.Cel mai frecvent agent folosit estealaunul de crom (sulfat dublu decrom ºi de potasiu).

La fel este necesarã prezenþaunui plastifiant, precum este gli-cerina pentru a preveni rigiditatea saucasanþa stratului depus; un antiseptic,cum ar fi fenolul, pentru prevenireaformãrii ºi dezvoltãrii culturilor debacterii specifice gelatinei; un agentde reglare a pH-ului emulsiei, dinclasa acizilor organici slabi. Toateaceste adausuri în emulsie, pe lângãgelatinã ºi cristalele de halogenuri deargint nu depãºesc câteva procentedar, aºa cum se constatã, funcþiaacestora are o importanþã deosebitãasupra calitãþii generale a filmului.

Obþinerea imaginii fotografice

Developarea imaginii fotograficeCa urmare a trecerii radiaþiilor

luminoase prin obiectivul aparatuluide fotografiat, în emulsia fotograficã de pe film se formeazã imaginea latentã, constituitã din grupemultiatomice de argint. Aceastãimagine latentã (ce nu este vizibilã)este transformatã în imagine vizibilã

în procesul de developare. Procesulde developare este o reacþie dereproducere selectivã a ionilor deargint din holograma acestuia aflatã înemulsie, cu formare de argint metalic.

Reacþia este selectivã, deoareceare loc numai în prezenþa centrilorde imagine latentã. În procesuldevelopãrii se reduc cristalele dehologenurã de argint care conþinastfel de centri, fãrã ca celelalte sã fietransformate chimic.

Procesul de developare este oreacþie de oxido-reducere ce poate fireprezentatã prin reacþia:

Ag+ + Red → Ag + Ox

în care: Red = simbolul reducãtoruluiOx = substanþa care rezultã

Aceastã reacþie de oxido-reducere se desfãºoarã cu schimb deelectroni: substanþa care cedeazãelectroni se numeºte reducãtor, iarsubstanþa care primeºte electroni senumeºte oxidant. În reacþie, oxidantulse reduce, iar reducãtorul se oxideazã.

Pentru ca reacþia de oxido-reducere sã poatã avea loc, întrepotenþialele electrice ale substanþelorcare reacþioneazã, numite potenþialeredox sau de electrod, trebuie sãexiste o diferenþã (care determinãdeplasarea electronilor de la osubstanþã la alta), viteza de reacþiefiind cu atât mai mare cu cât aceastãdiferenþã este mai mare.

BULETIN INFORMATIV

10Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Pentru ca reacþia de developaresã fie posibilã, este necesar sã seasigure un transfer de electroni de lareducãtori la ionii de argint.Developarea, cu alte cuvinte, sepoate produce dacã diferenþa depotenþial redox între argint ºireducãtor este mai mare de zero(reducãtorul are un potenþial redoxmai scãzut decât argintul, respectiveste mai bogat în electroni); cu câtaceastã diferenþã de potenþial estemai mare, cu atât reacþia va decurgemai energic.

Viteza reacþiei de developareeste deci cu atât mai mare cu câtpotenþialul argintului este mairidicat, respectiv cu cât potenþialulreducãtorului este mai scãzut.Potenþialul redox al argintului estediferit, dupã cum în cristalul dehalogenurã de argint existã sau nucentri de imagine latentã, fiind mairidicat în prezenþa acestor centridecât în absenþa lor. În acest mod seexplicã selectivitatea reacþiei dedevelopare. Reducãtorii folosiþi auun potenþial redox suficient de scãzutpentru a asigura reducerea cristalelorcare conþin centri de imagine latentãdar insuficient de scãzut pentru areduce ºi cristalele în care aceºticentri lipsesc.

Developarea este o reacþie carese desfãºoarã în timp. Ea începe învecinãtatea centrilor de imagine

latntã ºi continuã pânã ce totargintul conþinut de cristal a fostredus. Argintul redus formeazãaglomerãri metalice.

Formarea granulelor serealizeazã în douã etape: perioada deinducþie, în care apar primii atomide argint reduºi, ce servesc cagermeni de cristalizare, ºi perioadade creºtere a granulei, când atomiide argint care se formeazã încontinuare se depun în jurul primiloratomi de argint.

