gestiune bancara

GESTIUNE GESTIUNE BANCARABANCARA

Conf.univ.dr. Conf.univ.dr.

NICOLAE PETRIANICOLAE PETRIA

1. ORGANIZARE 1. ORGANIZARE BANCARABANCARA

1.1. Particularitatile 1.1. Particularitatile organizării şi organizării şi funcţionării băncilorfuncţionării băncilor

1.2 1.2 Structura organizatorică a unei bănci;Structura organizatorică a unei bănci;

1.3. Organizarea sistemului bancar;1.3. Organizarea sistemului bancar;

1.4.Organizarea sistemului bancar 1.4.Organizarea sistemului bancar

internaţional; internaţional;

1.5. Organizarea sistemului bancar 1.5. Organizarea sistemului bancar românesc,reglemetarea bancarăromânesc,reglemetarea bancară

1.1 Particularitatile 1.1 Particularitatile organizării şi funcţionării organizării şi funcţionării

băncilorbăncilor

- Băncile se constituie şi organizează ca Băncile se constituie şi organizează ca societăţi comerciale pe acţiuni conform societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii societăţilor comerciale;Legii societăţilor comerciale;

- Băncile pot funcţiona numai dacă Băncile pot funcţiona numai dacă primesc autorizaţia de funcţionare de la primesc autorizaţia de funcţionare de la autoritatea de supraveghere bancară, autoritatea de supraveghere bancară, care, de regulă, este banca centrală. care, de regulă, este banca centrală.

Particularitatile Particularitatile organizării organizării şi funcţionării băncilorşi funcţionării băncilor

- Conform art.- Conform art.3232 din din Ordonanta 99Ordonanta 99//2005,2005, băncile băncile române pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei române pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei de funcţionare emise de BNR.de funcţionare emise de BNR.

- Înainte de acordarea autorizaţiei de funcţionare, Înainte de acordarea autorizaţiei de funcţionare, BNR emite o aprobare prealabilă de constituire BNR emite o aprobare prealabilă de constituire sub forma unei societăţi pe acţiunisub forma unei societăţi pe acţiuni

Organizarea şi funcţionarea băncilor se stabileşte Organizarea şi funcţionarea băncilor se stabileşte prin actele constitutive în conformitate cu prin actele constitutive în conformitate cu legislaţia comercială şi bancară;legislaţia comercială şi bancară;

- Fiecare bancă are un regulament propriu de - Fiecare bancă are un regulament propriu de funcţionare care stabileşte cel puţin:funcţionare care stabileşte cel puţin:

a.a. Structura organizatorică a băncii;Structura organizatorică a băncii;b.b. Atribuţiile fiecărui compartiment al băncii;Atribuţiile fiecărui compartiment al băncii;c.c. atribuţiile sucursalelor şi altor sedii secundareatribuţiile sucursalelor şi altor sedii secundare

Particularitatile Particularitatile organizării organizării şi funcţionării băncilorşi funcţionării băncilor

d. Atribuţiile comitetului de audit, comitetului d. Atribuţiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor ; comitetului de de administrare a riscurilor ; comitetului de adminstrare a activelor şi pasivelor, adminstrare a activelor şi pasivelor, comitetului de credite, atribuţiile altor organe comitetului de credite, atribuţiile altor organe specializate ale băncii;specializate ale băncii;

e. Competenţele conducătorilor băncii, ale e. Competenţele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii, a compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor şi altor sedii secundare;-sucursalelor şi altor sedii secundare;-

f. Sistemul de control intern şi organizarea şi f. Sistemul de control intern şi organizarea şi funcţionarea activităţii de audit internfuncţionarea activităţii de audit intern

1.2 1.2 Structura Structura organizatorică a unei bănciorganizatorică a unei bănci

- Structura organizatorică a unei bănci este Structura organizatorică a unei bănci este stabilită de conducerea fiecărei bănci stabilită de conducerea fiecărei bănci ţinând cont de cerinţele interne şi de ţinând cont de cerinţele interne şi de reglementările băncii centrale .reglementările băncii centrale .

Structura organiStructura organizzatoricatorică se concretizează în:ă se concretizează în:- Organigramă ierarhică;- Organigramă ierarhică;- Organigramă funcţională;Organigramă funcţională;- Regulament de organizare şi funcţionare;Regulament de organizare şi funcţionare;

1.2 1.2 Structura Structura organizatorică a unei bănciorganizatorică a unei bănci

• Organigrama ierarhică reprezintă Organigrama ierarhică reprezintă structura de ansamblu a băncii structura de ansamblu a băncii indicând subdiviziunile indicând subdiviziunile organizatorice ale băncii şi organizatorice ale băncii şi raporturile dintre ele, numărul şi raporturile dintre ele, numărul şi nivele ierarhice;nivele ierarhice;

• Organigrama ierarhică permite Organigrama ierarhică permite identificarea factorilor de decizie şi identificarea factorilor de decizie şi modul de transmisie al deciziilormodul de transmisie al deciziilor

ORGANIGRAMA IERARHICĂ ORGANIGRAMA IERARHICĂ AGA

CA

COM. DIRECŢIE

PREŞEDINTE

COM . ADM. ACTIVE ŞI PASIVE COMITET DE AUDIT

COMITET DE ADM. A RISCURILORCOMITET DE CREDIT

VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE

DIR

EC

TIA

T

RE

ZO

RE

RIE

DIR

EC

TIA

R

ELA

ŢII

E

XT

ER

NE

.D

IRE

CT

IA

CO

NT

AB

ILIT

AT

E

DIR

EC

TIA

C

RE

DIT

-RIS

C

DE

PA

RT

AM

. P

IEŢ

E D

E

CA

PIT

AL

DIR

EC

TIA

O

PE

RŢ

IUN

I

DIR

EC

TIA

M

AR

KE

TIN

G

DIR

EC

TIA

IN

FO

RM

AT

ICĂ

DIR

EC

TIA

S

ER

VIC

II

DIR

EC

TIA

R

ES

UR

SE

U

MA

NE

DIR

EC

TIA

JU

RID

ICĂ

ORGANIGRAMA ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂFUNCŢIONALĂ

PREŞEDINTE

DIRECŢII

DEPARTAMENTE

COMPARTIMENTE

UNITĂŢI TERITORIALE

Niv

el

iera

rhic

1 2 3

Asistare Producţie Exploatare

ACTIVITĂŢI

ORGANIGRAMA ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂFUNCŢIONALĂ

• ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ- permite identificarea activităţilor băncii şi - permite identificarea activităţilor băncii şi nivelurile ierarhice de exercitare, aceste activităţi nivelurile ierarhice de exercitare, aceste activităţi grupându-se astfel:grupându-se astfel:- activitate de explorare – se vând produse şi - activitate de explorare – se vând produse şi servicii;servicii;- activitate de producţie – se crează produse –- activitate de producţie – se crează produse –servicii;servicii;- asistenţă şi resurse – bază materială, personal- asistenţă şi resurse – bază materială, personal- asistenţă de specialitate – marketing, juridic, pieţe - asistenţă de specialitate – marketing, juridic, pieţe de capital, rel. externe;de capital, rel. externe;- asistenţă tehnică –trezorerie, inginerie financiară - asistenţă tehnică –trezorerie, inginerie financiară

