90504977 gestiune bancara aplicatii

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

TUDOR GANEA

GESTIUNE BANCARĂ

BUCUREŞTI2010

1

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I

RISCUL DE CREDIT

1. Dispunem de 5.000.000.000 lei pentru a fi investiţi. În ultimul an, rata dobânzii pentru un depozit bancar de 6 luni a fost: 14%, 12%, 11%, 12%, 14%, 16%, 12%, 10%, 15%, 14%.

În acelaşi timp, există o posibilitate de investire a banilor tot pentru 6 luni. Cele trei rate anterioare ale profitului pentru acest tip de investiţie au fost de 10%, 13%, 16%.

a) Care este rata profitului prognozată şi riscul asociat ei?b) Care este decizia luată şi de ce?

Rezolvare a) Depozitul bancar la 6 luni:

Rata dobânzii (%) Frecvenţa de apariţie Probabilitatea10 1 0,111 1 0,112 3 0,314 3 0,315 1 0,116 1 0,1

Total 10 1

Pentru a calcula rata profitului prognozat, utilizăm formula:

, unde:

Rdi este rata dobânzii şifi este frecvenţa de apariţieR1 = 13%Riscul asociat acestei rate a profitului este abaterea standard:

2

Cealaltă posibilitate de investire a banilor:

Deşi cea de-a doua posibilitate de investire a banilor aduce aceeaşi rentabilitate, riscul asociat ei fiind mai mare, se va prefera prima variantă.

Costurile gestionării riscului2. Ca director al unei unităţi bancare, aţi identificat trei riscuri, după

cum urmează: Riscul A, având o probabilitate de realizare de 1/1200, pentru o

pierdere în valoare de 400 miliarde; Riscul B, având o probabilitate de realizare de 1/2400, pentru o

pierdere în valoare de 350 miliarde; Riscul C, având o probabilitate de realizare de 1/600, pentru o

pierdere în valoare de 150 miliarde.Pentru administrarea riscului, se propun 2 soluţii:Soluţia I, care reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la

1/8000, costul de 300 milioane.Soluţia II, care înjumătăţeşte valorile pierderilor pentru toate riscurile

A, B şi C, costul fiind de 200 milioane.Ce soluţie veţi adopta şi de ce?

Rezolvare

Pierderea probabilă asociată riscului A:

Pierderea probabilă asociată riscului B:

Pierderea probabilă asociată riscului C:

Pierderea probabilă A+B+C = 334+146+250=730 mil.

3

Soluţia I reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la 1/8000, costul implementării acestei soluţii fiind de 300 mil.




Pierderea probabilă A+B+C = 50+44+250=344 mil.La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total

= 644 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil), avem un beneficiu relativ de 86 mil.

Soluţia II reduce valorile pierderilor pentru riscurile A, B şi C la jumătate, costul implementării acestei soluţii fiind de 200 mil.




Pierderea probabilă A+B+C = 167+73+125=365 mil.La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total

= 565 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil), avem un beneficiu relativ de 165 mil.

Vom alege soluţia II.

1) APLICAŢII REZOLVATE

1. Calculaţi pierderea probabilă (riscul) pentru următorul împrumut:- valoarea împrumutului: 100 milioane;- valoarea garanţiei: 120 milioane;- rata de diminuare a garanţiei: 25%;- probabilitatea de realizare a pierderii 1:1000.

4

Rezolvare:Valoarea diminuată a garanţiei:120 milioane × 75% = 90 milioanePierderea probabilă:(100 mil – 90 mil) × 1/1000 = 10.000

2. Aplicaţie privind calculul rentabilităţii şi riscului creditelor bancare

Pentru exemplificarea calculului mediei, dispersiei şi abaterii pătratice luăm cazul unui portofoliu de credite. Repartiţia rentabilităţilor poate fi determinată pe baza celor 40 rate de rentabilitate din portofoliu (am presupus că avem 40 credite). Rentabilitatea de –10% apare atunci când împrumutul nu se mai rambursează (nu se mai recuperează decât 90% din sumele datorate).

