globalizarea afacerilor internat master.doc

8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc

1/86

Capitolul 1

ECONOMIA MONDIALĂ

1. Interdependenţele economice internaţionale2. Specializarea internaţională a economiilor naţionale. Avantajul comparativ în

schimburile economice internaţionale

3. Comerţul internaţional

1. INTERDEPENDENŢELE ECONOMICE INTERNAŢIONALE

conomia mondială se bazează pe un amplu sistem de interdependenţe economice

internaţionale. !n cadrul acestui sistem de cone"iuni# interesele $i problemele economiilor naţionale se întrepătrund $i numai în virtutea acestor le%ături $i raporturi calitativ di&erite ele

pot e"ista $i pro%resa. 'n aspect esenţial al situaţiei speci&ice în care se a&lă economia

mondială contemporană îl constituie asimetria pro&undă dintre nivelurile de dezvoltare ale

statelor# ceea ce in&luenţează în mare măsură interdependenţele economice internaţionale.

Interdependenţele economice internaţionale se ad(ncesc $i se diversi&ică continuu# în

str(nsă le%ătură cu)

• schimbările politice de anver%ură care au loc pe arena mondială*

• modi&icarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al nivelului

de dezvoltare economică*

• ad(ncirea diviziunii internaţionale a muncii# îndeosebi ca urmare a revoluţiei

tehnico+$tiinţi&ice*

• diversi&icarea centrelor de putere pe plan economic internaţional*

• evoluţia preţurilor internaţionale $i a problemelor valutar+&inanciare sub

in&luenţa unor &actori contradictorii.

3


2/86

Interdependenţele economice între statele lumii e"istă din cele mai îndepărtate timpuri#

parcur%(nd p(nă acum un proces continuu $i contradictoriu. Acest proces poate &i de&init prin

mai multe noţiuni# care sintetizează tot at(tea straturi economice calitative cum sunt) schimbul

mutual de bunuri între ţări# piaţa mondială# economia mondială. Asemenea straturi &ormează

în prezent un pluralism economic deosebit de dinamic# ce re&lectă în &ond macroeconomia

deschisă# interdependenţele din economia mondială.

2. SPECIALIZAREA INTERNAŢIONALĂ A ECONOMIILOR NAŢIONALE.

AVANTAJUL COMPARATIV ÎN SCHIMBURILE ECONOMICE

INTERNAŢIONALE

,ecesitatea $i rolul schimburilor economice între ţări $i parteneri din di&erite ţări au

&ost obiectul $tiinţei economice însă de la apariţia acesteia.

Se $tie că în secolele al -II / lea $i al -III / lea# %(ndirea economică era dominată

de curentul mercantilist. !n viziunea mercantili$tilor comerţul e"terior era considerat sursa

obţinerii de aur $i ar%int# metale preţioase &iind apreciate drept componente principale ale

avuţiei unei ţări.

Spre deosebire de mercantili$ti# clasicul economiei politice Adam Smith are marele

merit de a &i înţeles că bo%ăţia unei naţiuni se bazează pe capacitatea productivă a acesteia. 0e

&ondul acestei concepţii %enerale# economistul scoţian a &undamentat teori !"t#$%$i

&o'(rti! )*o%$t (ri!i"+ &o'er,$% i"ter",io"%. acă o ţară străină ne poate &urniza

bunuri mai ie&tine dec(t le+am produce noi / postula A. Smith / e mai bine să le cumpărăm de

la ea# cu o parte din produsul activităţii noastre# utilizate într+un mod din care putem tra%e

oarecare &olos.

4elaţiile comerciale interţări au bene&iciat de o re&lectare teoretică nouă în opera luiavid 4icardo. 0relu(nd din teoria lui Smith ideea rolului esenţial al diviziunii internaţionale

a muncii# 4icardo &undamentează teoria sa despre comerţul e"terior cu ajutorul unor concepte

precum* cost comparativ# valoarea relativă# preţ relativ# avantaj relativ. e aceea# teoria

ricardiană despre comerţul interţări este cunoscută sub denumirea de teori !"t#$%$i

&o'(rti! re%ti!.

4e&ormul(nd principiul ricardian al avantajului comparativ relativ# economistul 0aul

A. Samuelson# laureat al 0remiului ,obel în 1567# preciza) Chiar dacă una din două re%iunieste absolut mai e&icientă în producerea tuturor bunurilor &aţă de cealaltă re%iune# dacă &iecare

8


3/86

dintre ele se specializează în produsele pentru care au un avantaj comparativ# atunci comerţul

va &i reciproc pro&itabil# pentru am(ndouă re%iunile. Acest principiu simplu este baza

nezdruncinată a comerţului internaţional.

A. A+' S'it- i teori !"t#$%$i &o'(rti! )*o%$t. Teori &o'er,$%$i

e/terior

Smith a studiat problematica schimburilor economice internaţionale în cadrul

concepţiei sale %enerale re&eritoare la liberalism# ma"imizarea e&icienţei $i diviziunea muncii.

Pre'i*e%e înţele%erii teoriei smithiene despre comerţul internaţional sunt următoarele)

. 0rincipiul ma"imizării e&icienţei determină &iecare întreprinzător $i &iecare

economie naţională să se specializeze în producţia $i e"portul bunurilor / pentru care au cei

mai abundenţi $i ie&tini &actori de producţie 9naturali sau dob(ndiţi: / pe care le obţin cu cele

mai mici costuri unitare.

). 0rincipiul liberei concurenţe în comerţul internaţional 9&ără monopol sau restricţii

tari&are# ori netari&are:.

&. 0rincipiul circulaţiei libere a metalelor preţioase între ţări# $i al convertibilităţii

depline a banilor de h(rtie.

A!"t#e%e comerţului e"terior pentru &iecare ţară sunt / după părerea lui A. Smith /

de două &eluri)

. 0e de o parte# schimburile internaţionale asi%ură valori&icarea e&icientă a

produselor naţionale &ără des&acere în interior $i aprovizionează naţiunile cu bunuri rare din

străinătate. Comerţul e"terior duce din ţară acea parte de surplus din producţia păm(ntului $i

muncii pentru care nu e nici o cerere în interior $i aduce în schimb alte bunuri care sunt

dimpotrivă cerute acolo. Ast&el are loc ad(ncirea diviziunii muncii $i per&ecţionarea &orţelor

productive ale &iecărei naţiuni. 0rin acest mijloc# în%ustimea pieţii interne nu constituie nici o

piedică pentru ca diviziunea muncii# în orice ramură de me$te$u% sau manu&actură să &ie dusăla cea mai mare per&ecţie.

). 0e de altă parte# comerţul e"terior lăr%e$te piaţa de des&acere# măre$te

posibilităţile de valori&icare a capitalului naţional $i spore$te bo%ăţia naţională. 0rin

deschiderea unei pieţe mai lar%i pentru partea din producţia muncii lor care depă$e$te

consumul intern# ele 9manu&acturile: sunt încurajate să+$i per&ecţioneze &orţele productive $i

să mărească producţia anuală la ma"imum# $i# pe calea aceasta# să sporească bo%ăţia $i venitul

real al societăţii.A+' S'it- e%)ort teori 0!"t#$%$i )*o%$t " &o'er,$% i"ter",io"%.

;


4/86

0


5/86

AA + avantajul absolut al ţării A*

C@A + costul de producţie al măr&ii @ în ţara A*

0@ + preţul de cumpărare al măr&ii @ din ţara .

acă mar&a mai scumpă ar &i produsă în interior# ţara 0A ar consuma 2#7 unităţi din

mar&a 0/ pentru a obţine o unitate din mar&a 03.

impotrivă# dacă s+ar plăti importul prin e"port# ţara 0A ar &i în avantaj# întruc(t cu

1#; unităţi din mar&a 0/ ar importa o unitate din mar&a 03.

Asemenea concepţie despre comerţul e"terior îl apropie pe A. Smith de mercantili$ti $i

îl &ace adeptul balanţei comerciale e"cedentare.

0e baza acestui raţionament A. Smith *$:ere;< *(e&i%i;re e&o"o'ii%or ",io"%e

" (ro+$&,ie i e/(ort. Ceea ce se cheamă prudenţă pentru conducerea unei &amilii# rareori

poate &i nesocotită pentru conducerea unui mare re%at. acă o ţară străină ne poate &urniza

bunuri mai ie&tine dec(t le+am putea produce noi# e mai bine să le cumpărăm de la ea# cu o

parte din produsul activităţii noastre# utilizate într+un mod din care putem tra%e oarecare &olos.

Avantajul absolut se poate obţine numai într+un climat de liberă concurenţă# în care

activitatea %enerală a ţăriiB.. va &i lăsată să+$i %ăsească sin%ură modul de întrebuinţare# care

să poată aduce cele mai mari avantaje

impotrivă# activitatea ei nu e utilizată cu cel mai mare avantaj# c(nd e îndrumată

către producţia unui articol# pe care ea îl poate cumpăra mai ie&tin dec(t ar &i costul lui de

producţie. aloarea producţiei anuale este desi%ur mic$orată mai mult sau mai puţin# c(nd

activitatea este ast&el îndepărtată de la o producţie de măr&uri de o valoare evident mai mare

dec(t cea pe care ea e îndrumată să o producă. !n această ipoteză# articolul respectiv s+ar

putea cumpăra din străinătate mai ie&tin dec(t se poate produce în ţară. 0rin urmare# el ar

putea &i cumpărat numai cu o parte din măr&urile produse# sau# ceea ce este acela$i lucru# cu o

parte din preţul măr&urilor pe care activitatea susţinută de un capital e%al le+ar produce în ţară#

dacă s+ar lăsa lucrurile să+$i urmeze calea lor normală. Activitatea economică a ţării este ast&elîndrumată de la o activitate mai avantajoasă spre una mai puţin avantajoasă# iar valoarea de

schimb a producţiei anuale# în loc să &ie mai mare# după cum era în intenţia le%iuitorului# se

mic$orează neapărat în urma oricărei asemenea re%lementări.

B. D!i+ Ri&r+o i teori !"t#$%$i &o'(rti! re%ti!. Teori &o'er,$%$i

i"ter",io"%

'na dintre contribuţiile cele mai importante ale lui 4icardo la dezvoltarea teoriei $i practicii economice o constituie teoria comerţului internaţional.

6


6/86

Contribuţiile lui avid 4icardo la elaborarea unei teorii a comerţului internaţional s+au

bucurat $i se bucură# încă# de aprecierea multor speciali$ti# &iind partea între%ului său sistem

care a &ost cel mai puţin supusă privirii critice a succesorilor. !ntr+o &ormă sau alta teoria

ricardiană stă $i astăzi la baza tuturor încercărilor de e"plicare a mecanismelor schimburilor

economice internaţionale.