Reducãtorii au o comportarediferitã. Unii reducãtori au o perioadãde inducþie scurtã, cu formarea unuinumãr mare de germeni de crista-lizare ºi prezintã o vitezã relativredusã de creºtere ulterioarã agranulelor. În acest caz, imaginea vafi formatã dintr-un numãr mare degranule cu dimensiuni mici, deci va fio imagine cu granulaþie finã.

O altã categorie de reducãtoriare o perioadã mai lungã de inducþie,cu formarea unui numãr redus degermeni de cristalizare ºi o vitezãmai mare de creºtere, iar imaginea vafi formatã dintr-un numãr mai mic degranule cu dimensiuni mari, decirezultã o imagine cu granulaþie mare.

Mãrimea perioadei de inducþiedepinde de numãrul de electroni cucare participã la reacþie moleculade reducãtor, fiind cu atât mai marecu cât acest numãr este mai mare.

Nr. 16 / 12.04.2007

11cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Deci, reducãtorii care participã cu unsingur electron vor asigura granulaþiacea mai finã.

Potenþialul de oxido-reducere alrevelatorului este influenþat ºi de alþifactori, cum ar fi pH-ul ºi temperatura.

Valoarea pH-ului soluþiei estefoarte importantã la revelatorii orga-nici, faþã de revelatorii anorganici,la care variaþia pH-ului nu are oinfluenþã marcantã.

Prin pH se înþelege logaritmulzecimal cu semn schimbat alconcentraþiei ionilor de hidrogenaflaþi în soluþie: apa neutrã are pH = 7, soluþiile acide (cu exces deioni de hidrogen) au pH < 7, iarsoluþiile alcaline (cu exces de ionihidroxil) au pH > 7.

În soluþii apoase, revelatoriiorganici disociazã cu eliberareaionilor de H, respectiv OH sau ambelevariante. Valoarea pH a mediului areo mare influenþã asupra gradului deionizare al moleculelor revelatorilorde aceste tipuri ºi deci asuprapotenþialului lor de oxidoreducere.

În general, capacitatea dedevelopare (activitatea revelatorului)creºte cu pH-ul ºi este cu atât mairidicatã cu cât potenþialul sãu deoxido-reducere este mai mare.

Developarea unei imagini esteposibilã numai la o anumitã valoare apH-ului, ce depinde de naturaagentului de developare.

Variaþia potenþialului redox cupH-ul este valabilã numai în cazul încare agentul de developare este osubstanþã ionizatã.

Rezultã cã pH-ul este un factordeosebit de important pentru majo-ritatea agenþilor de developareorganici folosiþi uzual în tecnicafotograficã.

Soluþiile folosite pentrudeveloparea imaginii fotografice

Revelatorii conþin, în afarareducãtorului, ºi o serie de altesubstanþe, cum ar fi substanþealcaline, substanþe de conservare,substanþe antivoal, solvent.

a. Reducãtorii. Potenþialul deoxidoreducere al reducãtorilorfolosiþi în revelator trebuie sã fiecuprins între valorile potenþialelorredox ale argintului din cristalelecare conþin ºi, respectiv, din cele carenu conþin imagine latentã. Unpotenþial redox prea ridicat nu vapermite developarea, în timp ce unulprea coborât va duce la reducereacristalelor care nu conþin imaginealatentã, developarea nemaifiindselectivã.

Reducãtorii care îndeplinescaceastã condiþie, fiind folosiþi caatare în revelatori, sunt substanþeorganice cu structurã aromaticã.

BULETIN INFORMATIV

12Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Numãrul reducãtorilor care potfi folosiþi ca agenþi de developareeste destul de mare. Pentru filmelefototehnice folosite în poligrafieexistã agenþi organici ce sunt îngeneral combinaþii aromatice.Aceºtia derivã din cei anorganicinemetalici, cum ar fi apa oxigenatã(peroxidul de hidrogen, H2O2),hidrazina (H2 N-NH2), hidroxilamina(H2N-OH), prin inserarea unui nucleuaromatic.

Agenþii de developare a filmelorfototehnice folosiþi sunt: hidrochinona,metolul, fenidona.