Rate de rentabilitate Frecvenţă %

-10%7%9%10%

111199

2,527,547,522,5

Total 40 100

Atunci, media, dispersia şi abaterea medie pătratică vor fi:

Rate de rentabilitate (Ri)

FrecvenţăFi

Ri-R (Ri-R)2 (Ri-R)2xFi

-10%7%9%10%

111199

-18,2-1,20,81,8

331,241,440,643,24

331,2415,8412,1629,16

Total 40 388,4

Dispersia este:

Abaterea medie pătratică este: Portofoliul de credite analizat a înregistrat o medie anual de 8,2% cu o

abatere medie pătratică de

5

Probabilitatea abaterilor standard într-o distribuţie

normalăFracţiuni ale abaterii medii

pătratice Probabilitatea ca abaterea să fie mai mică decât această mărime

00,51

1,52

2,5

00,380,680,870,950,99

În exemplul nostru, probabilitatea ca rentabilitatea medie a portofoliului de credite să se abată cu este de 68%:

3. Principalul obiectiv în gestiunea portofoliului de credite este reducerea şi chiar eliminarea riscului specific prin diversificarea creditelor.

Un portofoliu de două credite se constituie în proporţii diferite de participare a unuia şi a altuia dintre credite (x şi y). Din mulţimea de combinaţii posibile numai o parte a acestora este eficientă. Din submulţimea de portofolii eficiente numai unul este optim pentru investitorul cu aversiune faţă de risc.

Presupunem un portofoliu format din două credite cu o pondere de 50% fiecare. Aceste credite sunt acordate unei discoteci în aer liber şi uneia acoperite. Evoluţia acestora, şi automat potenţialul de rambursare a sumelor împrumutate vor depinde de evoluţia atmosferei. Se anticipează următoarele probabilităţi:

Starea naturii probabilitate Rx Ry

soareînnoratploaie

0,40,30,3

15%8%-2%

-3%7%13%

6

Calculăm media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru primul credit:

Starea naturii probabilitatePi

Ri

soareînnoratploaie

0,40,30,3

15%8%-2%

7,20,2

- 9,8

51,840,0496,04

20,7360,01228,812

Total 1 49,56

Dispersia este: Abaterea medie pătratică este: Primul credit analizat a înregistrat o medie anuală de 7,8% cu o

abatere medie pătratică de .

Calculăm media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru al doilea credit:


Ri

soareînnoratploaie

0,40,30,3

-3%7%13%

-7,82,28,2

60,844,8467,24

24,3361,45220,172

Total 1 45,96

Dispersia este: Abaterea medie pătratică este: Al doilea credit analizat a înregistrat o medie anuală de 4,8% cu o

abatere medie pătratică de .

Rentabilitatea portofoliului de credite este media ponderată a

rentabilităţilor celor două credite şi :

, în care: X+Y=1 reprezintă ponderile de participare ale

celor două credite la constituirea portofoliului.

7

Riscul ataşat portofoliului este o combinaţie între dispersiile şi ale fiecărui credit, în funcţie de ponderile de participare la formarea

portofoliului:, unde

- covarianţa dintre abaterile probabile ale rentabilităţilor şi :

Covarianţa se poate determina şi pe baza coeficientului de corelaţie , şi a abaterilor medii pătratice ale celor două credite: şi .

Revenim la portofoliul format din două credite cu ponderi egale 50%.Calculăm mai întâi rentabilitatea portofoliului:


soareînnoratploaie

0,40,30,3

7,20,2

- 9,8

-7,82,28,2

-22,4640,132

-24,108Total 1 -46,44

Coeficientul de corelaţie al celor două credite îl calculăm după formula:

Calculăm în continuare dispersia şi abaterea medie pătratică a portofoliului:

Calculând rentabilitatea pe unitatea de risc asumată pentru fiecare credit şi pentru portofoliu vom constata în mod evident reducerea riscului de credit prin diversificarea portofoliului, în special dacă firmele creditate sunt corelate cât mai negativ.

, ,

În continuare analizăm portofoliul format din cele două credite în care nu cunoaştem ponderile acestora în portofoliu.

8

În general, cunoscând rentabilităţile şi dispersiile celor două credite, rentabilitatea şi dispersia portofoliului se obţine după formulele:

, unde:X+Y=1 sunt ponderile creditelor în portofoliu.Calculăm portofoliul cu risc minim, adică aflăm X pentru care:

, unde:

Iar în cazul nostru:

Prin urmare, un portofoliu format în proporţie de 49% din primul credit şi 51% din cel de-al doilea va avea riscul minim.

Pentru că cele două credite au fost aproape perfect corelate (coeficientul de corelaţie este – 0,97) riscul a putut fi aproape complet diminuat, printr-un portofoliu adecvat format din cele două credite.