7/86

de import al măr&ii mai mic:. avid 4icardo apreciază că &iecare ţară obţine un avantaj

relativ 9ca di&erenţă între costul naţional mai mare la măr&urile pentru care ţara nu se

specializează $i costul de producţie minim al măr&ii pe care s+a specializat:.

>eoria ricardiană despre comerţul internaţional are +o$< &o'(o"e"te=

1) eoria costurilor comparative şi a avanta!ului relativ"

#) eoria echilibrării automate a balanţei comerciale externe.

!n ceea ce prive$te teoria costurilor comparative $i a avantajului relativ# 4icardo

consideră că) !ntr+un sistem de per&ectă libertate a comerţului# &iecare ţară î$i consacră în

mod natural capitalul $i munca acelor %enuri de activităţi care îi sunt cele mai avantajoase.

Această urmărire a avantajului individual este admirabil le%ată de binele universal al tuturor.

Stimul(nd activitatea# recompens(nd talentul $i &olosind în modul cel mai e&icace &orţele

speciale o&erite de natură# acest sistem distribuie munca în mod c(t mai &olositor $i mai

economicos* în timp ce# prin sporirea masei %enerale a produselor el răsp(nde$te avantajul

%eneral $i lea%ă printr+o ţesătură comună de interese $i relaţiuni societatea universală a

naţiunilor# de la un capăt la altul al lumii civilizate. 4e%ăsim aici# aproape cu acelea$i cuvinte

ca la A. Smith# e"primate at(t ideea libertăţii depline a a%enţilor economici# c(t $i pe aceea a

specializării în &uncţie de costurile de producţie minime. >otodată# în cadrul diviziunii muncii

/ ca $i la Smith / schimbul internaţional se impune ca o necesitate $i el o&eră avantaje tuturor

participanţilor.

C. Teorii 'o+er"e i &o"te'(or"e (ri!i"+ re%,ii%e e&o"o'i&e

i"ter",io"%e. Mo+e%$% HEC@SCHER OHLIN SAMUELSON 8H6O6S9

Ad(ncirea $i diversi&icarea interdependenţelor economice dintre ţările lumii în secolul

--# mai ales după cel de+al doilea război mondial# au propulsat problemele relaţiilor

economice internaţionale în prim plan nu numai pentru speciali$ti# ci chiar $i pentru marele

public.Comerţul naţional 9interior: $i comerţul internaţional 9e"terior: au constituit

întotdeauna un barometru semni&icativ at(t pentru starea $i perspectivele economiei din

di&erite ţări $i etape ale istoriei omenirii.

senţa %(ndirii economice convenţionale s+a concentrat în modelul D+E+S despre

comerţul internaţional. l a rezultat din două preocupări majore ale speciali$tilor neoclasici

din perioada interbelică $i anume) pe de o parte îmbo%ăţirea problematicii comerţului

internaţional cu tema înzestrării naturale a ţărilor cu &actori de producţie $i optimizareaalocării în condiţiile e"istenţei unor utilizări alternative# iar pe de altă parte# ruperea de&initivă

5


8/86

a teoriei costurilor comparative de producţie de teoria valorii bazată pe muncă $i a$ezarea

teoriei despre comerţul internaţional pe alte baze dec(t cele ale teoriei liberale tradiţionale.

4ezum(nd coordonatele de&initorii ale modelului D+E+S al comerţului internaţional se

poate spune că se încearcă să se dea răspuns la cel puţin ; probleme esenţiale $i anume)

9 care este criteriul alocării raţionale a resurselor $i deci al specializării

internaţionale a ţărilor*

)9 în ce constă mecanismul de &uncţionare a comerţului internaţional $i de ce &actori

depinde &ormarea preţurilor pe piaţa mondială*

&9 care sunt rezultatele imediate ale comerţului internaţional*

+9 ce consecinţe are comerţul internaţional pe termen lun%# respectiv in&luenţa lui

asupra cre$terii economice $i a dezvoltării economico+sociale*

e9 care este politica economică e"ternă optimăF

9 >eoria alocării resurselor $i a specializării economice internaţionale recunoa$te

avantajele diviziunii internaţionale a muncii# avantajul relativ &iind redat în e"presie

monetară $i determinat în &uncţie de proporţia în care se combină &actorii de producţie

&olosiţi pentru a obţine bunurile în care s+a specializat ţara respectivă. Autorii modelului D+

E+S consideră că avantajul relativ în comerţul internaţional este str(ns le%at de abundenţa

&actorilor de producţie depinz(nd în mare măsură de repartiţia %eo%ra&ică a resurselor

naturale pe %lob.

)9 4espin%(nd ipoteza nerealistă a imobilităţii internaţionale a &actorilor de producţie

susţinută de adepţii teoriei costurilor comparative de producţie# autorii modelului D+E+S

arată că între schimbul de bunuri &inale 9de consum: $i cele de &actori de producţie e"istă o

str(nsă le%ătură# printre altele pentru că ampli&icarea comerţului cu măr&uri poate atra%e

după sine unele modi&icări în preţul &actorilor de producţie din ţările partenere ca urmare a

modi&icării raportului dintre cererea $i o&erta pentru ace$ti &actori# respectiv a rarităţii sauabundenţei lor. !ntruc(t preţul &actorilor de producţie reprezintă în acela$i timp $i venituri

ale proprietarilor acestor &actori# autorii vorbesc despre o tendinţă de e%alizare a veniturilor

din ţările partenere ca urmare a des&ă$urării comerţului internaţional.

&9 4ezultatul pe termen scurt al comerţului internaţional constă în &aptul că toţi

partenerii c($ti%ă ceva# &ără ca vreunul să piardă ceva. 0. Samuelson spunea) Chiar dacă

una din două re%iuni este absolut mai e&icientă în producerea tuturor bunurilor &aţă de

cealaltă re%iune# dacă &iecare din ele se specializează în produse pentru care &iecare are unavantaj reciproc pro&itabil pentru am(ndouă re%iunile.

17


9/86

+9 4ezultatele comerţului internaţional sunt bene&ice $i pe termen lun% în sensul că el

contribuie la cre$terea economică $i pentru că permite tuturor partenerilor să se dezvolte#

cei mai puţin dezvoltaţi &iind antrenaţi în această direcţie de partenerii mai dezvoltaţi.

e9 0olitica economică e"ternă optimă este considerată a &i politica liber+schimbistă

caracterizată prin absenţa barierelor vamale $i a altor restricţii între parteneri.

0rotecţionismul este admis ca o rară e"cepţie numai în două cazuri) pentru raţiuni

le%ate de apărarea naţională $i în cazul industriilor începătoare.

,outăţile aduse de modelul D+E+S se re&eră la)

1. + studierea mobilităţii internaţionale a &actorilor de producţie*

2. + îmbinarea analizei specializării internaţionale cu amplasarea teritorială raţională a

resurselor*

>. + e"plicarea avantajului relativ în &uncţie de proporţia combinării &actorilor de

producţie# &olosiţi în ţările partenere*

. + luarea în analiză a mai multor partenere $i a mai multor produse9&aţă de cele două

analizate de 4icardo:*

7. + introducerea de noi concepte în analiza mecanismelor comerţului internaţional 9valoare de

substituţie# cost de oportunitate:#utilizarea unor curbe $i %ra&ice ale producţiei# înlocuirea

calculelor în unităţi naturale cu calcule valorice etc.

Concluzia practică ce se desprinde din modelul D+E+S este aceea con&orm căreia cu

c(t sunt mai mari deosebirile dintre parteneri în privinţa înzestrării cu &actori de producţie# cu

at(t sunt mai mari posibilităţile $i necesitatea dezvoltării unui comerţ internaţional e&icient $i

bene&ic pentru toţi.

Pr+o/$% %$i Leo"tie? i %te te*t


10/86

Amploarea cresc(ndă pe care a cunoscut+o comerţul internaţional după ce de+al doilea

război mondial# modi&icările în structura măr&urilor $i orientarea %eo%ra&ică au determinat

testarea repetată a modelului D+E+S.

Cea mai însemnată prin conţinutul $i urmările ei# este testarea &ăcută de economistul

nord american G. Heontie& pornind de la caracteristicile comerţului e"terior al S.'.A.

Concluzia desprinsă de Heontie& din analiza structurii economiei S.'.A. este diametral

opusă concluziei &ormulate de adepţii modelului D+E+S. Spre deosebire de promotorii teoriei

neoclasice a comerţului internaţional care susţineau că &actorul de producţie abundent în

S.'.A. ar &i capitalul $i că S.'.A e"portă măr&uri care consumă mult capital $i puţină muncă#

Heontie& ajun%e la concluzia că în realitate &actorul de producţie abundent în S.'.A. este

munca# $i nu capitalul $i deci că S.'.A. e"portă măr&uri în care este încorporată mai multă

muncă $i mai puţin capital.

!ntruc(t această concluzie contrazicea părerea dominantă întemeiată pe modelul D+E+

S# opinia lui Heontie& a &ost considerată de adepţii acestui model drept un parado".

>. COMERŢUL INTERNAŢIONAL

!n conte"tul &lu"urilor economice internaţionale# comerţul internaţional se distin%e

printr+un rol esenţial# care s+a mani&estat încă de la apariţia sa. l s+a dezvoltat în decursul

timpului sub in&luenţa unui sistem de &actori naturali# economici# $tiinţi&ico+tehnici# social+

politici# culturali# interni $i e"terni.

Comerţul internaţional între a%enţi economici din di&erite ţări presupune două cate%orii

de operaţiuni 9sub &orma e"portului $i importului: care au ca obiect &actorii de producţie sau

bunurile de consum.

E/(ort$% reprezintă o v(nzare de bunuri economice unui a%ent economic dintr+o altă

ţară în schimbul unei sume de bani cu circulaţie pe plan internaţional. "portul are &uncţia principală de a asi%ura piaţă de v(nzare pentru o parte din bunurile create în economia

naţională# diminu(nd corespunzător consumul &inal.

I'(ort$% reprezintă o cumpărare de bunuri economice de la un a%ent economic din

altă ţară# în schimbul unei sume de bani convenite. Ast&el# importul contribuie la sporirea

bunurilor economice care intră în consumul personal $i la asi%urarea &actorilor de producţie pe

care importatorul nu+i posedă sau are $anse de a+i crea cu e&ort e"a%erat.