STRUCTURA STRUCTURA ORGANIZATORICĂORGANIZATORICĂ

DIRECTOR

Organigrama sucursaleiOrganigrama sucursaleiR

ELA

ŢII

C

U

CLI

EN

ŢII

MANAGER OPERAŢIUNIMANAGER OPERAŢIUNI COMPANII

DIRECTOR

EV

ALU

AR

E C

RE

DIT

EJURIDIC

OP

ER

AŢ

IUN

I C

U

CLI

EN

ŢII

AD

MN

IST

RA

RE

CR

ED

ITE

ICO

NT

AB

ILIT

AT

E

CA

SIE

RIE

INF

OR

MA

TIC

Ă

SE

RV

ICII

GE

NE

RA

LE

COMITETDE CREDIT

SECRETARIAT

STRUCTURA STRUCTURA ORGANIZATORICĂORGANIZATORICĂ

• Regulamentul de organizare şi funcţionareRegulamentul de organizare şi funcţionare

- descrie structura organizatorică a băncii- descrie structura organizatorică a băncii

- descrie principalele atribuţii şi - descrie principalele atribuţii şi responsabilităţi ale direcţiilor, responsabilităţi ale direcţiilor, departamentelor centralei şi relaţiile departamentelor centralei şi relaţiile funcţionale dintre acestea;funcţionale dintre acestea;

- descrie principalele atribuţii şi - descrie principalele atribuţii şi reponsabilităţi ale subunităţilor, şi reponsabilităţi ale subunităţilor, şi legăturile dintre acestea şi centrală legăturile dintre acestea şi centrală

1.3. Organizarea sistemului 1.3. Organizarea sistemului bancarbancar

• Organizarea sistemului bancarOrganizarea sistemului bancar

- - Sistemul bancarSistemul bancar = totalitatea băncilor = totalitatea băncilor impreună cu ansamblul de legi, norme, impreună cu ansamblul de legi, norme, legături, relaţii, proceduri, uzanţe şi cutume, legături, relaţii, proceduri, uzanţe şi cutume, utilizate în reglementarea şi desfăşurarea utilizate în reglementarea şi desfăşurarea activităţii bancareactivităţii bancare

- Sistemul bancar este compus dintr-o serie - Sistemul bancar este compus dintr-o serie de bănci şi instituţii de credit unele cu rol de de bănci şi instituţii de credit unele cu rol de emisiune, reglementare şi supraveghere emisiune, reglementare şi supraveghere prudenţiale, altele cu rol comercial, prudenţiale, altele cu rol comercial, investiţioanal sau de afaceri. investiţioanal sau de afaceri.

1.4.Organizarea sistemului 1.4.Organizarea sistemului bancar bancar

internaţionalinternaţional• Organizarea sistemului bancar Organizarea sistemului bancar

internaţionalinternaţional- Sistemul bancar internaţional este compus Sistemul bancar internaţional este compus

dintr-un număr redus de bănci cu sarcini dintr-un număr redus de bănci cu sarcini de reglementare si supraveghere regională de reglementare si supraveghere regională ( BIS; BM; BCE) sau globală si dintr-o mare ( BIS; BM; BCE) sau globală si dintr-o mare varietate de bănci cu activitate comercială.varietate de bănci cu activitate comercială.

- În cadrul băncilor cu activitate comercială, În cadrul băncilor cu activitate comercială, foarte numeroase, numai un număr redus foarte numeroase, numai un număr redus au activitate cu caracter internaţionalau activitate cu caracter internaţional


internaţionalinternaţional- În cadrul sistemului bancar internaţional În cadrul sistemului bancar internaţional

băncile se pot clasifica în câteva mari băncile se pot clasifica în câteva mari familii,în funcţie de competenţele deţinute familii,în funcţie de competenţele deţinute în ţările de origine:în ţările de origine:- Bănci de depozit;Bănci de depozit;- Bănci comerciale;Bănci comerciale;- Bănci regionale;Bănci regionale;- Bănci de cliring;Bănci de cliring;- Bănci universale;Bănci universale;- Case de economii şi instituţii specializate;Case de economii şi instituţii specializate;


internaţionalinternaţional• În cadrul sistemului bancar internaţional În cadrul sistemului bancar internaţional

actual se manifestăo serie de forţe actual se manifestăo serie de forţe globale de schimbare ca:globale de schimbare ca:

- inovarea tehologică;inovarea tehologică;- dereglementarea serviciilor financiare şi dereglementarea serviciilor financiare şi

creşterea nivelului intern de deschidere creşterea nivelului intern de deschidere la competiţia internaţională;la competiţia internaţională;

- accentuare fenomenului de concentrare accentuare fenomenului de concentrare bancară prin fuziuni şi preluăribancară prin fuziuni şi preluări

1.5. Organizarea sistemului 1.5. Organizarea sistemului bancar bancar

românesc,reglemetarea românesc,reglemetarea bancarăbancarăOrganizarea sistemului bancar românescOrganizarea sistemului bancar românesc

- Organizat pe două nivele;Organizat pe două nivele;- Nivelul unu Banca Naţională a RomânieiNivelul unu Banca Naţională a României- Nivelul doi băncile comerciale şi Nivelul doi băncile comerciale şi

cooperativele de creditcooperativele de credit- În românia funcţionează :În românia funcţionează :- 4343 bănci bănci 1010 sucursale ale băncilor străine sucursale ale băncilor străine - 48 de cooperative de credit48 de cooperative de credit

Cap.Cap.22 GestiuneaGestiunea pasivelor pasivelor bănciibăncii

2.1. Structura pasivelor bancare2.1. Structura pasivelor bancare

Pasivele băncii sunt formate din:Pasivele băncii sunt formate din:

- capitaluri proprii,- capitaluri proprii,

- depozitele atrase de la clienţi;- depozitele atrase de la clienţi;

- împrumuturi şi alte facilităţi de la banca - împrumuturi şi alte facilităţi de la banca centrală;centrală;

- depozite atrase de pe piaţa interbancară;- depozite atrase de pe piaţa interbancară;

- imprumuturi de la bănci şi alte instituţii - imprumuturi de la bănci şi alte instituţii financiare; financiare;

Cap.Cap.2 Gestiunea2 Gestiunea pasivelor pasivelor bănciibăncii

22..22 GestiuneaGestiunea resurselor (capitalurilor) proprii resurselor (capitalurilor) propriiPrincipala resursPrincipala resursă proprie a băncilor este capiatlul ă proprie a băncilor este capiatlul

social. El stă la baza constituirii capisocial. El stă la baza constituirii capittalurilor proprii alurilor proprii care includ în pcare includ în pllus:us:

– rezervele legale;rezervele legale;– rezerva generală pt.riscul rezerva generală pt.riscul bancarbancar;;– rezervele din diferenţe favorabile din reevaluarea rezervele din diferenţe favorabile din reevaluarea

patrimoniului;patrimoniului;– fondul imobilizărilor corporale;fondul imobilizărilor corporale;– fondul pentru creşterea resurselor proprii:fondul pentru creşterea resurselor proprii:– rezerve statutare din care se deduc:rezerve statutare din care se deduc:

• Repartizarea profitului;Repartizarea profitului;• Credite subordonate acordate de bănci;Credite subordonate acordate de bănci;• Participaţii deţinute de bănci la alte instituţii financiare;Participaţii deţinute de bănci la alte instituţii financiare;• Cheltuieli de repartizat şi alte cheltuieli; Cheltuieli de repartizat şi alte cheltuieli; • Valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire;Valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire;