4. O bancă este solicitată să acorde un credit unei societăţi comerciale, care prezintă următorii indicatori:

Indicatori Valoare

9

Total activTotal pasivActive circulanteActive circulante – StocuriActive lichidePasive stabileDatorii totaleDatorii pe termen lungDatorii pe termen scurtCifra de afaceriCosturi de producţieValoarea adăugatăCheltuieli de personalAmortizareExcedentul brut al exploatăriiCheltuieli financiareCheltuieli cu dobânzileProfit brutProfit reinvestitCapital social

1.000.0001.000.000450.000400.000210.000500.000540.000400.000140.000740.000530.000240.00050.00020.000210.00040.00035.000250.000150.000300.000

Să se evalueze riscul de faliment prin metodele bazate pe calculul indicatorilor economico-financiari: Altman, Conan-Holder şi Toffler.

Rezolvarea) Ca model de analiză a creditelor acordate întreprinderilor în care se

foloseşte metoda scorurilor prezint modelul elaborat de Altman, în 1968.Metoda este utilă unei bănci în cazul unor societăţi comerciale ce

solicită împrumuturi pentru prima oară sau nu au conturi deschise la aceasta, prin care să “opereze” în mod curent, cu alte cuvinte “nu sunt cunoscute”.

Profesorul american, a conceput acest model, analizând un eşantion de peste 200 de firme care dăduseră faliment într-o perioadă de doi ani. Pe cale empirică, el a stabilit o funcţie pe care a denumit-o "Z" (scorul lui Altman).

Modelul lui Altman se prezintă astfel:, în care variabilele X …

X sunt indicatori economico - financiari iar constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau importanţa variabilei în evaluarea riscului de faliment.

X = capital circulant / total active

10

indică flexibilitatea întreprinderii şi arată ponderea capitalului circulant în totalul activelor. Un raport mare consemnează eficienţa folosirii capitalului circulant;

X = profit reinvestit / total activereprezintă măsura capacităţii de finanţare a întreprinderii. Este

recomandat ca valoarea raportului să fie cât mai mare;X = (profit brut + cheltuieli cu dobânzile) / total active

semnifică rata de rentabilitate economică sau de eficienţă a utilizării activelor. Raportul este de dorit să fie cât mai mare;

X = valoarea de piaţă a acţiunilor / datorii pe termen lung reprezintă gradul de îndatorare a întreprinderii prin

împrumuturi pe termen lung. În România, la numărătorul raportului se utilizează capitalul social. Rezultatul se recomandă să fie cât mai mare.;

X = total vânzări / total active

este un indicator de eficienţă economică a utilizării activelor, exprimă rotaţia activului total prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea este mai eficientă, cu atât vânzările vor fi mai mari, iar activele se vor reînnoii mai repede prin cifra de afaceri. Şi în acest caz este de dorit ca raportul să fie cât mai mare.

În concluzie , scorul "Z" a fost interpretat de Altman astfel:Z < 1,8 - starea de faliment este iminentă;Z > 2,7 - situaţia financiară este bună şi bancherul poate avea

încredere că în următorii doi ani întreprinderea este solvabilă.1,8 < Z < 2,7 situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil

diminuate , apropriate de pragul falimentului. Totuşi întreprinderea se poate salva dacă se adoptă o strategie financiară corespunzătoare.

Altman a stabilit gradul de corelaţie dintre cei cinci indicatori şi starea de faliment. Valoarea coeficienţilor este relativ dinamică, de aceea ei trebuiesc actualizaţi periodic, de preferat de fiecare bancă, în funcţie de structura portofoliului şi de evoluţia condiţiilor de mediu economic.

De regulă, modelul profesorului american este utilizat în analiza creditului împreună cu alte metode, constituind împreună, ceea ce se numeşte analiză muticriterială.

Determinăm indicatorii pe baza datelor din tabelul de mai sus:

11

Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă (3,2505>2,7)b) Metoda Conan şi Holder calculează un scor Z, după următoarea

formulă:, unde:

Această metodă încadrează firmele, în funcţie de Z, în următoarele situaţii:

Z < 0,04 – eşec, risc de faliment 90%; 0,04 < Z < 0,05 – pericol, risc de faliment 65%-90%; 0,05 < Z < 0,1 – alertă, risc de faliment 30%-65%; 0,1 < Z < 0,16 – acceptabil, risc de faliment 10%-30%; Z > 0,16 – excelent, risc de faliment < 10%.Firma se găseşte într-o situaţie excelentă (0,2842 > 0,16)c) Metoda Toffler calculează un scor Z:

, unde:

Metoda încadrează firmele în două situaţii: Z < 0,2 – posibilitatea falimentului;

12

Z > 0,2 – posibilitatea supravieţuirii.Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă, cu şanse de supravieţuire

(1,0548 > 0,2).