12


11/86

$"&,ii%e &o'er,$%$i i"ter",io"%=

&avorizează obţinerea de &actori de producţie $i bunuri economice de consum

pe care unele ţări nu le au sau ar putea să le creeze cu un e&ort prea mare#

diminu(nd ast&el tensiunea dintre cerere $i o&ertă*

stimulează dezvoltarea $i per&ecţionarea activităţii de producţie prin asimilarea

permanentă a noutăţilor $tiinţi&ico+tehnice mondiale* întreprinzătorii au ast&el

$ansa de a des&ă$ura activităţi economice în proporţii sporite# mai e&iciente#

care să se concretizeze în bunuri ce depă$esc cererea pe piaţa internă# &iind

destinate e"portului*

creează piaţă de v(nzare# într+o anumită pondere# pentru bunurile economice

produse în mod e&icient în economia naţională*

stimulează concurenţa at(t în activitatea de producţie# c(t $i în cea de

des&acere a bunurilor economice pe plan naţional.

B%", &o'er&i%<

>oate operaţiunile de comerţ internaţional sunt re&lectate în balanţa comercială# care

relevă $i %radul racordării unei ţări la &lu"urile economice internaţionale.

alanţa comercială reprezintă un tablou economico+statistic în care se înre%istrează $i

se compară sistematic valoarea totală $i pe %rupe de măr&uri a e"portului $i a importului unei

ţări# pe o anumită perioadă de timp# de re%ulă un an.

=iecare ţară urmăre$te# cu ajutorul balanţei comerciale# modul cum participă ea la

comerţul internaţional# în scopul valori&icării pe piaţa e"ternă a rezultatelor activităţii la scară

naţională. "portul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din v(nzarea

bunurilor economice# într+o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu

sumele plătite pentru bunurile economice importate# într+o valută înscrisă în contractul de

import.

upă raportul dintre e"port $i import# balanţa comercială poate &i)

+ e"cedentară 9activă: atunci c(nd valoarea e"portului este mai mare dec(t cea

a importului# ţara respectivă înre%istr(nd venituri suplimentare în valută*

+ de&icitară 9pasivă: atunci c(nd valoarea e"portului este mai mică dec(t cea a

importului# recuperarea di&erenţei put(ndu+se &ace prin &olosirea rezervelor

valutare proprii sau prin credite e"terne rambursabile*

+ echilibrată 9soldată: atunci c(nd valoarea e"portului este e%ală cu cea a

importului.

13


12/86

Starea balanţei comerciale 9e"cedentară# de&icitară# echilibrată: este e"presia#

îndeosebi# a %radului de e&icienţă economică înre%istrată în ţara respectivă $i care determină

&orţa concurenţei măr&urilor ei pe piaţa mondială.

!n situaţia în care o balanţă comercială de ansamblu este de&icitară 9pasivă: în mod

cronic# înseamnă că evoluţia economică este necorespunzătoare* însă# o stare bene&ică nu

presupune neapărat o balanţă comercială e"cedentară continuu# ci necesită o balanţă

comercială echilibrată în dinamică# pe orizonturi medii de timp $i pe ansamblul relaţiilor de

e"port+import. 0entru evaluarea corectă a situaţiei balanţei comerciale trebuie să se ţină seama

$i de mecanismul $i nivelul preţurilor utilizate pentru bunurile economice care &ac obiectul

comerţului internaţional.

18


13/86

Capitolul 2

LOBALIZAREA

CARACTERISTICĂ A CELUI DE6AL TREILEA MILENIU

1. Consideraţii privind conceptul de %lobalizare

2. Eri%inile %lobalizării economiei

3. >eorii e"plicative ale &enomenului de %lobalizare

8. lobalizarea între acceptare $i suspiciune

1. CONSIDERAŢII PRIVIND CONCEPTUL DE LOBALIZARElobalizarea este un &enomen caracteristic dinamicii sociale contemporane#

mani&est(ndu+se în plan economic# politic# cultural# $tiinţi&ic.

Ca proces obiectiv $i inevitabil# %lobalizarea poate &i o $ansă pentru eliminarea marilor

discrepanţe ce separă lumea de azi $i care &ace ca de marile pro%rese ale civilizaţiei secolului

-- să bene&icieze doar o minoritate privile%iată din ţările bo%ate# în timp ce o mare parte a

populaţiei %lobului se zbate în sărăcie $i înapoiere. 0e l(n%ă e&ectele ne%ative ale civilizaţiei

actuale asupra resurselor naturale $i a &actorilor de mediu# cu dere%lări climatice# aceste maridiscrepanţe sociale reprezintă cele mai %rave provocări la început de secol --I pentru

stabilitatea internaţională $i pentru dezvoltarea durabilă a societăţii umane.

Azi# se poate spune că societatea umană se a&lă în &aţa unei duble dileme) sau va &i

capabilă să asi%ure convertirea economiei mondiale a secolului --I într+una durabilă din

punct de vedere ambiental# sau con&lictul civilizaţie+mediu va căpăta dimensiuni catastro&ale.

>ot ast&el# sau va &i capabilă comunitatea internaţională să reducă dramatic marile discrepanţe

economice $i sociale din lume sau vom asista la accentuarea con&lictelor sociale# etnice sau

reli%ioase.

1;


14/86

lobalizarea cuprinde în special)

liberalizarea circuitului &inanciar internaţional ce determină o nivelare a valorii

dob(nzilor $i o intensi&icare a schimburilor internaţionale*

mobilitatea &orţei de muncă $i deplasarea acesteia dintr+o ţară în alta în &uncţie

de nivel sau cali&icare $i de e"istenţa unor re%lementări le%ale ce îmbracă

&orme di&erite de la o ţară la alta*

e"istenţa unor întreprinderi a căror structuri or%anizatorice depă$esc %raniţele

naţionale# în special acele &orme or%anizatorice proiectate pentru o perioadă

limitată de timp $i pentru un anumit tip de resurse 9de e"emplu alianţele

strate%ice:# dar $i structuri or%anizatorice comple"e cu un lar% orizont de timp

9de e"emplu companiile transnaţionale:.

lobalizarea poate avea# din acest punct de vedere# e&ecte bene&ice# prin &acilitarea

accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnolo%ii $i mana%ement per&ormante# asi%ur(nd pe

ansamblu o e&icienţă economică sporită# costuri mai mici# mai multe produse $i servicii mai

bune pentru consumatori# un nou impuls dat comerţului $i producţiei# noi oportunităţi de piaţă#

utilizarea selectivă a resurselor %lobului. Acestor avantaje incontestabile pe care %lobalizarea

le con&eră celor capabili să le &olosească# li se adau%ă $i principalele &orţe create de societatea

contemporană) pro%resele tehnolo%ice din transporturi $i comunicaţii# ampli&icarea cooperării

internaţionale# dezvoltarea $tiinţei mana%ementului# &olosirea de către majoritatea populaţiei a

limbilor de circulaţie internaţională. ,umai ast&el %lobalizarea va putea o&eri tuturor o bună

oportunitate pentru dezvoltare $i pentru mic$orarea prăpastiei care îi separă pe cei bo%aţi de

cei săraci.

Conceptul %lobal cuprinde ideea intensi&icării competiţiei# c(t $i aceea de e"tindere a

oportunităţilor la nivelul pieţei mondiale. Ideea de bază a acestui concept nu impune ca toate

&irmele să opereze %lobal ca I


15/86

dezvoltării %lobale $i la adoptarea măsurilor de politică economico+socială ce se impun pentru

asi%urarea perspectivei %lobale a lumii. Ebiectul cercetărilor l+au reprezentat probleme cum

sunt) cre$terea economică# e"plozia demo%ra&ică în ţările slab dezvoltate# alimentaţia#

poluarea# echilibrul ecolo%ic# e"ploatarea oceanelor# subdezvoltarea# proli&erarea armelor de

distru%ere în masă etc.# probleme care nu mai pot &i rezolvate dec(t la scară %lobală.

Ca &enomen economic# %lobalizarea reprezintă trecerea de la economiile naţionale la o

economie %lobală în care producţia de bunuri a &ost internaţionalizată# iar banii circulă liberi $i

rapid peste %raniţe# asist(nd la un comerţ &ără %raniţe. 0aul irilio su%era că astăzi putem

discuta cu toată convin%erea despre s&(r$itul %eo%ra&iei. istanţele nu mai contează# iar

ideea de %raniţă %eo&izică devine din ce în ce mai %reu de susţinut în lumea reală1.

2. ORIINILE LOBALIZĂRII ECONOMIEI

e$i prezentată ca un &enomen speci&ic s&(r$itului de secol $i de mileniu# %lobalizarea

/ sau cel puţin unele dintre dimensiunile sale / nu este lipsită de o lun%ă istorie.

Ceea ce deosebe$te &enomenul contemporan la %lobalizării de precedentele procese

inte%raţioniste sunt)

scara 9anterior re%ională# actual mondială:*

ritmul schimbărilor 9sub impactul universalizării internetului:*

sprijinirea într+o mai mare măsură pe pro%resul tehnolo%ic dec(t înainte# cu

impact imediat asupra condiţiilor vieţii cotidiene.

Kevin D. E′4ourLe 9pro&esor la 'niversitatea din ublin: $i Me&&re@ . Gilliamson

9pro&esor la 'niversitatea Darvard: $i+au propus# într+o lucrare cu acela$i nume apărută în anul

2777# să răspundă la întrebarea) $ând a apărut, de fapt, %lobalizarea & Ace$tia au delimitat

trei accepţiuni principale ale speciali$tilor)

• asocierea începutului %lobalizării momentelor 1852# c(nd Christopher

Columb a atins America $i 185 c(nd asco da ama &ace ocolul

A&ricii# acestea &iind considerate cele mai importante evenimente ale

istoriei umanităţii*

• asocierea începutului %lobalizării momentelor mult mai timpurii.

0rimii 'omo (apiens erau nomazi călătorind dintr+un loc în altul*

1 auman N@%munt# %o)%i;re i e?e&te%e ei *o&i%e# ditura Antet# Eradea# 1555# p. 1?+16

16


16/86

triburile de indieni au călătorit cu multe secole în urmă din


17/86

considerat a &i promovat de Jcoala de la =reibur% # av(nd drept reprezentant pe

Galter uLen. Alţi reprezentanţi) .>. / E.


18/86

uni&ormizarea stilurilor de viaţă# cu deosebire la nivelul clasei de mijloc din societăţile

occidentale $i a pre&erinţelor de consum# pe anumite se%mente ale cererii.