Hidrochinona este o substanþãsolidã cristalizatã de culoare roz saugri-roz. Se dizolvã uºor în apã caldã,în prezenþa ionului sulfit. Eafuncþioneazã ca reducãtor alhalogenurilor de argint în mediualcalin pH ≥ 10. Se poate folosisingurã sau în asociaþie cu alþi agenþide developare.

Metolul - face parte din clasaaminofenolilor; este un sulfat al p-metilen-aminofenolului. Se mainumeºte ºi gelol sau elon. Este opulbere de culoare alb-roz cristalizatãsub formã de ace sau prisme. Estesolubil în apã ºi alcool, dardizolvarea decurge mai greu înprezenþa ionilor sulfit.

Metolul este un agent dedevelopare mai puternic decât p-aminofenolul, deºi lucreazã carevelator numai în mediu alcalindar este activ pe o scarã mai largãde pH. Este mai slab, comparativcu hidrochi-nona ºi fenidona. Sefoloseºte în combinaþie cu hidro-chinona, când formeazã un amestecfoarte activ.

Fenidona - este o bazã hetero-ciclicã. În soluþii alcaline ionizeazã,formând ionul de lactamã.

În mediu slab acid, fenidona esterezistentã la oxidare cu aerul, în timpce în mediu alcalin ºi în absenþastabilizatorilor reacþioneazã rapidcu oxigenul.

Fenidona este un agent dedevelopare cu activitate medie ºi sefoloseºte în amestecuri mixte.

Aºa cum s-a arãtat mai sus, întimpul developãrii reducãtorii seoxideazã trecând în derivaþi custructurã chinonicã, oxidare însoþitãde eliminarea de ioni de hidrogen.

b. Substanþe alcaline.Reducãtorii organici folosiþi nu potreacþiona decât în mediu alcalin (deregulã la un pH ≈ 10), viteza reacþieifiind cu atât mai mare cu cât pH-uleste mai ridicat. În timpul developãriise formeazã ioni de hidrogen careduc la o scãdere a pH-ului soluþie ºiastfel opresc desfãºurarea procesului.

Nr. 16 / 12.04.2007

13cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Pentru ca developarea sã fie posibilã,în revelator trebuie introduse în excessubstanþe alcaline care sã neutralizezeionii de hidrogen pe mãsura formãriilor, menþinând în soluþie un pHridicat. Pentru revelatori specialifoarte energeici se folosesc, în loculcarbonaþilor, hidroxizi de sodiu sau depotasiu care asigurã un pH mai ridicat.

c. Substanþe de conservare.În soluþia alcalinã, reducãtorii seoxideazã relativ repede la aer,soluþia pierzându-ºi capacitateade a developa imaginea latentã.Întârzierea acestui fenomen se faceprin introducerea în soluþie asubstanþelor de conservare, cel maifolosit fiind sulfitul de sodiu(Na2SO3). Acesta se oxideazã la aermai repede decât reducãtorul,împiedicând astfel oxidarea acestuiaºi este capabil sã reacþioneze cuforma oxidatã a reducãtorului.

d. Substanþe antivoal. Voalul afost definit ca o imagine parazitã careapare în absenþa luminii. În afaravoalului emulsiei, în timpul develo-pãrii poate sã mai aparã un voal (voalde developare). Acest tip de voal seformeazã când are loc ºi developareacristalelor de bromurã de argint carenu conþin centri de imagine latentã.Pentru evitarea apariþiei voalului dedevelopare, în revelator se introduc

substanþe antivoal, cea mai folositãfiind bromura de potasiu.

e. Solventul. La prepararearevelatorului se întrebuinþeazã casolvent apa. În compoziþia apei seaflã dizolvate sãruri, gaze ºi alþicompuºi chimici care pot reacþionacu substanþele componente alerevelatorului, denaturând caracteris-ticile acestuia. Pentru prepararearevelatorului se foloseºte apadistilatã. Când cantitatea de revelatoreste mai mare, se poate prepara cuapã curentã în care se introducdedurizanþi, respectiv substanþe care,reacþionând cu compuºii dizolvaþi,neutralizeazã acþiunea acestora.Pentru aceasta se foloseºte hexame-tafosfatul de sodiu.