În concluzie, firma se găseşte într-o situaţie foarte bună, în conformitate cu toate cele trei metode de analiză.

2) PROBLEME PROPUSE1. Un client are performanţe financiare satisfăcătoare, cu o evidentă

tendinţă de înrăutăţire, iar serviciul datoriei acestuia este bun. Stabiliţi clasa de credit în care va fi încadrat de către bancă şi alegeţi varianta corectă:

a. substandard; b. în observaţie; c. standard; d. pierdere; e. necorespunzător.

2. Creditele acordate de o bancă unui singur debitor nu pot depăşi:1) 5% din fondurile proprii; b. 10% din depozite; c. 15% din creditele

acordate; d. 20% din fondurile proprii; e. 10% din rezerva minimă obligatorie.

3. Să se calculeze riscul financiar al împrumutului cu următoarele date:

valoarea împrumutului – 155.000.000 valoarea garanţiei – 175.000.000 rata de diminuare a garanţiei – 23% Probabilitatea de realizare a pierderii – 2%Alegeţi varianta corectă de răspuns:

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ1. Riscurile în procesul creditării şi gestionarea lor2. Analiza portofoliului de credite şi modalităţi de divizare a

riscurilor3. Diversificarea portofoliului de credite, cale de diminuare a riscului

de credit4. Metode şi tehnici de gestionare a riscului bancar5. Extensii ale modelului CAPM (Capital Asset Pricing Model) şi

utilizarea acestora în gestiunea de portofoliu

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II

13

RISCUL DE LICHIDITATE

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ REZOLVATE

1. O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului:

Activ PasivNumerarCrediteImobilizări

Total

15040040

590

DepoziteÎmprumuturiCapital

Total

20030090

590

Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de lichidităţi dacă banca se confruntă cu o retragere a depozitelor în valoare de 30, prin:

atragerea de noi împrumuturi; diminuarea numerarului.Rezolvarea. Depozitele scad cu 30, ajungând la valoarea de 170.O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în

valoare tot de 30, acestea ajungând la 330.Bilanţul va arăta în felul următor:


Total

15040040

590


Total

17033090

590

Prin această metodă, banca îşi menţine acelaşi nivel al bilanţului, fără a modifica nivelul şi structura activelor.

b. O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în diminuarea numerarului cu 30, bilanţul devenind:

Activ Pasiv

14

NumerarCrediteImobilizări

Total

12040040

560


Total

17030090

560Banca îşi reduce astfel totalul bilanţier. Problema importantă a băncii

este că ea trebui să menţină sume importante în numerar, care sunt nerenumerate.

2. O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului:


Total

15040040

590


Total

20030090

590

Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de lichidităţi dacă la un moment dat, un client face trageri dintr-o linie de credit în sumă de 100, prin:

atragerea de noi împrumuturi; diminuarea numerarului.

Rezolvarea. Creditele cresc cu 100, ajungând la valoarea de 500.O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în

valoare tot de 100, acestea ajungând la 400.Bilanţul va arăta în felul următor:


Total

15050040

690


Total

20040090

690

Prin această metodă, banca îşi creşte nivelul bilanţului.

15

b. O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în diminuarea numerarului cu 100, bilanţul devenind:


Total

5050040

590


Total

20030090

590

Banca păstrează nivelul general al bilanţului, nemodificând structura pasivului.

3. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor şi pasivelor, a căror clasificare în funcţie de scadenţă este următoarea:

Perioada Active Pasive0-7 zile 300 4008-30 zile 300 1001-3 luni 150 503-6 luni 200 2506-12 luni 100 200

12-24 350 400Peste 24 luni 200 200

Total 1600 1600

Se cere să se calculeze:a) pasivele nete simple şi pasivele nete cumulate;b) indicele de lichiditate, utilizând ponderarea pe baza numărului

curent al scadenţelor respective, respectiv a numărului de zile;c) transformarea medie de scadenţe.Rezolvarea) Calculul pasivelor nete simple şi cumulate:

Nr. crt.

Perioada Active Pasive Pasive nete simple

Pasive nete cumulate

1 0-7 zile 300 400 100 1002 8-30 zile 300 100 - 200 - 1003 1-3 luni 150 50 - 100 - 2004 3-6 luni 200 250 50 - 150

16

5 6-12 luni 100 200 100 - 506 12-24 350 400 50 07 Peste 24 luni 200 200 0 0

Total 1600 1600

b) În continuare evidenţiem calculul indicelui lichidităţi, utilizând ponderarea pe baza numărului curent al grupei de scadenţă:

Nr. crt.