Aceste &enomene determină conver%enţa structurilor instituţionale# politicilor

economice# a mentalităţilor $i comportamentelor economice pe plan mondial.

rept urmare# potrivit economi$tilor ce promovează această teorie# tendinţele amintite

anterior au creat premisele &avorabile pentru ampli&icarea &enomenului de %lobalizare# ca

&enomen de accentuare a interdependenţelor dintre economiile lumii.

. LOBALIZAREA ÎNTRE ACCEPTARE FI SUSPICIUNE

Avalan$a de lucrări# articole# seminarii# emisiuni televizate cu re&erire sau dedicate în

e"clusivitate acestei teme / %lobalizarea / nu poate să răm(nă &ără consecinţe# determin(ndu+l

pe omul de r(nd să adopte o poziţie. Sunt prezente diverse puncte de vedere / plec(nd de la

condamnarea virulentă a %lobalizării $i a e&ectelor ei + oar teoreticieni naivi sau politicieni

miopi mai cred că se poate continua# a$a cum se înt(mplă în uropa# deposedarea an de an a

milioane de oameni de slujbe $i securitate socială# &ără a se plăti c(ndva preţul politic al

acestei situaţii. ,u se poate să nu iasă prost. 0erdanţii au votul în m(nă $i îl vor &olosi. ,u

e"istă motive de lini$te) după cutremurul social va veni cel politic B evine vizibil cum tot

mai mulţi ale%ători sunt cu adevărat în%rijoraţi de &ormulele stereotipe ale %lobalizării. acă

nu la prima# atunci cu si%uranţă tot la a doua emisiune de $tiri# cetăţeanul a&lă din %ura acelora

care ar trebui să+i reprezinte interesele că nu sunt ei cei vinovaţi# ci concurenţa străină. e la

acest ar%ument / &als din punct de vedere economic /# p(nă la ostilitatea deschisă împotriva a

tot ce este străin nu este dec(t un mic pas. e mult deja# milioane de cetăţeni dezorientaţi din

clasa de mijloc î$i caută salvarea &aţă de piaţa mondială în "eno&obie# separatisme $i

claustrare2 / $i p(nă la / cei din urmă nu vor &i chiar cei dint(i# dar oricum nu vor a$tepta prea mult la r(nd pentru a bene&icia de roadele dezvoltării di&uzate de %lobalizare3 $i într+un

&el# tranziţia postcapitalistă $i %lobalizarea trebuie să reverse preaplinul economic $i spre alte

ţări# să le atra%ă în trena dezvoltării p(nă la declan$area resorturilor interioare speci&ice

cuplării naturale la o economie în curs de %lobalizare8# se &ormează tabere / susţinători#

neutri $i adversari ai %lobalizării. =iecare prezintă ar%umente care să+i susţină punctul de

2


19/86

vedere# în paralel cu încercarea de a demonta ar%umentele părţii adverse. 0entru unii#

%lobalizarea este ceea ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să &im &ericiţi* după alţii#

sursa ne&ericirii noastre rezidă tocmai în %lobalizare. ste si%ur însă pentru toată lumea că

%lobalizarea reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea# un proces

ireversibil care ne a&ectează pe toţi în e%ală măsură $i în acela$i mod;.

>răim o perioadă în care copii din >hailanda realizează tricouri ce vor &i purtate de

&rancezi# muncitorii din oţelăriile din Gest ir%inia î$i pierd locul de muncă urmare a

importurilor de oţel din razilia* %aze cu e&ect de seră# emanate de %eneratoarele acţionate cu

cărbune în China deteriorează calitatea aerului din Maponia# $.a.m.d.

0entru unele persoane# %lobalizarea reprezintă o nouă lume a posibilităţilor $i

speranţelor# pentru altele este o lume în care oamenii au din ce în ce mai puţin control asupra

lucrurilor care le in&luenţează activitatea de zi cu zi. Cu toate că implicaţiile majore ale

%lobalizării asupra vieţii oamenilor sunt cu precădere de natură socială $i psiholo%ică#

%lobalizarea este percepută în primul r(nd din perspectiva &enomenului economic.

ineînţeles că pentru cele mai multe persoane %lobalizarea este un concept &oarte

abstract. >otu$i# e"istă urme ale comerţului %lobal# ale investiţiilor# ale de%radării mediului $i

altor probleme asemănătoare pe care oamenii le asociază schimbărilor curente din viaţa lor

personală.

Con&orm *$*,i"


20/86

economiilor de %amă care presupun reducerea costului unitar ca urmare a v(nzării

unei %ame e"tinse de produse:# &ructi&icarea avantajelor %eo%ra&ice 9prin utilizarea

&actorilor de producţie mai ie&tini sau de calitate mai bună din e"terior# prin

intermediul localizării producţiei în străinătate sau prin intermediul importurilor:

c(t $i a celor corespunzătoare propriei puteri pe piaţă*

. +e*&-i+ere +e "oi ?ir'e *tr


21/86

de economie politică a început să justi&ice unele acţiuni considerate injuste# imorale chiar de

către acelea$i lucrări) salarizarea la pra%ul minim al subzistenţei pentru muncitorii din ţările

subdezvoltate sau în curs de dezvoltare doar pentru ca marile concerne să continue să producă

la ei în ţară 9o cre$tere a salariilor ar echivala cu o cre$tere a costurilor de producţie &ăc(nd ca

ţara respectivă să nu mai &ie competitivă apăr(nd riscul orientării a&acerilor spre zone R ţări

dispuse să accepte condiţiile impuse de companiile străine:. Abandonarea a&acerilor în zona

respectivă ar echivala cu pierderea de&initivă a locurilor de muncă $i cu o cre$tere a

tensiunilor sociale# e&ect al cre$terii ratei $omajului.

&ectele bene&ice ale %lobalizării sunt privite cu suspiciune chiar $i la nivelul celor

instruiţi# cu temeinice cuno$tinţe de specialitate $i care semnalează $i aspectele ne%ative

induse de un asemenea &enomen $i care a&ectează într+o bună măsură economiile ţărilor mai

puţin dezvoltate# precum mar%inalizarea acestora de către pieţe %lobale# lipsa sprijinului în

direcţia realizării sistemului de protecţie socială. !n acela$i conte"t# %lobalizarea %enerează

alocări de&ectuoase ale resurselor între bunurile private $i cele publice $i de aici con&licte cu

celelalte valori sociale.

!n prezent# le%ătura dintre teritoriu $i a&acere a devenit un &ir subţire care+i permite

investitorului să devină insensibil la cererile venite din partea &orţei de muncă an%ajate. A

crescut puterea sa de a+$i impune condiţiile) dacă odinioară# chiar dacă un anumit sistem de

salarizare nu era prea convenabil pentru patronat# acesta era con$tient că realizarea

obiectivelor sale era condiţionată $i de %rija &aţă de an%ajaţii săi. Astăzi# c(nd o&erta de

muncă a devenit e"cesivă în multe părţi ale lumii 9se vorbe$te despre o societate a viitorului

de tipul 27 versus 7# în care doar 27 din populaţia aptă de muncă ar &i su&icientă pentru

a asi%ura av(ntul economiei mondiale# în timp ce 7 ar reprezenta un surplus care ar

putea &i ţinut într+o bună dispoziţie prin titt@tainment: $i c(nd capitalul poate circula liber

peste %raniţe# o încercare de protejare a drepturilor venită din partea sindicali$tilor $i

muncitorilor se poate u$or lovi de replica patronatului) dacă nu vă convine# ne mutăm în altă parte. A$adar# compania se va muta în &uncţie de abilitatea ei de a anticipa $ansele de sporire

a dividendelor# lăs(nd comunitatea locală# de unde a plecat# a&lată în postura de prizonieri ai

spaţiului# să+$i lin%ă rănile $i să drea%ă pa%ubele. Compania se poate mi$ca în libertate# dar

consecinţele mi$cării răm(n pe loc.


22/86

condiţiile de viaţă ale tuturor# pe scurt# scutirea de sarcina asi%urării viaţii zilnice $i a

perpetuării comunităţii?.

Ca atare# bătălia pentru menţinerea în interiorul %raniţelor a capitalului# chiar pentru

atra%erea acestuia# este din ce în ce mai dură# dar în acela$i timp vitală pentru bunăstarea

societăţii# ca $i pentru &uncţionalitatea statelor. uvernele se întrec# care mai de care# să

acorde &acilităţi investitorilor numai pentru a+i atra%e $i păstra justi&ic(ndu+$i %estul prin

&ondurile obţinute în urma des&ă$urării acestor activităţi $i utilizării lor pentru dezvoltarea

propriilor economii.

&ectul este o dezvoltare a a&acerilor acestor companii ajun%(nd în situaţia în care

&irme de %enul ribuna conomică nr. 1R2772# p. 63

28


23/86

p(nă c(nd %uvernele nu vor mai putea să le i%nore. voluţia socială su%erată de %lobalizare nu

poate &i lină# dar nici nu poate &ace abstracţie de dorinţele societăţii.

Capitolul 3

INTERNAŢIONALIZAREA AACERILOR

1. Internaţionalizarea a&acerilor / prezentare conceptuală

2. =actori ai dezvoltării a&acerilor internaţionale

3. Himitele procesului de internaţionalizare

1. INTERNAŢIONALIZAREA AACERILOR PREZENTARE CONCEPTUALĂ

'na dintre cele mai pre%nante tendinţe din domeniul economic $i e"traeconomic oreprezintă internaţionalizarea $i %lobalizarea a&acerilor. e$i această tendinţă este o

componentă a evoluţiei istorice a societăţii umane# începută cu e"pansiunea comerţului

mondial# putem ar%umenta că internaţionalizarea reprezintă o reală componentă a mediului de

a&aceri contemporan deoarece ultimele decenii s+au caracterizat prin e"tinderea a&acerilor la

nivel planetar $i intensi&icarea celor e"istente# apariţia unor modi&icări spectaculoase în

ierarhizarea puterilor economice 9la nivel de întreprindere sau chiar la nivel macroeconomic#

de state: realizate în &uncţie de abordarea relaţiei naţional+internaţional. 4ezultatul acestei

evoluţii este e"primat $i de cre$terea c($ti%urilor întreprinderilor sau ridicarea nivelului de

bunăstare %enerală a ţărilor $i a cetăţenilor tocmai prin participarea la a&acerile internaţionale.