Cap.Cap.22 Gestiunea Gestiunea pasivelor pasivelor bănciibăncii

• 22..22..11 Reglementări naţionale privind Reglementări naţionale privind capitalul propriucapitalul propriu– Legea bancară nr Legea bancară nr 9999//20062006 cu modificări, cu modificări,

Normele 11/ 15 dec 2003 privind Normele 11/ 15 dec 2003 privind supravegherea pe bază consolidată a supravegherea pe bază consolidată a fondurilor propriifondurilor proprii

– Băncile pers juridice române = 370 mild. LeiBăncile pers juridice române = 370 mild. Lei– Casele de economii pentru domeniul locativ Casele de economii pentru domeniul locativ

= 250 mild. Lei.= 250 mild. Lei.– Instituţii emitente de monedă electronică = Instituţii emitente de monedă electronică =

120. mild lei120. mild lei

Cap.Cap.22 GestiuneaGestiunea pasivelor pasivelor bănciibăncii

• 22..2.12.1 CCăi şi metode de creştere a capitalului ăi şi metode de creştere a capitalului proproppriuriu– 22..22..11.1 Generarea internă de capital.1 Generarea internă de capital

Capitalizare profituluiCapitalizare profitului

Creşterea rezervelorCreşterea rezervelor– 2.22.2..11.2 Generarea externă de capital .2 Generarea externă de capital

-- majorarea capitalului de către majorarea capitalului de către acţionarii iniţialiacţionarii iniţiali

- listarea pe o piaţă organizată- listarea pe o piaţă organizată

- achiziţii şi fuziuni- achiziţii şi fuziuni

Cap.Cap.22 GestiuneaGestiunea pasivelor bănciipasivelor băncii

22..33. Reglementări bancare internaţionale privind . Reglementări bancare internaţionale privind capitalul propriucapitalul propriu

Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel emite în 1998 Acordul pentru capitalul minim emite în 1998 Acordul pentru capitalul minim al soc. bancare = 5 mil.Euro . al soc. bancare = 5 mil.Euro .

Capit. proprii să acopere min.8% din expunerile la Capit. proprii să acopere min.8% din expunerile la risc din active bilanţiere şi extrabilanţiere risc din active bilanţiere şi extrabilanţiere ponderate cu grade de riscponderate cu grade de riscÎn 2001 Comitetul de la Basel a încheiat În 2001 Comitetul de la Basel a încheiat Acordul Basel 2 care are 3 piloni:Acordul Basel 2 care are 3 piloni:

1.1. Cerinţe minime decapital;Cerinţe minime decapital;2.2. Activităţi de supraveghere bancară;Activităţi de supraveghere bancară;3.3. Disciplina de piaţă Disciplina de piaţă


• 22..44 GestiuneaGestiunea resurselor atrase resurselor atrase22..44.1 Tipuri de resurse atrase.1 Tipuri de resurse atrase

Resurse în depozit Resurse în depozit ::– Conturi de disponibilităţi;Conturi de disponibilităţi;– Depozite de economii la vedere;Depozite de economii la vedere;– Depozite de economii la termen; 30,60,90,180 Depozite de economii la termen; 30,60,90,180

360 de zile;360 de zile;– Certificate de depozit;Certificate de depozit;– Depozite publice de economii;Depozite publice de economii;– Depozite ale băncilor de corespondent;Depozite ale băncilor de corespondent;– Sumele în tranzit între unităţile bănciiSumele în tranzit între unităţile băncii


• 2.4.2. 2.4.2. Resurse nondepozitResurse nondepozit::

- împrumuturi de la Banca Centrală;- împrumuturi de la Banca Centrală;

- împrumuturi de pe piaţa interbancară;- împrumuturi de pe piaţa interbancară;

- vânzarea temporară a titlurilor de - vânzarea temporară a titlurilor de credit(bonuri de tezaur, obligaţiuni credit(bonuri de tezaur, obligaţiuni guvernamentale)guvernamentale)

Legat de toate aceste tipuri de resurse Legat de toate aceste tipuri de resurse atrase se pune problema managementului atrase se pune problema managementului riscurilor legate de aceste depoziteriscurilor legate de aceste depozite


• 2.5. 2.5. Riscurile generate de un mangement Riscurile generate de un mangement necorespunzător al resurselor sunt:necorespunzător al resurselor sunt:– Riscul de lichiditate;Riscul de lichiditate;– Riscul ratei dobânzii;Riscul ratei dobânzii;– Riscul de creditare;Riscul de creditare;– Riscul de insolvabilitateRiscul de insolvabilitateManagementul bancar trebuie să aibă în vedere:Managementul bancar trebuie să aibă în vedere:1.1.Costul resurselor;Costul resurselor;2.2.Costurile de asigurare a resurselor;Costurile de asigurare a resurselor;3.3.Contribuţia resursei la menţinerea lichidităţii Contribuţia resursei la menţinerea lichidităţii

băncii;băncii;4.4.SeSennsibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dobănziisibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dobănzii


• 22..5.15.1 Costul resurselor atrase Costul resurselor atrase

- Costul marginal al resurselor atrase= - Costul marginal al resurselor atrase= costul plătit pentru o unitate costul plătit pentru o unitate suplimentară de resursăsuplimentară de resursă

- Costul marginal al capitalului propriu = - Costul marginal al capitalului propriu = nivelul minim propus al randamentului nivelul minim propus al randamentului de recuperare al capitalului acţionarilorde recuperare al capitalului acţionarilor

Cele două costuri marginale determină Cele două costuri marginale determină costul marginal al resurselor băncii costul marginal al resurselor băncii


• 2.5.2. 2.5.2. Costul marginal al resurselor Costul marginal al resurselor atrase se calculează după formulaatrase se calculează după formula

mm

CCmm = = ∑ ∑ p pjj cj unde: cj unde:• j=1j=1• Cm – cost marginal ponderatCm – cost marginal ponderat• Pj – ponderea fiecărui cost în costul totalPj – ponderea fiecărui cost în costul total• Cj – costul marginal al fiecărei resurse,Cj – costul marginal al fiecărei resurse,• m – numărul resurselor exclusiv capitalul proprium – numărul resurselor exclusiv capitalul propriu


• 2.5.3. 2.5.3. COSTUL marginal al resurselor COSTUL marginal al resurselor totale se determină conf relaţiei:totale se determină conf relaţiei:

mm

Cm =Cm =∑∑ RjCj în care RjCj în care ::

• j=1j=1– CCm – cost marginalm – cost marginal– Rj – ponderea fiecărei resurse în resursa totală;Rj – ponderea fiecărei resurse în resursa totală;– Cj – costul marginal al fiecărei resurseCj – costul marginal al fiecărei resurse– m - numărul resurselor inclusiv capitalul proprium - numărul resurselor inclusiv capitalul propriu


• 22..6. 6. Protecţia furnizorilor de resurse Protecţia furnizorilor de resurse

Se asigură prin:Se asigură prin:- Management performant al pasivelor şi Management performant al pasivelor şi

activelor bănciloractivelor băncilor- Diverse scheme de garantare a Diverse scheme de garantare a

depozitelor depozitelor - Conf. OG.39/ 1996 funcţionează FGDSBConf. OG.39/ 1996 funcţionează FGDSB

care garantează depozite acare garantează depozite asstfel:tfel:


