gr_36

numărul 36, iulie-august 2010 / www.green-report.ro

Răzvan Nicolescu, Petrom: „Avem nevoie de o strategie realistă pentru regenerabile” (p. 18)

GBI – Topul celor maI verzI companII

p. 10

olandezII preferă lumIna curaTă

p. 24

ursul, vIcTIma „depăşIrIlor la hecTar”

p. 54

Provocarea energiei verzi

GREEN REpoRt 5

Avem legislaţie atractivă pentru in-vestitori, dar n-avem infrastruc-tură. Cam aşa s-ar rezuma în două

cuvinte „oferta” României la capitolul po-tenţial energetic din surse regenerabile.

Luna trecută, primii kilowaţi/oră „verzi” produşi de cel mai mare parc eolian de us-cat din Europa au intrat în reţeaua naţio-nală de electricitate. Momentul a fost prea puţin speculat mediatic, însă are o semnifi-caţie de o importanţă incontestabilă. Gata! Nu ne mai rezumăm doar să vorbim despre megaproiecte, ci îl vedem deja pe primul în funcţiune. Ministerul Economiei nu mai poate tărăgăna veşnica problemă a reţelei învechite şi, în unele zone, supraîncărcate. A devenit evident faptul că, în vreme ce marii investitori aşteaptă un semnal clar privind îmbunătăţirea infrastructurii, men-ţinerea status quo-ului nu ar reprezenta de-cât o declaraţie a neputinţei sau, de ce nu, chiar a rea-voinţei.

La finele anului trecut, Martin pakov-ski, la acea vreme şeful operaţiunilor din Dobrogea ale CEZ, ne declara că „piaţa electricităţii din România va trebui să se adapteze noii situaţii, arunci când întregul proiect de 600 de MWh va deveni func-ţional”. Atât pentru ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - n.r.), cât şi pentru opCoM (operatorul pieţei de Energie Electrică - n.r.) şi transelectrica echilibrarea consu-mului şi a generării va fi destul de dificilă, în mod special în cazul capriciosului vânt.

Cu toate neajunsurile, proiectele mari continuă să curgă, iar dacă măcar jumătate

s-ar concretiza, România ar putea deveni în câţiva ani pionierul energiei verzi în Europa Centrală şi de Est. Nu trebuie ignorat nici potenţialul extraordinar al sectorului în pri-vinţa generării de „slujbe verzi”, într-o peri-oadă de criză în care luminiţa de la capătul tunelului abia mai pâlpâie. Ca să vă faceţi o idee, numai parcul de la Fântânele-Cogea-lac a creat 500 de locuri de muncă exclusiv pentru români. Asta înseamnă dezvoltare locală reală, dar şi o posibilă soluţie de sto-pare a exodului de specialişti în străinătate.

pe plan regional, România are marele avantaj că multe dintre proiecte sunt în stadiu avansat de implementare. Iar asta nu ne-a spus-o vreun oficial de la minister, ci unul dintre managerii gigantului General Electric. Dar, după cum arată Rod Chris-tie, preşedintele pentru Europa Centrală şi de Est al General Electric Energy, marii investitori sunt foarte atenţi la riscuri. Re-spectiv la stabilitatea monedei, la schimbul valutar, la coerenţa politicilor de încurajare şi la continuitate. tocmai de aceea e nevoie ca politicile energetice să nu se schimbe o dată cu guvernul, iar bâlbâielile legislative ca în cazul Legii 220 să reprezinte doar o excepţie.

pentru a afla mai multe despre acest su-biect, vă invităm să lecturaţi cover-story-ul „provocarea energiei verzi” - o prezentare amănunţită a actualulului context energe-tic, bazată pe cifre, statistici şi prognoze, dar şi a obstacolelor şi avantajelor pe care le întâmpină în România proiectele de in-vestiţie în surse regenerabile de energie.

EDITORIAL

de livia cimpoeru

intră în reţeanergia verde

6 GREEN REpoRt

10 40

60

24

38

30

GREEN REpoRt 7

BusINEss10 GBI - topul celor mai verzi

companii din România16 siveco, liderul companiilor verzi18 Interviu Răzvan Nicolescu:

„Avem nevoie de o strategie realistă pentru regenerabile”

24 olandezii preferă lumina curată30 Cover story:

provocarea energiei verzi38 Renovatio solar ia energia

din soare40 Zece hoteluri eco-friendly

în destinaţii exoticeopINII44 Ionuţ purica: Curge petrol

în Golful Mexic45 Magor Csibi: Cine deţine puterea:

statul sau corporaţiile?46 Alex Bara: Agenţia Europeană

a DeşeurilorGREEN LIvING50 Cartonaş roşu pentru spaţiile verzi54 ursul, victima

„depăşirilor la hectar”60 Fotoreportaj: Amsterdam,

oraşul celor un milion de biciclete66 Invitatul lunii:

Alex Burcea, Mandinga68 Interviu: Bicicleta „Fixie”,

noul trend urban74 Ecosophia predă lecţia naturii 75 sfaturi eco de la liceeni pentru

sectorul business

66

54

50

68

GREEN REpoRt EstE EDItAtă DE AhEAD INtERNAtIoNAL sRL

stR. oLtENI, NR.3 sECtoR 3, BuCuREştI

tEL.: (021) 310.63.97; FAx: (021) 316.28.23.

DIRECtoR ExECutIv: RALuCA FIşER

[email protected]

DIRECtoR EDItoRIAL: CoRNELIu BELCIuG

[email protected]

REDACtoR-şEF: LIvIA CIMpoERu

[email protected]

REpoRtERI: LoREDANA pANă

[email protected] RALuCA pEtREsCu

[email protected]

CoLABoRAtoRI: MAGoR CsIBI, ALExANDRu BARA,

DR. IoNuţ puRICA, JoEL MAkoWER, ILEANA MăGuREANu, EMILIA popA,

sALvAţI DELtA, vIItoR pLus, GREEN REvoLutIoN

EDItoR: DIANA pAşA

EDItoR CooRDoNAtoR WEB: RoxANA BuCAtă

[email protected]

EDItoRI WEB: soRINA CovRIG

[email protected] ALINA CoLDEA

[email protected] CARMEN ALBIştEANu

[email protected]

vÂNZăRI:CosMIN GALERIu

[email protected]

FotoGRAFII: ANItA vIZIREANu

ILustRAţIE CopERtă:istoCkphoto

LAyout & Dtp: MIhAELA uNtARu

tIpAR: MAstERpRINt supERoFFsEt

„Green Report“ foloseşteserviciile agenţiilor Agerpres şi Reuters

Revista „Green Report“ este tipărităpe hârtie netratată cu clor.

Nu

ME

şI

pR

EN

uM

E:

AD

RE

sA:

FIR

MA

:

tE

LEFo

N/F

Ax

:

E-M

AIL

:

Pen

tru

a vă

abo

na la

rev

ista

Gre

en R

epor

t, c

ompl

etaţ

i ace

st ta

lon

şi e

xped

iaţi

-l p

rin

fax

la n

umăr

ul (0

21) 3

16.2

8.23

. C

ostu

l unu

i abo

nam

ent p

e un

an

este

de

56 d

e eu

ro +

TV

A 9

%, p

lăti

bili

în le

i în

cont

ul

SC A

head

Int

erna

tion

al S

RL

: RO

30B

RD

E44

5SV

2298

4674

450

des

chis

la B

RD

Avi

aţie

i; co

d fi

scal

RO

158

5833

0

„Green Report“ - primul ziar on-line de mediuwww.green-report.ro vă oferă zilnic cele mai noi şi mai utile informaţii, interviuri, co mentarii şi analize realizate de echipa noastră redacţională.

pe www.green-report.ro veţi găsi şi cele mai importante ştiri furnizate de agenţiile de presă, ziarele locale, naţionale şi internaţionale, oNG-uri, organizaţii internaţionale, institute de cercetare sau site-uri specializate.

www.green-report.ro

8 GREEN REpoRt - BusINEss

GREEN REpoRt - BusINEss 9

România va trebui să-şi rezolve în cel mult două luni problemele de mediu legate de poluarea aerului, riscând

altminteri să dea socoteală în faţa Curţii Europene de Justiţie. oficialii europeni au transmis în acest sens o avertizare au-torităţilor de la Bucureşti, care au im ple-mentat doar parţial regulile europene pri-vind calitatea aerului.

„CE a decis să solicite României, Belgiei şi Greciei să implementeze în totalitate legislaţia uE a calităţii aerului. Cele trei state membre uE nu au reuşit, până în prezent, să limiteze excesul de emisii de particule de dimensiuni reduse aflate în sus pensie, denumite pM10 (pulberi în sus pensie cu un diametru mai mic de 10 microni - n.r.)”, se arată într-un comunicat al Comisiei. potrivit documentului, în urma deschiderii unei proceduri de infringement, România a cerut o amânare care, în prezent, este în stadiul de analiză.

Standarde stricte pentru PM10„problema particulelor în poluarea

ae rului prezintă riscuri serioase pentru sănătate. sunt necesare standarde stricte pentru protejarea cetăţenilor uE. Este esenţial ca aceste standarde să fie respectate pe deplin în zonele unde amânările nu sunt aplicabile”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Janez potocnik.

statele uE pot cere exceptarea de la re-gulile privind limitele cantităţilor de particule pM10 până în iunie 2011, însă excepţiile sunt

supuse anumitor condiţii, subliniază Comisia. Astfel, ţările trebuie să demonstreze că au luat măsuri pentru respectarea legislaţiei până la termenul-limită extins şi că implementează un program în privinţa asigurării calităţii aerului, stabilind acţiuni de reducere a sus pensiilor în fiecare zonă cu probleme.

Poluarea aerului, tradiţie în Capitală

particulele pM10 sunt prezente în prin-cipal în emisiile poluante industriale, ale traficului şi instalaţiilor casnice de încălzit. Aceşti poluanţi pot cauza astm, probleme cardiovasculare, cancer pulmonar şi moarte prematură.

În România, din anul 2005 şi până în prezent nu s-au înregistrat niciodată con-centraţii ale prafului care să respecte limita admisă, este concluzia şocantă a statisticilor furnizate recent pentru „Green Report” de Agenţia Naţională de protecţie a Mediului (ANpM). Astfel, aparatele au arătat între 62 şi 40 de micrograme pe metru cub de pulberi în suspensie.

În Bucureşti, pulberile au fost măsurate prin metoda de referinţă gravimetrică. Media anuală a depăşit valoarea-limită pentru pro-tec ţia sănătăţii umane în toate punctele de măsurare din Bucureşti. ApM Bucureşti mo nitorizează, conform cerinţelor direc ti-ve lor uE, concentraţiile de pM10, pulberi foarte fine care pot pătrunde foarte adânc în sistemul respirator. valoarea-limită anuală este de 40 micrograme/mc.

Juliei Gillard, noul premier al Australiei,pentru ofensiva sa menită să impună un preţ naţional pe carbon, după mai multe consultări cu companiile din industrie şi cu alegătorii. Predecesorul ei, Kevin Rudd, a fost criticat dur pentru că a amânat adoptarea legislaţiei privind schema de comercializare a emisiilor pentru carbon.

autorităţilor române,pentru ignoranţa cu care tratează de cel puţin 10 ani problemele care stau la originea efectelor devastatoare ale inundaţiilor din România. În fiecare an sunt luate prin surprindere şi dau vina pe natură, uitând de defrişările necontrolate, de construcţiile ilegale din albiile râurilor şi de breşele sistemelor de îndiguire.

Bonsaiul de Aur

Drujba de fier

CE somează România să reducă poluarea aerului

uLtIMA oRă

BusINEss FoCus

Consumatorii, mass-media şi investitorii vor putea şti, începând din acest an, care sunt cele mai verzi companii din România prin apariţia topului „Green Business Index” (GBI). De ce era nevoie de un astfel de clasament şi care sunt oportunităţile şi provocările unei afaceri prietenoase cu mediul?

Aflaţi de la companiile care şi-au măsurat „indicele verde” şi proiectele sustenabile la prima ediţie a GBI.

TexT de raluca peTrescu

GBI - Topul celor mai verzi companii din România


Compania de software siveco Ro-mânia a fost desemnată cel mai sustenabil business din România în

primul top al companiilor verzi, realizat de Asociaţia Green Revolution în parteneriat cu Ministerul Mediului. La competiţia GBI s-au înscris 180 de companii din diverse domenii de activitate, o echipă de experţi independenţi analizând investiţiile şi ini-ţiativele acestora în proiecte ce reflectă responsabilitatea şi grija pentru mediu. Locul secund în GBI i-a revenit companiei holcim România sA, urmată de Danone pDpA sRL.

Clubul investitorilor în protecţia mediului

Companiile care fac eforturi pentru a-şi reduce efectele asupra mediului vor fi evaluate şi premiate anual prin participarea la GBI. Noutatea realizării unui astfel de clasament este însăşi introducerea unui nou criteriu de analiză a mediului de afaceri românesc.

Green Business Index va furniza in-for maţii pentru mass-media şi or ga ni za-ţii le nonguvernamentale, dar şi pentru in vestitorii români şi străini. topul va fi rea lizat în fiecare an, ceea ce va permite mo nitorizarea companiilor participante şi evo luţia activităţilor lor sustenabile.

Evaluarea primei ediţii GBI s-a realizat în baza unui chestionar standardizat, struc-turat pe şapte domenii: Dezvoltare durabilăImpact asupra mediuluiTransport�Utilizarea resurselor în cadrul

companieiAchiziţii verziDeşeuri

Domeniile de activitate ale societăţilor par ticipante au fost: industrie (18,64%), co merţ (17,85%), transport (1,78%), co-lectarea şi tratarea deşeurilor (8,92%), alimentare cu apă şi canalizare (3,57%), ac-tivităţi de birou (23,21%), te le co mu ni caţii (1,78%), construcţii (12,5%), alte tipuri de activităţi (12,5%).

Recunoaştere publică şi mobilizare

Ce înseamnă însă o astfel de iniţiativă pentru mediul de afaceri românesc? André Fraga Figueiredo, head of International Development pentru Renovatio Group, pune accentul pe schimbarea de atitudine prin încurajarea politicilor verzi.

„Comportamentul responsabil şi sus-tenabil nu a devenit încă o normalitate. prin urmare, iniţiativele şi reuşitele tre-buie recompensate prin recunoaştere pu-blică. Ierarhizarea contează mai puţin,

importantă şi notabilă este existenţa Green Business Index şi modul în care reuşeşte să-i mobilizeze pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de energie regenerabilă, eco-lo gie şi dezvoltare durabilă”, a explicat Figueiredo.

Green Business Index este o iniţiativă a Asociaţiei Green Revolution, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi pădurilor, pentru a sprijini eforturile depuse de companiile de stat sau private de a transforma economia românească într-una sustenabilă.

„Asociaţia Green Revolution a iden-tificat nevoia ca aceste eforturi să fie cunoscute şi recompensate, sperând că se vor constitui într-un exemplu pentru tot mediul de afaceri românesc”, subliniază preşedintele Asociaţiei Green Revolution, Raluca Fişer.

Siveco, afacerea sustenabilă a anului

În urma evaluării Green Business Index, siveco România a obţinut cel mai mare punctaj general.

Având în vedere că activitatea pe care o desfăşoară nu este una dintre cele mai poluante, preocupările managementului si veco pentru protecţia mediului derivă în principal din responsabilitate şi mai puţin din obligativitate. Compania deţine un parc auto modernizat, încurajează mersul cu bicicleta şi renunţarea la deplasările inutile cu mijloace auto şi aeriene. Deţine un program de management energetic, pune accent pe implicarea personalului angajat în raţionalizarea consumului energetic şi colectează selectiv deşeurile. A rezultat că siveco România acordă o atenţie sporită tuturor aspectelor de mediu şi excelează în domeniul transportului şi achiziţiilor verzi.

Green BUsIness InDexacordă anual zece distincţii: şapte premii I pentru fiecare

categorie în parte, marele premiu GBI şi premii de excelenţă.

Marele premiu GBI este acordat companiei care a demonstrat în cursul anului precedent (2009)

că are capacitatea, voinţa şi resursele de a transforma activitatea proprie într-un

„Green Business”. Premiile de excelenţă sunt

acordate pentru cele mai importante proiecte

şi investiţii de mediu.

PenTrU econoMIA

roMâneAscă


BusINEss FoCus

Dezvoltare durabilă vs criză financiară

pe fondul crizei financiare, producţia a început să scadă în numeroase economii avansate, amplificată de declinul cererii. Criza economică afectează însă şi mediul înconjurător. pe de-o parte, efectele sale sunt pozitive, în sensul că lipsa cererii şi scăderea producţiei au redus consumul de resurse naturale, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră sau cantitatea de deşeuri generată. pe de altă parte, lipsa surselor financiare a determinat anumite companii să renunţe parţial sau total la investiţiile verzi şi la unele proiecte de cercetare pentru gestionarea problemelor de mediu.

Cu toate acestea, companiile care au înţeles că grija pentru mediu se traduce prin consum responsabil şi o eficientizare a activităţilor economice au cele mai multe şanse de supravieţuire şi dezvoltare.

„sustenabilitatea este oportunitatea se colului xxI. Cine nu crede acest lucru azi, mâine nu va mai avea un business, nu va mai avea consumatori, nu va mai avea

parteneri. perioda de criză este un moment în care trebuie să te gândeşti în primul rând la viitor, nu doar la prezent. Este cel mai bun moment în care poţi să schimbi, să reconstruieşti businessul astfel încât să fie unul câştigător pe termen lung”, crede Loredana Caradimu, Business unit Director ogilvyone.

Viitorul „sună” verdeRedirecţionarea atenţiei companiilor

către politici investiţionale sustenabile este o tendinţă relativ recentă în România, rezervată încă societăţilor multinaţionale. Reprezentanţii acestora admit faptul că, pentru parteneri şi clienţi, „înverzirea” afacerii nu este încă un criteriu major de selecţie, dar atrag atenţia că se preconizează o schimbare de mentalitate. „piaţa este reactivă, raportându-se la penalizările şi obligaţiile legislative, la recompensa de imagine pe piaţă, şi prea puţin la impactul de mediu şi social”, crede Alex Bara,

consultant de mediu şi membru al comisiei de experţi implicaţi în realizarea GBI. El a apreciat că politicile verzi sunt analizate mai ales din perspectiva reducerilor de preţ şi de materii prime generate, a dis-counturilor faţă de competitorii de pe piaţă şi a amortizării investiiţilor.

„Nu există studii, dar cred că în general clienţii au alte cerinţe de la companie, şi nu cât de eco este”, e de părere şi Bogdan Ioachim, Corporate Affairs la Departamentul de Nutriţie şi Director pentru Europa de sE în cadrul companiei Danone. Cu toate acestea, compania face eforturi susţinute pentru a reduce impactul asupra mediului, fiind desemnată, în baza evaluării GBI, câştigătoare la cate-goria „utilizarea resurselor”. La nivelul societăţii există o serie de programe pentru managementul energetic, minimizarea consumului de apă şi gaze naturale, sen-sibilizarea şi implicarea angajaţilor în ra-ţio nalizarea resurselor, proceduri privind

coMPAnIe clAsAMenT GenerAl

SIVECO România Locul 1

Holcim România SA Locul 2

SC DANONE PDPA SRL Locul 3

Coca-Cola HBC România Locul 4

SC Rompetrol Rafinare SA Locul 5

Ecosistem SRL Locul 6

Carpatcement Holding Locul 7

SC Agacon SRL Suceava Locul 8

Eco-X SRL Locul 9

SC Rompetrol Petrochemicals SRL Locul 10

ToP 10 Green BUsIness

FAcIlITăţI FIscAle PenTrU InvesTIţII verzI75% dintre companiile din întreaga lume consideră că investiţiile verzi pot fi stimulate prin acordarea unor facilităţi fiscale guvernamentale, potrivit unui sondaj efectuat recent, la nivel internaţional, de furnizorul de soluţii pentru spaţiile de lucru regus.studiul relevă că doar 37% din com paniile intervievate îşi monitorizează emisiile şi mai puţin de o cincime (19%) îşi măsoară amprenta de carbon generată de propria activitate. 46% din companii ar investi în echipamente cu emisii reduse de carbon doar dacă acele costuri de exploatare ar fi similare sau mai mici faţă de costurile aferente echipamentelor convenţionale. Doar 40% dintre respondenţi au investit până în prezent în echipamente cu emisii reduse de carbon şi doar 38% dintre companii au inclus în politica lor investiţii de acest gen.

Ierarhizarea contează mai puţin, importantă şi

notabilă este existenţa Green Business Index şi modul în care reuşeşte să-i mobilizeze pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de energie regenerabilă, ecologie şi dezvoltare durabilă.

André Fraga Figueiredo, head of International Development Renovatio Group

piaţa este reactivă raportându-se la

penalizările şi obligaţiile legislative, la recompensa de imagine pe piaţă, şi prea puţin la impactul de mediu şi social.

Alex Bara, consultant de mediu

îmbunătăţirea procesului de producţie în vederea reducerii cantităţii de deşeuri, colectarea şi valorificarea deşeurilor re-zultate în urma activităţii, proceduri pentru utilizarea raţională a combustibililor şi hâr-tiei. În plus, la nivelul grupului sunt sta-bilite anual ţinte pentru fiecare ţară privind reducerea amprentei de carbon.

Cerinţă de natură economicăÎn contextul evoluţiei concurenţei, ma na-

gementul companiilor se orientează tot mai des spre măsuri de reducere a con su mului de resurse, gestionarea co res pun ză toare a de şeurilor, gestionarea efi cientă a trans por-turilor, alegerea clien ţilor şi cola bo ratorilor pe criterii de sus te nabilitate ce duc, în final, la amor tizarea substanţială a costurilor.

„Conştientizarea beneficiilor pe care politicile green le aduc în contextul actual este extrem de valoroasă deoarece consumul responsabil şi eficient al resurselor este o cerinţă nu numai pentru protecţia mediului, dar şi una de natură economică”, crede Anca Crahmaliuc, Marketing & Communication Manager siveco.

Raportul realizat pe baza evaluărilor GBI atestă faptul că societăţile româneşti au început să acorde o atenţie sporită protecţiei mediului. Explicaţia este că poluarea poate genera cheltuieli ne pre-văzute, cu efect destabilizator şi prejudicii grave de imagine, dar şi că există o dorinţă de îmbunătăţire a calităţii mediului.

[email protected]

Green PolIcy, BUsIness oPPorTUnITy Dacă în românia politicile green sunt o tendinţă relativ recentă, „im-portată” de multinaţionale, şi se traduc mai ales prin reducerea con-sumului, la nivel mondial companiile tind să dirijeze tot mai multe fonduri pentru produse şi servicii prietenoase cu mediul. Potrivit unui studiu realizat de ernst&young, şapte din zece mari companii in ter-naţionale intenţionează să suplimenteze fondurile pentru programe destinate să combată schimbările climatice. Aproape 50% din directorii celor 300 de companii implicate în studiu au declarat că au planificat să cheltuiască cel puţin 0,5% din venituri pe măsuri de eficientizare energetică. 90% dintre ei au explicat că acţiunile lor sunt determinate de cererea clienţilor. În plus, 65% dintre companii plănuiesc să dezvolte produse şi servicii noi, cu o amprentă de carbon redusă. În pofida nesiguranţei în privinţa măsurilor internaţionale pentru combaterea încălzirii globale, „companiile iau totuşi măsuri pentru că văd că aceasta este o problemă de afaceri şi o oportunitate de a genera noi venituri”, a explicat Melanie steiner, de la ernst&young.


NEWs Ro

Grupul italian de utilităţi Enel va inaugura, în câteva săp tă-mâni, primele sale parcuri eoliene din România. Fulvio Conti, directorul general executiv al Enel, a prezentat

într-o întâlnire cu preşedintele traian Băsescu investiţiile de 700 milioane euro în modernizarea reţelei electrice, planificate în Româ-nia pentru următorii cinci ani. Anul acesta, Enel va aloca 210 mili-oane euro pentru investiţii. În cadrul întâlnirii de la Cotroceni, Conti a făcut refe rire la interesul Enel de a investi în energia regenerabilă, în contextul proiectelor de energie eoliană dezvoltate în regiunea tul-cea, precum şi în cărbune „curat”, energie nucleară şi hidro. Enel vrea să dezvolte în România turbine eoliene cu o putere instalată de 350 MW. Compania are în ţară circa 2,5 milioane clienţi şi operează o reţea electrică de 93.000 kilometri.

Becurile din primării vor fi colectate selectiv

Angajaţii administraţiilor publice locale vor colecta selectiv deşeurile de surse de lumină (tuburi fluorescente, becuri economice, becuri pentru iluminat stradal şi arhitectural)

începând cu acest an. Asociaţia Recolamp va pune la dispoziţie gratuit recipientele necesare depozitării deşeurilor, precum şi lo-gistica gestionării lor pentru a fi reciclate. Aceste deşeuri intră în categoria celor periculoase, iar legislaţia prevede obligativitatea colectării selective.

„Dorim să reducem până la eliminare poluarea pe care o generează sursele de lumină aruncate la groapa de gunoi”, a afirmat Raul pop, director general Recolamp. Campania a fost demarată de asociaţiile Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) - portalul www.MentineRomaniaCurata.ro şi Recolamp, cu sprijinul Gărzii Naţionale de Mediu.