Perioada Active Pasive Active ponderate

Pasive ponderate

1 0-7 zile 300 400 300 4002 8-30 zile 300 100 600 2003 1-3 luni 150 50 450 1504 3-6 luni 200 250 800 10005 6-12 luni 100 200 500 10006 12-24 350 400 2100 24007 Peste 24 luni 200 200 1400 1400

Total 1600 1600 6150 6550

Pe baza acestor date avem:

Indicele de lichiditate este 1,065, deci supraunitar.

Prezentăm calculul indicelui de lichiditate, utilizând ponderarea pe baza numărului mediu de zile (luni, ani) corespunzător fiecărei perioade.

Ponderile pe care le vom utiliza sunt:

; ; ; ;

; ; .

Perioada

Active Pasive Ponderi Active ponderate Pasive ponderate

0-7 zile 300 400 0,01 3 48-30 zile 300 100 0,05 15 51-3 luni 150 50 0,08 12 43-6 luni 200 250 0,375 75 94

17

6-12 luni 100 200 0,75 75 1501 – 2 ani 350 400 1,5 525 6002 – 5 ani 200 200 3,5 700 700

Total 1.600 1.600 1.405 1.557

Pe baza acestor date avem:

c) Transformarea medie a scadenţelor se calculează cu formula:

4. O bancă are următoarea structură a activelor şi pasivelor pe scadenţe:

Anul 1 Anul 2Perioada Active Pasive Active Pasive 0-7 zile 300 400 200 3008-30 zile 300 100 100 1001-3 luni 150 50 250 503-6 luni 200 250 100 506-12 luni 100 200 300 3001-2 ani 350 400 150 250 2-5 ani 200 200 100 150Total 1.600 1.600 1.200 1.200

a) Stabiliţi modul cum a evoluat lichiditatea băncii în cele două perioade.

Ponderile folosite sunt:

; ; ; ;

; ; .

18

Se observă o îmbunătăţire a lichidităţii bancare.b) Calculaţi pasivele nete pentru ambele perioadePasivele nete (diferenţa dintre pasive şi active) se prezintă astfel:

Anul 1 Anul 2Perioada Pasive nete Pasive nete 0-7 zile 100 1008-30 zile -200 01-3 luni -100 -2003-6 luni 50 -506-12 luni 100 0

12-24 50 100Peste 24 luni 0 50

Total 0 0Se observă în ambele perioade o lichiditate necorespunzătoare pe

perioade scurte de până la 3 luni.

5. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor lichide, respectiv a pasivelor imediate:

Nr. crt. Perioada Cont curent la B.N.R.

Plasamente scadente de încasat

1 1-5 zile 200 1002 6-13 zile 150 253 14-28 zile 300 2754 29-31 zile 50 100

Nr. crt. Perioada Depozite volatile

Împrumuturi scadente de rambursat

1 1-5 zile 100 2002 6-13 zile 200 503 14-28 zile 150 1504 29-31 zile 300 50

Să se calculeze poziţia lichidităţii pentru fiecare perioadă în parte.

RezolvareCalculul poziţiei lichidităţii pentru luna analizată este următorul:

19

Poziţia lichidităţii = Active lichide – Pasive imediateActive lichide = Cont curent la B.N.R. + Plasamente scadente de

încasatPasive imediate = Depozite volatile + Împrumuturi scadente de rambursat

Nr. crt.

Perioada Active lichide

Pasive imediate

Poziţia lichidităţii

1 1-5 zile 300 300 02 6-13 zile 175 250 -753 14-28 zile 575 300 2754 29-31 zile 150 350 -200

1) PROBLEME PROPUSE

1. Se dă următoarea situaţie ipotetică a unei bănci:

Maturitate rămasă Active Pasive1 zi 100 150

2-7 zile 200 2508-30 zile 300 1001-3 luni 150 503-6 luni 200 2506-12 luni 100 200

12-24 350 400Peste 24 luni 200 200

Total 1600 1600

Să se calculeze:a. indicele lichidităţii;b. scadenţa medie a activelor;c. scadenţa medie a pasivelor;d. transformarea medie a scadenţelor.2. Pasivele nete cumulate se calculează:a. ca diferenţă între pasivele şi activele cumulate corespunzătoare fiecărei benzi de scadenţă;b. ca raport între pasive ponderate şi active ponderate;c. ca diferenţa dintre scadenţa medie ponderată a activelor bancare şi

cea a pasivelor bancare;d. ca diferenţă între activele şi pasivele cumulate corespunzătoare

fiecărei benzi de scadenţă;