A$a cum a &ost menţionat# motorul a&acerilor internaţionale este reprezentat de

dinamica deosebită a comerţului mondial consemnată îndeosebi după al doilea război

mondial. =ăc(ndu+se o analiză comparativă între evoluţia comerţului mondial# a producţiei

industriale $i a produsului intern brut la nivel mondial între anii 15;7 $i 1556# se observă

di&erenţa &oarte mare dintre cre$terea comerţului mondial# care a crescut de 6 de ori 9în

2;


24/86

preţuri comparabile: în perioada analizată comparativ cu celelalte două componente la care

cre$terea a &ost de numai 5#; ori respectiv #; ori.

A&acerile internaţionale# văzute ca ansamblul activităţilor des&ă$urate în a&ara

&rontierelor naţionale# incluz(nd comerţul internaţional# producţia din străinătate# serviciile

industriale din transporturi# turism# domeniul &inanciar+bancar# publicitate $i comunicaţii#

construcţii# des&aceri cu amănuntul $i în partide mari# s+au dezvoltat semni&icativ după al

doilea război mondial# în mai multe etape# dintre care cele mai importante sunt considerate

următoarele)

K 0erioada 158; / 15?7# caracterizată de re&acerea economică a ţărilor capitaliste dezvoltate

$i marcată de dominaţia Statelor 'nite ale Americii la nivel mondial# &ormarea

Comunităţii conomice uropene# dar $i de scindarea lumii economice în cele două

blocuri cu mecanism economic di&erit*

K 0erioada 15?7 / 155 în care volumul a&acerilor internaţionale cre$te de la circa 1;7 mld.

W în anul 15?2 la peste 3.777 mld W în anul 155# dar se accentuează &enomenele de

instabilitate economică $i socială# dintre care cele mai puternice au &ost cele două $ocuri

petroliere din anii 67# respectiv 7# cu consecinţe importante inclusiv asupra orientării

strate%ice de marLetin% internaţional*K 0erioada de după 155# marcată de deschiderea către economia de piaţă a ţărilor est+

europene $i de crearea celor trei entităţi economice majore &ormate din Statele 'nite ale

Americii# 'niunea uropeană $i Maponia 9Asia de Sud+st:# care domină a&acerile

internaţionale# dar $i de puternice mani&estări anti+%lobalizare# unele %ener(nd &enomene

ne%ative precum naţionalismul economic $i chiar terorismul internaţional.

esi%ur# întreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism# ea inte%r(ndu+se în tendinţa%enerală de internaţionalizare prin depă$irea limitelor locale# naţionale $i re%ionale# precum $i

prin abordarea mediului în mod %lobal. in acest punct de vedere# i"ter",io"%i;re

re(re;i"t< "*')%$% +e 'eto+e te-"i&i i i"*tr$'e"te ($*e " *%$#) +e'er*$%$i

*trte:i& % "tre(ri"+erii +e &ti! " *tr


25/86

0rocesul de internaţionalizare $i consecinţele sale asupra activităţii întreprinderilor

poate &i caracterizat drept e"trem de comple"# &iind in&luenţat de o serie de &actori. A$a cum

am menţionat# e"istenţa elementele controlabile sau necontrolabile de către întreprindere

reprezintă elemente care &avorizează sau nu decizia de internaţionalizare. Acţiunea acestor

&actori determină ca motivele internaţionalizării# studiate dintr+o perspectivă microeconomică#

să &ie %rupate în două cate%orii importante)

motive reactive# ca răspuns al întreprinderii la presiunile care vin din e"teriorul său#

incluz(nd) presiunea concurenţei# scăderea v(nzărilor pe piaţa internă# e"cesul de

capacitate# supraproducţia# apropierea de clienţi*

motive proactive# care determină întreprinderea să valori&ice avantaje comparative#

strate%ice sau competitive.

Ha nivel macroeconomic acţionează o serie de &actori de durată# rezultat cumulat al

mai multor elemente# care pot &i consideraţi relevanţi pentru actuala perioadă)

1. Pro&e*$% +e +e*ti"+ere (o%iti&< &o"*e'"t % "i!e% 'o"+i%# caracterizat în

principal de impunerea liberalismului în &aţa economiei de comandă $i de democratizarea

mediului de a&aceri.

4einte%rarea la mecanismul economiei de piaţă a unor %rupe de ţări 9întrea%a uropă

Centrală $i de st:# av(ntul pe care l+au luat o serie de ţări considerate p(nă nu demult drept

ţări slab dezvoltate ca urmare a atra%erii investiţiilor străine stimulate tocmai de deschiderea

%raniţelor dar mai ales acţiunea continuă a Er%anizaţiei ari&e $i Comerţ / .A.>.>.: au creat

premisele dezvoltării a&acerilor internaţionale.

2. I'(&t$% te-"o%o:iei *$(r &ti!it


26/86

avansului tehnolo%ic# e"primat în perioada de timp în care concurenţa poate reacţiona la

modi&icarea tehnolo%ică.

>. Cretere "i!e%$%$i &o"&$re",ei i"ter",io"%e


27/86

lumea întrea%ă oamenii poartă blue+jeans sau se îmbracă cu haine produse de desi%nerii

vestimentari europeni# măn(ncă la . LIMITELE PROCESULUI DE INTERNAŢIONALIZARE

Internaţionalizarea a&acerilor este un proces comple"# care %enerează o serie de e&ecte

pozitive asupra societăţii umane în ansamblul său# dar care are $i o serie de limite# considerate

chiar e&ecte ne%ative ale acestui proces. 0rincipala problemă pe care o %enerează evoluţia

acestui &enomen o reprezintă de &apt perpetuarea unei situaţii care a apărut odată cu relaţiile

comerciale internaţionale $i anume dezvoltarea di&erenţiată a ţărilor lumii# cu toate e&orturile

care au &ost &ăcute de or%anizaţiile internaţionale în acest sens.

!n acela$i timp# asupra dezvoltării a&acerilor la nivel internaţional $i %lobal acţionează#

în mod restrictiv# $i următorii &actori)

•• 4elaţiile ambi%ue dintre puterea publică locală $i conducerea întreprinderilor

multinaţionale $i transnaţionale mani&estate prin apariţia unor tensiuni %enerate de

riscurile politice re&eritoare la posibila pierdere asupra controlului a&acerii# sau chiar a

proprietăţii de către investitorul străin prin con&iscare# naţionalizare# e"propriere. &ectele

unor ast&el de acţiuni din partea %uvernului local se mani&estă cu deosebită violenţă $i

urmările se resimt după perioade lun%i sau chiar &oarte lun%i# a&ect(nd totalitatea relaţiilor

economice ale ţării respective cu străinătatea*

•• 0robleme le%ate de standardizarea produselor $i a serviciilor. esi%ur că nu toate

produsele pot &i standardizate) dacă bunurile care încorporează tehnolo%ie ridicată sunt

mult mai pretabile către o ast&el de strate%ie# nu acela$i lucru se poate spune despre

produsele alimentare. e e"emplu#


28/86

marLetin%ul internaţional# mai ales ca urmare a dezvoltării naţionalismului economic# se

deta$ează &uncţia de autoapărare*

•• Cre$terea mani&estărilor naţionaliste $i de re%ionalism# care se mani&estă chiar $i în ţări

dezvoltate# în ciuda &aptului că se consideră că reprezintă o problemă a ţărilor sărace.Apariţia unor zone locuite preponderent de anumite cate%orii de persoane# %enerează un

&enomen de izolare care determină o reducere considerabilă a dezvoltării a&acerilor

internaţionale. Separarea $i e&orturile pentru de&inirea unei identităţi proprii pot lua &orme

violente ce se soldează cu ie$irea zonei respective din s&era de interes a investitorilor#

majoritatea mani&estărilor de ostilitate &iind îndreptate împotriva %rupurilor multinaţionale

ori transnaţionale*

•• ezvoltarea puternică a tensiunilor provocate de acţiunea &actorului cultural+reli%ios# care

poate determina ca ţări între%i să devină riscante pentru a&acerile internaţionale* cazul

A&%anistanului sau a Iranului ce reprezintă e"emple de ţări# care# pe &ondul acestor

tensiuni# au înre%istrat scăderi semni&icative în cadrul ponderii deţinute în a&acerile

internaţionale*

•• >erorismul internaţional a devenit o reală problemă în calea a&acerilor internaţionale.


29/86

situaţia de criză din China $i împrejurimi din cauze e"traeconomice 9virusul S.A.4.S.:# de

tensiunile din America de Sud# mani&estate sub &orma crizei in&laţioniste din razilia sau

din Ar%entina $i enezuela.

Capitolul 8

IRMA ÎN MEDIUL CONCURENŢIAL

1.


30/86

!n opinia lui 0hillip Kotler# mediul &irmei# pe care acesta îl nume$te %lobal poate &i

de&init ca &iind Xansamblul &actorilor $i &orţelor e"terne întreprinderii care sunt în măsură să+i

a&ecteze acesteia maniera de dezvoltare.

Interesantă este $i concepţia speciali$tilor &rancezi care consideră mediul ambiant al

&irmei ca &iind constituit din Xansamblul or%anizaţiilor# actorilor $i &actorilor a căror e"istenţă

este nesusceptibilă de a in&luenţa comportamentul $i per&ormanţele a%entului economic. !n

aceea$i linie de %(ndire# se di&erenţiază mediul intern# în care sunt incluse comportamentele

indivizilor sau %rupurilor de indivizi din cadrul &irmei# care in&luenţează deciziile $i acţiunile

celorlalţi membri ai sta&&+ului acesteia# de mediul e"tern &irmei# respectiv instituţiile $i &actorii

care pot in&luenţa &irma din a&ara ei.


31/86

1.1. Mi&ro'e+i$% ?ir'ei

Acesta cuprinde acei &actori e"terni care in&luenţează în mod direct nemijlocit &irma#

iar aceasta poate e"ercita un anume control asupra lor# in&luenţ(nd la r(ndul ei prin acţiuni

speci&ice con&i%uraţia micromediului. 0ot &i identi&icate zece &orţe ale micromediului# %rupate

în două trepte structurale# ast&el)

$r"i;orii

=urnizorii unei &irme sunt acei &actori economici de mediu care îi o&eră acesteia

resursele necesare pentru des&ă$urarea propriei activităţi. C(nd spunem resurse# ne re&erim la

toată tipolo%ia lor) materiale# umane sau &inanciare. Ast&el# &urnizorii trebuie priviţi nu numai

în accepţiunea lor tradiţională# ci $i ca prestatori de servicii private sau publice 9unităţi de

transport# reparaţii $i întreţinere# po$tă# tele&on# tele%ra provideri de Internet: sau &urnizori de

resurse umane 9o&icii de distribuire a &orţei de muncă# or%anizatorii de t(r%uri de joburi#

unităţile de învăţăm(nt $i pre%ătire pro&esională# head+hunterii:. >otu$i# ponderea cov(r$itoare

a &urnizorilor Xde contact este dată de &irmele &urnizoare de bunuri $i servicii compatibile cu

activitatea &irmei.