- echivalent în lei a 6000.euro de la 1.06 2004;- echivalent în lei a 6000.euro de la 1.06 2004;

- echivalent a 10000 euro de la 1.01.2005;- echivalent a 10000 euro de la 1.01.2005;

-echivalent în lei a 10000.euro de la 1.01 -echivalent în lei a 10000.euro de la 1.01 2005;2005;

- echivalent în lei a 15000.euro de la 1.01 - echivalent în lei a 15000.euro de la 1.01 2006;2006;

- echivalent în lei a 20000.euro de la 1.01 - echivalent în lei a 20000.euro de la 1.01 2007;2007;

- echivalent in lei a 50000 euro incepand cu - echivalent in lei a 50000 euro incepand cu anul 2009anul 2009

Cap.3 Gestiunea activelor Cap.3 Gestiunea activelor bancarebancare

• 33.1 Managementul operaţiunilor active ale băncilor.1 Managementul operaţiunilor active ale băncilor• 3.1.3.1.11 Tipuri active bancare Tipuri active bancare:: - Active imob- Active imobiilizate;lizate;

- corporale- corporale- necorpor- necorporaalele

- active circulante- active circulante - depozite in conturi curente la bănci;- depozite in conturi curente la bănci;

- depozite în conturi de corespondent;- depozite în conturi de corespondent;- depozite pe termen la bănci;- depozite pe termen la bănci;- credite şi împrumuturi acordate clientelei nebancare;- credite şi împrumuturi acordate clientelei nebancare;- credite şi împrumuturi acordate clientelei financ- credite şi împrumuturi acordate clientelei financiiare;are;

- deţinerile de titluri de credit publice, corporatiste şi - deţinerile de titluri de credit publice, corporatiste şi municipale;municipale;- numerarul deţinut în casieriile băncilor- numerarul deţinut în casieriile băncilor


• 33.1.2 Principiile şi regulile generale privind plasarea .1.2 Principiile şi regulile generale privind plasarea resurselorresurselor

– 33.1.2.1 Urmărirea legalităţii operaţiunilor.1.2.1 Urmărirea legalităţii operaţiunilorSe respectă legislaţia în vigoare: Legea 31/1990, Legea Se respectă legislaţia în vigoare: Legea 31/1990, Legea 58/1998 cu completările ulterioare şi normele date în 58/1998 cu completările ulterioare şi normele date în aplicarea ei, ROF şi normele interne ale băncilor aplicarea ei, ROF şi normele interne ale băncilor

– 33.1.2.2 Asigurarea siguranţei plasamentelor.1.2.2 Asigurarea siguranţei plasamentelor Se analizează mediul intern şi extern în care se face Se analizează mediul intern şi extern în care se face plasarea resurselorplasarea resurselor

– 33.1.2.3 Menţinerea lichidităţii plasamentelor.1.2.3 Menţinerea lichidităţii plasamentelor Se caută îmbinarea obiectivelor de profitabilitate cu Se caută îmbinarea obiectivelor de profitabilitate cu

cele de lichiditate cele de lichiditate – 33.1.2.4 Creşterea profitabilităţii plasamentelor.1.2.4 Creşterea profitabilităţii plasamentelor


• 33.2 Tipuri de operaţiuni active.2 Tipuri de operaţiuni active– 33.2.1 Creditarea firmelor şi persoanelor .2.1 Creditarea firmelor şi persoanelor

fizicefizice• 33.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea .2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea

creditelor pentru persoanele fizicecreditelor pentru persoanele fizice• 33.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea .2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea

creditelor pentru persoanele juridicecreditelor pentru persoanele juridice

• 33.3 Plasamentele pe piaţa inerbancară.3 Plasamentele pe piaţa inerbancară• 33.4 Plasamentele pe piaţa de capital.4 Plasamentele pe piaţa de capital• 33.4 Alte plasamente.4 Alte plasamente


• 3.2.1.13.2.1.1. Analiza, aprobarea, şi acordarea . Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizicecreditelor pentru persoanele fizice

• PrePrezentarea condiţiilor de creditare:zentarea condiţiilor de creditare:• Prezentarea informaţiilor estimative privind Prezentarea informaţiilor estimative privind

nivelul maxim de creditare;nivelul maxim de creditare;• Se predau spre completare următoarele Se predau spre completare următoarele

documente:documente:– Cererea de credit;Cererea de credit;– Adeverinţe de venit;Adeverinţe de venit;– Declaraţii privind alte angajamente de plată şi litigiile cu Declaraţii privind alte angajamente de plată şi litigiile cu

terţii şi se mai solicită:terţii şi se mai solicită:– Actul de indentitate în original şi în copie ;Actul de indentitate în original şi în copie ;– Copie după cartea de muncă;Copie după cartea de muncă;– Cuponul de pensie Cuponul de pensie – Alte documenteAlte documente


3.23.2..11..11 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizicepersoanele fizice

- Se verifică şi analizează documentaţia depusă de solicitantSe verifică şi analizează documentaţia depusă de solicitant- Se deschide un cont curent dacă nu există unul deschisSe deschide un cont curent dacă nu există unul deschis- Se comunică clientului dacă este eligibil sau nu pentru Se comunică clientului dacă este eligibil sau nu pentru

creditul solicitatcreditul solicitat- Dacă este eligibil se trece la faza următoare Dacă este eligibil se trece la faza următoare - Se solicită documente de achiziţie si de garanţieSe solicită documente de achiziţie si de garanţie- Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite creditul este aprobat, Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite creditul este aprobat,

dacă nu creditul se respinge şi se comunică motivele dacă nu creditul se respinge şi se comunică motivele respingeriirespingerii

- După aprobare se întocmeşte contractul de credit şi se După aprobare se întocmeşte contractul de credit şi se semnează de părţisemnează de părţi

- Se constituie garanţiile creditului şi se întabuleazăSe constituie garanţiile creditului şi se întabulează- Se eliberează baniiSe eliberează banii


33.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea .2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridicecreditelor pentru persoanele juridice

• Se solicită:Se solicită:– Actele constitutive ale societăţii, actele adiţionale, Actele constitutive ale societăţii, actele adiţionale,

certificatul de înmatriculare la RC, cererile de înscriere certificatul de înmatriculare la RC, cererile de înscriere de menţiuni;de menţiuni;

– Memoriu de prezentare a societăţii;Memoriu de prezentare a societăţii;– Documentul prin care se desemnează persoana care Documentul prin care se desemnează persoana care

administrează societateaadministrează societatea– Cererea de credit completată de persoanele Cererea de credit completată de persoanele

împuternicite;împuternicite;– Certificatul de atestare fiscalăCertificatul de atestare fiscală– Documente privind spaţiul în care se desfăşoară Documente privind spaţiul în care se desfăşoară

activitateaactivitatea– Autorizaţiile şi avizele prvăzute de legeAutorizaţiile şi avizele prvăzute de lege– Ultimele două raportări anuale şi de pe ultimul trimestruUltimele două raportări anuale şi de pe ultimul trimestru


• 33.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor .2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridicepentru persoanele juridice– Se mai solicită:Se mai solicită:

• Copii ale contractelor de livrareCopii ale contractelor de livrare• Situaţia creanţelorSituaţia creanţelor• Situaţia datoriilorSituaţia datoriilor• Situaţia furnizorilorSituaţia furnizorilor• Acordul de consultare a bazei de date a CRBAcordul de consultare a bazei de date a CRB• Fluxul de numerar pe perioada de creditareFluxul de numerar pe perioada de creditare• Situaţia creditelorSituaţia creditelor• Alte documente care să susţină acordarea crediuluiAlte documente care să susţină acordarea crediului