Factori care influenþeazã viteza dedevelopare

Viteza reacþiei de developareeste cu atât mai mare cu cât diferenþapotenþialelor redox (ale argintului ºiale reducãtorului) este mai mare. Toþifactorii care influenþeazã valorileacestor potenþiale vor influenþaimplicit ºi viteza de developare.

Compoziþia revelatorului. Toþifactorii care conduc la creºtereapotenþialului al reducãtorului mãrescviteza de developare, ºi invers.

BULETIN INFORMATIV

14Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Viteza reacþiei de developare vafi cu atât mai mare cu cât concen-traþia revelatorului în reducãtor va fimai mare. În timpul folosirii revela-torului în reducãtor se va înregistra oscãdere a vitezei de reacþie datoritãscãderii concentraþiei de redeucãtorprin transformarea sa in formãoxidatã a cãrei concentraþie creºte.Viteza de developare nu este oconstantã ci scade, în timp, pe mãsurauzãrii revelatorului.

Serigrafia(continuare din numãrul precedent)

Maºini serigrafice

Imprimarea serigraficã se face înprincipal pe maºini plane, cilindriceºi rotative. Pânã nu demult cele maimulte maºini serigrafice erau operate manual, procesul fiinddestinat producþiei de serii mici.Perfecþionãrile tehnologice au dus laapariþia unor maºini plane, cilindricesau rotative de înaltã productivitatecare pot imprima mono sau multico-lor abordând seriile de producþiemijlocie ºi mare.

Maºinile manuale sunt maºiniplane care constau dintr-un suportpentru fixarea obiectului pe care seimprimã ºi un dispozitiv rabatabil pe

care se fixeazã rama. La acestemaºini, alimentarea ºi evacuareaobiectelor imprimate, alimentarea cucernealã ºi manipularea racletei sefac manual.

Maºinile automate plane potalimenta ºi evacua obiectele pe carese imprimã, alimenteazã cu cernealãºi o forþeazã sã penetreze prin sitã.Aceste maºini nu sunt universale, elese construiesc cu destinaþie specialã,pentru imprimarea unor obiecte deaceeaºi formã geometricã. Calitateaimprimãrilor realizate pe astfel demaºini este constantã datoritã mecani-zãrii aplicãrii unei presiuni constanteasupra cernelurilor. De asemenea,dispozitivele de poziþionare ºi reglarepermit imprimarea cu uºurinþã ºiprecizie a mai multor culori.

Maºinile serigrafice rotativesunt destinate pentru a imprimamateriale plane cu alimentarecontinuã, din rolã.

Acestea sunt dotate cu maimulte grupuri de imprimare, realizâdcu mare productivitate imprimãri înmai multe culori.

Una dintre maºinile serigraficerotative care s-a impus pe piaþã esterisographul. Acestea imprimã pehârtie în una sau mai multe culorisuccesive.

Nr. 16 / 12.04.2007

15cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Principial, acest aparat secompune dintr-un cilindru (5) careare pe suprafaþa generatoare sita dedispersie a cernelii; pe supafaþa siteise monteazã ecranul. Cerneala esteîmpinsã prin sitã ºi ecran din inte-riorul cilindului cu ajutorul unei role.

Prin presarea hârtiei pesuprafaþa cilindrului imaginea înre-gistratã prin perforare pe ecran setransferã pe aceasta.

Conducerea hârtiei prin maºinãeste asiguratã de rola de indexare (4)ºi de cea de evacuare (6).

Ecranul sau masca brutã, numituzual master, este confecþionat dintr-un material perforabil termic cuajutorul unui element format dintr-unnumãr de rezistenþe care se încãlzescpânã la temperatura de topire aacestuia. Elementele de încãlzire suntdispuse liniar într-un numãr de300-600/inch, lungimea totalã aºirului fiind egalã cu lãþimea pe careo poate imprima aparatul. Imaginea

care urmeazã a fi transferatã pemasteri este preluatã prin scanare (2)dupã un original, prelucratã ºitransmisã secvenþial elementelor deperforare termicã. Prin deplasarea,pas cu pas, a masterului pe suprafaþarezistenþelor termice se obþine ecranulutilizat pentru transfeul imaginii.

Aceste tipuri de aparate potimprima hârtii de format maxim A3

cu o cadenþã de cel mult 130imprimãri/minut, acoperind, caperformanþe ºi costuri segmentulimprimãrilor de tiraj mic ºi mediu,respectiv 50-4000 imprimãri.