32/86

puterea sa de ne%ociere cu &urnizorii &iind ridicată. 'n e"emplu în acest sens îl constituie

&irma enetton# producătoare de articole de îmbrăcăminte $i accesorii# prezentă $i pe piaţa

rom(nească. e$i politica &irmei este aceea de a &ranciza circa 7 din producţia sa# &iind

descrisă de aceea ca o companie neinte%rată pe verticală# în materie de relaţie cu &urnizorii săi

se comportă ca un tot unitar# activitatea sa de achiziţii centralizate determin(ndu+i vaste

economii de scară. Ast&el# enetton este unul dintre cei mai mari cumpărători de &ire de l(nă

din lume $i lucrează în principal cu circa ; de &urnizori.

atorită cantităţilor comandate# precum $i a paletei lar%i de &urnizori# &irma deţine o

poziţie e"trem de avantajoasă în raport cu ace$ti parteneri de mediu.

Co"*$'torii ?i"%i i i"ter'e+irii

Ace$tia pot &i reuniţi sub conceptul de clienţi ai &irmei# adică acele persoane juridice

sau &izice cărora &irma le o&eră produsele sau serviciile sale.

Consumatorii &inali# &ie că sunt &irme sau persoane &izice iau decizia de cumpărare

sond(nd propriile nevoi $i &ăc(nd practic o serie de pa$i care să le permită să selecteze cel mai

potrivit produs dintr+o serie de variante. in acest punct de vedere# mediul social al

consumatorului# circumstanţele individuale $i psiholo%ia sa se combină pentru a in&luenţa

decizia de cumpărare.

Cu intermediarii 9cealaltă cate%orie de clienţi: lucrurile pot &i complet di&erite# în

&uncţie de puterea lor de ne%ociere derivată din mărimea lor# %radul de ocupare a pieţei#

capacitatea de a in&luenţa consumatorul &inal etc. Intermediarii sunt a%enţi economici

implicaţi în promovarea# distribuirea $i v(nzarea produselor unei &irme către utilizatorii &inali.

Cum scopul oricărei activităţi productive este v(nzarea pro&itabilă a bunurilor sau

serviciilor sale# este evidentă preocuparea &irmei pentru întreţinerea unor raporturi lucrative cu

clienţii săi. A$a cum am e"plicat anterior# ace$tia# ca &orţă a micromediului pot %enera

presiuni importante la nivelul &irmei# care trebuie în permanenţă să anticipeze $i să prevină

impactul ne%ativ sau să speculeze schimbările pozitive. Acest lucru nu este u$or mai ales încondiţiile în care# ca tendinţă %enerală se constată mai ales în ultimii ani &ormarea $i

consolidarea în multe medii economice a unei clientele !i;te *o?i*ti&te i ($ter"i&e.

Ast&el# clienţii devin pe zi ce trece tot mai pretenţio$i# deoarece a$teptările lor privind

calitatea# &iabilitatea $i durabilitatea produselor $i serviciilor primite cresc neîncetat. Acest

&apt este veri&icabil at(t în cazul clientelei pentru bunuri de consum c(t $i al celei pentru

bunuri industriale# indi&erent de zonă# av(nd drept cauze o mai bună cunoa$tere a

caracteristicilor produsului căutat $i o con$tientizare a poziţiei de &orţă a clientului + &enomendevenit evident în numeroase sectoare economice.

38


33/86


34/86

aparţin unor industrii di&erite. 0rodusele înlocuitoare $i &abricanţii lor sunt un real pericol

pentru o &irmă ale cărei produse sunt substituibile# ale%erea consumatorului at(rn(nd uneori de

o campanie publicitară mai a%resivă sau pur $i simplu de &aptul că dezvoltarea tehnolo%ică

poate crea produse care îmbunătăţesc modul în care este satis&ăcut consumatorul 9de e")

storcătorul manual versus storcătorul electric:.

Nou-veniţii sunt acei concurenţi abia intraţi pe o piaţă sau într+un sector $i care vor

ataca poziţiile &irmelor deja implantate. elimităm în principal două cate%orii de potenţiali

nou+intraţi pe piaţă.

Si"+i&te%e i &,io"rit$%

Aceste %rupuri sociale aparţin cate%oriei deţinătorilor de interese în ceea ce prive$te o

&irmă. Sindicatele sunt interesate de pro&itabilitatea $i cre$terea &irmei precum $i de modul în

care se re&lectă acestea în c($ti%urile salariale ale personalului $i de si%uranţa locurilor de

muncă. Acţionariatul este interesat pe de+o parte de ma"imizarea valorii patrimoniului &irmei

în capitalul căreia deţine acţiuni# iar pe de altă parte de rentabilitatea capitalului investit#

tradusă în dividendele încasate sau încasabile.

Ambele &orţe ale micromediului se a&lă în le%ătură directă $i Zuasi+permanentă cu &irma

$i pot# prin acţiunile lor să+i in&luenţeze evoluţia. Ast&el# dacă este evident că &irma este

vulnerabilă &aţă de acţionarii săi în raport direct cu participarea acestora la &ormarea

capitalului# relaţia cu sindicatele este mult mai delicată. 'n sindicat puternic creează în

principiu un climat bun de muncă# cu salariaţi motivaţi $i bine remuneraţi# dar constituie

uneori din punctul de vedere al &irmei# un obstacol în calea realizării unor obiective cum ar &i

reducerea cheltuielilor sau rea$ezarea normelor de lucru# &iind în acela$i timp un semnal

ne%ativ pentru potenţialii investitori.

acă în cazul salariaţilor putem vorbi în ni$te limite de un anume ata$ament &aţă de &irma

an%ajatoare# pentru acţionari conceptul este depă$it. i susţin interesele &irmei at(t timp c(t

sunt mulţumiţi de Xpreţul &idelităţii lor. Altminteri# decizia de a se debarasa de acţiunile&irmei în &avoarea altui plasament mai avantajos este nu numai u$oară# dar $i le%itimă. =irmele

cotate în bursă sunt mai cu seamă e"puse acestui Xjoc investiţional $i atacurilor speculative

din partea unor a%enţi din micromediul lor# &o$ti sau viitori acţionari.

1.2. M&ro'e+i$% ?ir'ei

Alături de in&luenţa &orţelor ce alcătuiesc micromediul său e"tern# &irma este marcată

totodată de incidenţa climatului %eneral# speci&ic societăţii în care î$i des&ă$oară activitatea.Acest climat este rezultatul interacţiunii la scară naţională $i uneori chiar internaţională a mai

3?


35/86

multor &actori# care re&lectă toate &aţetele societăţii în structura căreia activitatea economică

reprezintă doar una din componente. Ansamblul acestor &actori alcătuiesc macromediul e"tern

al &irmei# care e"ercită o in&luenţă indirectă asupra acesteia# în timp ce in&luenţa inversă este

nesemni&icativă sau ine"istentă.


36/86

domeniul construcţiilor:. Edată cu cre$terea dob(nzilor# strate%ia &irmei trebuie

re%(ndită în sensul concentrării pe sublimarea concurenţei# pentru a+$i apropia

clientela redusă de pe piaţă.

distribuţia veniturilor în societate. "istă mari di&erenţe între zonele %eo%ra&ice ale

lumii în ceea ce prive$te nivelul $i distribuţia veniturilor# în principal datorită

pro&ilului industrial al &iecărei societăţi. Cu c(t este mai bine consolidată $i bine

reprezentată în structura societăţii o cate%orie de consumatori cu venituri medii+mari#

cu at(t nivelul consumului este ridicat# rotaţia bunurilor $i serviciilor# precum $i a

masei monetare este accelerată* acestea constituie atributele unei pieţe bo%ate pentru

toate tipurile de produse# o piaţă care conţine în dezvoltarea actuală sursele dezvoltării

viitoare.

nivelul fiscalităţii este un alt important &actor economic# care in&luenţează viaţa &irmei.

uvernele care impun o &iscalitate ridicată iau e&ectiv din puterea de cumpărare a

consumatorilor# trans&er(nd banii din sectorul privat în cel public $i cheltuindu+i

centralizat în numele comunităţii ale cărei interese le reprezintă. E &iscalitate e"cesivă

împin%e a%enţii economici în zona %ri sau nea%ră a economiei unde ace$tia se

re&u%iază în încercarea de a supravieţui.

cursul de schimb al monedei naţionale este o altă variabilă economică ce a&ectează

macromediul în care &irma î$i des&ă$oară activitatea. acă moneda naţională se

apreciază în raport cu celelalte monede# produsele naţionale devin mai scumpe pe

pieţele respective# deci e"portul este a&ectat* în caz de relaţie inversă activitatea de

e"port este stimulată.


37/86

industrializate &actorul tehnolo%ic a &ost responsabil de 87 p(nă la 6; din rata cre$terilor

economice înre%istrate.

>umultul tehnolo%ic care ne înconjoară e"ercită $i va e"ercita e&ecte majore asupra

întreprinderilor $i a societăţii în ansamblul său. Consecinţele se vor simţi la nivelul unei

bipolarizări a structurilor industriale# ast&el) în majoritatea marilor sectoare# marcate de

tendinţe puternice de a%re%are 9construcţii de ma$ini# e"ploatări petroliere# chiar in&ormatică:

răm(n $i se vor menţine mai de%rabă &irmele de talie mare $i &oarte mare# cunoscute la nivel

mondial. !n alte sectoare 9industria te"tilă# con&ecţii:# precum $i în anumite se%mente

specializate din sectoarele mari se vor putea dezvolta micro&irme# &irme mici $i mijlocii#

avantajate de &le"ibilitatea $i adaptabilitatea lor. !nsă acele &irme care nu vor putea opta pentru

dimensiunea optimă $i con&ormă sectorului în care evoluează# riscă pendularea pe un drum de

mi!loc dezavantajos în orice caz.