Aprobare creditului se face după analiza Aprobare creditului se face după analiza documentelor şi a situaţiei economico-financiare a documentelor şi a situaţiei economico-financiare a solicitantului conform unor competenţe stabilitesolicitantului conform unor competenţe stabilite


• 33.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea .2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridicecreditelor pentru persoanele juridice

Competenţele sunt pentru:Competenţele sunt pentru:- comitetul de credit la nivel de subunitate - comitetul de credit la nivel de subunitate localălocală- comitetul de credit la nivel de subunitate - comitetul de credit la nivel de subunitate regionalăregională- departament(direcţie) de credit- departament(direcţie) de credit- comitet central de credit- comitet central de credit- comitet de direcţie- comitet de direcţie- consiliu de adminstraţie- consiliu de adminstraţie


• Decizia de acordare a creditului se ia Decizia de acordare a creditului se ia pe baza de:pe baza de:– Aplicaţia de creditAplicaţia de credit– Analiză financiarăAnaliză financiară– Orice alte documente necesare procesului de decizieOrice alte documente necesare procesului de decizie– Minuta comitetului local de credit, deciziile Minuta comitetului local de credit, deciziile

celorlalte verigi intermediarecelorlalte verigi intermediare

După aprobare se semnează contractele/convenţiile de După aprobare se semnează contractele/convenţiile de credit, se constituie şi întabulează garanţiile şi se credit, se constituie şi întabulează garanţiile şi se angajază cheltuielile sau se eliberează sumele angajază cheltuielile sau se eliberează sumele aferente aferente


• După acordare se trece la urmărirea După acordare se trece la urmărirea creditului care constă în:creditului care constă în:– Urmărirea scadenţelor ratelor de credit şi Urmărirea scadenţelor ratelor de credit şi

dobândădobândă– Încasarea acestoraÎncasarea acestora– Verificarea menţinerii condiţiilor de Verificarea menţinerii condiţiilor de

creditare , a destinaţiilor creditelor, a creditare , a destinaţiilor creditelor, a menţinerii garanţiilor şi asigurărilor,menţinerii garanţiilor şi asigurărilor,

– Recuperarea restanţelorRecuperarea restanţelor– Reeşalonare şi rescadenţareaReeşalonare şi rescadenţarea– Valorificarea garanţiilorValorificarea garanţiilor


• 33.3 Plasamente pe piaţa .3 Plasamente pe piaţa interbancarăinterbancară– Depozite interbaDepozite interbanncarecare

• OvernightOvernight• o lunăo lună• 3,6,9 ,12 luni3,6,9 ,12 luni

Piaţa valutară interbancarăPiaţa valutară interbancară

Piaţa monetară interbancarăPiaţa monetară interbancară

Piaţa titlurilor de statPiaţa titlurilor de stat


• 3.4 Plasamente pe pia3.4 Plasamente pe piaţţa a de capital de capital– Participarea la alte entităţi 15% din FPParticiparea la alte entităţi 15% din FP– Participarea la capitalul altor entităţi 20% din CS al Participarea la capitalul altor entităţi 20% din CS al

acestoraacestora– Valoarea totală a acestor participări max 60% din FP Valoarea totală a acestor participări max 60% din FP

ale băncii ale băncii

Se supun aprobării prealabile a BNR:Se supun aprobării prealabile a BNR:- Orice participare a băncii la instituţii financiareOrice participare a băncii la instituţii financiare- Orice participare cu titluri necotate a cărei valoare Orice participare cu titluri necotate a cărei valoare

este mai mare de 10% din FP ale bănciieste mai mare de 10% din FP ale băncii- Orice participare în titluri paticipative cotate ale altor Orice participare în titluri paticipative cotate ale altor

entităţi nefinanciare care se situează între 10 şi 15 % entităţi nefinanciare care se situează între 10 şi 15 % din FP ale băncii din FP ale băncii

Cap.Cap.44 GestiuneaGestiunea riscurilor riscurilor bancarebancare

• 44.1 Riscurile în activitatea bancară.1 Riscurile în activitatea bancară– 44.1.1 definirea riscurilor bancare.1.1 definirea riscurilor bancare– 44.1.2 clasificarea riscurilor bancare;.1.2 clasificarea riscurilor bancare;

44.2 Contextul de manifestare a riscurilor .2 Contextul de manifestare a riscurilor bancarebancare

44.3 Obiectivele managementului .3 Obiectivele managementului riscurilor bancareriscurilor bancare

44.4 Monitorizarea r.4 Monitorizarea riiscurilor bancarescurilor bancare


• 44.1 Riscurile în activitatea bancară.1 Riscurile în activitatea bancară– 44.1.1 definirea riscurilor bancare.1.1 definirea riscurilor bancare

Riscurile bancare se definesc ca Riscurile bancare se definesc ca probabiltatea apariţiei şi probabiltatea apariţiei şi manifestării unor evenimente care manifestării unor evenimente care pot provoca pierderi unor băncipot provoca pierderi unor bănci


44.1.2 Clasificarea riscurilor bancare;.1.2 Clasificarea riscurilor bancare;

Riscurile bancare se clasifică astfel:Riscurile bancare se clasifică astfel:- Riscuri operaţionaleRiscuri operaţionale

- InterneInterne- externeexterne

- RiRisscuri de creditarecuri de creditare- Riscuri de schimb valutarRiscuri de schimb valutar- Riscuri de dobândăRiscuri de dobândă- Riscul de lichiditateRiscul de lichiditate- Riscul reputaţionalRiscul reputaţional


• 44.2 Contextul de manifestare a riscurilor .2 Contextul de manifestare a riscurilor bancare şi consecinţele producerii acestorabancare şi consecinţele producerii acestora

• Context .Context .– Specificitatea domeniului bancar- banii “materie Specificitatea domeniului bancar- banii “materie

primă” şi “produs finit”primă” şi “produs finit”– Scopul băncilor Scopul băncilor maximizarea profituluimaximizarea profitului în condiţiile în condiţiile

minimizării risculuiminimizării riscului– Contradicţii între politica băncii centrale şi cea a Contradicţii între politica băncii centrale şi cea a

băncilorbăncilor– Diversivitatea serviciilor şi produselor bancare Diversivitatea serviciilor şi produselor bancare

precum şi a clienţilorprecum şi a clienţilor– Volatilitatea reglementărilor bancare şi financiareVolatilitatea reglementărilor bancare şi financiare


• Consecinţele producerii riscurilor de creditConsecinţele producerii riscurilor de credit– Pierderi de venituri din:Pierderi de venituri din:

• Dobânzi Dobânzi • ComisioaneComisioane• Speze bancareSpeze bancare

Pierderi de capital din :Pierderi de capital din :- Imobilizări de rateImobilizări de rate- Credite nerecuperateCredite nerecuperate

Intrarea în incapacitate de plată – falimentIntrarea în incapacitate de plată – faliment

Un studiu în SUA a relevat că din 62 de bănci care au Un studiu în SUA a relevat că din 62 de bănci care au dat faliment înainte de 1984, 58 au falimentat din dat faliment înainte de 1984, 58 au falimentat din cauza creditelor imobiliare cauza creditelor imobiliare