Parteneriat pentru proiecte energetice

Compania elveţiană Repower şi firma de furnizare a energiei Elcomex EN vor derula în parteneriat proiecte de producţie a electricităţii de până la 260 MW. În plus, Repower are

în plan, de data aceasta în parteneriat cu firma Elcomex power, producţia de energie electrică în turbine eoliene de 30-50 MW, în hidrocentrale cu capacităţi de 50 MW şi în instalaţii fotovoltaice de 10 MW. Cele două companii au în plan şi producţia de energie într-o termocentrală pe gaz, de 200 MW. Repower a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că a cumpărat 80% din acţiunile Elcomex EN, care a în-registrat venituri de 70 milioane euro în 2009.

Enel va inaugura primele parcuri eoliene


Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a aprobat acorda-rea unui împrumut de 65 milioane euro pentru transporta-torul de energie transelectrica, în vederea finanţării unui

proiect de modernizare a reţelelor în valoare totală de 156 mili-oane euro. Investiţia transelectrica este compusă din opt sub-proiecte, din care şapte vizează modernizarea unor staţii electrice de transformare, potrivit BEI. transelectrica a bugetat pentru acest an investiţii de 485 milioane lei (114,3 milioane euro), din care 101 milioane lei vor proveni din taxe de racordare la reţeaua de transport plătite de companii.

Compania este controlată de stat, prin intermediul Minis-terului Economiei, care deţine 73,68% din acţiuni. Fondul pro-prietatea are o participaţie de 13,49%, în timp ce 12,81% din tit-luri sunt listate la Bursa de valori Bucureşti (BvB).

milioane euro pentru deşeurile din Mureş

Deşeurile din judeţul Mureş vor fi administrate la cele mai înalte standarde odată cu implementarea unui proiect de gestionare integrată, în valoare de aproximativ 54 mi lioane

euro. Aproximativ 31,5 milioane euro din suma totală reprezintă finanţarea europeană nerambursabilă, din fonduri structurale, umând ca peste şapte milioane de euro să vină de la bugetul naţional, iar peste 15 milioane euro să fie acoperite de Consiliul Judeţean Mureş. „Este, până acum, ca şi valoare, cel mai mare pro iect sem-nat, care va rezolva aproape integral problema deşeurilor în judeţul Mureş”, a declarat minstrul mediului şi pădurilor, László Borbély. El a amintit că în prezent functionează ilegal două gropi de gunoi, la târgul Mureş şi la Reghin, care ar fi trebuit să fie închise încă din 2009. proiectul va fi demarat anul acesta, urmând să fie finalizat până în 2013.

Parcul de la Fântânele, conectat la reţeaua naţională

Cel mai mare parc eolian din Europa a început să genereze electricitate din surse regenerabile fiind conectat la reţeaua naţională de electricitate. Cinci turbine produc deja energie,

urmând ca altele să fie pornite în decursul lunilor viitoare. „Acest pro-iect a adus România mai aproape de standardele uE. Este, de asemenea, un vot de încredere pentru climatul de investiţii local”, a declarat Mark Crandall, preşedintele Continental Wind partners (CWp). Dezvoltat şi administrat de CWp, parcul va avea la finalizare 240 de turbine cu o ca-pacitate de 600 MW. Compania energetică CEZ a asigurat finanţarea proiectului, iar asistenţa în construcţie şi echipamentul au fost furnizate de EnergoBit, viarom, GE Wind Energy, Areva şi Emon. La momentul finalizării, investiţiile vor totaliza 1,1 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare investiţie străină directă în România.

65 milioane euro pentru Transelectrica

54


Gestionare eficientă a documentelor

Companiile româneşti îşi pot reduce cu 30% consumul de hârtie, cu 45% timpul alo-cat documentelor şi cu 15% costul acestora datorită soluţiei de management al docu-mentelor dezvoltate de sIvECo.

sistemul sIvADoC rezolvă problemele critice ale organizaţiilor privind arhivarea electronică, indexarea, căutarea, securitatea, administrarea şi integrarea documentelor.

„Conştientizarea beneficiilor pe care politicile green le aduc în contextul actual este extrem de valoroasă deoarece consumul responsabil şi eficient al resurselor este o cerinţă nu numai pentru protecţia mediului, dar şi una de natură economică”, a declarat, pentru „Green Report”, Anca Crahmaliuc, Marketing & Communication Manager sIvECo. Compania consideră Green Bu-

soluţii de management al documentelor care reduc cu 30% consumul de hârtie, sisteme informatice de

management al deşeurilor, reciclare şi consum responsabil al resurselor la locul de muncă, dar şi transport „verde”

pentru angajaţi. toate aceste lucruri au făcut ca sIvECo, liderul caselor de software din ţară, să ocupe şi poziţia de lider al Green Business Index, primul top al companiilor

verzi din România, realizat de Asociaţia Green Revolution în parteneriat cu Ministerul Mediului.

TExT DE ROxAnA BuCATĂ

, liderul companiilor verzi

pRoFIL DE CoMpANIE

siness Index o iniţiativă foarte necesară, ve-nită la momentul oportun, care va constitui un imbold şi o motivaţie pentru companii, arătându-le că îşi pot revizui politica de me-diu şi cum o pot îmbunătăţi.

Sistem informatic pentru deşeuripe lângă sistemul de reducere a consu-

mului de hârtie, cei de la sIvECo au dez-voltat şi soluţii de management al deşeurilor. sistemul Informatic pentru Managementul Resurselor Materiale (sIMRIC), realizat de sIvECo România, în parteneriat cu INCDpM-ICIM Bucureşti şi universita-tea politehnica din Bucureşti, prevede ges-tionarea informatizată a deşeurilor, adică a tuturor activităţilor de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare ale acestora. Folosirea acestui sistem informatic modern are ca rezultat creşterea calităţii vieţii popu-laţiei, un mediu înconjurător nepoluat, pre-cum şi atragerea de investiţii noi şi crearea de locuri de muncă, arată Anca Crahmaliuc.

Fii GREEn la locul de muncăMăsurile de economisire a resurselor şi

de protejare a mediului încep chiar din biro-urile companiei, angajaţii fiind încurajaţi să respecte natura şi să eficientizeze consumul. „Recent, am lansat, la nivel organizaţional intern, campania «Fii GREEN», prin care îi încurajăm pe colegii noştri să folosească în mod responsabil resursele şi să colecte-ze materialele reciclabile. Echipamentele şi consumabilele uzate sunt direcţionate în sprijinul asociaţiilor Ateliere fără Frontiere şi Asociaţiei părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer”, a declarat Anca Crahmaliuc.

Mobilitate cu consum redus

sIvECo a ieşit câştigătoare şi la capi-tolul „transport” în cadrul Green Business Index, datorită strategiei verzi din acest do-meniu care constă atât în achiziţionarea de maşini noi, cu un consum redus de combus-tibil, cât şi în încurajarea folosirii mijloacelor de transport alternative.

Compania pune la dispoziţia angajaţilor, zilnic, şase microbuze pentru preluarea an-gajaţilor din diferite puncte din Capitală şi transportul lor către serviciu şi apoi către casă. În fiecare zi se fac 22 de curse pentru preluarea unui număr mediu de 400 de sa-lariaţi. Acest plan de mobilitate urmăreşte minimizarea consumului de combustibil, diminuarea cantităţii de noxe şi extinderea spaţiilor verzi în defavoarea celor alocate parcării.

„planul de mobilitate dezvoltat de com-panie demonstrează nu numai responsabi-litate faţă de protejarea mediului, ci şi grija faţă de sănătatea angajaţilor noştri, plus con-sideraţie faţă de condiţiile lor de transport spre şi de la birou”, spune Anca Crahmaliuc. planul de mobilitate este evaluat permanent prin monitorizarea gradului de încărcare a microbuzelor şi efectuarea de sondaje.

„Dacă microbuzele nu ar fi fost puse la dispoziţia angajaţilor, putem spune că Bucu-reştiul ar fi fost «încărcat» cu cel puţin 200

de autoturisme. Estimările noastre au arătat o reducere a emisiilor de Co2 de aproxima-tiv 28 tone pe an”, a mai spus reprezentanta sIvECo.

[email protected]

Raportul anual de dez-voltare sustenabilă a companiei, evidenţi-

at la nivel european în anul 2009 prin distincţia Ruban d’Honeur acordată de Eu-ropean Business Awards, in clude, la toate capitolele, activităţi dedicate protecţi-ei mediului, stadiul din anul în curs şi progresul realizat faţă de anul precedent. De asemenea, în cadrul iniţiati-vei Global Compact a Naţi-unilor Unite, raportul Com-munication On Progress (COP) include o componen-tă referitoare la implicarea companiei în implementa-rea şi respectarea politicilor de mediu.


sIveco roMânIA�Înfiinţare:la începutul anului 1992, astăzi fiind liderul caselor de software din ţară.�cifră de afaceri:49 de milioane de euro în anul 2009. �1.300 de clienţi:atât instituţii publice importante, cât şi companii private de referinţă. �Birouri locale:Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Galaţi, Craiova.�produse:compania oferă soluţii eficiente EAS, Document Management, Business Inteligence, eLearning, eHealth, eGovernment, eAgriculture, eCustoms şi eBusiness.

INtERvIu


ce rol va avea agenţia europeană de cooperare a autorităţilor de regle-mentare în domeniul energiei şi de ce este nevoie de acest organism?

Rolul agenţiei este de a impulsiona pro-cesul de creare a unei pieţe europene com-petitive de energie electrică şi gaz natural. Este nevoie ca această instituţie să eficien-tizeze cooperarea autorităţilor naţionale de reglementare şi să soluţioneze disputele transfrontaliere unde agenţia are competenţă decizională.

părerea mea este că această instituţie eu-ropeană se va transforma într-un reglementa-tor unic european, iar autorităţile naţionale de reglementare vor dispărea în aproximativ zece ani.

când va funcţiona efectiv agenţia şi care sunt principalele ei obiective?

Am desemnat recent directorul executiv (Alberto potoschink, fost CEo al operatoru-lui de piaţă italian - n.r.) şi a început procesul de recrutare de personal. practic, ACER tre-buie să fie funcţională din luna martie 2011.

Aş menţiona două obiective importante. unul este legat de găsirea unor soluţii care să faciliteze conectarea la sistemele de transport al energiei electrice produse din surse rege-nerabile (în special eolian) şi monitorizarea funcţionării pieţelor naţionale. Agenţia va pre-zenta rapoarte privind funcţionarea pieţelor naţionale, iar acest lucru va ajuta în special ţări ca România, în care atenţia nu este, din păcate, concentrată către crearea unei pieţe competi-

„Avem nevoie de o strategie realistă pentru regenerabile”La doar 32 de ani, Răzvan Nicolescu a fost numit vicepreşedinte al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei (ACER). România ocupă astfel o poziţie strategică în cadrul noii instituţii create la nivelul uE, care va juca un rol important în domeniul reglementării pieţei europene de energie. Într-un interviu acordat „Green Report”, reprezentantul român din Consiliul de Administraţie al ACER vorbeşte despre necesitatea cooperării statelor membre în domeniul energetic.

InTERVIu DE RALuCA PETRESCu

răzvAn nIcolescUDeţine un MBA obţinut la Solvay Business School din Bruxelles. Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti şi al Universităţii de Inginerie din Trento Italia, cu lucrarea de absolvire: „Impactul combustiei biomasei lemnoase asupra mediului înconjurător în regiunea Trentino”.

La începutul acestui an a fost ales vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Eu-ropene de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare în domeniul Energetic. În perioada 2006-2008, Nicolescu a fost reprezentantul României la UE pe probleme de energie, iar din 2008 face parte din echipa companiei OMV Petrom, unde ocupă poziţia de Corporate Public Affairs. Între 2007 şi 2008, Nicolescu a făcut parte din grupul de experţi UE-Rusia pe probleme de strategii energetice.


tive, ci doar către menţinerea unui sistem ine-ficient de protecţie socială prin preţ şi a unor practici de favorizare a unor agenţi economici în detrimentul altora. o astfel de politică nu este sustenabilă, efectele se vor vedea pe ter-men lung, şi cei afectaţi vor fi consumatorii.

ce avantaje ar putea avea românia prin existenţa unui reprezentant în consiliul de administraţie al acer?

Avantajul cel mai mare este că putem demonstra că românii pot fi competitivi în funcţii de decizie la nivel european şi că pu-tem contribui la procesul de elaborare a poli-ticilor europene într-o manieră foarte activă.

În ce va consta activitatea dumnevoas-tră ca membru în consiliul de admi-nistraţie al acer şi vicepreşedinte al agenţiei?

Consiliul de Administraţie conduce din punct de vedere administrativ instituţia, iar eu, împreună cu fostul ministru al econo-miei din polonia, piotr Wozniak, am fost aleşi să coordonăm pentru următorii doi ani funcţionarea acestui board al agenţiei. Nu este o slujbă permanentă. Ne vom întâlni de cinci-şase ori pe an şi vom lua numai decizii administrative. Deciziile de reglementare sunt luate de celălalt board al agenţiei - cel al reglementatorilor, unde sunt reprezentate

toate cele 27 de autorităţi naţionale de re-glementare, sub conducerea Lordului John Mogg, preşedintele Autorităţii de Regle-mentare din Marea Britanie.

cum aţi fost nominalizat, mai ales că aveţi doar 32 de ani?

Am fost propus de către ministrul econo-miei, Adriean videanu, şi ales în urma unui vot exprimat de cei 27 de ambasadori ai sta-telor membre uE. Ministrul videanu a avut curajul să desemneze un candidat foarte tâ-năr, având încredere în mine că pot câştiga un loc pentru România într-o competiţie ce se anunţa dificilă. până la urmă, calculul a fost corect, deşi nu a fost uşor deloc. Am fost doisprezece candidaţi, concurând pe cinci locuri, trei dintre cei doisprezece fiind la momentul respectiv miniştri în funcţie. În urma votului ambasadorilor uniunii Euro-pene, m-am clasat pe primul loc, obţinând un mandat de şase ani.

În alegere a contat faptul că eram cunos-cut în mediul de la Bruxelles, că mi-am fă-cut cunoscută viziunea despre direcţiile de dezvoltare a agenţiei, dar şi faptul că am fost sprijinit foarte mult de Ministerul român al Afacerilor Externe. ulterior, am fost ales de ceilalţi membri ca vicepreşedinte al Consiliu-lui de Administraţie, cu un mandat de doi ani.

aţi fost timp de trei ani, în perioada 2006-2008, reprezentantul români-ei la ue pe probleme de energie, fi-ind implicat în negocierea pachetului energie-schimbări climatice. credeţi că românia îşi poate atinge ţinta de creştere a ponderii energiilor regene-rabile de la 17,8%, cât e acum, până la 24% în 2020?

În negocierile pentru acest pachet, am reuşit să obţin pentru România cel mai mic procent obligatoriu de creştere dintre toa-te statele membre - 6,2%. Este important acest lucru, pentru că obiectivele asumate de statele membre sunt obligatorii şi nerea-lizarea lor va atrage amenzi foarte mari în anul 2020.

Chiar dacă procentul de creştere este cel mai mic, acesta nu va fi uşor de realizat de ţara noastră. Este nevoie de o strategie co-erentă şi realistă de promovare a energiilor regenerabile. Dezvoltarea trebuie să se facă simultan cu încurajarea dezvoltării unor in-dustrii autohtone de componente.

[email protected]

„Avem nevoie de o strategie realistă pentru regenerabile”

pRo&CoNtRA

Energia solară a fost considerată ani buni drept o alternativă mai sigură şi mai curată la arderea

combustibililor fosili, utilizată pentru a completa cererea crescândă de electricitate. totuşi, au existat

întotdeauna voci care au avertizat că tehnologia folosită în producerea energiei solare nu este lipsită

de impact asupra mediului. vă invităm să descoperiţi principalele avantaje, dar şi câteva dintre aspectele

mai puţin luminoase ale panourilor solare.

Pro:Cu toate că nu este lipsit de emisii, pro-cesul de producţie a panourilor solare este mult mai puţin poluant decât tehnologiile convenţionale bazate pe combustibili fosili. Energia produsă de panourile solare este cu până la 90% mai curată decât cea fur-nizată de combustibilii fosili. Gazul metan eli berează 450 grame de Co2, iar cărbunele 850 de grame, la producerea aceleiaşi can-tităţi de energie.Cea mai mare cantitate de poluare ge-nerată de panouri rezultă în urma procesu-lui de producţie, precum şi a transportului acestora. spre deosebire de alte tehnologii ce pro-duc energie din surse regenerabile (turbi-nele eoliene), panourile solare sunt perfect silenţioase. unul dintre marile avantaje ale panourilor solare este că pot produce ener gie în zone izolate, care nu sunt conectate la re ţeaua na-ţională. Acesta este principiul func ţio nării sateliţilor, care sunt alimentaţi în spaţiu de celule solare eficiente energetic. panourile solare pot fi eficiente în unele zone ale globului, iar noile tehnologii permit creşterea eficienţei producţiei şi în zilele în-norate. Instalaţiile pot fi montate pe acoperiş, fapt ce elimină problema identificării unui spaţiu potrivit. un alt avantaj este costul. Deşi investiţia iniţială în panouri poate fi mare, odată insta-late, acestea furnizează energie fără niciun cost, ceea ce amortizează rapid investiţia. Folosirea energiei solare reduce de pen-den ţa de combustibilii fosili.

Panourile



se ştie cu certitudine că panourile solare poluează. Însă o fac mult mai puţin decât combustibilii convenţionali, astfel ele sunt o alternativă mai bună de producere a energiei decât cărbunele sau gazul metan. Iar pe măsură ce tehnologia avansează, preţurile tot mai mici şi performanţele crescute ale sistemelor cu panouri solare vor face ca ele să fie din ce în ce mai utilizate în întreaga lume.

TExT DE RALuCA PETRESCu

solareconTrA:panourile solare nu sunt o tehnologie complet verde, iar producerea de energie electrică cu ajutorul lor presupune emisii de Co2, la fel ca în cazul combustibililor fosili. Diferenţa constă în cantitate. Estimativ, un metru pătrat de panouri so-lare eliberează în atmosferă o cantitate de Co2 ce variază între 75 şi 314 kg/an. Astfel, în condiţii normale, producerea unui kWh de energie electrică prin intermediul panou-rilor solare duce la eliberarea a 70-150 grame de Co2 în atmosferă.un mare minus al panourilor solare este preţul iniţial de achiziţie şi insta lare. În plus, în cazul clădirilor mari sunt necesare mai multe panouri pentru a furniza energia ne-cesară, ceea ce poate fi foarte costisitor. Costurile pentru realizarea izolaţiei ter-mice şi a sistemelor de încălzire sunt mai mari decât pentru cele clasice.Energia solară poate genera electricitate doar pe timpul zilei. starea vremii poate afecta eficienţa panou-rilor solare, ceea ce restrânge aria lor de uti-lizare. practic, dispozitivele sunt ineficiente în zonele în care predomină anotimpul ploios. Amplasarea imobilului pe axe geografice incorecte determină scăderea randamentu-lui instalaţiei. În zonele industriale, cu multă poluare atmosferică, eficienţa panourilor are, de asemenea, de suferit. Cele mai scumpe, bine construite şi avan-sate panouri funcţionează cu o eficienţă de 40%. Aceasta înseamnă că, din cantitatea de lumină care intră în contact cu panoul, doar 40% este utilizată în procesul de producţie a energiei. producţia celulelor fotovoltaice necesită me tale toxice (mercur sau cadmiu) şi eli-be rează Co2, care contribuie la încălzirea globală. Cresc riscurile de distrugere în caz de calamităţi, panourile fiind vulnerabile în ca-zul intemperiilor.

GREEN BuILDINGs

Românii care vor să-şi instaleze în locuinţe sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă

îşi pot depune dosarele pentru pro-gramul „Casa verde” începând cu 1 iulie. persoanele fizice pot ob-ţine finanţare nerambursabilă prin agenţiile judeţene de mediu din localităţile unde domiciliază. Bugetul total alocat programului pentru anul 2010 este de 110 mi-lioane de lei, fiind distri-buit la nivelul fiecărui ju-deţ, în funcţie de numărul de locuitori. programul, care se adresează exclusiv persoanelor fizice, constă în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru Mediu, în funcţie de tipul in-stalaţiei, astfel: până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor sola-re, până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură şi până la 6.000 lei pentru centralele termice pe bază de paleţi.

Programul „Casa Verde” a devenit operaţional

sediul pricewaterhouseCoopers din Londra, cunoscută drept cea mai sus-tenabilă clădire din capitala Marii

Britanii, va folosi biocombustibil pentru ge-neratoarele de electricitate începând de anul acesta. Construcţia, localizată lângă tower Bridge, va utiliza biocombustibilul pentru trei generatoare de electricitate, care vor asigura un sfert din nevoile sale energetice. pentru alimentarea generatoarelor se vor folosi lunar aproximativ 45.000 de litri de biodiesel B100, care urmează să fie furnizaţi de compania uptown oil. De asemenea, administratorii clădirii pricewaterhouse-Coopers vor colecta uleiul vegetal uzat de la restaurantele şi hotelurile din zonă pentru alimentarea celor trei generatoare.

Aer condiţionat solar de la LG

Compania LG a lansat la sfâr-şitul lunii iunie un aparat de aer condiţionat care func-

ţionează cu energie solară, menit să scadă factura la electricitate a propri-etarului, dar şi amprenta de carbon a locuinţei. un panou solar este fixat pe modulul de exterior al aparatului, capabil să producă până la 70 waţi de electricitate pe oră, pe timpul zilei. Cantitatea este suficientă pentru ali-mentarea procesului de purificare a aerului al aparatului. Calculele com-paniei arată că emisiile de carbon ale aerului condiţionat solar vor fi mai mici cu 212 kilograme în 10 ani faţă de un aparat obişnuit, echivalând cu 780 de pini plantaţi în aceeaşi perioadă.

Biodiesel pentru cea mai verde clădire

din Londra


GREEN REpoRt 23

FoCus INtERNAţIoNAL


Olanda - România: 1-0spre deosebire de statul român, inexpli-

cabil de îngăduitor cu companiile care nu-şi respectă obligaţiile de reciclare, statul olan-dez consideră infracţiune economică refuzul companiilor de a finanţa sistemul de recicla-re a becurilor, tuburilor fluorescente şi cor-purilor de iluminat.

„penalizarea e dură, de până la zece la sută din cifra de afaceri a companiei. De aceea nici nu am avut până acum cazuri grave de necon-formare”, a explicat pentru „Green Report” Jeroen Bartels, general manager al LightRec

10% din cifra de afaceri. La această sumă ameţitoare se poate ridica amenda pentru producătorii şi importatorii de surse de lumină din olanda în cazul în care se sustrag obligaţiei de reciclare a produselor uzate. Chiar dacă sistemul de colectare nu funcţionează încă la parametrii ideali, avantajul olandezilor e că au la graniţă, în Belgia, una dintre cele mai mari fabrici de dezasamblare şi neutralizare a surselor de lumină.

TexT de livia cimpoeru

Olandezii preferă lumina curată


Nederland, organizaţia colectivă care preia obligaţia reciclării în numele companiilor de profil. LightRec este structurată după un model similar organizaţiei Recolamp din Ro-mânia, care, pe baza fondurilor provenite de la companiile membre, finanţează sistemul de colectare şi reciclare ale deşeurilor din surse de lumină. ţintele de reciclare sunt, potrivit legii, obligatorii şi proporţionale cu cantităţile de produse introduse pe piaţă.

În ciuda proverbialei lor pasiuni pentru reciclare şi a infrastructurii de invidiat, olan-dezii se confruntă, la rându-le, cu obstacole în zona reciclării becurilor. Anul trecut, LightRec a colectat în total 2.138 de tone de deşeuri, cifră care n-a mai crescut din anul înfiinţării asociaţiei, acum patru ani. Cauza principală - introducerea pe piaţă a becuri-lor economice, cu durată mai lungă de viaţă, dar şi criza, care a scăzut vânzările. păstrând proporţiile, stagnarea poate fi remarcată şi în România. În ciuda creşterii numărului de parteneriate încheiate cu ministere, institu-ţii publice şi administraţii locale, Recolamp a colectat anul trecut 140 de tone de deşeuri specifice, în scădere de la cele 164 de tone colectate în 2008.

una zic, alta facÎn prezent, LightRec Nederland face

efor turi să convingă companiile specializate în instalarea şi mentenanţa sistemelor de lu-mină din marile clădiri de birouri să colecteze separat deşeurile pentru a fi preluate gratuit de asociaţie. De aici vin cele mai mari canti-tăţi de deşeuri, având în vedere că administra-torii înlocuiesc toate sursele de lumină o dată la patru ani. „Din păcate, mulţi spun că sunt dispuşi să facă acest lucru, dar în practică nu o fac şi preferă să arunce tot la groapa de gunoi sau să vândă dispozitivele încă funcţionale pe piaţa second-hand”, regretă Jeroen Bartels.

În România, situaţia Recolamp este şi mai dificilă, având în vedere că legislaţia deficitară oferă destule portiţe de scăpare aşa-numiţilor „free riders”. Este vorba despre companii-le neasociate în vreo organizaţie colectivă, care au posibilitatea de a declara pe propria răspundere că şi-au îndeplinit ţintele de reci-clare. problema este însă că actuala lege, hG 448/2005, nu specifică exact cum pot fi veri-ficate şi penalizate.