20

e. ca raport între solicitările noi de credite şi împrumuturile scadente.3. Apreciaţi care din afirmaţiile următoare referitoare la lichiditatea

băncii este incorectă:a. obiectivul gestiunii lichidităţii este ca activele lichide să acopere

datoriile exigibile;b. riscul mare de lichiditate faţă de o singură persoană apare atunci

când valoarea sa depăşeşte 20% din valoarea obligaţiilor bilanţiere;c. problema lichidităţii este o problemă de management bancar;d. lichiditatea efectivă este formată din activele bilanţiere şi

angajamentele primite, evidenţiate în afara bilanţului, grupate pe 5 benzi de scadenţă;

e. lichiditatea necesară reprezintă suma pe fiecare bandă de scadenţă, a obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor date din afara bilanţului.

4. Lichiditatea necesară este:a. suma pe fiecare bandă de scadenţă, a obligaţiilor bilanţiere şi a

angajamentelor date din afara bilanţului;b. formată din activele bilanţiere şi angajamentele primite, evidenţiate

în afara bilanţului, grupate pe 5 benzi de scadenţă;c. suma cumulată a obligaţiilor bilanţiere şi angajamentelor date din

afara bilanţului;d. raportul dintre fondurile proprii şi asimilate fondurilor proprii şi

resursele pe termen lung cu scadenţă de peste 5 ani;e. cuprinde bonurile de tezaur şi certificate de trezorerie.

5. Nu reprezintă o destinaţie a lichidităţii:a. efectuarea decontărilor interbancare;b. plata altor obligaţii ale băncii;c. depozite scadente ale băncilor;d. dobânzi şi rate scadente la creditele acordate;e. constituirea rezervei minime obligatorii.6. Principalele surse de lichiditate sunt:a. numerar;b. bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie;c. împrumuturi scadente contractate la bancă;d. efectuarea decontărilor interbancare;e. depozite atrase.Alegeţi combinaţia corectă:A. a+b+c+d+e; B. a+b+c; C. c+d+e; D. b; E. a+b.7. Soluţia de asigurare a depozitelor prin angajarea responsabilităţii

restituirii depozitelor de către alte bănci sau instituţii specializate:a. asigură credibilitate pentru deponenţi;

21

b. face să dispară în rândul deponenţilor teama privind urmările falimentului bancar;

c. face să crească precauţia băncilor faţă de risc;d. duce la creşterea supravegherii bancare;e. determină băncile să se implice mai puţin în creşterea gradului de

capitalizare.Alegeţi varianta greşită.

8. Sunt garantate următoarele depozite:a. depozitele membrilor Consiliului de Administraţie, ai Comitetului

de Direcţie şi ai Comisiei de Cenzori;b. depozitele persoanelor fizice care deţin acţiuni ce reprezintă mai

puţin de 5% din capitalul societăţii bancare;c. depozitele experţilor contabili, însărcinaţi cu certificarea bilanţului

contabil al societăţii bancare;d. depozite ale persoanelor fizice care au obţinut de la aceeaşi

societate bancară dobânzi sau alte avantaje financiare în condiţii preferenţiale;

e. depozite ale persoanelor fizice care deţin funcţii de conducere într-o societate comercială care are o participaţie de control în societatea bancară.

9. Stabiliţi care din afirmaţiile următoare referitoare la resursele financiare ale fondului de garantare a depozitelor este falsă:

a. contribuţia financiară a societăţii bancare la constituirea fondului de garantare este echivalentă cu 1% din capitalul lor social subscris;

b. dacă o societate bancară nu plăteşte contribuţia iniţială în intervalul de timp stabilit, la cererea Fondului, B.N.R. va debita contul curent al societăţii bancare în cauă cu sumele datorate;

c. contribuţia iniţială plătită de societăţile bancare nu este recunoscută drept cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal;

d. fiecare societate bancară plăteşte Fondului o contribuţie anuală de 0,3% din suma totală a depozitelor persoanelor fizice, existentă în sold la 31.12 a anului precedent;

e. dacă resursele fondului sunt insuficiente pentru rambursarea depozitelor garantate de acesta, societăţile bancare plătesc o contribuţie specială.