• 44.3 Obiectivele managementului riscului bancar.3 Obiectivele managementului riscului bancar– Stabilirea unei definiri comun acceptate a riscului şi a Stabilirea unei definiri comun acceptate a riscului şi a

tipurilor de risctipurilor de risc– Evaluarea cuprinzătore şi continuă a surselor de riscEvaluarea cuprinzătore şi continuă a surselor de risc– Stabilirea unor responsabilităţi clare în domeniul Stabilirea unor responsabilităţi clare în domeniul

managementului riscurilormanagementului riscurilor– Asigurarea unei transparenţe, a unui sistem cuprinzător de Asigurarea unei transparenţe, a unui sistem cuprinzător de

informare a conducerii şi a unui sistem de monitorizare şi informare a conducerii şi a unui sistem de monitorizare şi raportareraportare

– Elaborarea unui sistem de măsurare a performanţei Elaborarea unui sistem de măsurare a performanţei financiare financiare

– Evaluarea în funcţie de piaţă a costului capitalului, a ratei Evaluarea în funcţie de piaţă a costului capitalului, a ratei rentabilităţii şi a posibilităţilor şi limitelor creşterii organice a rentabilităţii şi a posibilităţilor şi limitelor creşterii organice a expunerii la riscexpunerii la risc

– Elaborarea unui sistem de clasificare a creditelorElaborarea unui sistem de clasificare a creditelor– Elaborarea unor planuri de recuperare în caz de manifestare Elaborarea unor planuri de recuperare în caz de manifestare

a riscurilora riscurilor– Elaborarea unui program de pregătire a personalului Elaborarea unui program de pregătire a personalului


44..33.1 Monitorizarea ri.1 Monitorizarea risscului de creditarecului de creditare Riscul de credit eRiscul de credit este risculste riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării înregistrării de pierderi sau al nerealizării

profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartidă a obligaţiilor contractuale.contrapartidă a obligaţiilor contractuale.

44..33.2 Indicatori de măsurare a riscului de credit.2 Indicatori de măsurare a riscului de credit1. Volumul creditelor restante/ total credite x 1001. Volumul creditelor restante/ total credite x 1002. Volumul creditelor neperformante/ total credite x 1002. Volumul creditelor neperformante/ total credite x 1003. Rezerve pentru pierderi din credite/total credite x 1003. Rezerve pentru pierderi din credite/total credite x 1004. Provizioane pentru pierderi din credite/pierderi nete x 1004. Provizioane pentru pierderi din credite/pierderi nete x 1005. Profitul brut/provizioane pentru pierderi din credite x 100 5. Profitul brut/provizioane pentru pierderi din credite x 100

44..33.3 Tehnicile şi instrumentele de management .3 Tehnicile şi instrumentele de management Strategii privind riscul de creditare:Strategii privind riscul de creditare:

- exprimarea dorinţei băncii de a da credite în funcţie de tipul - exprimarea dorinţei băncii de a da credite în funcţie de tipul expunerii, sectorul economic,aria geografică, monedă, scadenţă şi expunerii, sectorul economic,aria geografică, monedă, scadenţă şi profitabilitatea estimată;profitabilitatea estimată;- identificarea pieţelor de acţiune şi determinarea caracteristicilor - identificarea pieţelor de acţiune şi determinarea caracteristicilor portofoliului de credite portofoliului de credite

Politici şi proceduri privind riscul de creditPolitici şi proceduri privind riscul de credit


• Politici şi proceduri privind riscul de creditPolitici şi proceduri privind riscul de creditTrebuie să asigure:Trebuie să asigure:- Menţinerea unor standarde solide de creditare;Menţinerea unor standarde solide de creditare;- Monitorizarea şi controlul riscului de credit;Monitorizarea şi controlul riscului de credit;- Evaluarea corespunzătoare a noilor oportunităţi de Evaluarea corespunzătoare a noilor oportunităţi de

afaceriafaceri- Identificarea şi administrarea creditelor Identificarea şi administrarea creditelor

neperformanteneperformantePolitica va stabili cadrul de desfăşurare a activităţii Politica va stabili cadrul de desfăşurare a activităţii

de creditare privind:de creditare privind:- Contrapartidele eligibile şi condiţiile ce trebuie Contrapartidele eligibile şi condiţiile ce trebuie

îndeplinite de acesteaîndeplinite de acestea- Garanţiile acceptate de bancăGaranţiile acceptate de bancă


• 4.4 4.4 MMonitorizareaonitorizarea riscului de dobândă riscului de dobândăRiscul ratei dobânzii este generat de fluctuaţiile Riscul ratei dobânzii este generat de fluctuaţiile nivelului ratei dobânzii , atât la active, cât şi la nivelului ratei dobânzii , atât la active, cât şi la pasive aflate în portofoliul băncii.pasive aflate în portofoliul băncii.

Forme de repercutare:Forme de repercutare:- pierderi de venituri din dobânzi ca uramare a - pierderi de venituri din dobânzi ca uramare a scăderii dobânzilor activescăderii dobânzilor active- creşteri de cheltuieli cu dobânzile ca urmare a - creşteri de cheltuieli cu dobânzile ca urmare a creşterii dobânzilor pasive creşterii dobânzilor pasive -deteriorarea sit. patrimoniale a băncii ca urmare a -deteriorarea sit. patrimoniale a băncii ca urmare a variaţiilor ratei dobânziivariaţiilor ratei dobânzii

Monitorizarea riscului de dobândă presupune Monitorizarea riscului de dobândă presupune măsurarea riscului ratei dobânzii măsurarea riscului ratei dobânzii


• 44..44.1 Indicatori de măsurare a riscului de dobândă.1 Indicatori de măsurare a riscului de dobândă

Riscul ratei dobânzii se măsoară fie prin raportul între Riscul ratei dobânzii se măsoară fie prin raportul între activele şi pasivele sensibile la dobândă, fie prin activele şi pasivele sensibile la dobândă, fie prin diferenţa dintre acestea.diferenţa dintre acestea.

Indicatorii riscului ratei dobânzii cel mai des utilizaţi în Indicatorii riscului ratei dobânzii cel mai des utilizaţi în practica bancară sunt:practica bancară sunt:

1.1. Riscul ratei dobânzii = active productive / pasive Riscul ratei dobânzii = active productive / pasive purtătoare de dobânzi;(nivel standard = 1)purtătoare de dobânzi;(nivel standard = 1)

2.2. Marja absolută a dobânzii = venituri nete din dobânziMarja absolută a dobânzii = venituri nete din dobânzi3.3. Marja procentuală a dobânzii = Marja absolută a Marja procentuală a dobânzii = Marja absolută a

dobânzii/ active productive x 100 (nivel standard 3-4%)dobânzii/ active productive x 100 (nivel standard 3-4%)


44..44.1 Indicatori de măsurare a riscului de .1 Indicatori de măsurare a riscului de dobândădobândă

4. Marja procentuală netă a dobânzii = 4. Marja procentuală netă a dobânzii = Nivelul mediu al ratei dobânzii Nivelul mediu al ratei dobânzii active/Nivelul mediu al ratei dobânzii pasive active/Nivelul mediu al ratei dobânzii pasive x100x100

44..44.2 Tehnici şi instrumente utilizate .2 Tehnici şi instrumente utilizate pentru stăpânirea riscului de dobândăpentru stăpânirea riscului de dobândă