&tor$% +e'o:r?i& i *tr$&t$r (o($%,iei

!n viziunea unor autori# acest &actor are cea mai mare in&luenţă la nivelul

macromediului &irmei# deoarece populaţia# oamenii sunt cei care &ormează $i susţin pieţele.

lementele care conturează $i modi&ică evoluţia mediului demo%ra&ic sunt) dimensiunea

actuală $i pro%nozată a populaţiei# ritmul său de cre$tere# repartizarea pe %rupe de v(rstă $i

cate%orii etnice# nivel de pre%ătire# tipuri de menaj $i caracteristici re%ionale. !n ceea ce

prive$te dimensiunea e&ectivă $i previzionată a populaţiei# se observă o tendinţă de cre$tere

accelerată a acesteia# la nivel mondial# mani&estată printr+un ritm de cre$tere de 1#; p(nă la

2 pe an# puternic di&erenţiată pe ţări.

Structura etnică a unei populaţii merită amintită $i ea ca &actor determinant al cererii $i

al comportamentului de consum# cu in&luenţă directă asupra activităţii &irmei. Ast&el# &iecare

cate%orie etnică 9sau rasială: are cerinţe de&inite $i deprinderi proprii de cumpărare# iar

o&ertanţii trebuie să vină în înt(mpinarea acestor nevoi $i să+$i orienteze o&erta în &uncţie de

aceste considerente $i de dinamica ponderilor acestor elemente etnice pe piaţă.&torii *o&io6&$%t$r%i

Societatea în care se nasc# se &ormează $i trăiesc oamenii le modelează acestora

convin%erile $i valorile# ast&el înc(t analiza %radului de cultură al societăţii permite

identi&icarea principalelor credinţe# atitudini# obiceiuri $i norme comportamentale care o

%uvernează. Sistemul de valori al societăţii# ca $i comportamentele ce motivează acest sistem

constituie elemente de direcţionare în evoluţia a&acerilor# in&luenţ(nd situaţia anumitor

sectoare $i a produselor a&erente.

35


38/86

alorile culturale sunt transmise de la o %eneraţie la alta# &iind accentuate de instituţiile

educaţionale $i sociale. alori &undamentale precum onestitatea# valoarea ata$ată vieţii umane#

munca au tendinţa de a persista în timp. Alte norme culturale pot însă su&eri modi&icări

dramatice. Ast&el# căsătoria nu mai este considerată o condiţie prealabilă pentru alcătuirea

&amiliei sau pentru a avea copii. e asemenea# divorţul $i recăsătoria au creat noi tipuri de

&amilii# modi&ic(nd peisajul socio+cultural. esi%ur $i aici# ca $i în cazul celorlalţi &actori ai

macromediului# e"istă di&erenţe între diverse societăţi sau între zone %eo%ra&ice di&erite.

&torii (o%iti&o 6 %e:i*%ti!i

Ace$tia se re&eră pe de+o parte la elementele cadrului re%lementat de &uncţionare a

a%enţilor economici $i pe de altă parte la elementul politic re&eritor la raporturile dintre &orţele

politice ale societăţii $i la doctrina de %uvernare.


39/86

dezvoltării unor a&aceri pro&itabile sau ocolirii unor re%lementări din propriile ţări 9a se vedea

e"istenţa paradisurilor &iscale ale lumii:.

&tor$% "t$r%


40/86

K


41/86

Î"tre(ri"+ere '$%ti",io"%


42/86

*rientarea ethnocentrică caracterizează întreprinderilor ce &ac primii pa$i pe drumul

internaţionalizării activităţii proprii# prin deschiderea de &iliale sau societăţi [&iice[ pe di&erite

pieţe e"terne. E ast&el de orientare este mai înt(lnită în cazul în care întreprinderea derulează

activităţi de e"port susţin(nd produse puternic le%ate de ţara de ori%ine 9de e"emplu producţia

de vinuri# de par&umuri# de br(nzeturi etc.:. Această orientare este speci&ică întreprinderilor

care consideră piaţa naţională drept cea mai importantă pentru a&acerea sa $i care mani&estă

reacţii reţinute sau de&ensive &aţă de cea internaţională.

*rientarea pol+centrică caracterizează întreprinderile ce intenţionează să valori&ice un

element economic de succes din ţara %azdă pe pieţele e"terne. Activitatea de marLetin%

devine di&erită de la o ţară la alta# de$i strate%iile de piaţă pot &i asemănătoare# dar adaptarea la

speci&icul local răm(ne prioritară. !ntreprinderea [mamă[ are rol de coordonare $i arbitru în

dezacordurile potenţiale dintre &iliale.

*rientarea re%iocentrică se caracterizează prin abordarea unor zone %eo%ra&ice $iRsau

economice compacte. 4elativa omo%enitate a pieţelor poate &i dată de e"istenţa unor uniuni

economice 9de e"emplu) 'niunea uropeană# ,A=>A# ASA, etc.: &ie de asemănarea de

limbă# reli%ie# cultură 9zona islamică: !ntreprinderea î$i &ocalizează e&orturile de marLetin%

pentru optimizarea per&ormanţelor economice la nivel zonal. e obicei e"istenţa a c(te unui

[cartier %eneral[ asi%ură elementele de coordonare pentru întrea%a re%iune. in cadrul acestor

întreprinderi se remarcă societăţile multinaţionale.

*rientarea %eoocentrică este speci&ică întreprinderilor de &oarte mari dimensiuni# ce

%(ndesc $i acţionează în termenii pieţei mondiale# încerc(nd să optimizeze strate%iile lor de

marLetin% la nivel planetar. ezvoltarea produselor $i serviciilor se orientează după e"i%enţele

acestei pieţe $i nu după cele ale pieţei de [re$edinţă[ sau a celei naţionale. Activitatea de

marLetin% dob(nde$te un ridicat %rad de autonomie# &olosind un instrumentar di&erenţiat# de la

o piaţă la alta# din care anumite elemente 9de e"emplu# marca# caracteristicile esenţiale ale

produsului# %ama sortimentală: sunt coordonate de la nivel central iar altele 9de e"emplu#ale%erea mediilor de comunicare# controlul activităţii de service e"tern: răm(n în atribuţiile

directe ale &ilialelor. !n cadrul acestei orientări se practică strate%ia marLetin%ului internaţional

%lobal# caracterizată de pătrunderea simultană pe mai multe pieţe+nucleu# în scopul

&ructi&icării rapide a avantajului concurenţial precum $i a recuperării sumelor uria$e necesare

constituirii avantajelor concurenţiale. Această abordare este &olosită mai ales în domenii care

în%lobează tehnolo%ii avansate $i unde riscul de imitare de către concurenţă este ridicat.

88


43/86

ruparea strate%ilor mana%eriale precum $i a strate%iilor de marLetin%# cu

e"empli&icarea întreprinderilor ce pot practica asemenea strate%ii# în &uncţie de perspectivele

abordării pieţei internaţionale sunt prezentate în cadrul tabelului următor)

abelul nr. 1.

Modelul bazat pe relaţia dintre internaţionalizarea întreprinderii şi orientarea

managerială generală !"#"$"%"&

=aza =aza de

internaţio+

nalizare

Erientarea

or%anizaţiei

Erientarea de

marLetin%

Conceptul de

marLetin%

practicat

>ipul de

întreprindere

ce îl &olose$te

I. thnocentrică 0reponderent

spre piaţa

naţională

Strate%ie

ethnocentrică

marLetin% de

e"port $i de

import

,aţională

II. 0ol@centrică Spre pieţe ţintă

di&erite

Strate%ie

pol@centrică

marLetin%

internaţional

Internaţională

III. 4e%iocentrică re%ională +

spre %rupe de

pieţe

Strate%ie

re%iocentrică

marLetin%

multinaţional

ransnaţională

2. Mo+e%$% +e (re;e"tre &r&teri*ti&i%or i "e!oi%or +e +e;!o%tre

"tre(ri"+erii " ?$"&,ie +e ?; +e i"ter",io"%i;re " &+r$% &


44/86

I. ntreprinderea nu exportă sau satisface oportunităţi temporare oferite de piaţa

externă"

!n acest stadiu incipient al internaţionalizării este preponderentă o lipsă a dorinţei de a

activa pe piaţa e"ternă sau a e"perienţei# lipsa unei o&erte di&erenţiate pentru piaţa e"ternă#

domeniu de activitate &ără perspective de dezvoltare# resurse limitate de natură materială#

&inanciară sau umană. Abordarea pieţei e"terne de către întreprindere se poate &ace dacă

aceasta realizează o analiză a oportunităţilor $i ameninţărilor mediului străin precum $i a

punctelor &orte $i slăbiciunilor societăţii*

II. ntreprinderea are o activitate externă continuă fără a avea însă o strate%ie de

internaţionalizare bine definită"

Societatea pre&eră dezvoltarea activităţii în cadrul unui domeniu stabil# &iind însă

con$tientă de dependenţa &aţă de piaţa e"ternă# pentru care are pre%ătit personal propriu. !n

această &ază întreprinderea nu dispune de un avantaj competiţional major &iind obli%ată să

alea%ă între o strate%ie de e"pansiune e"ternă sau o concentrare asupra pieţei interne*

III. ntreprinderea are o activitate externă mai extinsă faţă de propriile posibilităţi

Această situaţie este datorată acceptării unui număr ridicat de comenzi e"terne

nea$teptate. Ca urmare modalitatea de tratare a pieţei e"terne este super&icială# %ener(nd o

reacţie ne%ativă asupra e"porturilor pe care le consideră riscante dar nu î$i poate permite

abandonul pieţelor e"terne. Societatea trebuie să &acă o selecţie ri%uroasă a comenzilor

e"terne pe care le va onora $i va trebui să+$i dezvolte un compartiment condus de o persoană

competentă*

I. ntreprinderea este implicată în procesul de expansiune pe noi pieţe externe"

Această situaţie este caracterizată de) e"istenţa unui sector a&lat în dezvoltare#

produsele o&erite dispun de avantaje competitive# e"istă intenţia declarată din partea

mana%ementului de a pătrunde pe alte pieţe e"terne# această intenţie &iind susţinută de o

puternică reţea de distribuţie internaţională. Activitatea asupra căreia întreprinderea trebuie săse concentreze o reprezintă cercetarea pieţelor internaţionale# în vederea identi&icării $i

selecţiei noilor destinaţii internaţionale precum $i elaborarea unei strate%ii de marLetin%

internaţional pe termen mediu sau lun%. eciziile pe care societatea urmează să le ia

reprezintă componente de atin%ere a obiectivelor strate%ice $i nu de obţinere a unor e&ecte

imediate# de natură tactică*

. ntreprinderea cercetează şi penetrează, în mod sistematic, pe noi pieţe externe"

Societatea dispune de un porto&oliu de produse sau servicii di&erenţiate competitiv# înmăsură să răspundă e"i%enţelor pieţelor e"terne. !n acela$i timp întreprinderea utilizează un

8?


45/86

sistem in&ormaţional $i lo%istic e&icient în cadrul activităţii e"terne. !n acest stadiu societatea

nu dispune de viziunea strate%ică re&eritoare la alternativele de pătrundere pe pieţele e"terne

considerate di&icile din acest punct de vedere. Ha un asemenea nivel întreprinderea trebuie să+

$i dezvolte mărci# produse sau servicii standardizate# care să &ie promovate prin acelea$i

tehnici în cadrul pieţelor de re&erinţă*

I. (ocietatea are definită o strate%ie de mar-etin% internaţional%lobal"

!ntreprinderea operează pe multe pieţe pe care a dob(ndit o poziţie puternică# o

notorietate internaţională# o activitate de marLetin% bine structurată dar potenţialul său nu este

valori&icat la nivelul capacităţilor. 0entru a se dezvolta întreprinderea trebuie să se an%ajeze în

alianţe strate%ice cu parteneri de acela$i nivel# precum $i în valori&icarea superioară a

potenţialului local din cadrul &iecărei pieţe străine.

. Mo+e%$% &re (re;i"t< )or+re *t+i%< e/(ort$ri%or "tre(ri"+erii i"ter",io"%e

!n cadrul acestui model sunt prezentate patru &aze evolutive ale e"portului# de la

situaţia în care întreprinderea nu are o activitate permanentă pe pieţele e"terne# p(nă la situaţia

producţiei în străinătate. !n &uncţie de %radul de participare la e"port# întreprinderea se poate

poziţiona pornind de la situaţia inactivităţii e"terne# p(nă la un e"port a%resiv $i permanent. !n

&uncţie de %radul de implicare a întreprinderii pe piaţa internaţională# întreprinderea poate

avea o implicare e"perimentală# mer%(nd p(nă la o implicare &ermă# caracterizată nu numai de

dezvoltarea unor relaţii comerciale cu partenerii e"terni# ci $i de realizarea de investiţii

directe# crearea de &iliale sau sucursale în străinătate. E sinteză a acestui model este prezentat

în cadrul tabelului următor# prin ierarhizarea celor patru stadii parcurse de întreprindere în

dezvoltarea sa e"ternă.

abelul nr. #.

Stadiile dezvoltării e'porturilor întreprinderii internaţionale

St+ii "

e!o%$,i

e/(ort$ri%or

Mo+$% +e

(e"etrre

(ie,ei

Ni!e%$% +e

(rti&i(re e/ter"<

r+$% +e i'(%i&re " e/(ort

I

,u e"istă e"port

permanent

,u e"istă activităţi

pe piaţa e"ternă

Implicare e"perimentală / răspuns

la solicitări

II

"port prin

intermediari

Activitate pasivă /

răspuns la comenzi

Implicare activă / abordare

speci&ică a e"portului

86


46/86

III

"port prin

&ilială

Activitate mar%inală

Implicare &ermă / e"port

permanent $i alte tipuri de

operaţiuni internaţionaleIV

0roducţie în

străinătate

Activitate a%resivă

$i e"port permanent

(" Modelul deciziilor pentru alegerea modului de pătrundere pe piaţa internaţională

!n cadrul acestui model sunt identi&icate patru serii de &actori care in&luenţează luarea

deciziei de internaţionalizare a întreprinderii. Cele patru cate%orii de &actori au în vedere

variabilele strate%iei de marLetin%# ale modului de or%anizare# variabilele pieţei ţintă $i

variabilele domeniului de activitate# &iind prezentate în cadrul următorului tabel. Se apreciază

că este necesară o e"aminare cuprinzătoare a opţiunilor de pătrundere deoarece mediul

internaţional actual se caracterizează prin scurtarea ciclurilor de viaţă# cre$terea costurilor de

cercetare+dezvoltare# reducerea timpului de imitare a produselor inovative $i de schimbări

politice radicale.

abelul nr. .

)actorii care influenţează alegerea modului de pătrundere pe piaţa internaţională

Strte:i +e

'reti":

Mo+$% +e

or:"i;re

Cr&teri*ti&i%e

(ie,ei ,i"t<

Do'e"i$% +e

&ti!itte+ CentralizareRdi+

versi&icare a

activităţii de piaţă*

+ tapa din ciclul de

viaţă a produselor*

+ Speci&icitatea

tranzacţiei*

+ Cali&icăriRresurse

superioare etc.

+ imensiunea

întreprinderii*

+ "perienţa

internaţională*

+ "istenţa unei

reţele de &iliale*

+ Capacitatea de

evaluare a

per&ormanţelor

etc.

+ istanţa socio+

culturală*

+ 4iscurile

politice*

+ istanţa

teritorială*

+isponibilitatea

tehnolo%ie $i a

&orţei de muncă

cali&icată*

+ 4estricţii de

trans&er etc.

+ ConcentrareR&ra%+

mentare*

+ Incertitudinea

cererii*

+ olatilitatea

concurenţei*

+ urata ciclului de

v(nzare*

+ ,evoia de

coordonare %lobală*

+ ariere de ie$ire etc

!ntr+un mediu ambiant în continuă schimbare pe plan economic# tehnolo%ic#

demo%ra&ic# analistul economic este tentat să re%(ndească criteriile de clasi&icare a &irmelor în

8


47/86

per&ormanţe# asociind din ce în ce mai &recvent conceptele de per&ormanţă cu cel de

reactivitate.

E &irmă reactivă este aceea care reu$e$te să acţioneze de manieră bene&ică pentru

interesele sale la stimulii de dinamică a mediului săi e"tern# ace$ti stimuli put(nd &i de natură

economică# juridică# sociolo%ică# tehnolo%ică# juridică etc.

>rebuie însă să precizăm că a reacţiona pur $i simplu nu este su&icient# a%entul

economic respondent trebuie să reacţioneze mai rapid sau cel puţin tot at(t de rapid precum

concurenţii săi# în momentul producerii unei mutaţii de mediu.

4apiditatea reacţiei unei &irme este dependentă de următorii &actori)

e"istenţa unor rezerve de lichidităţi imediat mobilizabile*

e"istenţa unor capacităţi de producţie e"cedentare ale &irmei*

&irma are capacităţi de îndatorare neutilizate în relaţiile cu creditorii uzuali*

&irma dispune de prototipurile unor produse %ata de a &i produse $i lansate pe piaţă care

pot &i comercializate într+un orizont restr(ns de timp.

!n &apt# poziţia &irmei nu este aceea$i atunci c(nd evoluează într+un mediu turbulent#

care impune e"i%enţe multiple# &aţă de situaţia unui mediu stabil.

!n primul caz# acele &irme care nu posedă o viteză de reacţie relativă subunitară riscă

să &ie rapid depă$ite $i aruncate în a&ara jocului concurenţial.

!n cazul al doilea# necesitatea de adaptare a &irmei este mult mai mică# chiar nulă# ceea

ce permite chiar $i &irmelor av(nd viteze slabe de reacţie să se menţină în sector pur $i simplu

pentru că mediul nu le impune să evolueze# &iind el însu$i stabil.

0resiunea mediului $i impactul uneori ne&avorabil# alteori avantajos al modi&icării

parametrilor săi sunt realităţi cărora &irma trebuie să le &acă &aţă nu din postura de victimă ci

din aceea de unitate sau promotor al schimbării. Capacitatea de adaptare# reacţiile rapide $i

mai ales atitudinea anticipativă au încetat de a mai &i atuuri devenind necesităţi în trendul

mediului actual. e aceea o abordare ri%uroasă a caracteristicilor# a componentelor mediului

&irmei precum $i a răspunsurilor posibile ale acesteia la presiunile combinate ale &actorilor de

in&luenţă# apare ca un demers util menit a da suport $i coerenţă teoretică unor comportamente

practice adesea intuitive $i non+&ormalizate.

85


48/86

>. RĂSPUNSURILE STRATEICE ALE IRMEI ÎN RAPORT CU

CARACTERISTICILE MEDIULUI SĂU


49/86

e"perienţa acumulată în medii asemănătoare poate servi drept atu &aţă de

coparticipanţii la un mediu de a&aceri.

clientela are vocaţia de a &i &idelă# caz în care este pre&erabil ca &irma să se

a&le printre primele în sector# pentru a bene&icia de &idelizarea clienţilor în&avoarea sa.

&aptul de a ne%ocia $i semna contracte privind aprovizionarea $i circuitele de

distribuţie în domeniu poate însemna avantaje de cost remarcabile.

ste pre&erabil *< *e e!ite ":#re " *e&tor$% i"&i(ie"t dacă apare posibilitatea

mani&estării unor situaţii precum)

dinamica pro%resului tehnic în sector este accelerată# ceea ce poate rapid trans&orma

investiţiile iniţiale în active absolute $i cu valoare scăzută de rev(nzare.

produsele sau serviciile din sector sunt u$or de imitat din a&ara sau din interiorul

mediului.

cadrul competiţional iniţial riscă să se recentreze pe alte baze dec(t cele iniţiale.

costurile de lansare a &irmei în sector sunt &oarte ridicate# iar obţinerea de c($ti%uri

importante 9dacă nu rapide: este riscantă sau improbabilă.


50/86

de lichidităţi# antamarea unei strate%ii a%resive de cre$tere a v(nzărilor# evitarea menţinerii

unor cheltuieli &i"e ridicate ocazionate de capacităţi de producţie e"cedentare.


51/86

re%lementări antitrust. !n &aţa acestei situaţii# ripostele strate%ice pot îmbrăca următoarele

&orme)

acţiuni menite să împiedice &ra%mentarea concurenţei prin cre$terea accelerată a

capacităţilor de producţie $iRsau distribuţie ast&el că atin%(nd masa critică să &ie

operante e&ectele economiei de scară $i e&ectul de e"perienţă.

manevre de adaptare la situaţia unei concurenţe dispersate prin specializarea pe

produs# pe cate%orii de consumatori sau pe zone %eo%ra&ice rentabile# menţin(nd

cheltuielile la un nivel scăzut.


52/86

Capitolul ;

MEDIUL CONCURENŢIAL EUROPEAN FI MONDIAL

1. Eportunităţi noi în mediul economic concurenţial

2. Epţiuni ale &irmelor europene

3. Ine%alităţi induse de mondializare

1. OPORTUNITĂŢI NOI ÎN MEDIUL ECONOMIC CONCURENŢIAL


53/86

nu pot &i satis&ăcute dec(t în cadrul unei pieţe concurenţiale# unde acţionează e&ectiv l

globalizarea afacerilor internat master.doc

Documents