Calitatea imprimãrilor risogra-fice se situeazã între cea a copia-toarelor ºi cea a offsetului ºi estelimitatã de mãrimea rezistenþelortermice care tehnologic nu poate fiminiaturizatã prea mult ºi de posibi-lele interferenþe termice care ar puteaapãrea între douã rezistenþe alãturate.

Risograf - schema de principiu

50 100 500 50005

risograph

copiator

Nr. copii

cost/copie Comparaþie preþ/copie - tiraj

BULETIN INFORMATIV

16Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Dezavantajul cel mai importantal acestui tip de aparat este dat degrosimea relativ mare a stratului decernealã depus pe hârtie, fapt ce ducela necesitatea utilizãrii unor hârtiicompacte, cu o suprafaþã foarte puþinrugoasã ºi a unor cerneluri cu vitezãmare de uscare. Utilizarea de hârtiiporoase ºi absorbante duce laobþinerea unei imagini întinatedatorate migrãrii particulelor decernealã în masa hârtiei. Uscareacernelurilor risografice trebuie sã sefacã numai prin absorþie, nu ºi prinoxidare, uscarea prin oxidare putândduce la obturarea orificiilor ecranuluiºi chiar a sitei de dispersie.

Radu Zlatian

HP rescrie decisiv standardulde imprimare pentru formatemari, prin lansarea noiiplatforme HP Designjet ZPhoto Printer series

Bucureºti, martie 2007 - HPanunþã lansarea pe piaþa localã a uneinoi platforme de imprimare, pentruprofesioniºtii graficii digitale,tehnice sau artistice, o datã cuintroducerea seriilor de imprimanteHP Designjet Z2100 Photo Printer,respectiv Z3100 Photo Printer. Esteprima datã când HP introduce„propulsoare” de 8, respectiv 12

cartuºe de cernealã, cu tehnologiepigment, în echipamentele deimprimare format mare, transferândclienþilor sãi avantaje directe decalitate ºi rezistenþã a imprimãrii,precum ºi costuri reduse per imagineimprimatã.

Seria de imprimante HPDesignjet Z este proiectatã sã ofereculori într-o gamã impresionantã denuanþe, cu avantajele cheie de a ficontrolabile, consistente la reimpri-mare ºi rezistente la apã ºi la degra-dare solarã pânã la 200 de ani.

Toate acestea sunt garantate pemedile de imprimare HP la care, cuocazia lansãrii, se mai adaugã încã36 de materiale speciale noi, majori-tatea dedicate reproducerilor ºiartelor frumoase.

Un management al culorii simpluºi intuitiv

Una dintre problemele majorecu care se confruntã profesioniºtii din domediul grafic este obþinerea exactã a culorii dorite, cu aceeaºiconsistenþã, de la un exemplar laaltul, de la un tip de material la altulºi de la o imprimantã la alta.

Prin seriile Designjet Z, HPsurprinde încã o datã lumea tiparuluidigital, prin introducerea pentruprima datã a unui spectrofotometru

Nr. 16 / 12.04.2007

17cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

integrat în imprimantele sale,

utilizând „il Color Technology” de la

X-Rite. Ataºat de carul imprimantei,

cu propriile sale elemente optice ºi

electronice, spectrofotometru integrat

simplificã la maximum acurateþea

reproducerii culorilor permiþând

realizarea automatã de profile ICC

cât ºi o calibrare internã a culorilor.

Toate acestea înseamncã utilizatorul

va putea realiza acum profile de

culoare în doar câteva minute, nu ore,

ºi cã se va putea aºtepta la reprodu-

cerea exactã a culorilor pe parcursul

procesului de imprimare. Aceste

imprimante pot, prin urmare, sã

reproducã, cu o acurateþe maximã,

aproape 95% din culorile Pantone®,

mai mult decât orice altã imprimantã

de pe piaþã.

HP a colaborat îndeaproape cu

companii renumite în domeniu,

incluzând aici nume ca Adobe,

Colourbyte, EFI, GMG sau X-Rite,

pentru a dezvolta soluþii optimizate în

special pentru noile imprimante HP

Designjet Z, în scopul de a rãspunde

mai bine nevoilor acestei comunitãþi,

a designerilor grafici, a fotografilor

profesioniºti, a oamenilor de pre-press

ºi a artiºtilor digitali.