Managementul riscului dobânzii se face Managementul riscului dobânzii se face utilizând tehnici si intrumente bilanţiere şi utilizând tehnici si intrumente bilanţiere şi tehnici şi instrumente extrabilanţieretehnici şi instrumente extrabilanţiere


• Tehnici si intrumente bilanţiereTehnici si intrumente bilanţiereO tehnică bilanţieră o constituie managementul GAP-O tehnică bilanţieră o constituie managementul GAP-

uluiuluiGAP = Active sensibile la dobândă (AS) – Pasive GAP = Active sensibile la dobândă (AS) – Pasive

sensibile la dobândă(PS)sensibile la dobândă(PS)GAP=0 când AS-PS = 0GAP=0 când AS-PS = 0GAP pozitiv când AS – PS GAP pozitiv când AS – PS >> 0 0GAP negativ când AS – PS GAP negativ când AS – PS << 0 0Tehnicile de management a GAP- ului includ două Tehnicile de management a GAP- ului includ două

metode :metode :• tehnica de ajustare a GAP-ului;tehnica de ajustare a GAP-ului;• Utilizarea unei alternative pentru expunerea la risc, Utilizarea unei alternative pentru expunerea la risc,

DURATIONDURATION


• Tehnici şi instrumente Tehnici şi instrumente extrabilanţiereextrabilanţiere

Astfel de tehnici sunt:Astfel de tehnici sunt:

- swap-ul de dobânzi;- swap-ul de dobânzi;

- anticipaţii asupra ratei - anticipaţii asupra ratei dobânzii;dobânzii;

- contracte de limitare a - contracte de limitare a dobânzii.dobânzii.


• 44..55 Managementul riscului de Managementul riscului de lichiditatelichiditateRiscul de lichiditate = probabilitatea ca Riscul de lichiditate = probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de clienţi ca urmare a devierii proporţiei de clienţi ca urmare a devierii proporţiei dintre angajamentele pe termen mediu dintre angajamentele pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt, şi a şi lung şi cele pe termen scurt, şi a necorelării cu structura pasivelor.necorelării cu structura pasivelor.

Pentru a gestiona riscul de lichiditate este Pentru a gestiona riscul de lichiditate este necesară măsurarea acestuia cu ajutoul necesară măsurarea acestuia cu ajutoul unor indicatori de lichiditateunor indicatori de lichiditate


• 44..55.1 Indicatorii riscului de lichiditate.1 Indicatorii riscului de lichiditateSe calculează de trezoreria băncilor şi aceştia sunt:Se calculează de trezoreria băncilor şi aceştia sunt:• Lichiditatea globalăLichiditatea globală = capacitatea elementelor = capacitatea elementelor

patrimoniale de a se transforma pe termen scurt în patrimoniale de a se transforma pe termen scurt în lichidităţilichidităţi

• Lichiditatea imediată Lichiditatea imediată = capacitatea elem. = capacitatea elem. patrimoniale de trezorerie de a face faţă datoriilor patrimoniale de trezorerie de a face faţă datoriilor pe termen scurtpe termen scurt

• Lichiditatea în funcţie de total depozite = Lichiditatea în funcţie de total depozite = capacitatea elem. patrimoniale de activ de a acoperi capacitatea elem. patrimoniale de activ de a acoperi totalul depozitelortotalul depozitelor

• Lichiditatea în funcţie de total depozite şi Lichiditatea în funcţie de total depozite şi împrumuturi =împrumuturi = capacitatea elem. parimoniale de capacitatea elem. parimoniale de activ de face faţă datoriilor din depozite şi activ de face faţă datoriilor din depozite şi imprumuturiimprumuturi


• 44..55.1 Indicatorii riscului de .1 Indicatorii riscului de lichiditatelichiditate

• Indicele de lichiditate(L) =Indicele de lichiditate(L) = suma pasivelor/suma activelor, ambele suma pasivelor/suma activelor, ambele ponderate cu nr.mediu de zileponderate cu nr.mediu de zile sau sau cu numărul curent al grupei de cu numărul curent al grupei de scadenţăscadenţă

Când :Când :- indicele de lichiditate L= 1, atunci banca trebuie să facă transformări - indicele de lichiditate L= 1, atunci banca trebuie să facă transformări de scadenţă;de scadenţă;- indicele de lichiditate L - indicele de lichiditate L << 1, banca face transformarea din pasive pe 1, banca face transformarea din pasive pe termen scurt în active pe termen lung, în condiţiile curbei termen scurt în active pe termen lung, în condiţiile curbei descrescătoare a dobânzii;descrescătoare a dobânzii; - indicele de lichiditate L - indicele de lichiditate L >>1, banca transformă pasivele pe termen 1, banca transformă pasivele pe termen lung în active pe termen scurt, rezultând riscul de lichiditatelung în active pe termen scurt, rezultând riscul de lichiditate

• Rata lichidităţii = evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă Rata lichidităţii = evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară= împrumuturi nou contractate/ împrumuturi de piaţa monetară= împrumuturi nou contractate/ împrumuturi scadente x 100. O rată scadente x 100. O rată >>1indică scăderea lichidităţii datorită 1indică scăderea lichidităţii datorită creşterii gradului de îndatorare, relaţia este inversă în cazul creşterii gradului de îndatorare, relaţia este inversă în cazul ratei subunitatreratei subunitatre


• 44..55.1 Indicatorii riscului de lichiditate.1 Indicatorii riscului de lichiditate• Raportul total credite/total depozite reflectă Raportul total credite/total depozite reflectă

proporţia dintre sursele atrase de la deponenţi proporţia dintre sursele atrase de la deponenţi carcare sunte sunt împrumutat împrumutatee altor clienţi. altor clienţi.

Măsurile obişnuite ale riscului de lichiditate Măsurile obişnuite ale riscului de lichiditate tind, în general să se concentreze asupra tind, în general să se concentreze asupra lichidităţii activelor bilanţiere. Este de lichidităţii activelor bilanţiere. Este de dorit ,însă introducerea în practică a dorit ,însă introducerea în practică a indicatorilor orientaţi spre relaţionarea indicatorilor orientaţi spre relaţionarea fluxurilor actuale sau potenţiale de numerar fluxurilor actuale sau potenţiale de numerar cu necesarul de numerarcu necesarul de numerar


• 44..55.2 Tehnici şi instrumente utilizate pentru controlul .2 Tehnici şi instrumente utilizate pentru controlul riscului de lichiditateriscului de lichiditate

• Protejarea băncii împotriva riscului de lichiditate se Protejarea băncii împotriva riscului de lichiditate se realizează prin tehnici şi metode care permit remedierea realizează prin tehnici şi metode care permit remedierea riscului prin acţiuni asupra resurselor, pe de o parte, şi riscului prin acţiuni asupra resurselor, pe de o parte, şi asupra plasamentelor, pe de altă parte, astfel:asupra plasamentelor, pe de altă parte, astfel:

• Pe linia resurselor:Pe linia resurselor:– Consolidarea resurselor atrase de la clientela nebancară;Consolidarea resurselor atrase de la clientela nebancară;– Diversificarea resurselor şi evitarea dependenţei de marii Diversificarea resurselor şi evitarea dependenţei de marii

depunători;depunători;– Atragerea depozitelor dAtragerea depozitelor dee la populaţie, care asigură la populaţie, care asigură

dispersarea riscului, diversitate dar şi volatilitate;dispersarea riscului, diversitate dar şi volatilitate;– Promovarea unor produse pe termene mai mari de timp;Promovarea unor produse pe termene mai mari de timp;– Menţinerea credibilităţii băncii şi gestionarea atentă a Menţinerea credibilităţii băncii şi gestionarea atentă a

riscului reputaţionalriscului reputaţional– Dezvoltarea corespunzătoare a reţelei teritorialeDezvoltarea corespunzătoare a reţelei teritoriale


• 44..66 Gestiunea riscului de schimb valutar Gestiunea riscului de schimb valutarRiscul valutar = probabilitatea înregistrării de pierderi determinată Riscul valutar = probabilitatea înregistrării de pierderi determinată

de expunerile în anumite valute multiplicate cu variaţiile în timp a de expunerile în anumite valute multiplicate cu variaţiile în timp a cursurilor de schimb.cursurilor de schimb.

Modificările cursurilor de schimb sunt influenţate de:Modificările cursurilor de schimb sunt influenţate de:- Dinamica fluxurilor comerciale;Dinamica fluxurilor comerciale;- Inflaţia relativă din ţările intrate în relaţii comerciale;Inflaţia relativă din ţările intrate în relaţii comerciale;- Dobânzile relative din ţările intrate în relaţii comerciale şi Dobânzile relative din ţările intrate în relaţii comerciale şi

financiare;financiare;- Investiţiile de capital;Investiţiile de capital;- Schimbările legislative şi de reglementăriSchimbările legislative şi de reglementăriSursele riscului valutar şi factorii care afectează expunerea la riscul Sursele riscului valutar şi factorii care afectează expunerea la riscul

valutar sunt:valutar sunt:- factorii structurali,- factorii structurali,- factorii strategici;- factorii strategici;- factorii externifactorii externi


• Factorii structuraliFactorii structurali se referă la natura şi se referă la natura şi extinderea operaţiunilor valutare ale extinderea operaţiunilor valutare ale băncii(nivelul capitalului, volatilitatea băncii(nivelul capitalului, volatilitatea capitalului, volumul şi structura portofoliului capitalului, volumul şi structura portofoliului de credite şi investiţii etc)de credite şi investiţii etc)

• Factorii strategiciFactorii strategici se referă la eforturile bancii se referă la eforturile bancii de a alege şi controla riscul său valutarde a alege şi controla riscul său valutar

• Factorii externiFactorii externi se referă la evenimente se referă la evenimente externe băncii(schimbări legislative, schimbări externe băncii(schimbări legislative, schimbări tehnologice, competiţia,condiţiile de piaţă)tehnologice, competiţia,condiţiile de piaţă)


• Indicatorii riscului valutarIndicatorii riscului valutarPentru a gestiona riscul valutar acesta trebuie mai Pentru a gestiona riscul valutar acesta trebuie mai

întâi evaluat. Evaluare se face utilizând o serie de întâi evaluat. Evaluare se face utilizând o serie de indicatori cum sunt:indicatori cum sunt:

- expunerile din tranzacţii( fluxurile de numerar dintr-expunerile din tranzacţii( fluxurile de numerar dintr-o afacere facturate în valute străine);o afacere facturate în valute străine);

- Expunerile de conversie(impactul modificării Expunerile de conversie(impactul modificării cursului asupra ativelor şi pasivelor valuatre, la data cursului asupra ativelor şi pasivelor valuatre, la data bilanţului);bilanţului);

- Expunerile economice ( impactul modificărilor Expunerile economice ( impactul modificărilor viitoare ale cursurilor asupra fluxurilor din companii)viitoare ale cursurilor asupra fluxurilor din companii)

- Poziţia valutară ( diferenţa dintre activele în valută Poziţia valutară ( diferenţa dintre activele în valută şi pasivele exprimate în valută.şi pasivele exprimate în valută.


• Tehnici şi instrumente de management a Tehnici şi instrumente de management a riscului valutar; riscului valutar; - tehnici de hedging intern care presupun:- tehnici de hedging intern care presupun:

- corelarea expunerilor;- corelarea expunerilor;- protecţia “surogat”;- protecţia “surogat”;-decizii strategice de reducere a -decizii strategice de reducere a

expunerii;expunerii;• Tehnici de hedging extern ca:Tehnici de hedging extern ca:

– Operaţiuni Forward;Operaţiuni Forward;– SWAP valutar;SWAP valutar;– Operaţiuni futures,Operaţiuni futures,- Opţiuni valutare- Opţiuni valutare

Tehnici de hedging Tehnici de hedging externextern

• Operaţiuni ForwardOperaţiuni ForwardOperatiuni ce constau in vanzarea –cupararea unor Operatiuni ce constau in vanzarea –cupararea unor

active la odata viitoareactive la odata viitoare• SWAP valutarSWAP valutarSWAP-ul valutar consta in vanzarea –cumpararea SWAP-ul valutar consta in vanzarea –cumpararea

simultana unei valute pe o alta valuta la un simultana unei valute pe o alta valuta la un anumit termen si la o anumita rata a dobanziianumit termen si la o anumita rata a dobanziiOperatiuni futuresOperatiuni futures – constau in negocierea – constau in negocierea unor contracte standard de vanzare cumparare a unor contracte standard de vanzare cumparare a unor active la un pret specificat la odata viitoareunor active la un pret specificat la odata viitoareOpţiuni valutareOpţiuni valutare- - contracte de cumparare sau contracte de cumparare sau de vanzare, intr-o perioada specificata de timp, a de vanzare, intr-o perioada specificata de timp, a unei sume dintr-o valuta anumita, la un pret unei sume dintr-o valuta anumita, la un pret stabilit, daca se cere acest lucrustabilit, daca se cere acest lucru

BibliografieBibliografie 1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6 1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6

decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului adecvarea capitalului

• 2. Ordonanţa Guvernului nr.10/2004 privind 2. Ordonanţa Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, cu modificările ulterioareinstituţiilor de credit, cu modificările ulterioare

• Legea nr. 83 din 21 mai 1997 pentru privatizarea Legea nr. 83 din 21 mai 1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale la care statul este acţionar, cu societăţilor comerciale la care statul este acţionar, cu modificările ulterioaremodificările ulterioare

• Regulamentul nr 18/ 2009 , privind cadrul de Regulamentul nr 18/ 2009 , privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora acestora

BibliografieBibliografie

• Nicolae Petria - Monedă – Credit, Bănci şi Nicolae Petria - Monedă – Credit, Bănci şi Burse, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2003Burse, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2003

• Aurel O. Berea, Ocatvian A, Berea - Aurel O. Berea, Ocatvian A, Berea - Orientări în activitatea bancară Orientări în activitatea bancară contemporană, Ed. Expert, Bucureşti, 1999contemporană, Ed. Expert, Bucureşti, 1999

• Ilie Mihai – Tehnica şi managementul Ilie Mihai – Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Ed. Expert , 2003operaţiunilor bancare, Ed. Expert , 2003

• Cezar Basno, Nicolae Dardac, Riscurile Cezar Basno, Nicolae Dardac, Riscurile bancare cerinte prudentiale monitorizare, bancare cerinte prudentiale monitorizare, EDP RA Bucuresti,1999EDP RA Bucuresti,1999

• V. Dedu - “Gestiune si audit bancar” Editura economica, Bucuresti, 2003

gestiune bancara

Documents