10. Dacă indicele lichidităţii este subunitar înseamnă că:a. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat din pasive pe

termen lung;b. acoperirea pe termen lung s-a realizat din resurse pe termen lung;c. acoperirea imobilizărilor s-a realizat din resurse permanente;

22

d. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat cu resurse pe termen scurt;

e. acoperirea activelor valorificabile s-a realizat din resurse bonificate.

11. Gap-ul reprezintă diferenţa dintre:a. cheltuielile şi veniturile din dobânzi;b. activele şi pasivele sensibile la rata dobânzii;c. pasivele şi activele sensibile la rata dobânzii;d. rezerva minimă obligatorie şi imobilizări;e. credite şi depozite.12. O bancă are de rambursat depozite în valoare de 120 şi de acoperit

retrageri din liniile de credit în valoare de 160. Pe piaţă, ratele dobânzilor la depozite sunt de 5% la depozite şi de 8% la împrumuturi. De asemenea banca poate acorda credite cu 10%. Stabiliţi costurile cu care s-ar putea rezolva problema de lichiditate prin atragerea de noi împrumuturi, constituirea de depozite, acordarea de noi credite, reducerea numerarului. Alegeţi varianta optimă.

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ1. Modele de gestionare a lichidităţii bancare2. Managementul riscului de lichiditate. Cazul băncii...

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III

RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ

23

1. Considerăm un orizont de timp de 1 an cu următoarea structură active-pasive, cărora li s-a determinat şi preţul (dobânzi ce se vor încasa-bonifica de bancă).

ACTIV nivelul dobânzii

încasate (%)

PASIV nivelul dobânzii

bonificate (%)Rata sensibilăRata fixăFără câştig/plată

407525

1316-

506030

109-

140 140

Calculaţi venitul net din dobândă şi rata venitului net din dobândă:a. în varianta iniţială;b. dacă ratele vor creşte cu 1%, în condiţiile în care structura şi volumul portofoliului de active-pasive rămân neschimbate;c. dacă ratele scad cu 1%;d. în condiţiile în care rata dobânzii la active creşte cu 2%, iar rata dobânzii la pasive creşte cu 3%;e. dacă rata dobânzii la active scade cu 2%, iar rata dobânzii la pasive scade cu 1%;f. dacă presupunem că banca îşi dublează activele şi pasivele, în condiţiile în care structura portofoliului şi dobânzile rămân neschimbate;g. dacă considerăm că managementul băncii a diminuat activele cu rată fixă cu 10 pe seama celor variabile şi pasivele variabile cu 15 pe seama celor fixe.

Rezolvarea) Vd = 40 13% + 75 16% = 5,2 + 12 = 17,2 Cd = 50 10% + 60 9% = 5 + 5,4 = 10,4

Vnd = 6,8

b) Vd = 40 14% + 75 16% = 5,6 + 12 = 17,6 Cd = 50 11% + 60 9% = 5,5 + 5,4 = 10,9

Vnd = 6,7

24

c) Vd = 40 12% + 75 16% = 4,8 + 12 = 16,8 Cd = 50 9% + 60 9% = 4,5 + 5,4 = 9,9

Vnd = 6,9

d) Vd = 40 15% + 75 16% = 6 + 12 = 18 Cd = 50 13% + 60 9% = 6,5 + 5,4 = 11,9

Vnd = 6,1

e) Vd = 40 11% + 75 16% = 4,4 + 12 = 16,4 Cd = 50 9% + 60 9% = 4,5 + 5,4 = 9,9

Vnd = 6,5

f) Vd = 80 13% + 150 16% = 10,4 + 24 = 34,4 Cd = 100 10% + 120 9% = 10 + 10,8 = 20,8

Vnd = 13,6

g) Vd = 50 13% + 65 16% = 6,5 + 10,4 = 16,9 Cd = 35 10% + 75 9% = 3,5 + 6,75 = 10,25

Vnd = 6,65

2. Considerăm bilanţul unei bănci cu următoarea structură:

ACTIV Rata dobânzii încasate (%)

PASIV Rata dobânzii bonificate (%)

Cash 200Titluri de stat 300 Credite 500

-1416

Depozite de la bănci 400Certificate clienţi 500Capital propriu 100

1012-

Total 1000 Total 1000

Scadenţele pentru portofoliul de active şi pasive sunt următoarele: titluri de stat – 7 ani; credite – 2 ani; depozite de la bănci – 1 an; certificate clienţi – 3 ani.Calculaţi venitul net din dobândă, durata medie a activului şi a

pasivului şi GAP-ul de durată:

25

a. în varianta iniţială;b. dacă ratele de dobândă cresc cu 1%;c. ce durată trebuie să aibă certificatele constituite (remunerate la o

rată de 9%) prin renunţarea la 100 din postul Depozite de la bănci, pentru a se proteja valoarea capitalului propriu la schimbările ratei dobânzii.