În acest context, companiile membre Re-colamp care îşi respectă obligaţiile şi aplică „taxa verde” pe fiecare produs sunt puse în si-tuaţia de a face faţă unei concurenţe neloiale. „Free-riderii” nu adaugă „taxa verde” la pro-dus, iar, automat, clienţii preferă să cumpere produsele lor, mai ieftine.

Asociaţiile colective cer Ministerului Me-diului de mai bine de doi ani să modifice hG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice pentru a clarifica mo-dul de verificare şi penalizare ale celor care nu respectă obligaţiile impuse de uE. „Asemeni producătorilor asociaţi în organizaţii colecti-ve, şi companiile care refuză să se asocieze ar trebui să fie supuse unei forme de garantare a îndeplinirii acestor obligaţii. Asta ar ajuta România să-şi îmbunătăţească semnificativ co lectarea DEEE-urilor”, subliniază Raul pop, director general Recolamp.

Indaver sau cum să faci reciclarea rentabilă

spre deosebire de România, care, în lipsa unei fabrici de profil, e nevoită să-şi recicleze deşeurile de surse de lumină toc-mai în Germania, olanda are „la poartă” una dintre cele mai mari uzine de reciclare din lume, dotată cu o linie specială pentru tuburi fluorescente.

Compania belgiană Indaver a dezvoltat lângă Antwerp, la graniţa cu olanda, un adevărat orăşel al reciclării, în care-şi găsesc sfârşitul, pe lângă alte tipuri de deşeuri, şi miile de tone de becuri şi corpuri de ilumi-nat colectate de LightRec.

Dotată cu ultimele tehnologii în dome-niu, fabrica Indaver procesează anual, în cele trei incineratoare, peste un milion de tone de deşeuri de surse de lumină. În total, 92,5% din deşeu este recuperat, restul ajun-gând la groapa de gunoi. Din proces rezul-tă 89,18% sticlă, 3,32% metal şi 0,0006% mercur. o mare parte din sticlă reintră în circuitul economic, fiind folosită la fabrica-rea unui tip de ţiglă foarte rezistent.

În ce priveşte componenta periculoasă a deşeurilor - mercurul - aceasta e recu-perată din pudra fluorescentă a becurilor şi depozitată în condiţii de siguranţă, în aşa-numite „salt cells” impermeabile. În prezent, piaţa nu face rentabilă refolosirea mercurului.

penalizarea pentru neconformare e dură,

de până la 10% din cifra de afaceri a companiei.

Jeroen Bartels, general manager

LightRec Nederland

Instalaţiile Indaver recuperează din lămpi

pudra fluorescentă, sticla şi metalul, care

redevin materie primă pentru viitoarele produse

Foto

: Ind

aver

Gro

up


FoCus INtERNAţIoNAL

Singuranţa înainte de toate

Cum a ajuns Indaver una dintre cele mai mari companii de reciclare din Europa? „pia-ţa europeană este foarte matură şi plină de companii puternice. Însă ne-am stabilit ca priorităţi siguranţa şi calitatea, îmbunăţirea continuă a tehnologiei şi rentabilizarea cos-turilor. trebuie să creşti mereu ca să nu fii înghiţit”, explică Danny Claes, directorul tehnic al fabricii de lângă Antwerp.

tocmai de aceea, Indaver are un depar-tament complet dedicat îmbunătăţirilor tehnologice, care, pe de-o parte se preocupă de reducerea impactului activităţilor asupra mediului, dar pe de altă parte găseşte şi solu-ţii de reducere a costurilor. „Avem standarde foarte înalte în privinţa calităţii şi protecţiei mediului. Mulţi dintre clienţii noştri vin şi ne cer să găsim soluţii eficiente şi rentabile pen-tru rezolvarea problemelor lor”, arată Claes.

Compania e preocupată şi de securitate angajaţilor implicaţi în manevrarea mate-rialelor periculoase, analizând săptămânal eşantioane de sânge prelevate de la aceştia. „Întotdeauna alegem calea cea mai sigură, încercând să luăm în calcul şi ceea ce nu este interzis în mod clar de lege, dar ceea ce re-prezintă acea zonă gri din legislaţie”, mai ex-plică Claes.

Viziune „verde” la Philipspreocuparea olandezilor pentru mediu

pleacă însă chiar din „fabrica de becuri”, unde noile tehnologii şi produsele de ultimă generaţie sunt la mare căutare.

olanda este ţara de origine a celei mai mari companii producătoare de echipamen-te de iluminat din lume - philips Lighting, cu sediul central la Eindhoven. Compania fabri-că de la produse casnice (becuri fluorescente, lămpi pe bază de vapori de mercur şi sodiu) până la corpuri de iluminat profesionale (iluminat infraroşu, iluminat teatral, dipo-zitive pe bază de ultraviolete pentru purifi-carea apei şi aerului) şi dispozitive LED. La Roosendaal, în sudul olandei, philips deţine o fabrică dedicată cercetării şi dezvoltării, unde se nasc cele mai noi generaţii de becuri şi tuburi fluorescente cu eficienţă energetică mare. Acestea sunt rezultatul programului „Greenvision”, care a făcut ca 31% din totalul

vânzărilor de astăzi să fie reprezentat de cele 800 de noi game de produse „verzi”.

până acum, compania a investit în noile produse şi tehnologii verzi 400 de milioa-ne de euro. „Noi vedem sustenabilitatea ca pe o oportunitate de business. suntem primii pentru că investim în inovaţie. Nu putem concura cu chinezii la cantitate, dar suntem foarte concentraţi asupra calităţii”, arată hans Dahlkamp, program manager la philips tL Factory. El admite că philips trebuie să facă faţă astăzi unor competitori puternici din Asia, precum toshiba sau sam-sung, care sunt „mari, rapizi şi ieftini”, însă tocmai de aceea compania „înaintează azi rapid pe partea de LED-uri”.

31%din produsele vândute de philips Lighting fac

parte din gamele „verzi”

Amprenta de carbon, în registre

Fabrica de la Roosendaal, de pe liniile căreia ies toate produsele noi ale compa-niei, are o suprafaţă egală cu 44 terenuri de fotbal. Clădirea este eficientă energetic, iar consumul de electricitate se bazează în mare măsură pe panouri solare. Linia funcţionează non-stop, cu 330 de angajaţi în cinci schim-buri, şi are o capacitate de 3.000 de tuburi fluorescente/oră, adică unul la fiecare secun-dă. 25% din producţie este exportată în afara Europei. unul dintre cele mai bine vândute

produse este tubul fluorescent t5, al cărui conţinut de mercur a fost scăzut la 1,4 mi-ligrame faţă de 2 miligrame, cât conţineau tuburile din vechea generaţie. o altă calitate esenţială este faptul că dimensiunile acestuia au fost reduse la aproape jumătate. Implicit, şi deşeurile rezultate după ieşirea din uz a produselor.

„Măsurăm şi raportăm amprenta de car-bon a fiecărei fabrici pe care o deţinem. Cal-culăm tot ce ţine de transporturi şi de lanţul de producţie, inclusiv amprenta de carbon a furnizorilor noştri”, rezumă Dahlkamp în-treaga filosofie „verde” a companiei philips Lighting.

Noi vedem sustenabilitatea ca

pe o oportunitate de business.

hans Dahlkamp, program manager la philips tL Factory

Indaver Group�Fabrici: Belgia, Olanda, Irlanda,

Marea Britanie, Portugalia, Italia, Polonia, Germania�Volum total de deşeuri tratate:

3 milioane tone/an�Cifră de afaceri:

365 milioane euro/anNumăr de angajaţi: 1.400

phIlIps lIGhTInG�Angajaţi:

44.000, în întreaga lume�Fabrici: Olanda, Belgia, Germania,

Franţa, Marea Britanie, Polonia, SUA, Brazilia, India, Indonezia, Thailanda, China, Coreea de Sud, Spania şi MexicCotă de piaţă: Europa - 39% În lume - 23%

Specialiştii de la Philips Lighting Application Centre, din Eindhoven, studiază diferite scenarii de lumină pentru locuinţe, spaţii comerciale şi baruri

GREEN It

Microsoft a realizat o aplicaţie inteligentă, menită să redu-că consumul de electricitate,

care permite computerului să rămână ac-tiv în reţea chiar şi atunci când este oprit. Aplicaţia se numeşte sleep proxy şi ajută la reducerea consumului energetic al pC-ului cu până la 60%-80% faţă de modelul pe care aplicaţia nu a fost instalată.

potrivit unui studiu efectuat anul tre-cut, în statele unite, pC-urile lăsate por-nite când nu sunt folosite produc cheltu-ieli suplimentare de peste două miliarde de dolari pe an companiilor americane.

Aplicaţie Microsoft pentru reducerea consumului


Computerele viitorului, mai rapide şi cu impact mai mic

până în 2016, industria It va atinge un nivel al puterii serverelor de nouă ori mai mare decât în prezent, în vreme ce consumul de energie va rămâne acelaşi, potrivit companiei Intel EMEA. Industria It produce anual 830 de milioane de tone de dioxid de carbon, adică

2% din emisiile globale totale. Cu toate acestea, folosirea tehnologiei performante poate ajuta la reducerea cu 15% a emisiilor la nivel global până în 2020. „până în 2014 vor exista două miliarde de pC-uri, viteza va creşte de 17 ori, însă consumul de energie se va înjumătăţi. În centrele de date, încăperi pline de calculatoare, o provocare o reprezintă mecanismele de răcire, iar apa este una dintre cele mai limitate resurse”, a declarat Guenther Juenger, director of corporate affairs, Intel EMEA, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Bucureşti. În strategia Intel de reducere a impactului asupra mediului sunt cuprinse creşterea vitezei procesoarelor şi designul acestora, dar şi reducerea consumului casnic de energie electrică, folosind tehnologii care indică nivelul de electricitate folosit în gospodărie şi care pot ajuta la eliminarea consumului inutil.

Telefon din plastic reciclatsony Ericsson a lansat, la sfârşitul lunii iunie,

modelul Cedar, un telefon mobil realizat din plastic reciclat, destinat consumatorilor inte-

resaţi de protecţia mediului.telefonul include toate opţiunile şi serviciile

pentru modelele tradiţionale. pe lângă faptul că are o carcasă realizată din plastic reciclat, telefonul este eficient din punct de vedere energetic, iar manualul de utilizare este în format exclusiv electronic. Mai mult, ambalajul reduce cantitatea de deşeuri rămase în urma comercializării.

sony şi-a propus să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră până la zero, până în 2050. planul ver-de al companiei se numeşte „Road to Zero” (drumul către zero emisii) şi nu presupune doar reducerea de-şeurilor şi a emisiilor, ci şi utilizarea a cât mai puţine materiale din plastic.

NEWs INtERNAtIoNAL

uE, cu ochii pe energia regenerabilă din Sahara

uNIuNEA EuRopEANă ar putea importa energie solară din nordul Africii peste cinci ani, estimează Guenther oet-tinger, comisar european pentru Energie, citat de Reuters.

uE susţine proiecte de energie solară în sahara, din care speră să obţină 20% din consumul din surse regenerabile până în 2020. „Cred că unele proiecte care vor demara în următorii cinci ani ne pot aduce sute de megawaţi pe piaţa europeană”, a declarat oettinger după o întâlnire cu miniştrii energiei din Algeria, Maroc şi tunisia. El a adăugat că volumele iniţiale vor fi generate de mici proiecte-pilot, însă cantitatea va creşte pe măsură ce proiectele încep să funcţioneze. unul dintre proiecte este Desertec, în valoare de 400 de miliarde de euro. pentru a transporta energia verde din Africa spre Europa vor fi construite cabluri electrice, numite interconec-toare, pe sub Marea Mediterană.


Liber la forare în Golful Mexic

INtERDICţIA tEMpoRARă de forare la mare adâncime în Golful Mexic, impusă de Administraţia suA, a fost ridicată în urma unei decizii judecătoreşti. Acţiunea a fost intentată de mai

multe companii petroliere după ce, pe 27 mai, preşedintele Barack obama introdusese un moratoriu prin care interzicea temporar fora-jul la mare adâncime. Judecătorul federal Martin Feldman a declarat că interdicţia nu este justificată întrucât motivul exploziei este încă ne-cunoscut, şi ar fi nedrept ca orice forare să fie considerată periculoasă. De asemenea, el a avertizat că interdicţia de forare ar avea „un efect incomensurabil” asupra industriei, economiei locale şi resurselor ener-getice americane. potrivit declaraţiei de avere a lui Feldman, acesta are acţiuni la cel puţin opt companii petroliere, inclusiv transocean Ltd., deţinătoarea platformei care a explodat în Golful Mexic.

Indienii cumpără trenuri eco „made in China”

o CoMpANIE ChINEZă va furniza cinci garnituri de tren cu amprentă redusă de carbon pentru autorităţile din India, transmite agenţia xinhua. Zhuzhou Electric

Locomotive a semnat acordul cu compania siemens, cea care contractează proiectul din New Delhi. primul tren va fi livrat în noiembrie 2011, iar restul de patru garnituri vor fi construite până în martie 2012. Noile trenuri vor face legătura între capitala New Delhi şi oraşul satelit Gurgaon. Fiecare garnitură va fi alcătuită din trei vagoane ce economisesc energia şi reduc poluarea fonică. Fiecare tren va putea transporta până la 1.010 de persoane la viteză de 80 de kilometri pe oră. Economia de energie este estimată la 20.000 de kilowaţi/oră pe an. valoarea contractului nu a fost făcută publică.

GE Energy intră pe pieţele din norvegia şi Suedia

CINCI tuRBINE EoLIENE demonstrative offshore vor fi instalate de GE Energy, în cadrul a două parteneriate sepa-rate cu două companii norvegiene şi una suedeză. GE a sem-

nat un acord de colaborare cu norvegienii de la statoil şi Lyse, pentru a realiza împreună studiile de fezabilitate tehnică şi de mediu în ve-derea construirii unui proiect eolian demonstrativ offshore. proiect-ul va fi dezvoltat în 2012 în ţinutul Rogaland, pe coasta de sud-vest a Norvegiei. Anul viitor, GE intenţionează să instaleze onshore un dispozitiv cu acţionare directă. Conceput special pentru exploatarea offshore, dispozitivul va fi asamblat în portul Göteborg din suedia, în cooperare cu compania suedeză Gothenburg Energy. Ambele proiecte vor include cele mai mari turbine eoliene din flota GE, un dispozitiv de 4,0 megawaţi, prevăzut cu un rotor de 110 metri.

uE amână „taxa verde” pe energie

CoMIsIA EuRopEANă a amânat posibilitatea taxării combustibililor fosili în funcţie de cât dioxid de carbon produc, în pofida faptului că propunerea era aşteptată

la începutul lunii iunie, susţin oficiali europeni citaţi de „Earth times”. La începutul lunii au apărut declaraţii potrivit cărora Comisia Europeană (CE) intenţionează să modifice o directivă în vigoare, astfel încât să existe două elemente care să compună taxa - o componentă energetică şi una legată de emisiile de dioxid de carbon. susţinătorii consideră că aşa-numita „taxă verde” va ajuta uE să-şi îndeplinească obiectivele legate de schimbările cli-matice (ţinta 20-20-20) şi va oferi statelor membre afectate de datorii o nouă sursă de venit. Criticii sunt de părere că măsurile riscă să devină o povară pentru industrii, care încearcă să-şi revină din recesiune.

oRAşELE ChINEZE vor fi nevoite să-şi coordoneze eforturile de a îmbunătăţi calitatea aerului odată cu noul mecanism de protejare a atmosferei ce va fi implementat

în 2015. În afara programului de control al poluării cu dioxid de sulf vor fi stabilite ţinte de emisii pentru oxizii de azot în trei zone grav afectate de poluare. De asemenea, vor fi stabilite ţinte de con-sum pentru energia pe bază de combustibili fosili în anumite zone. planul are ca scop reducerea poluării aerului şi a efectelor sale - ploile acide şi smogul, care au devenit fenomene obişnuite în China în ultimii ani şi reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor. Cele trei zone poluate cărora li se adresează planul ecologic au avut peste 100 de zile pe an afectate din cauza poluării. Regiunile, lo-cuite de peste 200 de milioane de oameni, ocupă doar 6,3% din suprafaţa Chinei, însă consumă 40% din cărbunele statului şi pro-duc jumătate din volumul de oţel.

Poporul chinez, chemat la lupta cu smogul

NEWs INtERNAtIoNAL


CovER stoRy


potenţialul eolian al României, estimat la 14.000 MW, este considerat cel mai mare din sud-estul Europei, astfel că investitori din toată lumea se uită cu interes la ţara noastră şi cântăresc foarte serios beneficiile şi dezavantajele pe care le găsesc aici. pe partea balanţei care se înclină în favoarea înfiinţării unei afaceri în acest domeniu stă legislaţia, care oferă stimulente producătorilor de energie şi preluarea cu prioritate a electricităţii în reţea. Mai mult, la finele anului trecut, în România existau turbine eoliene de doar 14 MW, astfel că plaiurile pe unde bate vântul sunt încă goale. totuşi, actuala infrastructură a sistemului energetic românesc nu poate prelua mai mult de 4.000 MW eolieni, astfel că primii investitori vor fi şi primii introduşi în sistem. totodată, birocraţia nu-i iartă nici pe iubitorii de energie verde: dezvoltatorii unui parc eolian au nevoie de nu mai puţin de 47 de avize pentru a finaliza investiţia.

TExT DE EMILIA POPA

CovER stoRy

„unde se construieşte cel mai mare parc eolian terestru din afara statelor unite?”,

i-a întrebat, recent, Rod Christie, manager al GE Energy pentru Euro-pa de Est, Rusia şi CsI, pe cei peste 40 de ziarişti din 15 ţări, reuniţi la un summit pe teme de energie verde în Germania. o rusoaică a răspuns con-vinsă: „În România!”. „Este cumva o glumă?”, a exclamat, nedumerit, un jurnalist englez.

Este cât se poate de adevărat! Grupul ceh CEZ construieşte în co-munele Fântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa cea mai mare fer-mă eoliană pe uscat din Europa, cu o capacitate finală de 600 MW, adică 240 de turbine. ţara unde, până acum, existau doar câteva turbine de mici dimensiuni, însumând numai 14 MW (0,02% din producţia naţio-nală), a atras atenţia investitorilor în energie eoliană din întreaga lume, cu proiecte de dimensiuni care uneori ating şi chiar depăşesc capacitatea unui reactor nuclear.

În acelaşi ritm, firme mari şi mici de pe piaţa locală, din care majorita-tea nu au nimic în comun cu energia, au văzut în acest sector un business de viitor şi speră să dea lovitura cu câteva sufluri de vânt. Astfel, opera-torul sistemului energetic românesc, transelectrica, a primit cereri pentru obţinerea avizelor necesare pentru

proiecte care depăşesc 30.000 MW, acestea ajungând la incredibila per-formanţă de a totaliza mai mult decât dublul potenţialului eolian al ţării, es-timat la 14.000 MW.

De la 14 MW, câţi erau la finele anului trecut, până la 14.000 de MW este o diferenţă care ar fi atras aten-ţia oricărui afacerist cu viziune şi cu un cont bancar rezonabil. Mai ales în condiţiile în care întreaga Europă (şi nu numai) pune un accent mai mare decât niciodată pe aspectele legate de protecţia mediului. Cum energia este cea mai poluantă industrie, produce-rea de electricitate cu zero emisii a devenit extrem de profitabilă după introducerea unor scheme generoase de încurajare a investiţiilor în această direcţie.

ţinta României, peste cea a uE

Directiva europeană din dome-niu, votată în vara anului 2009, denu-mită popular „Directiva 20/20/20”, stabileşte ţinte îndrăzneţe, dar nu imposibil de atins în segmentul ener-giei regenerabile. Astfel, ponderea energiei din surse neconvenţionale va trebui să crească cu 20% până în 2020, la fel şi eficienţa energetică, indicator care măsoară utilitatea unei unităţi de energie produse. Mai mult, cantitatea de emisii de dioxid de

carbon va trebui diminuată cu 20%. Actul normativ introduce şi obiecti-vul atingerii unei ponderi de 10% a biocarburanţilor în totalul combusti-bililor pentru transport.

Cu mult curaj, România s-a an-gajat să depăşească aceste ţinte şi să ajungă la o pondere de 24% a ener-giei produse din surse regenerabile în totalul consumului. Aceasta în condi-ţiile în care, în 2005, hidrocentralele şi biomasa folosită în mediul rural produceau deja energie nepoluantă care însemna 17% din consum. Însă, de atunci, nu s-au instalat decât ca-pacităţi de 14 MW eolieni, 70 MW în microhidrocentrale (hidrocentrale mai mici de 10 MW) şi circa 8 MW de biomasă, în timp ce, în domeniul fotovoltaic (producere de electrici-tate din surse solare), nu există nicio centrală care să livreze energie în sis-temul naţional.

Nevoia de strategieÎnsă poate România să ducă la

bun sfârşit dezvoltarea sectorului energiei regenerabile la nivelul pe care şi l-a asumat? La finele anului trecut, din poziţia de vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor străini, Mariana Gheorghe, care este şi CEo petrom, avertiza că atingerea ţintei asumate de România nu va fi uşoară. „obiectivul necesită un efort foarte mare, întrucât consumul de energie

Parcul eolian de la Fântânele a început să furnizeze

energie verde din luna iunie


va creşte de la an la an, hidrocentra-lele au o viaţă limitată şi unele nu vor mai funcţiona în 2020, iar biomasa este folosită tot mai puţin în mediul rural“, a spus ea.

Gheorghe a arătat că, pentru a se maximiza potenţialul ţării în sectorul regenerabilelor, este nevoie de o stra-tegie pe termen lung. „Nu este nevoie doar de un wish-list (listă de dorinţe - n.r.), ci de o strategie în adevăratul sens al cuvântului, care să fie elabo-rată de autorităţi, o înţelegere clară a viabilităţii investiţiilor în acest do-meniu, alături de un plan de acţiuni, care va da predictibilitate. Este ne-voie de o abordare serioasă şi profe-sională pe termen lung, nu doar până în 2020, ci până în 2050“, a subliniat şefa petrom. Compania sa a cumpă-rat, la rându-i, un proiect eolian de 45 MW, în funcţie de succesul căruia va continua extinderea în acest sector.

Certificate verzi în loc de tarife fixe

Ce au făcut autorităţile române în acest sector, având pe cântar o ţintă,

un sfat, dar şi penalităţi considerabile la capătul acestui drum, în cazul ra-tării obiectivului? Cu un an întârzie-re, în toamna 2008, în sfârşit a fost aprobată Legea pentru promovarea resurselor regenerabile de energie, care a primit în mod întâmplător toc-mai numărul 220, ca şi tensiunea la care utilizăm aparatele casnice. Însă, din păcate, chiar dacă a fost votată de parlament, legea nu a putut fi apli-cată, pentru că schema de sprijin pe care o introducea pentru încurajarea energiei nepoluante nu avea avizul Comisiei Europene, necesar întrucât erau promise investitorilor facilităţi de natura ajutorului de stat.

55de euro a costat anul trecut un

certificat verde

Astfel că a rămas în vigoare ve-chea schemă de sprijin, adoptată în 2005, potrivit căreia producătorii de

energie regenerabilă primesc câte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat în reţea, pe care îl pot valorifica separat faţă de energia propriu-zisă pe piaţa Certificatelor verzi din ca-drul opCoM, operatorul pieţei de electricitate din România. În acelaşi timp, furnizorii sunt obligaţi să achi-ziţioneze un număr de certificate verzi în funcţie de cantitatea de ener-gie comercializată, în baza unor cote anuale.

pentru 2010, furnizorii trebuie să cumpere certificate verzi care să echivaleze cu 8,3% din energia livra-tă de ei. În Europa, pentru sistemul de promovare prin intermediul cer-tificatelor verzi au mai optat şi po-lonia, Marea Britanie, suedia, Italia şi Belgia. Alte ţări folosesc sistemul feed-in-tariff pentru sprijinul investi-ţiilor, care garantează un preţ fix pe o perioadă de timp. unele voci din domeniu susţin că această schemă ar fi fost preferabilă, întrucât ţările

Nu este nevoie doar de un

wish-list, ci de o strategie în adevăratul sens al cuvântului care să fie elaborată de autorităţi, alături de un plan de acţiuni, care va da predictibilitate.

Mariana Gheorghe, CEO Petrom

resursa potenţial anual aplicaţia

Energie eoliană 23 TWh Energie electrică

Energie solară 1,2 TWh60 PJ

Energie electricăEnergie termică

Energie hidrodin care sub 10 MW

36 TWh3,6 TWh

Energie electricăEnergie electrică

Biomasă şi biogaz 318 PJ Energie termică

Energie geotermală 7 PJ Energie termică

potenţialul naţional al resurselor regenerabile

Su

rsa:

Str

ateg

ia e

ner

get

ică

a R

om

ânie

i


care au adoptat-o, precum spania sau Germania, au cel mai mare succes în dezvoltarea surselor regenerabile. De cealaltă parte, susţinătorii certifica-telor verzi argumentează că sistemul feed-in-tariff promovează costuri mai mari atât pentru producători, cât şi pentru populaţie, iar românii ar fi făcut cu greu faţă preţurilor la energie comparativ cu locuitorii ţărilor care utilizează acest sistem.

Legislaţie nouăÎnainte ca Legea 220 să apuce să

intre în vigoare, parlamentarii au şi modificat-o în această vară. una din-tre cele mai importante schimbări se referă la numărul de certificate verzi pe care le obţin producătorii de ener-gie din surse nepoluante.

Astfel, producătorii de energie eoliană primesc două certificate verzi până în 2017 şi unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat în reţea. pentru energia electrică produsă în micro-hidrocentralele noi, producătorii primesc trei certificate pentru fieca-re MWh livrat în reţea, două certifi-cate dacă microhidrocentralele sunt retehnologizate şi un astfel de docu-ment pentru 2 MWh, dacă centra-lele nu au fost modernizate. pentru producerea de energie din bio masă, biogaz şi sursă geotermală se acordă

trei certificate. Cele mai multe certi-ficate verzi, respectiv şase, vor primi producătorii de energie electrică so-lară (energie fotovoltaică), întrucât investiţiile în acest fel de centrale sunt foarte mari. Noul sistem de pro-movare se aplică pentru o perioadă de 15 ani pentru energia electrică produ-să în centralele noi.

Cotele anuale obligatorii pentru furnizorii de energie electrică sunt 8,3% pentru 2010, 10% pentru anul viitor, urmând ca ponderea să crească la 16% în 2015 şi la 20% în 2020.

până în 2025, certificatele verzi se vor putea tranzacţiona la o valoa-re minimă de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de 55 euro/certifi-cat. pe de altă parte, furnizorul care nu realizează cota obligatorie anuală este obligat să achite contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la

valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat (faţă de 70 de euro, cum era în legea iniţială).

Costuri mai maripreţul energiei regenerabile de-

vine astfel foarte mare, fiind format din preţul propriu-zis al electricităţii, plus costurile furnizorilor legate de obligaţia de a achiziţiona certificate verzi, la care se adaugă penalităţile pe care aceştia le plătesc dacă nu se conformează.

pentru producătorii de energie eoliană, de pildă, preţul pe care îl pri-mesc pentru un MWh livrat în reţea poate depăşi 100 de euro, incluzând cele două certificate verzi, dublu faţă de media preţurilor de producţie de anul trecut la nivel naţional, care a fost de circa 48 de euro/MWh. pe lângă bonusurile generoase, capaci-tăţile de producţie din surse regene-rabile au prioritate la livrarea energiei în reţea, în măsura în care nu este afectat sistemul energetic naţional.

„România are toate componen-tele pentru a fi un loc ideal pentru investitori: oferă un mediu competi-tiv, e poziţionată strategic, se află în dezvoltare, iar legislaţia din domeniul energiei regenerabile care stabileşte stimulente pentru investitori este extrem de atractivă”, este de părere Rod Christie, preşedinte pentru Eu-ropa Centrală şi de Est, Rusia şi CsI al GE Energy, divizia de tehnologie energetică a gigantului american Ge-neral Electric (GE), companie care livrează turbinele pentru parcul CEZ din Dobrogea.

1,5milioane de euro

este investiţia aproximativă pentru

instalarea unui mW eolian

Mixul energetic al României în 2009

evoluţie preţ regenerabile 2005-2009 din raport anre


CovER stoRy

Nu e loc pentru toţiDar care este partea întunecată a

turbinelor eoliene? În primul rând, sistemul energetic românesc are o capacitate redusă de a prelua toate proiectele eoliene pentru care inves-titorii cer avize, în condiţiile în care vântul este o resursă greu de estimat şi controlat, iar producţia de energie trebuie planificată minuţios pentru a nu exista nici deficit, nici excedent.

„sistemul energetic românesc poa te prelua 3.000-4.000 MW eo-lieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW în cinci ani”, explică Adrian Băicuşi, directorul general al transelectrica. Astfel că doar un sfert din cererile actuale de instalare a turbinelor se vor materializa.

Deci cine sunt, până la urmă, cei care vor beneficia de puterea vântu-lui? Investiţiile mari, de circa 1,5 mili-oane de euro pentru fiecare MW in-stalat, şi recuperarea investiţiei în cel puţin zece ani fac ca proiectele eolie-ne să rămână un segment exclusivist de afaceri, disponibil doar pentru marile companii energetice. „Dacă marii operatori europeni nu inves-tesc, proiectele micilor dezvoltatori vor rămâne doar pe hârtie“, explică Adrian Băicuşi.

De aceeaşi părere este şi Rod Christie. „proiectele eoliene în Ro-mânia au devenit o marfă”, spune el. Astfel, Christie exemplifică ce s-a întâmplat pe această piaţă în ultimii doi-trei ani: dezvoltatorii, cei care au iniţiat proiectele, au preferat să le vândă mai departe companiilor care au în acest sector principalul obiect de activitate.

La rândul lor, giganţii energetici care au venit în România s-au bucurat să găsească proiecte în diferite stadii de dezvoltare şi au avut de unde alege, preferându-le, de regulă, pe cele mai avansate.

Astfel, în apropiere de deja ce-lebrul parc al CEZ în valoare de 1,1 miliarde de euro, spaniolii de la Iberdrola au în plan dezvoltarea mai multor ferme eoliene, care vor tota-liza, în 2018, circa 1.600 MW şi vor necesita peste două miliarde de euro. şi italienii de la Enel construiesc deja astfel de ferme de 200 MW, pentru care vor aloca circa 350 de milioane de euro.

Energias de portugal are în dez-voltare două proiecte eoliene în Do-brogea de circa 230 MW cu investiţii de 300 de milioane de euro. petrom

a venit puternic din urmă şi a cumpă-rat anul acesta un proiect de 45 MW, investiţie de 100 de milioane de euro, în perspectiva dezvoltării pe acest segment.

turbine offshore şi în România

De ce preferă europenii să cum-pere proiecte gata avizate? turbi-nele eoliene nu pot produce energie până nu obţin nu mai puţin de 47 de aprobări, de la peste 20 de instituţii, precum Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, transelectrica, operatorul de distri-buţie din zona respectivă (Electri-ca, CEZ, Enel sau E.oN), Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Agenţia pentru protecţia Mediului, ARBDD, Autoritatea Aeronautică Civilă,

sistemul energetic românesc poate prelua 3.000-4.000

MW eolieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW în cinci ani.

Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica

resursele regenerabile din românia în 2009

Producţie 241.517 MWh Putere instalată 98,45 MW Su

rsa:

AN

RE

Ministerul Apărării Naţionale, Mi-nisterul de Interne, sRI, Agenţia de sănătate publică, Romtelecom, Direcţia de Cultură, Culte şi pa-trimoniu, Regia Autonomă pentru Drumuri Judeţene şi poduri, sNCFR, Conpet, Administraţia Naţională

pentru Îmbunătăţiri Funciare şi ofi-ciul pentru Cadastru.

Ce spun investitorii? „toţi se plâng, pentru că întregul lanţ de avi-zare durează foarte mult, chiar şi 18 luni”, arată Dana Duică, director executiv al Asociaţiei Energiei Eo-liene din România. Astfel că, de la momentul iniţierii proiectului, pot trece chiar şi trei ani până când tur-bina este ridicată. După invazia de proiecte eoliene terestre în România, încep să apară şi primii investitori în producerea de energie din vânt pe Marea Neagră (offshore).

Cea mai grea problemă este însă legată de costurile foarte ridicate de instalare a turbinelor pe mare, cu 50% mai mari faţă de o eoliană pe uscat, iar legislaţia românească nu în-curajează în mod special aceste inves-tiţii. Chiar şi aşa, există câţiva dezvol-tatori care au început să facă studii pe litoralul românesc al Mării Negre şi caută deja furnizori de echipamente.

Investitorii au la dispoziţie două soluţii în acest sens: fie instalează tur-bina în apropierea malului şi o fixea ză de fundul mării, fie apelează la turbi-nele flotante, care pot fi amplasate în larg, unde vântul este mult mai generos. Astfel de tehnologii sunt în testare în prezent la nivel mondial, iar siemens, liderul în eoliene offshore, promite că va aduce pe piaţă turbine-le flotante până la finele anului.

Ce urmează?După boomul din sectorul eolie-

nelor, care a lăsat într-un con de um-bră celelalte surse regenerabile, ex-perţii se aşteaptă ca şi alte sectoare să înregistreze creşteri. În primul rând, resursa solară, care, chiar dacă nu este suficientă pentru a produce electrici-tate la scară industrială, poate oferi soluţii extrem de atractive pentru asigurarea căldurii şi a apei calde. Iar cele şase certificate verzi acordate prin noua lege investitorilor din acest domeniu pot fi un impuls consistent. totodată, biogazul are un potenţial deosebit pentru România, în corela-re cu dezvoltarea agriculturii, la fel şi utilizarea biomasei.

pentru România, expansiunea sec torului regenerabilelor aduce in-ves tiţii considerabile pe timp de criză, la fel şi locuri de muncă. De exemplu, pe şantierul de la Fântânele al CEZ lucrează circa 500 de oameni, majoritatea localnici. totodată, în ceea ce priveşte reducerea poluării, turbinele eoliene cu emisii zero vor

înlocui în următorii ani capacităţi vechi din termocentrale, care şi-au depăşit atât durata de viaţă, cât şi ter-menele de aliniere la normele europe-ne de mediu.

posibile dezechilibre în sistemul energetic

La capitolul dezavantaje, produc-ţia neliniară din surse regenerabile poate crea serioase probleme siste-mului energetic naţional dacă funcţi-onarea acestuia se va baza din ce în ce mai mult pe capriciile naturii.

Astfel că instituţiile din domeniu, în special operatorul de sistem tran-selectrica, vor avea misiunea grea şi importantă de a echilibra sistemul, pentru ca energia produsă noaptea să poată fi utilizată, iar consumul mare

din timpul zilei să poată fi alimentat. Lipsa unei strategii tehnice în acest

sens ar crea serioase probleme reac-toarelor nucleare, care pot fi pornite şi oprite foarte greu, mai ales că Ro-mânia îşi va adăuga încă două astfel de reactoare până în 2018. vitală la acest capitol rămâne construirea unei hidro-centrale cu acumulare prin pompaj, care să consume energie în timpul nop-ţii pentru a urca apa în lacul de acumu-lare, resursă care va asigura producţia de energie din timpul zilei. România are în plan o astfel de hidrocentrală la tarniţa, judeţul Cluj, cu o capacitate de 1.000 MW. De asemenea, transe-lectrica urmăreşte înfiinţarea unui dis-pecer de vânt, care să prognozeze mult mai clar resursa eoliană.


compania capacitate Investiţie

Iberdrola 1.600 MW 2 mld. euro

CEZ 600 MW 1,1 mld. euro

Energias de Portugal

230 MW 300 mld. euro

Enel 200 MW 350 mil. euro

Petrom 45 MW 100 mil. euro

cei mai mari investitori în eoliene din românia

România are toate componentele pentru a fi un

loc ideal pentru investitori: oferă un mediu competitiv, e poziţionată strategic, se află în dezvoltare, iar legislaţia este extrem de atractivă.

Rod Christie, preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi CSI al GE Energy

InvesTI}IIle InTră șI În zonA echIPAMenTelor

Expansiunea surselor regenerabile nu le-a dat idei de business doar producă-torilor de energie, ci şi celor de echipamente. Astfel că în România au apă-

rut primele astfel de fabrici. Compania elveţiană Windex intenţionează să con-struiască o fabrică de turbine şi palete eolie-ne în judeţul Constan-ţa, investiţie care se va ridica la 25 de milioa-ne de euro, potrivit lui Nicolae Simion, direc-tor general al diviziei din România. Aceasta va fi prima fabrică de turbine eoliene din Ro-mânia. Centralele vor avea o capacitate cu-prinsă între 225 kW şi 2,5 MW. Potrivit lui Si-mion, fabrica va fi funcţională peste un an şi va avea circa 100 de angajaţi.

La Satu Mare funcţionează încă din iunie prima fabrică de panouri fotovoltai-ce din ţară. Investiţia aparţine grupului Renovatio şi a necesitat 10 milioane de euro. Deocamdată, producţia este destinată exportului, însă compania mizează pe expansiunea energiei solare în România în următorii ani.

pRoFIL DE CoMpANIE


servicii complete de producţie, instalare şi mentenanţă, dar şi consultanţă oferită clienţilor în domeniul energiei fotovoltaice sunt atuurile strategice ale Renovatio solar pentru a se detaşa pe o piaţă aflată în plină expansiune. parte a Renovatio Group, Renovatio solar este o companie românească producătoare de panouri fotovoltaice de calitate superioară, furnizoare de servicii EpC şi de soluţii la cheie. sprijinirea topului Green Business Index a însemnat un statement al echipei Renovatio în promovarea iniţiativelor de afaceri verzi din România.


ia energia din soare

Renovatio solar este o companie tâ-nără care a intrat în forţă pe piaţa energiei fotovoltaice din România

în contextul în care cele mai multe investi-ţii private au vizat până în prezent sectorul eolian. Lansată în vara acestui an, compania a investit în producţia fabricii de panouri fo-tovoltaice zece milioane euro.

Renovatio solar produce nouă tipuri de panouri fotovoltaice, atât monocristaline, cât şi policristaline, cu puteri nominale cu-prinse între 225 şi 250 Wp. produsul final este gândit pentru un client care caută fiabi-litate şi o durată de exploatare cât mai lungă.

„pentru a putea oferi acest lucru, utilizăm cele mai avansate şi cele mai eficiente teh-nologii din punctul de vedere al costurilor. Acestea sunt încorporate în soluţii practice, care pot fi integrate cu uşurinţă în sistemul electric domestic sau pot fi utilizate pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni”, a declarat André Fraga Figueiredo, head of International Development pentru Renova-tio Group.

potrivit acestuia, linia de asamblare este complet automatizată, iar componentele utilizate în producţie provin de la furnizori de renume din domeniu.

Fabrica are o capacitate de producţie de 250.000 de panouri/an, care pot furniza un total de 50 MWp pe an.

Deziderat: independenţa energetică

Cu toate că România are un potenţial imens în sectorul solar, proiectele mari au întârziat să apară, cei mai mulţi investitori orientându-se către piaţa energiei eoliene.

„Dacă vorbim strict despre România, provocările pieţei sunt lipsa unui cadru le-gislativ funcţional care să transforme do-meniul într-unul atractiv pentru investitorii în proiecte de amploare, dar care în acelaşi timp să stimuleze consumatorii domestici să-şi reducă gradul de dependenţă energeti-că şi chiar să livreze în reţea energia curată în exces produsă de panourile instalate pe pro-priul acoperiş”, a mai spus Figueiredo.

pe de altă parte, ţările uniunii Europene sprijină dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă prin scheme de suport menite să încurajeze investiţiile în domeniu. Însă, potrivit reprezentanţilor Renovatio Group, lentoarea cu care evoluează cadrul legislativ pentru energie regenerabilă în România nu face din această piaţă una atractivă pentru investiţii, cu toate că există potenţial.

Soluţii personalizateÎn ceea ce priveşte piaţa europeană, prin-

cipala provocare a producătorilor din secto-rul fotovoltaic o reprezintă produsele de sla-bă calitate, la preţuri reduse, ce vin dinspre platformele de producţie asiatice.

„soluţia companiei este simplă şi repre-zintă principalul avantaj competitiv: oferta de vânzare este însoţită de servicii speciali-zate de instalare, operare şi mentenanţă. pe oricare dintre pieţele unde activează, există echipe locale dedicate care pot executa lu-crările de instalare şi pot asigura serviciile le-gate de operarea şi mentenanţa sistemelor”, explică reprezentantul Renovatio Group.

serviciile EpC (engineering, procure-ment, construction) şi asistenţă post vân-zare fac diferenţa pe piaţă, iar compania îşi susţine oferta de produse cu servicii speci-alizate atât pentru proiecte domestice de mici dimensiuni, cât şi pentru parcuri foto-voltaice. În plus, Renovatio Group deţine propriul departament de Cercetare şi Dez-voltare, care sprijină eforturile companiei de a îmbunătăţi constant parametrii de calitate şi eficienţă.

Iniţiativele verzi trebuie recompensate

Fiind prin însăşi natura activităţii o com-panie care încurajează utilizarea energiei din surse regenerabile, Renovatio solar a susţi-nut realizarea primului top al companiilor verzi din România, Green Business Index. Încurajarea unei astfel de iniţiative repre-zintă un alt mod de a promova investiţiile în dezvoltare sustenabilă ale companiilor, indi-ferent de domeniul lor de activitate.

„Comportamentul responsabil şi sus-tentabil nu a devenit încă o normalitate, prin urmare, iniţiativele şi reuşitele trebuie recompensate prin recunoaştere publică. Ie-rarhizarea contează mai puţin, importante şi notabile sunt existenţa Green Business In-dex şi modul în care reuşeşte să-i mobilizeze pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de energie regenerabilă, ecologie şi dezvoltare durabi-lă”, a mai spus André Fraga Figueiredo.

[email protected]

Ierarhizarea contează mai puţin, importante

şi notabile sunt existenţa Green Business Index şi modul în care reuşeşte să-i mobilizeze pe toţi cei implicaţi şi interesaţi de energie regenerabilă, ecologie şi dezvoltare durabilă.

André Fraga Figueiredo, Head of International Development

10 milioane euro este investiţia în fabrica renovatio solar17 angajaţi în românia, liniade asamblare fiind complet automată250.000 de panourifotovoltaice vor fi produse anual


Fabrica în care sunt asamblate panourile fotovoltaice dispune de cele mai noi tehnologii


eco-friendly în destinaţii exotice

10hoteluri Fie că ideea ta de excursie include cocktailuri cu

umbreluţă pe plajă, drumeţii prin pădure sau evadări în sate uitate de lume, pretutindeni există opţiuni

eco-friendly. pensiuni şi hoteluri verzi în toate stilurile şi intervalele de preţ pot fi găsite astăzi aproape oriunde, de pe străzile din san Francisco până pe pajiştile din kenya. şi cum numărul de opţiuni ecologice este în creştere, nu

există nicio scuză pentru a nu locui eco în următoarea călătorie! „Green Report” vă prezintă zece dintre

destinaţiile favorite ale ecoturiştilor, nominalizate de site-ul Independent traveler.


orchArD GArDen hoTel (San Francisco, California)

orchard Garden hotel a fost, la data deschiderii, în noiembrie 2006, singurul hotel din oraşul san Francisco certificat de us Green Building Council pentru design ecologic. Cele 86 de camere, în care fumatul este interzis, sunt dotate cu un sistem de economisire a energiei care opreşte automat alimentarea cu electricitate în cameră atunci când un oaspete părăseşte încăperea şi o reporneşte când el se întoarce. hotelul foloseşte becuri economice, iar camerele sunt dotate cu grupuri sanitare cu flux redus şi produse de baie organice. hotelul se apropie de comunitate găz-duind opere ale artiştilor locali. preţul unei camere duble porneşte de la 120 de euro pe noapte.

TIAMo resorTs (Insula South Andros, Bahamas)

pentru o escapadă tropicală care să fie şi luxoasă, şi prietenoasă cu mediul luaţi calea bungalourilor de pe plaja privată tiamo Resorts, ascunsă pe insula Andros din arhipelagul Bahamas. staţiunea este alimentată 100% cu energie solară, iar clădirile au fost construite de localnici din lemn adus din păduri exploatate responsabil. tiamo foloseşte toalete cu sisteme de compostare şi de tratare a apei pentru a minimiza deşeurile şi chiar îi implică pe vizitatori, împachetând subtil produsele de plastic şi încura-jându-i să le ia acasă la plecare pentru a le recicla (nu există programe de reciclare în Bahamas). Camerele duble, cu preţuri ce pornesc de la 700 de euro pe noapte, includ mese, activităţi, acces la internet şi transferuri la aeroport.

cAMPI yA KAnzI (Mtito Andei, Kenya)

Apropie-te de cele cinci animale celebre ale Africii (bivolul, elefantul, leopardul, leul şi rinocerul) şi susţine nativii din comunitatea Maasai la Campi ya kanzi, o tabără de lux safari din sudul kenyei. tabăra şi cei 650 de kilometri pătraţi sunt deţinute de tribul Maasai, care lucrează îm-preună cu colaboratori italieni pentru a conserva viaţa sălbatică specifică zonei şi pentru a le oferi vizitatorilor experienţe personalizate. până la 14 vizitatori pot fi cazaţi în şase colibe acoperite cu stuf, toate construite din materiale locale, fără tăierea niciunui copac. Electricitatea şi apa caldă sunt produse cu energie solară, iar meniul include ouă, lapte şi legume organice. Camerele duble costă de la 950 de euro pe noapte, cu tot cu mese, activităţi şi transferuri la aeroport.

GrAycoTe Inn (Bar Harbor, Maine)

hanul Graycote oferă tot confortul şi farmecul unei pensiuni tipic engle-zeşti „bed&breakfast” cu un specific eco-friendly. utilizarea resurselor a fost raţionalizată prin iluminat eficient energetic, cuptoare şi instalaţii de aer condiţionat, echipamente de economisire a apei. pentru a reduce cantitatea de deşeuri a fost implementat un program de reciclare. La mi-cul dejun puteţi savura cafea organică şi produse din gastronomia locală. Aşezarea hanului, la doar cinci minute cu maşina de la parcul Naţional Acadia şi la câţiva paşi de magazinele şi restaurantele din Bar harbor, este ideală pentru o ieşire cu consum mic de carburanţi. Cazarea costă 75 de euro pe noapte şi include micul dejun.

BInnA BUrrA MoUnTAIn loDGe (Queensland, Australia)

Adânc în pădurea subtropicală din parcul Naţional Lamington din Que-ensland se găseşte Binna Burra Munte, o pensiune eco unde turiştii se pot bucura de drumeţii, pot observa zecile de specii de păsări şi se pot implica în numeroase programe de educaţie ecologică. La cazare puteţi opta în-tre corturi stil safari sau camere în complex. Binna Burra a fost fondat în 1933 pe terenuri care erau defrişate şi utilizate în agricultură. odată cu apariţia complexului, terenul a fost adus treptat la starea iniţială şi la aspectul tropical. pe lângă iniţiativele de eficientizare a consumului de apă şi de energie, Binna Burra sprijină numeroase proiectele de cercetare în parcul naţional. o noapte la cort costă 40 de euro, iar la cameră - 135.

TenUTA DI sPAnnocchIA (Siena, Italia)

Dacă doriţi un sejur relaxant sub soarele toscan, încercaţi tenuta di spannocchia, o fermă ecologică unde se produc carne, ouă, cereale, legu-me, miere, vin şi ulei de măsline. vizitatorii sunt încurajaţi să descopere ferma şi să se implice în activităţile ei de zi cu zi, bazate pe tehnici de agri-cultură durabilă. Menajul se face o dată pe săptămână. pentru cazare tip Bed&Breakfast, clienţii trebuie să fie membri activi ai Fundaţiei span-nocchia, care sprijină conservarea şi agricultura durabilă. Abonamentul unui membru este de 35 de euro pe an. o cameră dublă costă aproximativ 90 de euro pe noapte, cu mic dejun inclus.

chAlAlAn ecoloDGe (Rurrenabaque, Bolivia)

parcul Naţional Madidi din Bolivia este una dintre ariile cu cea mai boga-tă diversitate biologică de pe planetă, iar o excursie la complexul Chala-lan vă va conduce chiar în mijlocul acestei zone. vizitatorii se pot caza în bungalouri în stil tacana, construite din materiale ecologice locale, cu balcoane cu vedere spre junglă. Complexul turistic a fost fondat în anii 1990 de membrii comunităţii indigene din san Jose de uchupiamonas, cu scopul de a sprijini şi proteja frumuseţea şi diversitatea ecologică ale locului. Măsurile ecologice includ iluminat solar, sistem de tratare a de-şeurilor şi a apei. o noapte petrecută aici costă 150 de euro, incluzând mese, activităţi şi transferuri la aeroport.

PInehUrsT Inn (Bayfield, Wisconsin)

În timpul sejurului în Bayfield, Wisconsin, este posibil să-i vedeţi pe proprietarii hanului pinehurst plimbându-se prin oraş cu Mercedesurile lor din 1982, alimentate cu ulei vegetal obţinut de la restaurante locale. Acesta este doar unul dintre modurile în care patronii înţeleg să ducă un stil de viaţă sustenabil, angajament vizibil, de altfel, la fiecare pas în pine-hurst. hanul de secol al xIx-lea se poate mândri cu tehnologii eficiente energetic, panouri solare, lenjerii de pat şi prosoape din bumbac organic. La micul dejun vă puteţi desfăta cu alimente ecologice cultivate local. În grădina hanului este interzisă utilizarea îngrăşămintelor comerciale. o cameră dublă costă 79 de euro pe noapte, cu micul dejun inclus.

ProxIMITy hoTel (Greensboro, Carolina)

Deschis în 2007, proximity este unul dintre cele mai verzi hoteluri din Carolina de Nord, folosind cu 40% mai puţină energie şi cu 35% mai pu-ţină apă decât un hotel convenţional. o mare parte din apa caldă pentru hotel şi restaurant este încălzită de cei 4.000 de metri pătraţi de panouri solare de pe acoperiş, iar camerele sunt dotate cu dispozitive de econo-misire a apei. hotelul le pune la dispoziţie vizitatorilor biciclete pentru plimbările în zonă. Chiar dacă sunt verzi, camerele sunt luxoase, dotate cu LCD-uri, lucrări de artă originale, Wi-Fi gratuit, ferestre mari care permit ilminatul natural pe timp de zi şi multe alte facilităţi. preţul unei camere duble porneşte de la 175 de euro pe noapte.

olD chAPel ForGe (Chichester, Anglia)

superb restaurate, clădirea şi capela old Chapel Forge, datate din secolul al xvII-lea, oferă găzduire eco în inima regiunii rurale din sussex, An-glia. old Chapel Forge a fost premiată cu cea mai înaltă distincţie prin programul de Business pentru turism verde pentru proiectele sale de mediu, precum folosirea panourilor solare şi parteneriatele cu fermieri locali pentru furnizarea alimentelor organice. Alte măsuri implementate pentru înverzirea afacerii au fost tratarea apei, reducerea consumului şi informarea clienţilor cu privire la avantajele unei locuiri prietenoase cu mediul. preţul unei camere duble porneşte de la 60 de euro pe noapte şi include micul dejun.

44 GREEN REpoRt

opINII

URMEAză Magor csibi:cine deţine puterea: statul sau corporaţiile?

Alex Bara: agenţia europeană a deşeurilor

Joel Makower energia de nestăvilit a tehnologiilor verzi

De circa o lună curge petrol în Golful Mexic dintr-o con-ductă ruptă de la un foraj

submarin de mare adâncime. Acci-dentul petrolierului Exxon valdez din Alaska rămâne din ce în ce mai mic faţă de cantitatea de petrol care con-tinuă să polueze coastele Louisianei (suA).

British petroleum (Bp), compania care exploatează platforma ma rină de extracţie petrol în cauză, a format un fond de 20 de miliarde de dolari pentru acoperirea daunelor. Evident, fondul a fost constituit după negocieri „la baionetă” cu guvernul suA.

preşedintele companiei a fost adus în faţa unei comisii senatoriale de an-chetă formată special după ce petro-lul a ajuns în zonele de mlaştini de pe coasta americană. s-a creat un grup de specialişti care propun soluţii de închidere a conductei şi, pe măsură ce trece timpul, de colectare a petrolului deversat în ocean. soluţiile încercate până acum nu au dat rezultatele scon-tate: creşte cantitatea de petrol care curge, iar acţiunile Bp scad.

Dacă ne gândim în perspectivă, se spune că dispariţia comunismului s-a datorat neinternălizarii costurilor de

capital şi că dispariţia capitalismului va fi cauzată de neinternalizarea cos-turilor de mediu. Avem un exemplu mai sus a ce înseamnă internalizarea costurilor de mediu.

Acest eveniment extrem, provo-cat de om, va conduce la o reaşezare a costurilor de asigurare, cu evidente urmări asupra costurilor produselor petroliere la pompă şi, poate, şi o re-aducere aminte a formării LLoyD, ca fond mutual de protecţie a arma-torilor englezi împotriva pierderilor de corăbii scufundate de uragane: companiile petroliere vor constitui un fond de protecţie împotriva unor evenimente cu impact masiv asupra mediului.

Dacă nu se vor găsi metode de oprire a deversărilor de petrol, va veni probabil cineva cu soluţia de a aduna petrolul de la suprafaţa apei şi de a-l pune în rezervoare, iniţiind astfel un nou mod de colectare. În orice caz, efectele asupra faunei, florei etc. din zona afectată sunt înspăimântătoare.

Este probabil ca evenimentul din Golful Mexic să dea un impuls şi sur-selor regenerabile de energie, inclusiv maşinilor electrice, atât direct, ca efect al creşterii nivelului de conşti-

inţă socială, cât şi indirect, ca efect al impactului economic.

În deceniile trecute se arătau cu degetul centralele nucleare şi se făceau analize de risc extinse asupra acestei surse de conversie de energie. Iată că schimbările climatice şi evenimentele de tipul celui descris mai sus ne pun în situaţia de a extinde analizele de risc asupra celorlalte surse de conversie de energie, pe fondul revenirii centrale-lor nucleare, despre care se constată că nu sunt atât de rele până la urmă.

În perspectiva internalizării exter-nalităţilor de mediu cred că va trebui să începem studii serioase şi profun-de, care să ne pregătească pen tru un eveniment similar în Marea Neagră. trebuie să înţelegem că victoria în procesul internaţional care ne-a adus o platformă cu resurse petroliere im-portante în Marea Neagră ne-a adus şi responsabilitatea de a fi pregătiţi pentru un eveniment precum cel din Golful Mexic. Ar fi bine să ne gândim de pe acum la măsuri de controlare a unui potenţial risc combinat indus de om şi cu efecte naturale de poluare pe scară largă. De altfel, dacă ne gândim bine, un fond de 20 de miliarde de do-lari ar fi foarte bun pentru a ne scoate din criză. Evident, costurile sociale, de mediu sau economice rezultate din apariţia unui asemenea eveniment nu pot fi traduse în bani.

Evenimente cum este cel menţio-nat mai sus nu sunt izolate şi singulare. uniunea Europeană a emis Directiva numită „seveso” pentru reacţie la eve-nimente produse de om şi o directivă specifică de reacţie la evenimente produse de inundaţii. De asemenea, există o directivă privind reţelele critice. propunem iniţierea unui pro-gram de unificare a acestor directive într-una care să acopere evenimente-le extreme produse de om şi/sau de natură şi care program să analizeze şi situaţiile în care un eveniment produs de om este amplificat de condiţiile de mediu, astfel încât efectul combinat să aibă costuri amplificate.

sperăm ca următorul eveniment de acest fel să ne găsească pregătiţi.

IOnuţ PuRICA

Curge petrol în Golful Mexic

GREEN REpoRt 45

opINII

speculaţii au existat şi până acum. Am văzut documentare, am citit articole care legau guvernele ce-

lui mai puternic stat din lume ba de industria petrolului, ba de industria armamentului sau de cea alimentară. Fiecare avea o picătură de adevăr, dar majoritatea oamenilor au rămas la părerea că domină exagerarea poetică în aceste dezvăluiri. În urma întâm-plărilor din ultimele zile, trebuie să ne punem întrebarea: cine deţine puterea reală într-o societate modernă?

Nu este nicio surpriză pentru nimeni că multe corporaţii se pot comporta total iresponsabil când vine vorba despre obţinerea unor profituri băneşti. Avem nenumărate cazuri în care ni s-a arătat că, în lipsa unei guvernări puternice, corporaţiile fac tot ce le stă în putinţă pentru a in-vesti cât mai puţin şi a scoate cât mai mult. ştim numeroase scandaluri de pe glob, majoritatea din ţările în curs de dezvoltare. Ne sunt cunoscute ca-zuri celebre, ca exploatările de petrol din Nigeria sau Ecuador, minele de diamant din sierra Leone, până nu demult exploatarea copiilor în fabrici-le diverselor companii din Asia sau şi mai celebrul caz din Bhopal, unde zeci de mii de oameni au murit. ştiam că

unele corporaţii pot avea un compor-tament iresponsabil, însă niciodată nu ne gândeam că asta se poate întâmpla şi la noi în ogradă. şi cu atât mai puţin că se poate întâmpla în ograda suA.

Când observi că cel mai puternic şi dezvoltat stat din lume stă nepu-tincios în faţa unei catastrofe uriaşe, iar companiile implicate dau doar din umeri, îţi pui întrebarea cum e posibil aşa ceva.

Mai întâi, la audierile preliminare din Congresul american companii-le au început să dea vina una pe alta. Apoi, presa şi-a dat seama de o mare deformare de adevăr atunci când Bp a comunicat foarte prost cifrele reale ale dezastrului ecologic. Ei spuneau că deversarea nu depăşeste 5.000 de ba-rili pe zi, iar unul dintre purtătorii lor de cuvânt a declarat că ei adună 5.000 de barili pe zi. Însă pe camere s-a vă-zut că petrolul curge în continuare în cantităţi semnificative. După două minciuni consecutive, conducerea Bp a decis să revină la minciuna mică şi a rectificat declaraţia, spunând că adu-nă doar 2.000 de barili pe zi.

A apărut între timp şi o mărturie a unuia dintre inginerii de la Bp, po-trivit căruia compania ştia că testele de la echipamentele de prevenire a

incendiilor au fost trucate. Au urmat câteva declaraţii destul de arogante ale CEo-ului companiei responsabile pentru devarsare şi, în final, o investi-gaţie penală şi preluarea operaţiunilor de către guvernul american.

Acum câteva zile a venit şi cireaşa de pe tort. La audierile din Congres, un reprezentant republican şi-a cerut scuze faţă de Bp, considerând că este supusă unei presiuni politice nemeri-tate, şi a caracterizat întâmplările în ultimele zile drept o acţiune a statului de a goli de bani o companie privată.

Acest caz ne arată că, atunci când vine vorba despre bani, câteodată şi cei mai mari stau neputincioşi în faţa companiilor.

Ca să nu vorbim doar despre suA şi Bp, am putea să amintim chiar şi de recentul scandal Google. Germa-nia a descoperit că cei din compania americană au stocat fără niciun drept informaţii personale ale utilizatorilor. Google şi-a cerut scuze în mod public, dar a refuzat să dea datele autorită-ţilor. Mai mult, CEo-ul a declarat: „Dacă ai ceva despre care nu vrei să afle nimeni, poate n-ar mai trebui să faci acel lucru”. Adică, după ce că ei sunt cei care au intrat în viaţa privată a oamenilor în mod ilegal, tot ei dau lecţii de moralitate.

Am scris despre aceste scandaluri pentru că sunt mai actuale şi sunt la vEDERE. probabil că există sute sau mii de cazuri mai mici în fiecare stat, în fiecare zi, care forţează limita legalităţii. Că cei care ar trebui să ne protejeze interesele au învăţat să se uite în altă parte, iar noi am învăţat să înghiţim mai tot ce ni se întâmplă.

Însă întrebările recente ar tre-bui să ne ducă la un moratoriu cât se poate de serios: vrem o lume condusă doar de interese financiare, de cei care controlează resursele, sau suntem destul de naivi ca să mai credem că de-mocraţia înseamnă un stat de drept? unde cetăţenii au un cuvânt de zis, iar interesul statului este, în primul rând, protecţia cetăţenilor săi.

poate că nu e încă târziu să ne creăm această societate. Dar, cu sigu-ranţă, şansele se diminuează cu orice secundă pierdută.

MAGOR CSIBI

Cine deţine puterea: statul sau corporaţiile?

Dezastrul ecologicfără precedent din Golful Mexic

şi întâmplările din ultimele zile din acea zonă ne pun în faţa unor

fapte nemaintâlnite până acum în istoria societăţii noastre.

magor csibi a fost vicepreşedintele comisiei de mediu din parlamentul european. a înfiin-ţat şi coordonează în prezent portalul Think outside the Box. acest portal doreşte să in-tegreze informaţiile de mediu de zi cu zi în vieţile oamenilor, explicând legăturile dintre ceea ce se întâmplă zilnic pe glob şi vieţile noastre. puteţi să îl urmăriţi pe www.totb.ro.

46 GREEN REpoRt

opINII

În 2006, în statele membre uE, plus în cele în curs de integrare, au fost generate mai bine de 2,9

miliarde de tone de deşeuri, echiva-lentul a 6 tone/persoană. Dar, con-form EuRostAt, şi 90 de milioane de tone de deşeuri periculoase. Chiar dacă, în medie, jumătate din deşeurile uE ajung la rampă, practicile de trata-re variază între ţări astfel:uE 15 deţinea cel puţin 63.000

unităţi de tratare/administrare cu per-mis de funcţionare în baza Directivei-Cadru DeşeuriExistenţa unui număr superior

de unităţi/locaţii fără permis de func-ţionare care necesită măsuri coercitive În uE 27, 51% din deşeuri au

ajuns la rampa de gunoi, în timp ce 44% au fost reciclatesporirea exporturilor de deşeuri

necontrolate către ţări în curs de dez-voltareAcest sector, alături de protecţia

naturii, „contribuie” prin cel mai mare număr de proceduri de infringement pentru mediu60 de acte legislative, inclusiv

Directiva-Cadru Deşeuri 2008, pre-cum şi modificările ulterioare

Lista de probleme legate de im-

plementare, conform studiului de fe-zabilitate pentru înfiinţarea Agenţiei de Implementare a Deşeurilor, din decembrie 2009, este:Număr mare de autorităţi im-

plicate în statele membre implică res-ponsabilităţi divizate, comunicare şi coordonare slabă;prioritatea redusă a statelor

membre pentru implementarea şi res-pectarea legislaţiei deşeurilor;Lipsa capacităţii administrative

şi de implementare, precum şi necu-noaşterea metodelor de inspecţie şi control;slaba înţelegere a documentelor

şi legislaţiei uE;Lipsa ghidajului, armonizării şi a

standardelor;Lipsa coerciţiei, plus penalizări

reduse şi părtinitoare;Necesitatea instruirii oficialilor

statelor membre pentru a îmbunătăţi implementarea şi respectarea legii;Raportarea şi verificarea corecti-

tudinii acesteia; Ghidaj în implementarea corec-

tă a legislaţiei uE pentru sectorul pri-vat şi public;Cantităţi considerabile din de-

şeurile generate sunt administrate

într-un mod ilegal - depozite şi trans-porturi neautorizate;Fracţiuni din deşeurile generate

nu sunt administrate optim, iar astfel statele membre se confruntă cu pro-vocări sumplimentare în implemen-tarea ierahiilor stabilite de Directiva-Cadru;pentru unităţile de management

integrat, şi nu numai, există discre-panţe majore între state privind nive-lul de aplicare a legii şi a inspecţiilor. singurul instrument uE privind in-specţiile de mediu sunt Criteriile Mi-nime 2001/133/EC (RMCEI);Arii potenţiale de aplicare de-

fectuoase: funcţionalitatea schemelor de responsabilitate a producătorilor/poluatorilor, planificarea prevenirii/managementului, atingerea ţintelor (reducerea numărului de rampe);probleme privind implementa-

rea în statele membre: lipsa resurse-lor, competenţe divizate, coordonare slabă, factori de decizie cu puteri limi-tate, necesitatea unor legături dezvol-tate între sistemul de permise/autori-zare şi implementarea legislaţiei;probleme privind capacitatea

tehnică: slaba înţelegere a legislaţi-ei uE, lipsa atenţiei pentru ciclul de viaţă al deşeurilor, slaba cunoaştere a tehnicilor de implementare, planifica-rea prevenirii/managementului.

Aceste probleme indică necesita-tea creşterii capacităţii multor state membre pentru îmbunătăţirea im-plementarii legislaţiei uE. În plus, dominaţia acestor probleme şi lipsa informaţiilor precise la nivel uE suge-rează necesitatea creşterii capacităţii de implementare şi, în particular, sta-bilirea de noi iniţiative de implemen-tare legislativă şi practică reală.

De ce în România?

Mai bine de 90% din deşeuri ajung la rampa de gunoiÎnchiderea gropilor de gunoi

neconforme şi procedura de infringe-ment Lista de probleme în implemen-

tare cu siguranţă se regăseşte şi în Ro-mânia, ca stat membruprogramul de asistenţă JAspERs

din BucureştiExistă mari diferenţe între can-

tităţile de deşeuri generate în statele membre şi compoziţia acestora. În consecinţă, fiecare stat are provocări şi sfidări unice Lacune în implementare, genera-

te de noncomunicare, neconformare şi aplicare defectuoasă

ALEx BARA

Agenţia Europeană a Deşeurilor

pe 31 martie 2010, România anunţa că depune eforturi pentru a găzdui

la Bucureşti viitoarea agenţie europeană care va avea ca obiect activitatea de

reciclare a deşeurilor. În ultimii zece ani, Comisia Europeană

a luat o serie de măsuri pentru întărirea implementării

legislaţiei europene de mediu şi explorează noi iniţiative pentru anii ce vin. Ca parte a acestora, CE urmăreşte

în primul rând ca viitoarea agenţie să sprijine implementarea

legislaţiei uE a deşeurilor.

opINII

GREEN REpoRt 47

unul dintre efectele cu-adevă rat pozitive ale Ma-rii Recesiuni este con-

tinua dezvoltare a tehnologiilor curate în general şi a energiei verzi în mod special. presa mainstream ne relatează că ar fi scăzut interesul pentru tehnologiile curate - victi-me ale recesiunii economice globa-le, ale investiţiilor muribunde şi ale elanului tot mai scăzut pentru com-baterea schimbărilor climatice.

Eu nu văd lucrurile chiar aşa. In-teresul pentru tehnologiile curate a rămas ridicat - probabil nu pentru presă, dar cu siguranţă pentru mari-le corporaţii, pentru guvernele na-ţionale sau locale şi pentru miile de noi afaceri care par că au supravie-ţuit bine-mersi, ba chiar au înflorit.

Evident, nu totul e o grădină de trandafiri. Lipsa unui preţ pe emi-siile de carbon a temperat dezvol-tarea, investitorii sunt strâmtoraţi, iar variaţiile preţurilor la energie au făcut ca trecerea la o economie low carbon să pară cumva mai puţin ur-gentă. Însă sectorul tehnologiilor curate trăieşte şi o duce bine.

Mi-am adus aminte de asta cu prilejul recentului raport Clean Energy trends, lansat de Clean Edge, care a descoperit o creştere cu 11,4% a sectorului panourilor solare, eolienelor şi biocombusti-bililor la nivel global pe parcursul

anului trecut. Creşterea e remarca-bilă, luând în considerare obstaco-lele, şi mai mare decât se anticipa.

„Anul trecut, am putut observa cum energiile verzi câştigă teren pe piaţa energiei”, notează directo-rul Clean Edge, Ron pernick. spre exemplu, arată el, energia eoliană egalează gazele naturale ca princi-pală sursă de energii noi în suA, pentru al treilea an consecutiv. Mai mult, „investiţiile în capacităţile de generare a energiilor curate au continuat să depăşească investiţiile globale în combustibilii fosili pen-tru al doilea an consecutiv”.

o mare parte din acest fenomen se petrece în afara suA, motiv pen-tru care povestea americană de suc-ces a tehnologiilor curate ar putea fi eclipsată în curând.

putem vorbi deja despre un boom în China, care, potrivit unor estimări, ar putea cheltui 440 până la 660 de miliarde de dolari pe energii curate în următorii zece ani. „Nu mai departe de acum cinci ani, China era un non jucător pe piaţa energiei verzi”, subliniază pernick.

proaspătul lider mondial în sec-torul eolian a înregistrat anul trecut o treime din toate instalaţiile de vânt noi, cu o capacitate totală de 13.000 de megawaţi.

China conduce la nivel mondial şi la capitolul producţie de panouri

JOEL MAKOwER

Energia de nestăvilit a tehnologiilor verzi

şi instalaţii solare termice. totuşi, arată pernick, „e prea devreme să declarăm China campionul de fac-to, din mai multe motive. unu - pen-tru că amploarea şi complexitatea domeniului energiilor curate sunt atât de mari încât nicio ţară nu va fi capabilă să domine în toate sec-toarele. Mai mult, constrângerile asupra fluxului de informaţii în Chi-na ar putea descuraja iniţiativele şi inovaţiile tehnologice”.

Raportul Clean Edge aruncă o lumină pozitivă asupra dezvoltă-rii sectorului de tehnologii curate. Lipsa un acord global obligatoriu de reducere a emisiilor la Copenhaga şi şansele din ce în ce mai slabe ale unei legislaţii cap-and-trade în suA par să ameninţe dezvoltarea energi-ei verzi.

„Însă dezbaterea despre schim-bări climatice a început să creeze diviziuni şi să deturneze atenţia. Noi credem că tratarea sectorului cleantech dintr-o altă perspectivă este o evoluţie pozitivă pentru in-dustrie”, spune pernick.

„Mulţi susţinători ai industriei sunt de părere că discuţiile ar tre-bui să se îndepărteze de dezbaterea climatică şi să se îndrepte spre alte subiecte, precum energia şi securi-tatea naţională, crearea de slujbe, protecţia mediului şi competitivi-tatea economică”.

toate acestea oferă o bază soli-dă pentru dezvoltarea energiei cu-rate, fără a mai menţiona reţelele electrice inteligente, accelerarea introducerii pe piaţă a vehiculelor electrice, a aparaturilor casnice in-teligente şi a altor tehnologii.

privind spre viitor, semnale-le sunt promiţătoare. În raportul 2010 state of Green Business rea-lizat de GreenBiz.com arătam că în 2009 patentele suA pentru teh-nologiile curate au atins un nou re-cord, fiind cu 200 mai multe decât în 2008.

Brevetele sunt un excelent indi-cator, care anunţă apariţia unor noi tipuri de inovaţii pe energie. „sunt o grămadă de oameni care lucrează acum în domeniul energiilor curate şi al energiilor regenerabile şi care anul trecut nu o făceau”, îmi sem-nala în ianuarie victor A. Cardona, avocat specializat în proprietate in-telectuală.

Dintre toate, acesta ar putea fi cel mai semnificativ trend al ener-giilor curate.

48 GREEN REpoRt

TexT de raluca peTrescuECO PROFILB

oliv

ia

Bolivia deţine o suprafaţă împădurită de 53 de milioane de hectare.Extinderea suprafeţelor agricole şi cererea tot mai cres-cută de material lemnos tropical au condus la defrişarea masivă a terenurilor. Cu toate că este una dintre ţările bogate în ecosisteme datorită aşezării tropicale, Bolivia a avut de suferit din cauza defrişărilor prin reducerea biodiversităţii.Autoritatea Naţională pentru Arii protejate funcţionea-ză din anul 1998 şi administrează în prezent 21 de astfel de zone.una dintre cele mai presante probleme cu care se con-fruntă în prezent populaţia este degradarea solului în apro-ximativ 30% din teritoriu. Acest fenomen este provocat în special de păşunatul excesiv şi de practicile rudimentare de

agricultură, incluzând incendierea ogoarelor. În plus, uti-lizarea intensă a fertilizatorilor chimici şi exploatarea ex-cesivă a resurselor regenerabile au afectat sustenabilitatea terenurilor agricole din regiunea Cochabamba. Bolivia este una dintre cele mai sărace naţiuni din Ame-rica de sud, cu o adâncă prăpastie între elita bogată şi miile de ţărani care practică o agricultură de subzistenţă pe ma-joritatea ţinuturilor înalte, sterile, din jurul oraşului La paz.În iulie 1987, guvernul bolivian a devenit primul din isto-rie care a acceptat să protejeze mediul în schimbul reducerii unei datorii externe. „organizaţia Internaţională pentru Conservare”, un grup nonprofit din suA, „a cumpărat” cu 650.000 de dolari acceptul autorităţilor de a introduce 1,5 milioane de hectare de teren tropical în arii protejate. se estimează că industria ilicită de droguri obţinute din plantaţiile de coca furnizează 15% din veniturile ţării.speciile ameninţate cu extincţia în Bolivia includ broasca ţestoasă sud-americană, caimanul, jaguarul, lama şi alpaca. Incluzând parcul Naţional Noel kempff Mercado, peste 11% din teritoriul Boliviei este acoperit de păduri tropicale şi oficial protejat prin lege. Bolivia este pe locul al doispre-zecelea în topul ţărilor cu cea mai mare biodiversitate din lume, cu aproximativ 2.200 de specii cunoscute de amfibi-eni, păsări, mamifere şi reptile, şi peste 17.000 de specii de plante. Lacul titicaca (Lacul Frumos), situat la graniţa cu peru, deţine recordul mondial al celei mai înalte căi navigabile pentru nave de mare tonaj, cu o altitudine de 3.821 m. De asemenea, este şi cel mai mare lac din America de sud, având o suprafaţă de 9.710 km².

[email protected]

ForMA De GUvernăMânT:republică (Stat Social Unitarian, cf. Constituţiei boliviene)PoPUlAţIe:196 milioanesUPrAFAţA: Total: 1.098.581 km pătraţi; Teren: 1.083.301 km pătraţi; Apă: 15.280 km pătraţiclIMA:rece şi uscată în zonele înalte, tropicală în restul teritoriuluiresUrse nATUrAle:petrol, gaze naturale, cositor, zinc, argint, aur, plumb, antimoniu şi tungstenPIB Pe cAP De locUITor:3.500 euro (2009)

Green reporT vă recomandă carTea „ToWard a zero enerGy home”, de davId Johnson șI scoTT GIBson (p. 70)

Inovaţii, hrană şi lifestyle într-un mediu curat

carTonaș roșu penTru spa}IIle verzI

p. 50

amsTerdam, orașul celor un mIlIon de BIcIcleTe

p. 60

BIcIcleTa „fIxIe”, noul Trend urBan

p. 68

Alex Burceavocalistul, trompetistul şi flautistul trupei Mandinga consideră că a respecta natura e un gest de bun-simţ. Artistul nu iroseşte apa, nu aruncă gunoaie pe jos şi nu face colecţie de pungi din plastic. toate astea nu vin din dorinţa de a-şi crea o imagine eco, ci din educaţia în care a fost crescut.

vocalistul, trompetistul şi flautistul trupei Mandinga consideră că a respecta natura e un gest de bun-simţ. Artistul nu iroseşte apa, nu aruncă gunoaie pe jos şi nu face colecţie de pungi din plastic. toate astea nu vin din dorinţa de a-şi crea o imagine eco, ci din educaţia în care a fost crescut.

FoCus soCIAL

50 GREEN LIvING

ai-marii Capitalei susţin că nor-ma europeană de 26 de metri

pătraţi de spaţiu verde pe cap de lo-cuitor până în 2013 va fi atinsă, adu-când ca argument diferite soluţii. Dacă silvian Ionescu, comisarul-şef al Gărzii de Mediu, declara recent că zona verde din Bucureşti nu mai poate fi extinsă din lipsă de spaţiu,

edilul Ca pitalei, sorin oprescu, îl contrazice ferm. „Dom nul silvian Ionescu habar nu are!

Dar acoperişurile care se pretează la treaba asta nu pot fi înverzite? vom ajunge cu greu la recomandarea europeană, dar sper să se în-tâmple în câţiva ani”, a declarat sorin oprescu pentru „Green Report”. În opinia sa, extinde-rea zonei metropolitane a Bucureştiului ar pu-

tea fi o soluţie. „Dacă extindem zona metro-politană vom avea şi perdeaua de protecţie a Bucureştiului de care tot vorbim în ultimii 20 de ani, timp în care au dispărut şi pomii care au mai rămas”, a adăugat primarul Bucureştiului.

La fel de încrezător se arată şi Radu popa, directorul Administraţiei Lacuri parcuri şi Agrement (ALpAB), care susţine că bucureş-tenii vor avea, în scurt timp, procentul optim de spaţiu verde recomandat de uE.

De cealaltă parte, Nicuşor Dan, preşedin-tele asociaţiei salvaţi Bucureştiul, crede că norma de 26 de metri pătraţi e nerealistă şi imposibil de îndeplinit. „Ar trebui fixate ţinte clare pentru fiecare oraş în parte. E imposi-bil de îndeplinit ţinta având în vedere că sunt oraşe care au în prezent mai puţin de 10 metri pătraţi pe cap de locuitor”, arată el.

Autorităţile locale aveau obligaţia, încă de acum trei ani, să înceapă inventarierea spaţiilor verzi urbane şi să realizeze un Registru verde. Normele metodologice au apărut însă abia anul trecut, iar în Bucureşti, spre exemplu, lucrările vor fi finalizate în 2011. Bâlbâiala legislativă a făcut ca Registrul să lase pe dinafară spaţiile verzi aflate în proprietate privată, astfel că proprietarii le vor putea betona în continuare nestingheriţi.

TExT DE LOREDAnA PAnĂ

artonaşroşupentru

spaţiile verzi

Pierduţi între „L”-uri şi „V”-uri

Registrul verde va arăta exact ce suprafaţă de spaţiu verde există în Bucureşti şi ce zone ar putea fi folosite pentru extinderea acestuia.

„spaţiile verzi aferente blocurile sunt, din păcate, trecute în planul urbanistic General ca «L»-uri, adică zone destinate locuinţelor, şi nu ca «v»-uri, adică spaţii verzi. prin acest Registru verde noi le inventariem, iar pasul următor ar fi să le intabulăm. Dacă nu facem asta, vor dispărea. odată trecut ca spaţiu ver-de, nu-i mai poate fi schimbată destinaţia”, spune Monica Nazare, director executiv al Di-recţiei de Mediu din primăria Capitalei.

În 2007 a apărut prima versiune a Legii 24, care prevedea ca în 90 de zile de la apa-riţia în Monitorul oficial să fie publicate şi normele metodologice pentru Registrul ver-

de al spaţiilor verzi. Ele au fost în să redac-tate de Ministerul Lucrărilor publice abia în 2008, iar în 2009 legea a suferit modificări de conţinut, fiind redefinite toate categoriile de spaţii verzi. Legea 313/2009 de modificare a Legii 24 a stabilit ca Registrul să fie finalizat până în 2011.

Bâlbâială legislativăprimăria Capitalei a demarat pe 1 noiem-

brie 2009 contractul „Cadastrul verde - Re-gistrul Local al spaţiilor verzi”, cu termen de finalizare pe 1 iulie 2011. Licitaţia a fost înce-pută din 2007, aşa cum prevedea legea iniţială, dar a durat doi ani până la atribuirea contrac-tului, din cauza contestaţiilor. Contractul, în valoare de 2,65 milioane de euro, a fost câşti-gat de firma theotop sRL. Caietul de sarcini a fost însă realizat după legea iniţială, din 2007.

„problema e că noi, prin acest contract, fa-cem inventarierea doar a spaţiilor verzi publice şi a celor din incinta unităţilor de învăţământ, cultură, şcoli, universităţi. Dar legea spune că trebuie să facem cadastru pentru toate spaţiile verzi, deci ar trebui să intru şi în curtea cetăţe-nilor. Dar cu acest contract nu pot face asta, pentru că nu era specificat în caietul de sar-cini”, arată Monica Nazare.

pentru inventarierea spaţiilor verzi private e nevoie de un nou contract sau de prelungirea celui existent şi de un alt buget alocat. Auto-mat, aceasta înseamnă că proprietarii de teren intravilan şi dezvoltatorii îşi vor putea extinde nestingheriţi construcţiile pe spaţiul verde o bună bucată de vreme de-acum încolo.

Rolul inventarieriiCadastrului verde ar trebui să identifice

terenurile degradate care ar putea fi amenajate ca spaţii verzi. Identificarea situaţiei juridice a terenului nu este trecută în caietul de sarcini, autorităţile fiind cele responsabile să afle apoi al cui este terenul şi de ce nu este îngrijit.

totodată, va fi identificata şi vegetaţia care există în perimetru, inclusiv arborii ocrotiţi prin lege. „Avem o listă de 110 specii de arbori ocrotiţi, pe care vrem să o extindem cu aju-torul cadastrului, să vedem ce alte exemplare merită să fie trecute pe listă”, adaugă Nazare.

De spaţiul verde se alege prafulLipsa spaţiilor verzi atrage după sine o

altă serie de nereguli, care ne-ar putea costa scump. Comisia Europeană a notificat deja România să ia măsuri în ceea ce priveşte cali-tatea aerului, iar dacă situaţia nu se schimbă, ar putea declanşa o procedură de infringement.

Deşi primăria are destule reglementări me-nite să-i oblige pe dezvoltatori să lase loc de spa-ţiu verde, ele nu sunt aproape niciodată puse în aplicare. „sunt probleme în special la pulberile în suspensie, unde Agenţia pentru protecţia Mediului a înregistrat nişte depăşiri. trebuie să obligăm cumva beneficiarul unei construcţii să facă şi spaţii verzi”, spune Nazare.

„Nişte depăşiri” se referă, de fapt, la statis-tici care ar da frisoane oricărui pneumolog. Din 2005 şi până astăzi, nu a existat zi în care con-centraţia de pulberi în suspensie din aerul Ca-pitalei să nu fi depăşit limita maximă admisă.

[email protected]

GREEN LIvING 51

ordonan}~ |n dezBaTereComisia pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor vrea să modifice Ordonanţa 114/2007 astfel încât spaţiile verzi protejate prin acest act normativ să fie doar cele prevăzute în Registrele Verzi ale localităţilor. Modificarea fost trimisă în Plen, iar dacă va primi vot favorabil există riscul ca spaţiile verzi să se piardă subit, având în vedere că mai mult de 90% dintre oraşele ţării nu au Registrul Verde întocmit.

Peste 160 de hectare de spaţii verzi retrocedate în parcurile Capitalei riscă să ajungă sub betoane dacă va fi modificată Ordonanţa 114/ 2007

ECosFAtuRI

Amprenta decarbon a banilor

Nu cereţi chitanţă la AtM-uri! În statele unite au loc în fiecare an opt miliarde

de tranzacţii la AtM-uri. Dacă nu s-ar cere nicio chitanţă, rola de hârtie care nu s-ar mai consuma astfel ar ajunge la 609.600 de kilometri, suficient pentru a înconjura pământul, pe linia ecuatorului, de 15 ori.

Folosiţi aplicaţia internet banking pen-tru tranzacţiile bancare şi nu veţi mai

irosi hârtie.

Plătiţi facturile electronic, astfel veţi di-minua consumul de hârtie, dar şi pe cel

de combustibil necesar pentru deplasarea cu maşina către sediile utilităţilor.

Totodată, alegeţi serviciile unei bănci care are în politica sa protecţia me-

diului. unele companii bancare des fă şoară campanii interne de reciclare şi fo losesc bugetul de responsabilitate socială pentru a finanţa proiecte de mediu.

Folosiţi aplicaţia electronică, „Depunere declaraţii on-line”, de pe site-ul Agen-

ţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pen tru a nu mai printa lunar teancuri de hâr tii. Instrucţiunile de folosire le găsiţi pe site-ul ANAF, iar securitatea informaţiilor este asigurată.

[email protected]

Activităţile financiare reprezintă una dintre cele mai mari surse de gunoi din lume. Cantitatea de chitanţe de la AtM-uri aruncată este la fel de mare precum cea de ambalaje de la guma de mestecat. Coordonarea activităţilor bancare pe internet este una dintre soluţiile cele mai viabile pentru scăderea amprentei de carbon personale.


52 GREEN LIvING

GREEN LIvING 53

eticheta la control

studiile realizate de producători susţin că energizantele sporesc performanţele şi puterea de concentrare. pe de altă

parte, studii independente au înregistrat doar mici modificări în organismul per soa-ne lor care le consumă. Băuturile energizante conţin cofeină, vitamina B în cantităţi mici, taurină, carnitină, creatină, uneori guarana, ginkgo biloba şi alte extracte din plante. unele sunt foarte bogate în zahăr, altele în îndulcitori artificiali. Dacă o ceaşcă de cafea tare conţine cam 150 de miligrame de cofeină, iar o cutie de cola, aproximativ 40 de miligrame, un energizant poate ajunge până la 250-280 de miligrame la o doză.

taurina este un amino-acid despre care se spune că ar sprijini dezvoltarea neu ro-logică a retinei şi muşchilor şi ar regla ni-velul de apă şi săruri minerale din corp. se găseşte în mod natural în carne şi peşte, iar până acum nu au fost înregistrate cazuri de insuficienţă. Astfel, conţinutul de taurină din energizante nu aduce niciun beneficiu.

Îţi dă aripi, dar şi palpitaţiiÎn România nu există nicio prevedere

legislativă care să-i oblige pe producători să ia vreo măsură de siguranţă pentru a proteja sănătatea consumatorului, deşi au fost persoane care au ajuns la spital după ce au băut energizante. De cele mai multe ori nu sunt menţionate pe etichetă doza maximă recomandată şi nici toate ingredientele.

După ce mai mulţi tineri au murit din cauza consumului în exces de energizante, în unele ţări aceste băuturi au fost supuse unor restricţii mai severe sau chiar interzise. În turcia, Franţa, Danemarca, Islanda şi uruguay, băuturile cu un conţinut ridicat de cofeină şi taurină sunt interzise. În suedia, se vând numai în farmacii, fiind considerate medicamente.

Chiar dacă băutura îi poate da con su ma-torului energie, senzaţia poate dispărea brusc, iar acesta să intre în convulsii. În cazurile mai puţin grave, simptomele pot fi doar dureri de

stomac, slăbiciune, palpitaţii sau nervozitate. printre efectele adverse pe care consumul de energizante le are se nu mără insomnia, greaţa, hiperactivitate sau hipertensiune.

Energizant + alcool, combinaţia fatală

Deşi pe ambalaj nu este specificat acest lucru, amestecarea alcoolului cu energizantul poate avea efecte nefaste. Alcoolul este un depresiv pentru sistemul nervos central, pe când cofeina este un stimulent. Astfel, energizantul te face să te simţi în formă şi acoperă efectele alcoolului, dar nu schimbă modul în care acestea acţionează asupra or-ganismului. oboseala şi ameţeala sunt mo-dalităţile corpului de a trage un semnal de alarmă când cantitatea de alcool consumată este prea mare. Energizantul maschează aceste efecte şi te face să bei mai mult decât poate asimila organismul.

[email protected]

Băuturile energizante

Băuturile energizante au intrat pe piaţă în 1987,

iar de atunci oferta se diversifică de la an la an.

promovate ca ideale atunci când te simţi lipsit de

vlagă, băuturile energizante sunt departe de a-i aduce

organismului vitalitate. Dimpotrivă, amestecul

carbogazos de chimicale, consumat în exces,

îi poate face chiar rău.TExT DE LOREDAnA PAnĂ

ANuL BIoDIvERsItăţII

54 GREEN LIvING

La preţul de 7.000 de euro pe exemplarul vânat, urşii sunt împuşcaţi în România într-un număr care depăşeşte toată populaţia ursină din Grecia. Raţiunile financiare predomină, susţinute de o ipoteză oficială a unui exces de exemplare de urşi la noi în ţară.

Dacă unii Moşi Martini sunt condamnaţi la moarte şi ajung în stomacul amatorilor de delicatese, pe alţii îi aşteaptă ani lungi de detenţie ilegală în pensiunile de la munte, pe aceleaşi considerente monetare.

tExt DE ILEANA MăGuREANu

ursul carpatin,victima „depăşirilor la hectar”

Foto

: Mih

ai V

asile

/Vie

r P

fote

n

GREEN LIvING 55

„Recolta” de urşi350 de urşi aşteaptă să-şi dea duhul sub

gloanţe, odată cu deschiderea sezonului de vâ-nătoare din 2010. Dacă în alte ţări urşii aproa-pe că au dispărut şi uE interzice vânarea lor, în România Ministerul Mediului stabileşte anual un maxim de intervenţie pentru populaţia de urs, considerată prea numeroasă. Numărul de animale ucise este rezumat scurt şi cinic sub sintagma „cotă de recoltă”.

organizaţia WWF Dunăre-Carpaţi a atras deja atenţia că ţara noastră nu are derogarea ne-cesară de la Comisia Europeană pentru a prac-tica vânătoarea de urşi, mai ales că ursus arctos este specie protejată de interes comunitar.

În schimb, în 2005, Ministerul Agricultu-rii şi Ministerul Mediului au încropit un plan de Management şi Acţiune al ursului, criticat deja în presă, care susţine că este necesar ca ur-şii să fie ţinuţi sub control prin vânare. În acest sens, a fost invocat articolul 9 al Convenţiei de la Berna care permite vânătoarea pentru pro-tecţia faunei, pentru evitarea pagubelor aduse animalelor domestice şi pentru asigurarea se-curităţii şi sănătăţii populaţiei.

Conform WWF Dunăre-Carpaţi, planul este foarte sumar, nu detaliază acţiunile prevă-zute, nu include responsabili, termene de reali-zare şi nici buget alocat.

urşi număraţi pe degetetratamentul de care „se bucură” ursul la noi

în ţară are aşadar justificare oficială. La baza re-comandării de stârpire a exemplarelor „în plus” stă o metodă de numărare a indivizilor care in-dică o veritabilă aglomeraţie de urşi carpatini. Nu degeaba România apare ca deţinând a doua cea mai mare populaţie ursină din Europa. Da-tele despre urşi vin dintr-o singură sursă, de la Institutul de Cercetări în Amenajări silvice (ICAs), iar procedura de evaluare nu a fost încă revizuită şi este contestabilă, afirmă Luminiţa tănasie, preşedintele WWF Dunăre-Carpaţi. În replică, dr. ovidiu Ionescu, fost director şti-inţific la ICAs, îi invită pe cei care nu agreează procedura în vigoare să ofere o alternativă via-

bilă şi fonduri pentru implementarea ei.El a explicat pentru „Green Report” cum

realizează statul inventarierea urşilor în Ro-mânia. „În primăvară, când ies urşii din bârlog, urmele lor se măsoară pe zăpadă, cu precizie de plus minus 1-2 cm, înregistrându-se atât lungi-mea, cât şi lăţimea labei, acolo unde se imprimă mai bine. urmele cu aceeaşi mărime a labei sunt considerate a aparţine unui singur indi-vid”. Cu precizarea că sunt zeci de mii de urme de contorizat şi aproape 800 de fonduri de vâ-nătoare în care se află urşi, Ionescu ne-a spus că peste tot există un pădurar care are obligaţia de serviciu să noteze toţi paşii pe care-i fac urşii prin păduri.

Concluzia? „Cifra minimă a urşilor exis-tenţi în Carpaţi este considerată a fi de minim 6.000”, a indicat ovidiu Ionescu.

Erori câtă frunză, câtă iarbă...„Metoda de evaluare a urşilor din Româ-

nia poate da erori foarte mari”, afirmă silviu Chiriac, coordonatorul a trei proiecte LIFE de conservare a carnivorelor mari şi cercetător la Agenţia de Mediu vrancea. Motivul este dat de comportamentul specific al ursului, ca-re parcurge distanţe mari în căutarea hra nei. „Există riscul ca acelaşi individ să fie numărat de 2-3 ori în cadrul aceleiaşi activităţi de eva-luare a populaţiei de urşi”, avertizează Chiriac.

„Nu cred că metoda urmelor este de încre-dere”, afirmă şi victor Watkins, preşedintele societăţii Mondiale pentru protecţia Anima-lelor (WspA) din Marea Britanie. „poţi să vezi două urme la 10 kilometri distanţă una faţă de cealaltă şi să crezi că sunt doi urşi diferiţi, dar de fapt să fie doar unul. La final, la numărătoare îţi dă 100 de urşi, când în realitate sunt 10”.

specialistul britanic recomandă folosirea markerilor ADN pentru a contoriza corect. El crede în importanţa unor informaţii clare, ne-echivoce, referitoare la numărul de urşi, pentru a efectua un management adecvat al lor.

De cealaltă parte, ovidiu Ionescu susţine că, în cazul unei populaţii atât de mari, nu con-tează atât de mult datele exacte despre câţi urşi

sunt. „Mai important este să ştii tendinţa po-pulaţiei, iar la noi este stabilă. Analizele gene-tice costă, ideal ar fi să se facă la nivel de ţară”.

Portretul unui „vânător conservaţionist”

preocupat şi de puşcă, dar şi de animalele pe care le-a ţintit prin ţeava ei, dr. ovidiu Ionescu este multilateral dezvoltat. El este deţinător al unor funcţii de răspundere care aparent se îm-pacă foarte bine: este preşedintele Asociaţiei Judeţene a vânătorilor din Braşov, fost direc-tor la ICAs, preşedinte al Fundaţiei Carpaţi, de conservare a faunei, şi profesor universitar la Facultatea de silvicultură. ultimele trei organi-zaţii chiar au fost partenere în proiectul pentru Conservarea Carnivorelor Mari desfăşurat în perioada 1995-2003.

Întrebat de presă ce crede despre masacrul de la Balc, Ionescu a răspuns că nici pe departe nu este vorba despre aşa ceva, pentru că mistre-ţii aceia trebuiau să fie sacrificaţi. oricum, el „a crescut cu puşca în casă” şi „primul animal l-a împuşcat la 18 ani”. Ba, în trecut, a participat şi la vânarea unui hipopotam.

Piedică la puşcă„În România aţi avut până de curând cea

mai bună protecţie pentru urşii bruni euro-peni, cu excepţia Rusiei”, subliniază Watkins. Cel care s-a ocupat cel mai intens de conser-varea urşilor este, surprinzător, fostul dictator Nicolae Ceauşescu. Raţiunile de prezervare a

Foto

: Mih

ai V

asile

/Vie

r P

fote

n

Foto

: AP

M V

ranc

ea

Paramedicul examinează piciorul rănit al unui urs prins în capcana braconierilor

„Spitalul urşilor” din Vrancea acordă îngrijiri medicale de urgenţă

ANuL BIoDIvERsItăţII

populaţiei ursine au fost însă egoiste. El a dorit să fie unicul vânător de pe meleagurile noastre şi a decretat prohibiţia pentru oamenii de rând.

se pare că în 1940 mai erau cam 1.000 de urşi în România, iar pe atunci oricine îi putea vâna. ulterior, după instaurarea interdicţiei de împuşcare, populaţia de urşi a crescut până la 5.000, în 1964, la moartea lui Gheorghiu-Dej, şi apoi la 8.000, în 1989.

„Motivul pentru care ursul are nevoie să fie protejat este calitatea lui de specie santinelă, fiind cel mai mare animal al pădurii. Conser-vând ursul, se conservă întregul habitat fores-tier”, explică în continuare Watkins. Referitor la măsura românească de „management prin vânătoare” a ursului, specialistul britanic şi-a exprimat clar opoziţia. „Nu ar trebui să fie omorâte aceste animale decât dacă se demon-strează ştiinţific necesitatea ţinerii sub control a numărului lor. până acum n-am văzut nimic să indice acest lucru”, afirmă Watkins.

Carne de tun pentru vânătorii iscusiţi

Întrucât oficial este necesar să fie atins un optim al populaţiei de urşi din România, suplimentul este înlăturat prin intermediul gloanţelor. În ajutorul nostru „sar” străinii care

scot din buzunar până la 7.000 de euro pentru fiecare trofeu de urs (blana crudă, plus craniul).

preţul este dat prin calcularea punctelor CIC (Consiliul Internaţional de vânătoare) după jupuirea blănii de pe animal. Dacă ochito-rul doreşte să scoată trofeul din ţară are nevoie de o adeverinţă CItEs, eliberată de la Ministe-rul Mediului. Animalele sunt considerate „pie-se”, iar una rănită şi nerecuperată costă 1.500 de euro. organizarea unei zile de vânătoare costă 150 de euro pe cap de vânător.

până una-alta, multe pensiuni vânătoreşti scot bani buni de pe urma celor care fac din uci-derea urşilor un sport. spre exemplu, trei zile de vânătoare cu patru zile de pensiune com-pletă costă 1.500 de euro de vânător şi 600 de euro de însoţitor.

vânătorul poate alege să păstreze sau să vândă carnea animalelor pe care le-a omorât. Dacă angro kilogramul de carne de urs costă 9 lei, pe farfurie ajunge la 450 de lei. Considerată a avea calităţi afrodiziace, carnea e la mare cău-tare printre amatorii de delicatese, care de obi-cei sunt dispuşi să plătească exact cât li se cere.Cea mai apreciată e laba de urs, care, jupuită, seamănă cu piciorul de om. Asta nu-i împiedică pe gurmanzi să se înfrupte din animalul care în urmă cu câteva ore alerga liber în pădure.

Azilul lui Moş Martin51 de urşi bruni au găsit refugiu la Zăr-

neşti, în judeţul Braşov. pentru ei, asociaţia Milioane de prieteni şi societatea Mondia-lă pentru protecţia Animalelor (WspA) au amenajat, în 2005, un teren de păşune îm-pădurită de câteva zeci de hectare închiriat pe 49 de ani de la primăria din localitate. proiectul a costat un milion de euro, donaţi în totalitate de WspA, iar asociaţia braşo-veană şi-a luat angajamentul de a avea grijă de urşi pe viaţă.

Rezervaţia de la Zărneşti a luat fiinţă după moartea unei ursoaice, Maya, care a trăit toată viaţa la Bran, într-o cuşcă. Nemai-suportând detenţia, animalul a cedat psihic şi a început să-şi consume labele. „Am ope-rat-o de trei ori la laba stângă, apoi a început să şi-o mănânce pe cea dreaptă”, îşi amin-teşte Cristina Lapis, directoarea asociaţiei Milioane de prieteni. Într-un final, Maya şi-a dat ultima suflare în braţele conservaţi-onistei.

„Atunci mi-am dat seama că, dacă nu fa-cem ceva, alţii ca ei or să moară. Este un sin-drom de automutilare manifestat şi la oame-nii care sunt închişi. unii suportă puşcăria, alţii se spânzură”, subliniază Cristina Lapis.

toate animalele care trăiesc la Zărneşti au fost salvate din diverse părţi ale ţării, unde trăiau în captivitate, în condiţii greu de imaginat. „Fiecare are o poveste cutremură-

recensământul urşilor

7.352de exemplare, potrivit datelor

oficiale din sezonul de vânătoare 2007-2008

minim 6.000,potrivit dr. Ovidiu Ionescu

5.000de exemplare,

potrivit WWF şi WSPA

Silviu Chiriac montează o cameră de filmatlângă bârlogul unui urs

Foto

: AP

M V

ranc

ea

Foto

: wSP

A

Victor watkins nu are încredere în cifrele oficiale

GREEN LIvING 57

toare, vine dintr-un loc şi are o suferinţă în spatele lui. sunt unii care au 30-34 de ani. Încercăm să le redăm o parte din viaţa fura-tă”, povesteşte Cristina Lapis.

Există încă urşi folosiţi pe post de atrac-ţie turistică. Este cazul lui Muki, ţinut după gratii în spatele unui restaurant din Bal-vanyos, Covasna. Deşi încalcă flagrant legea, „gardienii” săi nu vor să-i dea drumul, în ciu-da eforturilor depuse în ultimii doi ani de Cristina Lapis.

Tranziţia către libertate„primul lucru pe care l-a făcut un urs venit

la noi după ce a petrecut 30 de ani pe beton a fost să îmbrăţişeze un copac. El a simţit că ace-la este mediul lui natural”, spune Lapis. Alţii au însă probleme de acomodare cu proaspăt dobândita libertate şi le este foarte greu să se adapteze la un spaţiu deschis. „un urs s-a în-vârtit 6 luni în jurul unui bolovan, deşi avea 12 hectare de pădure în spatele lui”, continuă ea.

Animalelor nou-venite nu li se poate da pur şi simplu drumul în rezervaţie. Ele au ne-voie să petreacă o vreme într-un spaţiu sepa-rat de un gard de ceilalţi urşi. După trei luni, porţile se deschid, dar urşii nu sunt întot-deauna receptivi la contactul cu semenii lor şi refuză socializarea. „Le e frică îngrozitor de alţi urşi. Doar cei care au stat mai mulţi într-o cuşcă stabilesc mai uşor o relaţie cu semenii lor”, afirmă Lapis.

obiceiurile alimentare ale urşilor crescuţi în cuşti sunt de asemenea bizare. „sunt total deviaţi. sunt unii care mănâncă doar pâine.” Ademenite iniţial cu zmeură şi mure, anima-lele şi-au manifestat, din contră, preferinţa pentru hrana cu care au fost obişnuiţi în tim-pul captivităţii.

Cu răbdare şi perseverenţă, în rezervaţie urşii au făcut progrese, în timp începând să consume şi frunze de alun. „Le dăm de mân-care la ore şi în locuri diferite, ca să-i determi-năm să caute”, povesteşte Lapis.

Turismul care ucideWspA a desfăşurat acum câţiva ani un

proiect împreună cu Fundaţia Carpaţi, pri-măria Braşov şi agentul de salubritate din zonă. Au lipit postere în care li se spunea oamenilor că este ilegal să-şi lase gunoiul oriunde şi că este indicat să-l depoziteze adecvat. De asemenea, au amplasat tombe-roane anti-urs.

„un urs a fost găsit mort lângă o ghenă. Autopsia a arătat că avea stomacul plin de pungi de gunoi, care i-au cauzat decesul”, povesteşte Watkins.

obiceiul urşilor de a veni la tomberoane ca să se hrănească a fost cauzat în primul rând de om. „În trecut, personalul de la ho-telurile montane punea intenţionat alimen-te pentru a atrage urşii la fotografii pentru turişti. Apoi tot mai mulţi urşi au început să vină la autoservire”, ne lămureşte Watkins.

problema a degenerat, iar proporţiile ei nu au mai putut fi controlate. „Nu le poţi spune urşilor că nu mai vrei să vină mâine, pentru că ei vor continua să sosească pentru mâncare.” Conform specialistului, aşa au apărut urşii habituaţi, care preferă să scurme prin resturi de la mesele oamenilor decât să caute fructe de pădure. Rezultatul a fost, lo-gic, şi creşterea frecvenţei întâlnirilor dintre om şi animal.

ultimul mohicanpentru multe ţări europene, urşii care

odinioară mişunau prin toate pădurile sunt o simplă amintire. „ultimul urs brun din Marea Britanie a fost vânat acum 1.000 de ani”, indică victor Watkins de la WspA. „Acum sunt 15 urşi în toată Franţa, 100 în spania, 300 în Grecia şi 100 în Italia”, con-tinuă Watkins.

„Nici în Germania nu mai sunt urşi”, spune Cristina Lapis. „Acum un an, un urs a trecut graniţa din Italia şi s-au speriat toţi pentru că s-au dezobişnuit de prezenţa lor. La fel s-ar putea întâmpla şi la noi, iar copiii noştri ar putea vedea ursul doar la «Antipa». Dacă se declanşează o boală, o schimbare de climă, urşii pot să dispară. Nu ne permitem să facem orice cu ei”, avertizează Lapis.

�Lipsa alocaţiilor bugetare pentru studii şi cercetări ştiinţifice care să evalueze evoluţia populaţiei de urşi şi starea de sănătate a acesteia.

�Lipsa bazei de date cu informaţii publice despre populaţia de urşi.

Sistem de hrănire ţinut „la secret”.

�Practicarea vânătorii ca măsură de management al populaţiei, fără derogarea necesară de la CE.

Managementul deficitar al urşilor gunoieri.

Traficul cu blănuri şi trofee.

�Lipsa coordonării proiectelor locale în acţiunile de management la nivel naţional.

�Numărul redus de programe educative şi informative pentru comunităţi şi pentru zonele turistice.

�Micşorarea habitatului şi fragmentarea acestuia prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi rutiere fără a se lua în considerare soluţii alternative şi metode de adaptare la nevoile populaţiilor de carnivore mari. S

ursa

WW

F D

unăr

e-C

arp

aţi

Manual oficial de eliminare sistematizat`

„Închisoarea” Lidiei şi a lui Cristi, doi urşi eliberaţişi duşi în rezervaţia de la Zărneşti

Foto

: Rog

er L

apis

/„M

ilioa

ne d

e pr

iete

ni”

58 GREEN LIvING

Auto

Autograf Aguilera pe o maşină din reciclabile

un automobil realizat din materiale reciclabile şi cu autograful cântăreţei Christina Aguilera pe motor a fost vândut în scopuri caritabile la licitaţie, pe 15 iunie, pentru suma de 50.000 de dolari. Chrysler 300 Eco style Edition, fabricat în

2010, este echipat cu preşuri din cauciuc reciclat, iar accesoriile sunt fabricate din lemn de bambus şi metale reciclabile în proporţie de 100%.

vânzarea a avut loc în cadrul licitaţiei organizate de asociaţia stars for a Cause, în beneficiul programului Alimentar Mondial (World Food programme - WFp) al oNu, care are diverse acţiuni umanitare în haiti. La începutul lunii mai, Christina Aguilera a fost numită ambasadoarea WFp.

transportul sustenabil, vedetă la Bruxelles

unele dintre cele mai inovatoare proiecte de cercetare din domeniul transportului eco au fost expuse între 7 şi 10 iunie la

Bruxelles, în cadrul forumului transport Re-search Arena. Evenimentul face parte din ini ţia-tiva CE de a comunica beneficiile pe care cer ce-tarea europeană le aduce strategiei Europa 2020 pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. printre proiectele prezentate se numără şi hi-CEps (highly Integrated Combustion Electric pro-pul sion system), care îşi propune să dezvolte hibrizi accesibili ca preţ. proiectul beneficiază de fonduri europene de 9,88 milioane de euro. un alt proiect, European Bus system of the Future, îşi propune să transforme transportul în comun într-o soluţie mai atractivă pentru oră şeni. EBsF reuneşte 3.100 de organizatori din 90 de ţări, iar şase oraşe europene - Bre mer haven, Budapesta, Gothenburg, Madrid, Roma şi Rouen - vor testa în diferite etape rezultatele studiilor.

Lamborgini Murcielago emite, într-un an, un volum de Co2 care echivalează cu tăierea unei păduri de dimensiunile

unui teren de fotbal şi se află pe primul loc în clasamentul celor mai poluatoare maşini în-toc mit de Asociaţia pentru transport Ecologic din Londra. Motorul de 6,5 litri al lui Murcielago consumă 4 litri de benzină la 13 kilometri parcurşi în mediul urban. La polul opus se află toyota iQ, care emite doar 99 de grame de dioxid de carbon pe kilometru, de cinci ori mai puţin decât Murcielago. Dioxidul de carbon emis într-un an poate fi absorbit de o pădure cu suprafaţa a trei terenuri de tenis. La categoria sport, maşina cu cel mai redus impact este opel tigra, iar, dintre maşinile de oraş, cea mai poluantă este Ford ka. La categoria „family car”, cea mai poluantă este volkswagen Golf 3.2 v6, iar cea mai nepoluantă este honda Insight.

Lamborghini Murcielago, poluatorul anului

GREEN REpoRt 59

Amsterdam, oraşul celor un milion de biciclete

străbătut de canale şi străduţe înguste, Amsterdamul este oraşul pietonal prin excelenţă, în care bicicleta e cea mai logică formă de transport. Cel mai exuberant oraş al olandei e unic printr-o statistică demnă de Cartea Recordurilor: are 750.000 de locuitori şi peste un milion de biciclete.

FOTOREPORTAJ REALIZAT DE LIVIA CIMPOERu

GREEN LIvING 61

Amsterdam, oraşul celor un milion de biciclete

diversitate. Mămici, bunici, oameni de afaceri, turişti, poliţişti, travestiţi sau hipioţi, toată suflarea din Amsterdam pedalează

cu frenezie, integrându-se într-un furnicar de biciclete de toate formele, culorile şi mărimile.

stil. Indiferent că sunt în taior sau la cravată, locuitorii din Amsterdam se deplasează pe două roţi cu aceeaşi eleganţă şi naturaleţe cu care ar merge cu limuzina.

FotoREpoRtAJ


FotoREpoRtAJ

oldies, but goldies. Majoritatea bicicletelor sunt vechi, fără pretenţii, cu pete de rugină înflorind la încheieturi, unde se desluşesc straturile de vopsea aplicate succesiv. Lipsa obstacolelor din trafic şi bordurile „prietenoase” permit localnicilor să se deplaseze cu lejeritate pe biciclete de oraş.

GREEN LIvING 63

aglomeraţie. Faimoasa parcare supraetajatăde lângă Gara Centrală geme sub cele circa 7.000 de biciclete pe care le adăposteşte. Alte câteva mii sunt înghesuite pe trotuarele din jurul edificiului.

multifuncţional`. Pe bicicleta din Amsterdam se poate căra orice.De la copii, prieteni sau căţei şi până la coşuri cu flori, plase pline de cumpărături, ziare şi sticle de bere. Şoferii îi respectă cu sfinţenie pe biciclişti, mai ales pentru că au şi ei acasă cel puţin o bicicletă.

obicei. A şterpeli o bicicletă e o practică generalizată în Amsterdam, unde şi cele mai ruginite bicle sunt

asigurate cu lanţuri groase antifurt. Pentru a stopa fenomenul, poliţia înregistrează

bicicletele şi instalează gratuit un cip de monitorizare în interiorul cadrului.

shoppING

Expunerea la soare ajută organismul să se regenereze, însă poluarea şi razele uv tot mai puternice din ultima veme ne obligă să luăm măsuri de protecţie cât mai eficiente. pentru că pe plajă organismul este atacat direct de efectele nocive ale soarelui, este important să nu alegem creme de protecţie încărcate cu substanţe nocive. Cremele solare organice acţionează ca nişte mici oglinzi care reflectă razele periculoase. Însă este important să folosiţi unele cu factor de protecţie (Fps) potrivit pentru tipul dumneavoastră de piele.

PAGInI REALIZATE DE LOREDAnA PAnĂ

stick nutri-protecteur planet Kid fps 30 Magazin: Natural ParisPreţ: 32,5 leiCu un conţinut bogat în extracte de gălbenele organice, stick-ul calmează pielea sensibilă a bebeluşilor. Nu conţine conservanţi sau alte ingrediente chimice.

Factor eco deprotecţie solară

lapte de soare fps 10 annemarie BörlindMagazin: MioBioPreţ: 51 leiLoţiunea previne îmbătrânirea prematură a pielii datorită conţinutului bogat în cătină albă şi vitamina E. uleiurile fine din plante cu substanţe active îmbunătăţesc rezistenţa tenului şi îi susţin capacitatea proprie de protecţie.

GREEN LIvING 65

loţiune BIo pentru plajă fps 20 santeMagazin: www.life-care.com

Preţ: 49,99 lei Emulsia uşoară, rezistentă la apă, cu aloe vera, ulei de floarea-

soarelui şi susan şi extract de echinaceea, previne iritaţiile cauzate de expunerea la soare.

cremă după soare Green peopleMagazin: www.rangali.ro Preţ: 55 leiCu un conţinut bogat în aloe vera, gălbenele, muşeţel şi mentă organice, loţiunea hidratantă şi răcoritoare are proprietăţi calmante pentru a prelungi bronzul şi minimiza cojirea pielii.

Balsam de buze fps 20 annemarie BörlindMagazin: MioBioPreţ: 20 leiCeara naturală combinată cu untul de shea şi provitamina B5 îngrijesc buzele uscate şi crăpate, protejându-le de soare şi de frig şi păstrându-le moi şi netede. poate fi folosit şi pentru zone sensibile la soare, nasul sau pomeţii.

ulei vegetal Gălbenele Magazin: Natural ParisPreţ: 57,96 leiMaceratul de gălbenele este regenerant, cicatrizant şi are proprietăţi reparatorii. Calmează iritaţiile, arsurile solare şi insolaţia.

ulei vegetal

sunătoare Magazin: Natural Paris

Preţ: 53,13 lei uleiul este obţinut prin

macerarea florilor proaspete de sunătoare în

ulei vegetal de măsline. Nu conţine niciun conservant

şi se foloseşte după expunerea la soare,

calmând insolaţia şi arsurile solare.

crema bio de protecţie solară minerală fps 24 Magazin: www.organika.roPreţ: 50 leiExtractul de rodie hidratează, în timp ce uleiul de măsline pătrunde în piele, hrănind şi calmând. Extractul din fructe şi seminţe de cătină calmează şi vindecă pielea iritată şi previne infecţiile.

INvItAtuL LuNII

Gunoiul e bun doar pentru metafore

66 GREEN LIvING

INvItAtuL LuNII

Nu ştiu dacă nu cumva voi fi criticat că am acceptat să scriu aici. În fond şi la urma urmei, nu m-am remarcat niciodată în peisajul public ca susţinând vreo cauză

ecologică. Am fost crescut să respect mediul şi să consider că sunt „mai bun” dacă o fac. un fel de militărie ce avea ca scop să mă facă să „ştiu de frica” mediului, care s-ar putea supăra dacă nu mă supun lui. Cam aşa vedeam povestea prin ochii copilului de atunci, căruia i se spunea cu o tărie şi o repetivitate hipnotică faptul că a arunca lucrurile nefolositoare haotic mi-ar imprima un stigmat de „neom”. Atunci gândeau alţii pentru mine şi mă obligau să gândesc la fel. peste ani însă a intervenit conştiinţa. Aceeaşi conştiinţă care sapă adânc în noi şi îmi ridică întrebări pe care nu credeam că le am ascunse în mine.

pe lângă conştiinţă aş adăuga şi con ştien ti zarea. Conştiinţa - pentru că ea e motorul de a face ceva bine şi de a avea grijă şi de altceva/altcineva decât propria persoană - şi conştien ti zarea - pentru că prin ea reuşim să ne analizăm acţiunile, să le ponderăm, să le gândim.

Căutăm aprobarea în tot ce facem. Asta mă irită la oameni - faptul că le e ruşine de ochii acuzatori, însă, când sunt singuri, renunţă la a se mai controla. Aşa cataloghez eu ipocrizia în cea mai acută fază a ei şi falsitatea cu care se îmbracă marea majoritate a oamenilor, chiar şi în problemele ecologice.

Cred că eu am bun-simţ faţă de mediu. Nu arunc gunoiul pe stradă şi am mereu un co men tariu acid la adresa nenorocosului care o face. Îi văd cum o fac pe furiş şi nu ai cum să nu le serveşti o doză de „arătat cu degetul”. păcat că unii oameni sunt prea laşi ca să atragă atenţia când îi deranjează ceva.

Locuiesc singur, aşa că nu are cine să-mi atragă atenţia cum ar trebui să mă comport. ştiu că nu cer lacom pungi la casa de marcat pentru a-mi îndesa cumpărăturile. prefer căratul, aşa măcar sunt sigur că nu rătăcesc nimic până acasă.

până acum ceva timp conduceam o maşină scandalos de puternică. Consum imens, mică, deloc practică. Am vândut-o şi acum conduc o motocicletă cuminte. E plăcut, probabil şi mai ecologic. Mi-am dat seama că nu prea am fost înţeles pentru alegerea făcută. Din nou, remarc că altul e normalul la care se raportează ma jo ritatea. Ecologic e să nu iroseşti apă şi nu o fac. De obicei nu agreez lucrurile inutile în viaţa mea. Nu las niciodată apa să se irosească, fie când mă spăl pe dinţi, spăl legume sau la activităţile casnice.

Mă bucur de mediu în orice formă a lui şi consider că trebuie să dau ceva în schimb pentru asta. să arăt o formă de respect, de grijă, de atitudine, mai ales că mă simt bine în mijlocul naturii. Ar fi păcat să nu păstrez intact locul unde îmi încarc bateriile. Nu sunt gesturi evidente, ci un acord de ambele sensuri. un acord care la o scară mai mare poate rupe ciclul distrugerilor. Ne-am obişnuit cu abundenţa mediului, am căpătat satisfacţie de pe urma ei, este la discreţie şi o ignorăm. Nu observăm însă că acest mediu, într-un final, se va consuma.

Nu am nicio putere, nici asupra maselor, nici măcar asupra unui singur om. Nu pot convinge să se acţioneze corect. Nu am militat niciodată pentru asta. poate muzica pe care o fac o să-mi dea şansa să vorbesc despre asta. Însă nu văd altă cale să răspunzi la generozitea mediului decât tot prin generozitate. De orice fel. În orice fel. Constant. Conştient.

Alex BurceaLiderul trupei Mandinga nu se

consideră a fi nici ecologist, nici poluator. Nu iroseşte apa, nu aruncă

gunoaie pe jos, nu face colecţie de pungi din plastic. toate astea nu vin

din dorinţa de a-şi crea o imagine eco, ci din educaţie. Artistul, care

performează la trompetă, flaut şi voce, consideră că a respecta

natura e un gest de bun-simţ.

68 GREEN LIvING

Rezistentă, foarte uşoară, simplă, modernă, dar şi preţioasă, ca o piesă de artă. Aşa arată bicicleta

perfectă pentru Doru popescu şi partenerii săi, care au decis să transforme pasiunea lor comună pentru

pedalat într-o afacere, personalizând biciclete la comandă. „De la cadru porneşte nobleţea unei biciclete”, susţin patronii magazinului on-line

perpetuum, care folosesc doar cadre manufacturate, vintage, pe care apoi le recondiţionează. Nu produc

nimic în serie, totul este făcut de mână, fiecare şurub îşi ştie locul, iar asta se vede în produsul final - o

bicicletă mult mai uşoară şi „veşnică”.


Bicicleta „Fixie”,noul trend urban

Cine esteDoru Popescu?

Job:FotografVârstă:

32 de aniStudii:

Arte Plastice

GREEN LIvING 69

Ce fel de biciclete faceţi?În primul rând, noi suntem adepţii mişcării

Fixed Gear şi facem biciclete fixe de oraş. Adică biciclete de velodrom, dar adaptate pentru oraş. sunt foarte uşoare, reziste, fru-moase şi foarte „fashionable”. vrem să oferim o alternativă la concepţia că o bicicletă de oraş trebuie să fie un tanc, pentru că ai borduri şi gropi. Nu cred că ai nevoie de un tanc de 20 de kilograme ca să poţi merge prin oraş. Bicicle-tele noastre au cam 8-9 kilograme. În momen-tul în care poţi să o ridici uşor pe umăr, să o urci în lift, să cobori scările, te raportezi cu totul altfel la ce poţi să faci cu ea zilnic. Ideea este că vrem să milităm pentru o imagine simplă şi indestructibilă a bicicletei.

Cel mai important aspect al bicicletelor noastre este că sunt „maintenance free”. Adică nu au nevoie de întreţinere pentru foarte multă vreme. Dacă aş spune un an, nu ar fi corect, pentru că pe unele biciclete le-am făcut acum trei ani şi nu s-au stricat deloc de atunci.

BICICLEtA FăRă FRÂNE

Ce este o bicicletă fixă?Mişcarea Fixed Gear e un trend care a în-

ceput acum multă vreme pe afară, san Fran-cisco şi New york fiind primele oraşe. În Europa, Londra este cel mai important cen-tru. o bicicletă fixă nu are viteză şi nici frâne. pinionul este fix pe butuc, nu se poate învârti

în gol. Francezii o numesc pinion fix, englezii - fixed gear, iar toată lumea o ştie de „fixie”. Este exact aşa cum a fost ea inventată, originală. oamenii mergeau la turul Franţei în 1900 pe biciclete fixe. practic, nu poţi să opreşti pedalarea. Atâta timp cât roţile se învârt, peda-lele nu pot rămâne fixe. Imposibilitatea de a opri pedalarea îţi oferă foarte mult control, pentru că eşti tot timpul conectat. E ca o aler-gare cu îmbunătăţiri. Bicicletele fixe originale nu au frână. poţi să mergi şi cu spatele, se pot face sărituri şi alte trickuri. Acum patru ani, eram singurul din România care mergea pe o bicicletă fixă.

Adică faceţi biciclete fără frâne?Da, la comandă. Mulţi mi-au zis că sunt

sinucigaş, însă, odată ce mergi pe o bicicletă fixă, devii dependent. În suA oamenii se dau frecvent pe biciclete fără frâne, însă Bucureştiul nu este pregătit pentru asta. perpetuum nu face doar biciclete fixe. În principiu facem orice îşi doreşte clientul, cu condiţia să fie cu o singură viteză. Nu ne încurcăm cu biciclete cu viteze, în general cu cele care se dereglează re-pede. simplitatea este frumoasă şi foarte utilă.

Care este procesul de producţie?Am început ca şi colecţionari. Adunăm pie-

sele şi le montăm, nu avem un flux teh nologic de serie. Nu luăm cadrele dintr-un anume loc. toate cadrele sunt de la biciclete de per for-

manţă, din Crom-Molibden, un oţel cam la fel de dur ca titanul, dar nu atât de elastic. un cadru de oţel nu are moarte. trăieşte pentru totdeauna, faţă de aluminiu, care îmbătrâneşte. Noi spunem că aceste biciclete pot fi purtate şi de urmaşii noştri. Elementele adiacente cadru-lui sunt fie noi, fie tot vintage, recondiţionate.

pIEsE „FăRă MoARtE”

De unde cumpăraţi piesele?Cumpărăm multe piese noi din Anglia şi bu-

tuci japonezi, pentru că sunt foarte rezistenţi, pe rulment. Luăm şi biciclete vechi dacă sunt speciale şi au cadre realizate de mână, nu de se-rie. În general, cadrele pe care le folosim sunt realizate de manufacturieri francezi, elveţieni, japonezi şi italieni. tubulatura este rezistentă şi foarte subţire. Îmbinările se fac doar cu alamă, argon sau argint. Am un cadru din inox care nu numai că nu are moarte, dar nici nu rugineşte şi este sudat cu argint. toate cadrele sunt vechi, dar sunt recondiţionate şi optimizate foarte mult de noi. La bicicleta mea am un cadru de pistă care cântăreşte doar 1,5 kilograme şi este din 1965. De la cadru porneşte nobleţea unei biciclete. Dacă acel cadru merită să investim în el, noi cumpărăm şi toată bicicleta, dar de obi-cei e foarte grea.

Care sunt preţurile?preţurile sunt între 1.500 şi 4.500 lei. une-

le cadre merită mai mult, dar noi vrem să le promovăm foarte mult acum. Ar merita preţuri mai mari, pentru că sunt unice. sunt lucrate de mână, ca nişte opere de artă, doar că piaţa nu permite acum.

Câte biciclete aţi vândut până acum?Ne-am decis să vindem de câteva luni.

Multe dintre bicicletele noastre au fost făcute pentru prieteni. Noi, fiind colecţionari, am recondiţionat biciclete ca să le ţinem ca obiec-te de artă, nu neapărat să ne dăm pe ele. Am vândut două până acum, dar deja numărul co-mezilor este în creştere.

Ce urmează să faceţi pe viitor?sunt două magazine interesate, ollie Gang

shop şi Cyclopedia. urmează să le băgăm aici, dar şi să continuăm cu promovarea pe la diverse evenimente urbane. Nu ţinem să intrăm în cât mai multe magazine pentru că noi nu produ-cem în serie.

[email protected]

ALtERNAtIvE

simplitatea este frumoasă şi foarte utilă

70 GREEN LIvING

RECOMANDĂRI

profesioniştii presei audiovizuale şi on-line din România au, de-acum încolo, la dispoziţie o sursă excelentă de materiale video pe probleme de mediu din spaţiul european, care pot fi preluate gratuit de pe site-ul http://www.tvlink.org/. Materialele jurnalistice sunt realizate

de profesioniştii Mostra, o companie de comunicare din Bruxelles specializată în producţii audi-ovizuale. Compania realizează producţii tv „high quality” (circa 50 pe an), care acoperă domenii precum mediul, dezvoltarea, sănătatea, transportul şi energia, piaţa muncii etc. Jurnaliştii le pot folosi ca pe nişte comunicate audiovizuale din care pot extrage imagini, citate sau mesaje, pentru a adăuga o notă europeană producţiilor pe care le realizează. Abordarea materialelor este una jur-nalistică (creativă, pe subiect şi bine documentată), iar producţia include imagini excelente, sunet natural, interviuri, grafice şi exemple din viaţa de zi cu zi a oamenilor. toate materialele sunt gratui-te şi fără drepturi de autor. Cele mai recente materiale de mediu postate acoperă subiecte precum ameninţarea speciilor invazive asupra biodiversităţii europene, eticheta eco pe produsele europene sau cele mai verzi oraşe din Europa.

Cartea, recent publicată, oferă o nouă viziune asupra noilor tendinţe în construcţia de lo-

cuinţe în America. Autorii David Joh-nston şi scott Gibson au făcut o analiză a schimbărilor survenite în industria construcţiilor, dar şi un calcul al impac-tului pe care locuinţele nesustenabile îl au asupra costurilor la energie. Casele independente energetic sunt rezultatul colaborării dintre constructori, arhi-tecţi şi producătorii echipamentelor eficiente energetic. piaţa imobiliară americană a început deja să ceară locu-inţe care trec dincolo de consumul con-venţional de energie, iar casele „zero carbon” încep, încetul cu încetul, să devină „noul verde” în industrie. Cartea prezintă sfaturi legate de tehnicile şi materialele folosite pentru astfel de lo-cuinţe, oferind 12 studii de caz din zone climatice diferite de pe teritoriul suA.

