good

7
Introducere Fiscalitatea este, indiscutabil, o inoportunitate pentru orice c fiscal ar dovedi acesta. Ea devine, în plus, o povară şi cauză de nem “întrece măsura” depaseste puterea populatiei de a contribui! sau câ neconformă intenţiei declarate a puterilor publice şi încuviinţată pr Impozitarea este un element central al suveranităţii naţionale, d veniturilor "uvernamentale nu#şi pot implementa strate"ia politica respectivă. Ea un instrument de re"lare economică, utilizat pentru a influenţa consumul, pentru a încura$a economiile sau pentru a îndruma modul cum se or"anizează a"enţii econ este esenţială pentru toate statele lumii iar în conte&tul lar"ului p euroatlantică şi c'iar de "lobalizare economică , acţiunile adoptate impact nu numai acasăla nivel national! dar şi în ţările vecine. %en decizii diver"ente în conte&tul proceselor inte"raţioniste menţionate proces trebuie să acţioneze împreună în privinţa politicii fiscale. (nţele"erea acestei necesităţi istorice a determinat pe de o pa internaţionale şi în special lanivelul )omunităţii Europene şi a )onsiliului Europei cu competenţe lăr"ite la nivelul *niunii Europene, care, în colaborare c prevină şi în caz contrar sancţioneze faptele de sustra" deoarece, nu în ultimul rând, nerealizarea veniturilor corespunzătoar naţionale, afectează bu"etul naţional al )omunităţii Europene. %e de al realizării optime a veniturilor bu"etare a determinat crearea unui evitarea dublei impuneri semnate între numeroase state de pe mapamond +espectarea le"islaţiei fiscale constituie o necesitate dat economice şi sociale care apar ca urmare a eludării acestora. ificul educaţie fiscală şi de înţele"ere a necesităţii respectării libere a aceeaşi la toţi contribuabilii. #-istemul fiscal in +omania (n toate orânduirile social#economice în care au e&istat relaţii suprastructurală, a re"lementat diferite cate"orii financiare #ta&e, i formării şi dezvoltării bazei economice a societăţii. -ub acest aspect de la o orânduire la alta . 1 D. D. Şaguna, Drept fscal, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2006, p. 156 – 163.

Upload: goguhans1

Post on 04-Oct-2015

8 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

m

TRANSCRIPT

IntroducereFiscalitatea este, indiscutabil, o inoportunitate pentru orice contribuabil, orict spirit civic fiscal ar dovedi acesta. Ea devine, n plus, o povar i cauz de nemulumiri publice cnd ntrece msura (depaseste puterea populatiei de a contribui) sau cnd gestionarea ei este neconform inteniei declarate a puterilor publice i ncuviinat prin vot de ctre contribuabili.Impozitarea este un element central al suveranitii naionale, deoarece fr colectarea veniturilor guvernamentale nu-i pot implementa strategia politica respectiv. Ea este un instrument de reglare economic, utilizat pentru a influena consumul, pentru a ncuraja economiile sau pentru a ndruma modul cum se organizeaz agenii economici. Politica fiscal este esenial pentru toate statele lumii iar n contextul largului proces de integrare european, euroatlantic i chiar de globalizare economic , aciunile adoptate ntr-o ara pot s aibe un impact nu numai acas(la nivel national) dar i n rile vecine. Pentru evitarea adoptrii unor decizii divergente n contextul proceselor integraioniste menionate, rile lumii angrenate n proces trebuie s acioneze mpreun n privina politicii fiscale. nelegerea acestei necesiti istorice a determinat pe de o parte, crearea unor organisme internaionale i n special la nivelul Comunitii Europene i a Consiliului Europei cu competene lrgite la nivelul Uniunii Europene, care, n colaborare cu autoritile naionale, s previn i n caz contrar s sancioneze faptele de sustragere de la plata obligaiilor fiscale, deoarece, nu n ultimul rnd, nerealizarea veniturilor corespunztoare a veniturilor bugetelor naionale, afecteaz bugetul naional al Comunitii Europene. Pe de alt parte, acelai deziderat al realizrii optime a veniturilor bugetare a determinat crearea unui sistem de tratate privind evitarea dublei impuneri semnate ntre numeroase state de pe mapamond.Respectarea legislaiei fiscale constituie o necesitate datorit consecinelor financiare, economice i sociale care apar ca urmare a eludrii acestora. Dificultatea rezid n nivelul de educaie fiscal i de nelegere a necesitii respectrii libere a normelor de drept , care nu este aceeai la toi contribuabilii. -Sistemul fiscal in Romanian toate ornduirile social-economice n care au existat relaii financiare, statul, ca instituie suprastructural, a reglementat diferite categorii financiare -taxe, impozite, buget etc. - n scopul formrii i dezvoltrii bazei economice a societii. Sub acest aspect, sfera finanelor publice difer de la o ornduire la alta[footnoteRef:1]. [1: D. D. aguna, Drept fiscal, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2006, p. 156 163. ]

Noiunile privind fiscalitatea, sistemul fiscal i fiscul au aprut pe o anumit treapt de dezvoltare a societii, pentru a rspunde unor necesiti obiective economico-financiare i sociale ale statului[footnoteRef:2]. [2: D. Florescu, P. Coman, G. Blaa, Fiscalitatea n Romnia, Ed. All Beck, Bucureti, 2005, p. 49.]

O parere afirm c [footnoteRef:3] fiscalitatea este un sistem de percepere a impozitelor i taxelor prin fisc, iar fiscul o instituie de stat care stabilete i ncaseaz contribuiile ctre stat, urmrete pe cei care nu i-au pltit n termen aceste contribuii. [3: Potrivit definiiei din dicionarul enciclopedic al limbii romne.]

Unii autori [footnoteRef:4], pornind de la definirea impozitelor ca form de prelevare a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului, n vederea acoperirii cheltuielilor publice, privesc fiscalitatea ca o legtur ntre stat i persoanele fizice sau juridice. [4: L. Tatu, C. erbnescu, D. tefan, D. Vasilescu, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practic, Ed. All Beck, Bucureti, 2004, p. 1.]

ncercnd o abordare relaional-sistemic a fiscalitii, unii autori definesc sistemul fiscal ca fiind totalitatea impozitelor instituite de stat care-i procur acestuia o parte covritoare din veniturile bugetare, fiecare impozit avnd o contribuie specific i un rol regulator n economie[footnoteRef:5]. [5: Carmen Cordureanu, Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti, 1998, p. 21.]

Abordrile teoretice existente, ct i experiena practic permit conturarea concluziei c fiscalitatea definete sistemul de principii, reguli i norme legiferate privind: evidena i gestiunea contribuabililor, stabilirea, evidenierea i stingerea obligaiilor fiscale, controlul i soluionarea plngerilor, acordarea de asisten fiscal contribuabililor pentru cunoaterea i aplicarea corect a legislaiei fiscale. (concluzie bazata mai putin pe legalitate)Statul are mai multe prghii de intervenie n economie, dar cea care joac cel mai bine rolul statului pentru corectarea imperfeciunilor pieei i care asigur redistribuirea resurselor i veniturilor este fiscalitatea.Impozitele ndeplinesc funcia de redistribuire a veniturilor prin modalitile de calcul i percepere a acestora.Acestea se pot stabili n aa fel nct cei care realizeaz venituri mai ridicate s plteasc impozite mai mari dect cei care realizeaz venituri mai mici.[footnoteRef:6] [6: De exemplu, prin impozitul progresiv, contribuabilii care realizeaz venituri mai ridicate vor plti un procent mai mare din venituri fa de cei care realizeaz venituri mai mici, iar prin impozitul proporional toi contribuabilii care realizeaz venituri, indiferent de mrimea acestora, pltesc acelai procent din veniturile realizate.]

-Obiectivele politicii fiscale-n realizarea obiectivelor social economice, statul este nevoit s promoveze o politic fiscal pertinent, care s-i asigure stabilitatea, dezvoltarea i satisfacerea tuturor nevoilor publice la care este parte.n funcie de perioada de timp i de stadiul de dezvoltare economico-social veniturile bugetare difer, statul fiind obligat s adopte o poziie flexibil pentru realizarea scopurilor sale. n acest sens, repartizarea diferit n practic a necesitilor de resurse financiare n raport de structura veniturilor bugetare presupune existena unui proces de redistribuire a resurselor financiare n funcie de necesitatea realizrii unor obiective ale politicii economico-sociale. Sistemul economico-social global poate fi influenat pozitiv de politica fiscal numai dac aceasta corespunde mai multor criterii. n primul rnd ea trebuie s fie armonizat cu sistemul de prioriti obiective acceptate social. Apoi, se impune ca politica fiscal s asigure mbinarea intereselor pe termen scurt cu cele pe termen mediu i lung. Ultimul criteriu apreciaz realizarea ei n condiii de eficien sporit, adic ncasarea veniturilor s se realizeze cu cheltuieli bugetare ct mai mici.Realizarea obiectivelor politicii fiscale, potrivit atribuiilor i competenelor prevzute de lege, se face prin structurile centrale i teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice i Ageniei Naionale de Administraie Fiscal.Politica fiscal influeneaz viaa economico-social prin obiectivele pe care le realizeaz n practic. Obiectivele generale ale politicii fiscale sunt:- alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizrii funciilor statului;- stabilizarea economic, prin care se urmrete: realizarea unei rate nalte de cretere economic; atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc; asigurarea stabilizrii preurilor i meninerea sub control a inflaiei; realizarea echilibrului balanei comerciale i a balanei de pli externe. - reglarea economiei i redresarea creterii economice. Relaiile ntre fiscalitate pe de o parte, reglarea economiei i relansarea creterii economice, pe de alt parte, sunt relaii de interdependen i reciprocitate. Astfel, reglarea economiei i relansarea creterii economice asigur sporirea randamentului impozitului, crend premisele materiale pentru diminuarea presiunii fiscale, iar la rndul su, diminuarea ratei fiscalitii asigur resursele financiare necesare reglrii i relansrii creterii economice. Este foarte dificil din punct de vedere practic ca prin utilizarea impozitelor s se realizeze o reglare economic care s permit o cretere constant a veniturilor i a stabilitii fiscale.Este de reinut[footnoteRef:7], n acest sens, c utilizarea impozitului ca instrument de reglare economic poate accentua complicarea procesului dezvoltrii economice, ridicnd problema apariiei tardive a veniturilor anticipate prin luarea unor msuri fiscale, impunnd ca atare forarea msurilor de acoperire a unor eventuale goluri de resurse financiare. Devine astfel de o importan cardinal alegerea fundamentat a momentului aplicrii msurilor de chirurgie fiscal, evaluarea atent i responsabil a tuturor efectelor directe i indirecte, anticiparea cu ct mai mare exactitate a momentului realizrii efectelor estimate, stabilirea msurilor de urgen care trebuie luate n cazul nerealizrii la timp a efectelor ateptate, inclusiv de acoperire a golului de resurse financiare i de readaptare i reaezare din mers a msurilor fiscale. [7: D. Florescu, P. Coman, G. Blaa, op. cit., p. 4]

Luarea unor msuri fiscale pertinente este strns legat de factorul politic existent la acel moment dat. Acestea trebuie s aib la baz o reflecie global asupra problemelor financiare, anticipativ, care s previn toate fluctuaiile pieei, astfel nct toate intele msurilor fiscale s fie atinse la timp.

-Principiile politicii fiscale-Apariia principiilor n aceast materie a fost impus de realitile economice care solicitau eliminarea arbitrariului i prevenirea conflictualizrii relaiilor dintre stat i contribuabili.Reglementarea impozitelor i taxelor n Romnia are la baz urmtoarele principii[footnoteRef:8]: [8: Art. 3 din Codul fiscal.]

- neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferite categorii de investitori i capitaluri, cu forma de proprietate, asigurnd condiii egale investitorilor, capitalului romn i strin;- certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care s nu conduc la interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plat s fie precis stabilite pentru fiecare pltitor, respectiv acetia s poat urmri i nelege sarcina fiscal ce le revine, precum i s poat determina influena propriilor decizii de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;- echitatea fiscal la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferit a veniturilor n funcie de mrimea acestora;- eficiena impunerii prin asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive defavorabile pentru persoanele fizice i juridice, n raport cu impozitarea n vigoare la data adoptrii de ctre acestea a unor decizii investiionale majore.Atingerea intelor politicii fiscale guvernamentale nu este posibil fr o adecvare corespunztoare a administraiei fiscale, fr o modernizare a acesteia n raport cu noile cerine ale aderrii Romniei la U.E[footnoteRef:9], reformarea putndu-se face pe cel puin dou ci. [9: D. Florescu, P. Coman, G. Blaa, op. cit., p. 27.]

n primul rnd se impune sporirea eficienei colectrii veniturilor prin creterea gradului de colectare, n condiiile reducerii cheltuielilor necesare finanrii acestui proces. A doua cerin const n creterea ncrederii contribuabililor n capacitatea autoritii fiscale de a administra aplicarea prevederilor legislaiei fiscale i, ca urmare, facilitarea procesului de sporire a gradului de conformare voluntar.Experiena practic arat c reformarea administraiei fiscale este un proces ale crui rezultate nu apar imediat, ci n timp, uneori dup civa ani, presupunnd nu numai schimbri legislative i organizatorice, ci i modificarea comportamentului i atitudinii contribuabilului.

-Adaptarea regimului fiscal romanesc la cerintele europenen adoptarea unui nou sistem fiscal este foarte important s se aib n vedere impactul pe care acesta l are asupra firmelor n adoptarea deciziilor de dezvoltare, deoarece practicarea unui sistem de impozitare care tinda s confite veniturile nu motiveaz nclinaia ctre investiii, ci accentueaz evaziunea fiscal i corupia[footnoteRef:10]. [10: D.D.aguna, op. cit., p. 642.]

n Romnia, tranziia n fiscalitate s-a desprins greu din nefericire de concepia i mentalitatea paternalist i egalitar a comunismului, unde prghiile fiscale nu au onorat evoluia sistemului dect cu fatalitatea supunerii fa de comenzile mecanismelor totalitare. Reforma fiscal, pentru a fi autentic, trebuie s redea sistemului fiscal puterea de a deveni creator i furnizor de prosperitate, la nivelul individului contribuabil. Niciodat nu va reui acest lucru fr a beneficia de serviciile economiei informaionale.Aproape n toate rile ex-comuniste a existat o perioad n care evoluia a fost mpins, ctre dizolvarea comunismului pn la punctul n care nici teoria marxist, nici politica trecut comunist nu vor mai dicta linia politic[footnoteRef:11]. [11: Zbigniew Brzezinski, Marele eec, Naterea i moartea comunismului n Secolul XX, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1993, p. 247.]

Realitatea ne foreaz aprecierea c reformele care au avut loc n Romnia n domeniile economic, financiar-fiscal, bugetar, monetar, social etc. nu au fost rezultatul unei restructurri serioase, cu inte clar stabilite i orientate, ci mai degrab au rezultat din procesul necontrolat al destructurrii care a impus ncropirea i peticirea urgent, incapabil s genereze procesul amplu de compatibilizare cu cerinele sistemului economic n care dorim s ne integrm.Reforma legislaiei fiscale va fi orientat n anii urmtori ctre reducerea nivelului impozitelor n scopul:- mbuntirii competitivitii economiei romneti;- atragerea investiiilor strine directe;- creterea gradului de predictibilitate a legislaiei fiscale prin alinierea la prevederile acquis-ului comunitar i crearea unui climat de afaceri nediscriminatoriu.Strategia fiscal pe perioada preaderrii la UE a Romniei s-a concentrat pe cel puin 3 mari obiective. n primul rnd se va avea n vedere reducerea presiunii fiscale prin continuarea diminurii cotelor de impozitare a profitului i a veniturilor persoanelor fizice, precum i a nivelului contribuiilor sociale. Apoi s-a urmrit transformarea fiscalitii n factor activ de stimulare a dezvoltrii economice prin reducerea impozitrii surselor utilizate pentru dezvoltare. Nu n ultimul rnd a continuat armonizarea legislaiei fiscale cu acquis-ul comunitar pe perioada de preaderare.Un obiectiv esenial al modernizrii sistemului fiscal din Romnia const n reanalizarea modului de aezare a impozitelor i taxelor, n aa fel nct s stimuleze dezvoltarea productorilor de bunuri i prestatorilor de servicii, a investiiilor directe, investiiilor de capital. Realizarea acestui obiectiv presupune, de asemenea, perfecionarea sistemului fiscal prin stabilirea unui raport optim ntre:- impozitele directe i cele indirecte;- impozitele pe venit i cele pe avere;- impozitele care alimenteaz bugetul de stat i cele care se vars la bugetele locale;- impozitele stabilite n sarcina persoanelor fizice i a celor juridice;