Creaþi ºi personalizaþi profile ICCcu ajutorul HP AdvancedProfiling Solution

Variantele HP Designjet Z2100GP ºi HP Designjet Z3100 GP conþinîn plus pachetul HP AdvancedProfiling Solution, dezvoltat decãtre HP în colaborare cu X-Rite(companie cunoscutã anterior caGretagMacbeth). HP AdvancedProfiling Solution este un sistem decolor management complet dezvoltatspecial pentru cei mai pretenþioºiprofesioniºti din domeniul grafic.

Funcþioneazã perfect cu spectro-fotometrul integrat pentru a crea ºimodifica cu uºurinþã profile ICCeconomisind astfel timp ºi baniinecesari achiziþiei de astfel de profile.Pachetul include de asemenea ºi unechipament „il” pentru calibrareamonitorului. Tipãriþi aºadar culorilede pe ecran cu acurateþe ºi consistenþã,unul dupã celãlalt, pe o marevarietate de materiale.

HP Vivera - 8 sau 12 cerneluriindividuale pentru o calitate deinvidiat

Seria de imprimante HPDesignjet Z2100 prezintã un sistemde 8 cerneluri pigmentate VIVERAincluzând, în afara culorilor clasice(CMYLcLm), ºi trei cerneluri de

BULETIN INFORMATIV

18Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei RevistaAfaceri Poligrafice, respectiv a BuletinuluiInformativ cu acelaºi nume - integralã sauparþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace deinformare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþiaobligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:“www.afaceri-poligrafice.ro”

negru: un negru-gri, un cartuº denegru mat ºi un cartuº de negrufotografic, oferind astfel un gamut deculoare foarte vast pe hârtii matepentru arte frumoase sau hârtiilucioase pentru aplicaþii foto saudesign de creaþie.

Aºadar HP Designjet Z2100 este soluþia perfectã pentru fotografii,designerii grafici, arhitecþii sauprofesioniºtii pre-press care aunevoie de imprimãri pe formate mari,la o calitate ridicatã, rezistente întimp ºi cu costuri reduse.

Seria de imprimante HPDesignjet Z3100 foloseºte un sistemde 12 cerneluri pigmentate HPVIVERA incluzând, în afaraculorilor con-sacrate, 4 nuanþe denegru ºi un intensificator de culoare.Se pot obþine tonuri continue, luciuuniform, nuanþe de negru bogate,argumente ce fac ca seria deimprimante HP Designjet Z3100 sãfie soluþia idealã pentru reproduceride artã de înaltã calitate, aplicaþii foto ºi artã digitalã, rãspunzând astfelcelor mai pretenþioase nevoi aleprofesioniºtilor din domeniu.

Datoritã elementului magic, aintensificatorului de culoare, se poateobþine un luciu uniform pe toatãsuprafaþa imprimatã, permiþând astfeleliminarea efectelor nedorite de tipbronzing sau metamerism ºirealizarea de imprimãri alb-negru

remarcabile, obþinând tonuri de grineutre, reale, indiferent de condiþiilede iluminare.

36 de noi medii de imprimareUtilizatorii au acum la îndemânã

o gamã variatã de medii deimprimare o datã cu introducereaacestor imprimante. HP oferã un vastportofoliu de hârtii foto, 4 noi tipuride pânze, 10 tipuri de media pentruarte frumoase realizate în parteneriatcu renumitul producãtor de materialepentru desen, Hahnemühle FineArt,3 tipuri de hârtie pentru probe detipar, o varietate de noi hârtii cretatesau necretate, cât ºi o gamã demateriale de banner sau pentruaplicaþiile tehnice.

Seriile HP Designjet Z2100 ºiZ3100 suportã grosimi ale materia-lului de pânã la 0,8 mm ºi greutãþi depânã la 500 g/m2,, putând fi alimentateatât coalã cu coalã cât ºi din rolã.

Cristian GîlmeanuSales & Category ManagerImaging & Printing Group

Hewlett-Packard (România) SRL

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro