Incepand cu 1980 a luat amploare ideea de globalizare, termenul intrand in vocabularul societatii, nu doar in cercurile academice ci si in randul jurnalistilor, politicienilor sau oamenilor de afaceri. Este adevarat ca ideea “globalitatii” era discutata si inainte de 1980 insa, de fapt, aceasta capata sens ulterior cand discutia se extinde si asupra altor sfere de activitate. Astfel, vom vedea ca survin discutii cu privire la: comunicatiile globale, piete globale, amenintari globale etc.

Jan Aart Scholte surprinde in articolul sau intitulat “The globalization of world politics” ideea conform careia notiunea de globalizare poate fi privita prin prisma a cinci definitii subsidiare:

1. Internationalizarea = o intensificare a legaturilor transfrontaliere si o interdependenta intre state.

2. Liberalizare = procesul de ridicare a restrictiilor impuse de guverne in raport cu schimburile dintre state in vederea crearii unei economii deschise.

3. Universalizarea = raspandirea unor obiecte si experiente catre oameni din toate colturile lumii.

4. Tendinta de migrare spre VEST = un tip de americanizare (“westernization”)

5. Deteritorializarea = schimbarea pregnanta in geografie, context in care locurile, distantele si granitele isi pierd din influenta lord din punct de vedere teritorial.

Globalizarea = amalgam de procese in cadrul carora relatiile sociale devin relative desprinse de factorul teritorial, geografic, tocmai pentru ca oamenii sa fie incorporati intr-o societate unitara, o societate globala.

GLOBALIZAREA = poate fi gandita ca un proces (sau set de procese) care cuprinde o transformare a organizarii spatiale in ceea ce priveste relatiile sociale si tranzactiile.

-Relatiile sociale devin, din ce in ce mai mult, organízate si ghidate spre o unitate planetara.

Globalizarea apare ca un trend (tendinta) in care lumea apare ca o sfera sociala fara granite.

-Apare distinctia dintre: A. Globalizare si B. Internationalizare

Internationalizarea = proces de intensificare a legaturilor dintre state si domeniile nationale, ele ramanand locuri separate, distincte .

In cadrul relatiilor internationale, statele sunt clar delimitate din punct de vedere al granitelor si al timpului necesar acoperirii distantei dintre cele doua teritorii.

Fenomenele globale se extind in lume in acelasi timp si se pot muta instantaneu „ in no time” dintr-un teritoriu in altul.

CARACTER: Suprateritorial si Transworld ; CELE DOUA DIMENSIUNI G + I pot coexista.

Lumea actuala este in curs de globalizare dar si internationalizare.

DOMENII DE INFLUENTA

1. COMUNICATIILE = prin cresterea retelelor computerizate, telefonie, presa electrónica.

-permit oamenilor un contact imediat cu o alta persoana, indiferent de locatie sau granitele ce se interpun.

2. ORGANIZATIILE = globalizarea a influentat prolifirarea si cresterea nr. de org, companii, asociatii, ce opereaza ca retele transfrontaliere (Salvati Copiii)

3. ECOLOGIA = survine prin fenomene ca: incalzirea globala, rarifierea stratului de ozon, diminuarea diversitatii ecosistemelor

4. PRODUCTIE = apar „fabricile globale” extinse la nivelul industriilor de masini si electronice (procesul manufacturier + materiale/asamblare – se desf. Mai multe tari dar intr.-o singura linie de productie)

-cardurile de credit recunsocute la nivel global, utilizarea valutei (dolari, euro, yen)

5. DOMENIUL MILITAR = sateliti, bombardare supersonica (raids), propaganda mass-media – guvernanta globala – ONU

6. LA NIVEL NORMATIV = norme ce guverneaza vietile noastre (standarde tehnice, drepturile universale)

7. LA NIVEL DE GANDIRE = oamenii sec. XXI prives lumea ca un loc unic, diferit de generatiile anterioare.

-primul imbold in constiinta (fotografiile de pe Luna - 1966) Coca cola, Big Mac, blue jeans, muzica, stiri, Internet.

ISTORIC

Nu exista un momento precis cand fenomenul globalizarii a luat nastere. Parerile difera in functie de doctrinari, de diverse evenimente ( aparitia telegrafului 1840, miscarile feministe – miscari sociale la nivel global, apelurile telefonice – dupa 1980)

OPINII DIVERGENTE

Unii considera globalizarea ca fiind un mit ( Hirst si Thompson)

1.Globalizarea un a fost experimentata peste tot la fel

2. Glob. nu este un proces clar de omogenizare culturala, nu a dus la sfarsitul diversitatii cultural

3. Glob. nu a indepartat semnificatia terirorialitatii – ramane sentim. Identit. nationale

4. Glob. nu poate fi inteleasa in termenii unei singure forte care guverneaza

5. Glob. un este un panaceu

GLOBALIZAREA SI SISTEMELE STATELOR – genereaza :

a)societatea informationala

b) capitalismul tarziu

c) post-modernitate

d) sfarsitul istoriei

La inceput, inainte de intensificarea fenomenului globlizarii, política globala era organizata in baza sistemului westphalic (Pacea de la Westphalia – 1648) – sistema de state. In sec. XIX apar statele natiune, context in care sistemul wetphalic era considerat “sistemul international”. La baza sa stateau conceptele de suveranitate si statalitate

Suveranitatea presupunea: detinerea exclusiva a constrolului asupra unui teritoriu clar determinat, jurisdictie cu privire la toate domeniile nationale, nu se recunostea o autoritate superioara, un exista o partajare a competentelor

Statalitatea avea in vedere o lume impartita in teritorii guvernate, fiecare, de un Guvern separat, stat centralizat

Ordinea Wesphalica= fenomen istoric – sistemul statelor suverane a fost un cadru de guvernare aparut intr-un anumit context!

GLOBALIZAREA = context care genereaza o liberalizare a retelelor ce trancende sentimentul identitatii nationale, considerata in trecut ca oferind legitimitate suveranitatii de stat. Legaturile suprateritoriale, retelele globale de telecomunicatii , conferintele globale au generat : miscari feministe in clasa manageriala, comunitatea gay, cercuri ale persoanelor cu dizabilitati.

Chiar daca globalizarea a pus capat suveranitatii ea un a atrás disparitia statului. ( statul a dovedit ca e robust in perioada contemporana). Astfel statele, in timpul globalizarii si-au extins: búgetele, capacitatea de supraveghere. => Glob. nu dizolva statul dar nici un il lasa neatins.

GUVERNANTA POST-SUVERANITATE

Apar actori noi, inafara statelor, care obtin un rol important in procesul de guvernare.

Guvernanata globala SUBSTATALA – Europa: Comitetul Regiunilor

Guv. Globala SUPRASTATALA – proliferarea guvernarii regionale – UE; formatiuni universale – organizatii – ONU, politici macroeconomice – FMI, Banca Mondiala, acordul GATT, managementul de conflicto – OSCE, drepturile omului – interventiile umanitare

SOCIETATEA CIVILA ( LA NIVEL GLOBAL)

Asocierea in diverse structuri cu scopul de a contura politici si alte structuri profunde ale rel. Sociale. Asociatii civice foarte diverse ca obiective: lupta contra HIV/SIDA. Activisti amatori ( reforme studentesti) si proteste profesionalizate, pe termen lung – Greenpeace, Christian Aid

Aceste miscari au contribuit la conturarea unui cadru normativ in varii domenii de interés: drepturile omului, sustenabilitatea ecológica, - au ajuns chiar sa schimbe política. In 1990 se contureaza ONG-urile.

PROVOCARILE DEMOCRATIEI GLOBALE

Democratia – rule by the people = ética centrala de legitimare a guvernarii moderne. O guvernare buna presupune o guvernare democrática.

GLOBALIZAREA a influentat negativ acest conflict, intrucat face imposibil de atins democratia exclusiv prin mecanismele statului.