„Toward A Zero Energy Home”, de David Johnson şi

Scott Gibson (iunie 2010)

Dirt! the Movie, film lansat la începu-tul acestui an, este povestea fascinan-tă a solului, cea mai valoroasă şi mai

subestimată sursă de fertilitate, de la începutu-rile formării sale şi până la momentul actual al degradării accelerate sub acţiunea umană. pa-tru miliarde de ani de evoluţie au creat solul, cel care ne purifică apa, ne oferă hrană şi adăpost.

În timp, oamenii au devenit lacomi şi negli-jenţi, punând în pericol această resursă vitală prin metode distructive de practicare a agricul-turii, exploatări miniere şi dezvoltare urbană. Ceea ce a atras după sine efecte dezastruoase, pe care filmul nu ezită să le prezinte frust: foa-mete, secetă, inundaţii şi încălzire climatică.

Dirt! the Movie demonstrează însă că vre-murile se schimbă. peste 25 de vizionari renu-

miţi din întreaga lume s-au reunit pentru găsi soluţii viabile şi eficiente de salvare a acestei resurse naturale. printre ei - Bill Logan, Andy Lipkis, dr. vandana shiva sau Fritjof Capra. pentru a surprinde poveştile şi modul de a gândi, echipa de filmare a turnat în peste 20 de ţări, inclusiv în Argentina, Brazilia, Franţa, In-dia, kenya şi mai multe regiuni din suA. De-a lungul filmărilor, producătorii Bill Benenson şi Gene Rosow au observat că fermierii şi agro-nomii redescoperă agricultura sustenabilă, că localităţi din cele mai mici luptă pentru dreptul lor de a-şi putea hrăni familiile sau că oamenii de ştiinţă au descoperit cum poate fi folosit solul pentru stoparea încălzirii globale, inclu-siv prin obţinerea de electricitate din soluri şi sedimente.

www.tvlink.org

Dirt!The Movie

GREEN LIvING 71

GREEN REpoRt oN-LINE

Cât este de „verde” stilul dum nea voas tră de viaţă? Reciclaţi deşeurile sau reduceţi consumul de resurse?

sunt foarte „verde” atâta vreme cât, după ce consum un bidon de apă, suc, bere sau vin, nu arunc pEt-ul în tomberon aşa cum este forma lui, ci îl strâng şi îl fac mic, astfel încât să încapă cât mai multe în coş.

Cât de accesibil vi se pare în România stilul de viaţă prietenos cu mediul?

Dacă stai într-o zonă mai la periferie şi vrei să mergi la serviciu cu bicicleta, s-ar putea să rezişti o zi, pentru că a doua zi nu mai poţi pedala decât cu mâinile, din cauza câinilor. pe lângă asta, s-ar putea să mai apară câte un şofer care să nu-ţi acorde prioritate şi să dea cu maşina peste tine.

Ai putea fi „verde” câteva zile, până ţi se întâmplă un astfel de necaz şi devii vânăt.

Este bine să mergi cu bicicleta, numai că eu, ca fost ciclist, să zic aşa - pentru că am făcut ciclism vreo opt ani - am avut câteva experienţe neplăcute. să fii îmbrăcat la costum şi să mergi pe bicicletă şi să ajungi la destinaţie cu faţa plină de mâzgă din cauza eşapamentului nu e foarte plăcut.

În ce priveşte alimentele eco, nu ai garanţia că acele produse sunt 100% eco. o să ajungem în situaţia în care, după ce decedăm şi ne dezgroapă la şapte ani, o să fim intacţi. Din cauza E-urilor o să ne conservăm.

La ce aţi renunţa cel mai uşor pentru a fi mai eco? Dar cel mai greu?

Dacă aş trăi pe o insulă pustie, aş fi eco din cap până-n picioare, pentru că aş renunţa la haine şi aş sta dezbrăcat. Având în

vedere că sunt foarte ocupat, cel mai greu aş renunţa la un mijloc de transport rapid.

Care credeţi că sunt cele mai mari probleme de mediu cu care se con fruntă România?

Cea mai mare problemă se leagă de reziduuri, care ajung în locuri în care peştele nu mai are gust de peşte din cauza lipsei canalizărilor.

Aţi abordat vreodată subiectul ecolo giei în munca dumneavoastră?

Da. Am făcut curat într-o pădure, pentru o cauză nobilă. La ce am găsit acolo, am venit acasă cu stomacul dat peste cap. Două

zile nu am putut să mănânc nimic. Ce este şi mai dureros este faptul că, dacă astăzi faci curat, în cel mult o săptămână gunoaiele vor fi la loc acolo.

Aţi înlocui eşarfa pe care o purtaţi în emisiune cu una din ţesătură organică?

Da, m-aş îmbrăca cu lucruri bio de gra dabile cu mare plăcere. De exemplu, acum lucrez cu o nouă casă de modă, „versacii”. sacul ecologic este o variantă în trend. Îi faci o gaură prin care să scoţi capul şi încă două laterale pentru mâini şi este nemaipomenit. Neapărat în culori vii, roz, verde... ce se poartă în vara asta.

[email protected]

Codruţ kegheş, cel mai „Dezbrăcat” dintre Cârcotaşi, a fost ciclist timp de opt ani. Astăzi i-ar fi greu să renunţe la maşină şi admite că principalii inamici ai bicicliştilor sunt şoferii şi câinii. Află dintr-un interviu acordat pentru www.green-report.ro cum şi în ce condiţii ar trăi… dezbrăcat.InTERVIu DE CARMEn ALBIŞTEAnu

„Cel mai eco aş trăi pe o insulă pustie. Dezbrăcat“

FLAsh Ro

72 GREEN LIvING

EcoGreenland, expediţia alpiniştilor ro-mâni ticu Lăcătuşu şi Cornel Coman, s-a finalizat cu succes, după 37 de zile

în care aceştia au parcurs 650 de kilometri pe schiuri, traversând Groenlanda de la est la vest. Călătoria nu a fost lipsită de peripeţii, încă de la început fiind întârziată cu 10 zile din cauza vul-canului din Islanda, care a paralizat toată Euro-pa. După lunga călătorie, cei doi au constatat că încălzirea globală nu este doar o poveste, iar Groenlanda este puternic afectată de efectele ei. stratul de gheaţă de pe coasta de vest a Gro-enlandei se topeşte la suprafaţă, iar lacurile for-mate le-a făcut traversarea imposibilă.

Expediţia s-a desfăşurat în două etape, în 2009 şi 2010. Cei doi au escaladat un vârf vir-gin, au urcat pe cele mai înalte trei vârfuri din Arctica şi au traversat calota glaciară a Groen-landei pe cel mai lung traseu parcurs până în prezent de om.

„vânătoarea de monştri”: 70 tone de DEEE-uri

Cinci mii de elevi de la aproape o sută de şcoli au reuşit să strângă, între martie şi iunie, 70,5 tone de deşeuri elec-trice şi electronice, în cadrul campaniei „vânătoarea de

monştri”, derulată de asociaţiile Ecotic şi Junior Achievment, în parteneriat cu Ministerul Mediului.

Câştigătorul campaniei de educaţie ecologică şi colectare a fost Liceul teoretic German din satu-Mare, care s-a detaşat de celelalte şcoli prin cantitatea de DEEE-uri colectată - 9.193 kilo-grame. pe locul al doilea a fost Grupul şcolar Industrial tehno-frig din Cluj-Napoca (7.494 kg), urmat de Colegiul Economic din Buzău (5.587 kg) şi Grupul şcolar „Matei Basarab” din Craiova (3.595 kg). Câştigătorul marelui premiu a fost răsplătit cu 100 kilograme de echipamente electronice pentru dotarea unui labo-rator multi-media la şcoală.

EcoGreenland: încălzirea globală este o realitate

400 de biciclete roşii îi aşteaptă pe amatorii de

pedalat în parcul Izvor din Capitală, pe 17 iu-lie, în cadrul celei de-a doua ediţie a competiţi-ei „Bicicleta roşie”, or-ganizată de Coca-Cola România, în parteneriat cu primăria Capitalei şi Green Revolution. persoanele care doresc să participe la concurs trebuie să acceseze site-ul www.bicicletarosie.ro şi să completeze un chestionar. La fina-lul promoţiei, organizată în perioada 1 - 14 iulie, 400 de norocoşi vor fi selectaţi, prin tragere la sorţi, pentru a intra în posesia unei bicicle-te şi al unui echipament de protecţie complet. Câştigătorii biciclete-lor sunt invitaţi la turul ciclistic pentru amatori, care va avea loc în-cepând cu ora 20.00, după premiere, împreună cu mulţi alţi posesori de biciclete care doresc să susţină un stil de viaţă activ şi echilibrat. Anul trecut, peste 800 de bucureşteni au luat parte la turul ciclist „Bicicleta roşie”, alături de personalităţi din lumea sportului, vedete şi reprezentanţi ai autorităţilor.

Asaltul algelor

peste o mie de tone de deşeuri şi alge au fost strânse, la sfârşitul lunii iunie, de pe plajele litoralului românesc de către repre-zentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral

(ABADL). specialiştii instituţiei au declarat că principala cauza a apa-riţiei algelor este eutrofizarea, un fenomen care apare în timpul verii, când, la temperaturi ridicate, cresc şi concentraţiile de nutrienţi din apă, determinând dezvoltarea abundentă a algelor. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de „înflorire algală”. Astfel, reprezentanţii instituţiei au ridicat de pe plaje 111 tone de deşeuri şi aproximativ 975 tone de alge, acestea fiind colectate şi transportate la gropile ecologice.

Treci pe verde cu bicicleta roşie!

FLAsh Ro

GREEN LIvING 73

Program de vară prelungit la centrele I’Velo

programul centrelor de bike sharing gratuit I’velo din parcu-rile herăstrău şi tineretului se prelungeşte pe durata verii, iubitorii de plimbări pe două roţi fiind aşteptaţi între orele

8.00 şi 22.00, în timpul săptămânii, şi 10.00-22.00, în weekend. peste 30.000 de bucureşteni s-au plimbat cu bicicletele disponibile gratuit în cele trei centre I’velo din Bucureşti, de la lansarea proiec-tului de bike sharing.

pe 11 iunie, o sută de bucureşteni au pedalat pe bicicletele I’velo între cele 40 de galerii participante la evenimentul Noaptea Albă a Galeriilor. Asociaţia Green Revolution a pus bicicletele gratuit la dispoziţia celor pasionaţi de artă contemporană.

Lecţia de grădinărit, din toamnă

peste 1,6 milioane de elevi din clasele I-vIII ar putea merge din toamnă în vizite la ferme sau la staţiuni de cercetare şi s-ar putea ocupa de grădinărit, pentru a cunoaşte beneficiile

fructelor şi legumelor. Costurile pentru aceste activităţi ar urma să fie suportate de consiliile judeţene sau locale.

prevederile sunt cuprinse într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care stabi-leşte măsurile adiacente ale programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli. Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a precizat că măsurile sunt opţionale, elevii nefiind obligaţi să facă „muncă pa-triotică”.

Colectare selectivă în Târgu-MureşMunicipalitatea din târgu-Mureş a instalat, începând

din 25 iunie, puncte de colectare selectivă, după re-petate insistenţe din partea ministrului mediului şi

pădurilor, Laszlo Borbely.„salut decizia primăriei de a semna un contract cu EcoRom

Ambalaje. Această măsură este bine-venită, chiar dacă s-a con-cretizat cu întârziere”, a declarat ministrul Lazlo Borbely, origi-nar din târgu-Mureş.

Amplasarea punctelor se face în două etape: în prima fază au fost amplasate 11 puncte de colectare pentru plastic şi metal, sticlă, hârtie-carton, urmând să fie amplasate încă 14 puncte. Astfel, la începutul anului viitor, toţi locuitorii oraşului vor avea acces la serviciile de colectare.

Echipa care organizează campania „sal-vaţi Roşia Montană”, alături de nume-roase asociaţii partenere, organizează

cea de-a cincea ediţie a festivalului FânFest, în perioada 13-15 august.

sub denumirea „Roşia Montană ca o mare scenă”, ediţia de anul acesta a festivalului are ca scop impulsionarea dezvoltării economice du-rabile a zonei, precum şi promovarea nominali-zării Roşiei Montane ca sit uNEsCo protejat.

spre deosebire de anii trecuţi, când con-certul a avut loc în afara satului, ediţia de anul acesta va fi organizată în curţile, părculeţele, clădirile, fermele, pieţele şi pe străzile Roşiei Montane, care va alcătui o mare scenă pentru activităţile evenimentului.

Mesajul festivalului din acest an va fi adus pe scenă de formaţii precum Luna Amară, Grimus, ţapinarii, tunderground, Zum, the others şi Chilli Familli.

Roşia Montană, marea scenă FânFest 2010

Ecosophia, în cifreÎn cei şapte ani de activitate, 160 de şcoli

din toată ţara au aderat la programul asociaţiei „Împreună pentru Natură” şi au înfiinţat în cadrul lor cluburi. 18 şcoli au primit materiale de construcţie pentru renovarea clădirilor. Asociaţia a co lec tat aproximativ 11 tone de gunoi din parcurile naturale şi naţionale. A realizat 378 de momente artistice având ca subiect tra di ţiile şi obiceiurile româneşti şi a organizat activităţi la care au participat 210 localităţi din Ro mânia. În 2009, 2.000 de copii din 170 de şcoli din Bucureşti au desenat cu cretă, de Ziua Mediului, un arbore de 7.560 metri pătraţi, în piaţa Constituţiei, pentru a milita împotriva defrişărilor.

Cea mai mare realizare„Cel mai important proiect pe care l-am

rea lizat este concursul internaţional de edu caţie eco-civică «Împreună pentru na-tură», datorită căruia am reuşit să schimbăm mentalitatea multor oameni, în special a celor care locuiesc în perimetrul sau apropierea parcurilor na ţionale”, spune Diana Dimian, membru al asociaţiei Ecosophia. Concursul pune la încercare cunoştinţele copiilor cu vârste între 8 şi 14 ani, iar câştigătorul primeşte o excursie într-un parc natural din Europa.

„Din păcate, prea puţini dintre noi ştiu că România se află pe locul 1 în Europa ca importanţă a diversităţii biologice, a ecosistemelor naturale. Cu alte cuvinte, în

România se află ultimele ecosisteme 100% naturale de pe continent, ultimul refugiu pentru majoritatea speciilor aflate pe cale de dispariţie. Dacă aceste ecosisteme vor dispărea, tot continentul va fi condamnat la deşertificare şi foamete. Iar noi nu apreciem ce avem şi tăiem în prostie pădurile, nu repectăm legislaţia de mediu, poluăm apele. De ce argumente mai avem nevoie ca să ne dăm seama ce risipim?”, se întreabă actriţa.

„Împreună pentru natură” este cel mai vechi proiect desfăşurat de asociaţie, pe care membrii speră să-l implementeze şi în alte ţări din uE prin intermendiul parteneriatelor pe care le-au încheiat cu administraţiile altor parcuri din Europa.

[email protected]

pRoFIL oNG

Asociaţia ecosophiaÎnfiinţare: 2003

Membri fondatori: 11Voluntari: 4.000 de copii, grupaţi în 160 de cluburi şcolare200 de profesori

zeci de simpatizanţi

Manifest:„Societatea civilă are un

cuvânt important de spus în funcţionarea unei societăţi normale, democratice, aşa

cum sperăm că va deveni şi societatea noastră. Dar dacă

nu punem cu toţii umărul, vom avea mult de aşteptat”.

Ecosophia predă lecţia naturiiAsociaţia Ecosophia a luat naştere în urmă cu şapte ani, din dorinţa unui grup de prieteni de a schimba ceva, uniţi de o pasiune comună: protejarea ariilor naturale din România. printre cei 11 fondatori de numără actorii Claudiu Istodor şi Diana Dimian, precum şi Florea trifoi, inginer silvic şi specialist în arii protejate.


pRoIECt

Curs de ecologie pentru elevi

Cei 90 de liceeni înscrişi în proiect au participat la un curs teoretic despre re ciclarea şi colectarea deşeurilor în di-fe rite domenii de activitate, realizat în parteneriat cu Asociaţia ţinutului secuiesc

ver de. Elevii au învăţat ce înseamnă eticheta energetică, consumul energetic din domeniul It, dar şi cum se reciclează corect diferite tipuri de ambalaje.

După instruire, aceştia au fost împărţiţi în cinci grupe pentru fiecare oraş şi au fost orientaţi către crearea de parteneriate cu întreprinzători locali, din domenii precum prelucrarea lemnului, service auto şi It, servicii de catering şi supermarketuri.

Cele 15 grupe de elevi au lucrat separat pentru a identifica metode de eficientizare pentru fiecare domeniu în parte, iar cele mai bune idei au fost şi premiate.

Produsele locale scad amprenta de CO2 din retail

una dintre metodele cele mai frecvent propuse de tineri a fost schimbarea becurilor clasice cu cele economice. „Elevii au de-monstrat prin diferite calcule eficacitatea becurilor economice. La un hotel cu 80 de camere, reducerea costurilor la consumul de energie este semnificativ”, a explicat szabo Zsolt, coordonatorul proiectului.

o altă metodă, propusă de elevi pentru sectorul de retail, este creşterea cantităţii de produse autohtone comercializate şi în ambalaje reciclabile. Măsura ar reduce

semnificativ costurile de transport şi cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în acest sector.

„De exemplu, un supermarket local importă pahare din plastic din Italia, adică de la 2.300 de kilometri, iar durata de folosire a unui pahar este de doar trei minute. Ra-portul de eficienţă/poluarea mediului este uriaş în favoarea poluării”, adaugă Zsolt.

Bugetul total al proiectului s-a ridicat la 12.014 euro, din care 9.514 euro au fost asiguraţi prin programul Matra-kap Grant, al Ambasadei olandei la Bucureşti.

[email protected]

sfaturi eco de la liceeni pentru sectorul business

Liceenii din judeţul harghita au avut ocazia să-şi pună în valoare

cunoştinţele despre ecologie în mediul de business, dezvoltând

împreună cu întreprinzătorii locali metode de eficientizare a consumului de resurse în

activităţile economice. proiectul „tineri pentru economie

ecologică - y4(ECo)2”, realizat de Agenţia de Dezvoltare

Judeţeană harghita, s-a desfăşurat în oraşele Miercurea Ciuc,

odorheiu-secuiesc şi Gheorgheni, până la sfârşitul

lunii iunie.


GREEN LIvING 75

un supermarket local importă pahare din plastic

din Italia, adică de la 2.300 de kilometri, iar durata de folosire a unui pahar este de doar trei minute. Raportul de eficienţă/poluarea mediului este uriaş în favoarea poluării.

Szabo Zsolt, coordonatorul proiectului

FLAsh INtERNAţIoNAL

76 GREEN LIvING

China va reduce numărul tradiţio-nalelor beţişoare alimentare, cu scopul de a proteja mediul încon-

jurător, transmite Ministerul chinez al Comerţului. Cel mai mare exportator din lume, China produce anual 45 de miliarde de beţişoare, pentru care sunt tăiaţi 25 de milioane de copaci.

„Reducerea numărului de beţişoare folosite reprezintă un prim pas către o so-cietate ecologică, cu un consum minim de energie”, anunţă ministerul chinez într-un comunicat.

Autorităţile sunt încurajate astfel să scadă consumul iraţional de beţişoare şi să îndemne populaţia să aleagă variante reuti-lizabile.

Dispariţia albinelor înţeapă economiaDacă albinele şi alte insecte polenizatoare ar dispărea

complet, economia Marii Britanii ar putea pierde câte 440 de milioane de lire pe an, susţin mai mulţi cercetă-

tori britanici care analizează acest scenariu în cadrul programului „Living with Environmental Change”. În încercarea de a salva speciile de insecte pe cale de dispariţie, britanicii au investit pes-te 10 milioane de lire sterline în acest program, care analizează pericolul extincţiei.

Din anii ’70 şi până în prezent, 75% dintre speciile de fluturi din Marea Britanie au dispărut, precum şi trei dintre cele 25 de specii de bondari. printre factorii determinanţi se numără schim-bările climatice, poluarea şi agricultura de tip intensiv.

Balene cu amprentă mică

Balenele din oceanul Antarctic îşi reduc amprenta de carbon cu ajutorul dejecţiilor, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători în cadrul universităţii Flinders din Australia.

Mamiferele eliberează, prin dejecţii, tone de fier pe an, stimulând creşterea filoplanctonului, care absoarbe dioxidul de carbon.

Fiecare balenă produce în jur de 50 de tone de fier pe an, care acţionează ca un fertilizator natural. Cei aproximativ 12.000 de ca-şaloţi din oceanul Antarctic absorb 400.000 de tone de carbon pe an, de două ori mai mult decât eliberează în atmosferă. Cercetătorii arată că, dacă vânătoarea ar fi interzisă, balenele cruţate ar contribui la absorbirea a peste două milioane de tone de Co2 pe an.

oceanele lumii se sufocă

oceanele lumii „se sufocă” din cauza nivelului ridicat de gaze cu efect de seră care distruge ecosistemele marine, avertizează oamenii de ştiinţă australieni şi americani

într-un raport publicat în revista „science”, realizat după 10 ani de cercetări. oceanele se încălzesc, aciditatea creşte rapid, circulaţia apei s-a modificat, iar zonele „moarte” din adâncurile oceanelor se extind, potrivit raportului. „oceanele sunt inima şi plămânii pă-mântului, producând jumătate din oxigenul de pe glob şi absorbind 30% din dioxidul de carbon produs de om. Nu putem rezista fără ele şi trebuie să le protejăm”, a declarat principalul autor al studiu-lui, profesorul australian ove hoegh-Guldberg.

Chinezii fac economiela beţişoare

GREEN LIvING 77

Antilopele tibetane s-au pus pe înmulţit

populaţia de antilope tibetane s-a dublat faţă de anul 2000, ajungând la 120.000 de exemplare datorită eforturilor in-tense de conservare depuse de autorităţile din tibet. potrivit

acestora, numărul antilopelor a crescut datorită înfiinţării a 17 noi rezervaţii naturale, care ocupă 56% din teritoriul regiunii Nagqu, unde trăiesc mamiferele.

În tibet au existat milioane de antilope, însă vânatul excesiv şi distrugerea habitatului lor din ultimele deceni au condus la reducerea drastică a numărului acestora. Din 1979, antilopa tibetană a fost de-semnată specie ameninţată şi protejată prin lege de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii periclitate de faună şi floră sălbatică.

Bulgaria intră în lupta cu OMG-urile

Bulgaria ar putea interzice ingredientele provenite din organisme modificate genetic în alimentele pentru co-pii, dacă un amendament propus pe 16 iunie la legea ali-

mentaţiei de către preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi păduri din parlamentul bulgar, Desislava taneva, va primi aviz favorabil.

Amendamentul cere interzicerea totală a distribuirii şi vân-zării produselor care conţin oMG-uri în grădiniţe, în şcoli şi în centre de îngrijire a copiilor, precum şi în magazinele situate pe o rază de 100 de metri de acestea. Comercializarea acestor ali-mente ar urma să fie permisă doar în zone separate şi marcate corespunzător.

La mijlocul lunii iuniei, un grup de braconieri a omorât 10 elefanţi dintr-o rezervaţie naturală din

Zimbabwe, acesta fiind cel mai mare nu-măr de elefanţi ucişi simultan, susţin auto-rităţile statului.

Zimbabwe se mândreşte cu cea mai mare populaţie de elefanţi din Africa, însă braconajul, scăpat de sub control, contri-

buie la scăderea dramatică a numărului acestora. Cei 10 elefanţi au fost găsiţi morţi şi cu colţii scoşi lângă un râu din re-zervaţia naturală Gonarezou din sud-estul statului Zimbabwe. Conducerea rezerva-ţiei şi poliţia investighează cazul, oferind chiar o recompensă de 1.000 de dolari pentru informaţii importante legate de incident.

Zimbabwe, ţara fildeşului însângerat

FLAsh INtERNAţIoNAL

Dispariţia pădurilor amazoniene favorizează înmulţirea ţân-ţarilor şi, indirect, creşte riscul de malarie, potrivit unui grup de cercetători care au studiat fenomenul în cadrul

universităţii Wisconsin.Conform studiului, numărul cazurilor de malarie a crescut cu

48% într-o regiune din Brazilia unde 4,2% dintre copaci au fost tă-iaţi. Experţii trag un semnal de alarmă asupra obiceiului localnicilor de a da foc pădurilor pentru a face loc terenurilor arabile, fapt care ar putea declanşa epidemii grave. Cercetători au estimat că în perioada 1998-2007, peste 19.000 de kilometri pătraţi de pădure din Brazilia au fost defrişaţi.

Defrişările cresc riscul de malarie

Foto

: Dan

iel B

eltr

á/G

reen

peac

e

peste 600 de specii de animale sunt ameninţate de pata de petrol care se extinde în Golful Mexic,

după explozia platformei petroliere British petroleum.

până în prezent, au fost recuperate 783 de păsări,

252 de ţestoase şi 41 de mamifere moarte.

potrivit studiilor, peste 500 de milioane de păsări zboară peste

Golful Mexic în fiecare primăvară. sute de voluntari

fac eforturi considerabile de a curăţa penajul

acoperit cu petrol, pe

care-l înghit, cauzându-le

probleme la ficat şi rinichi.

Zbor frânt deasupra

Golfului Mexic

gr_36

Documents