Rezolvare

a) Calculul duratei pentru fiecare post de activ şi pasiv: titluri:

Ani Fluxuri de numerar

Fluxuri actualizate

Fluxuri act. şi ponderate

1234567

424242424242342

36,8432,3228,3524,8721,8119,13136,67

36,8464,6485,0599,48109,05114,78956,73

Total 1466,57

credite:


Fluxuri actualizate


12

80580

68,96431,03

68,96862,06

Total 931,02

depozite de la bănci:


Fluxuri actualizate


1 440 400 400Total 400

certificate clienţi:

26


Fluxuri actualizate


123

6060560

53,5747,83398,59

53,5795,66

1195,79Total 1345,02

Durata medie a activelor depăşeşte durata medie a pasivelor cu 0,648 ani. Venitul net din dobândă prognozat în condiţiile în care nu apare nici o schimbare în ratele dobânzii este de 22.

Riscul ratei dobânzii este pus în evidenţă prin nepotrivirea dintre durata medie a activelor şi durata medie a pasivelor.

b) În cazul când ratele dobânzilor se modifică, valoarea activelor şi pasivelor se va schimba, ceea ce va determina şi modificări în valoarea venitului net din dobândă faţă de valoarea iniţială (prognozată).

Valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor va fi:Numerar 200Titluri de stat 287,15 (15%)Credite 491,98 (17%)Valoare de piaţă activ = 979,13Depozite 396,37 (11%)Certificate 488 (13%)Valoare de piaţă pasiv =884,37

27

Se observă că, creşterea ratelor a determinat ca valoarea de piaţă a activelor să scadă cu 1.000 – 979,13 = 20,87, iar cea a pasivelor cu 900 – 884,37 = 15,63.

Valoarea activelor scade mai mult decât valoarea pasivelor deoarece durata medie a activelor este mai mare (2,39 ani) decât durata medie a pasivelor (1,94 ani).

Venitul net din dobândă prognozat va fi:,

deci mai mic cu 2,33 decât în situaţia iniţială.Diminuarea venitului net este efectul unor plăţi mai mari la pasive

(datorită creşterii ratei dobânzii) faţă de câştigurile obţinute de bancă prin reinvestirea rambursărilor din active la rate mai mari.

În cazul de faţă DGAP – ul este pozitiv, valoarea de piaţă a capitalului scade ca urmare a creşterii ratei dobânzii.

Valoarea de piaţă a capitalului a devenit: 979,13 – 884,37 = 94,76, în scădere cu 5,24.

Calculul duratei activelor şi pasivelor pentru fiecare post din bilanţ: titluri de stat:

credite:

depozite:

certificate:

Calculul duratei medii a activului şi pasivului:

28

c) Pentru a proteja capitalul propriu la variaţiile ratei dobânzii, banca va trebui să aibă DGAP = 0, situaţie pe care o poate obţine fie diminuând durata activelor, fie crescând durata pasivelor.

Plecând de la situaţia iniţială unde:

Dpasive=2,66 ani

ACTIV Rd (%) Durata

PASIV Rd (%) Durata

Cash 200

Titluri de stat 300 Credite 500

-1416

4,881,86

Depozite 300Certificate 100Certificate 500Capital 100

10912-

1X

2,69

Total 1.000

2,394

Total 1.000

2,66

X=7,49 aniDacă DGAP este pozitiv venitul net din dobândă se va diminua când

cresc ratele dobânzii şi va creşte în caz contrar. Dacă DGAP este negativ situaţia este inversă. Dacă DGAP este zero, riscul ratei dobânzii este eliminat.

3. Se dau două credite în valoare de 10.000.000 lei fiecare, rambursabile peste 3 ani, cu rate ale dobânzii anuale de 10%, respectiv 5%.

Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 7%, estimaţi consecinţele unei creşteri la 11% a acestei rate.

RezolvareDeterminăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de

7% şi respectiv 11%.Pentru creditul 1:

29

Sensibilitatea creditului 1 este:

Pentru creditul 2:


Deci, creditul al doilea, care aduce băncii venituri mai mici este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.

4. Se dau două credite în valoare de 5.000.000 lei, respectiv 7.000.000, rambursabile peste 3 ani, cu dobânzi anuale de 1.000.000 fiecare.

Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 8%, estimaţi consecinţele unei creşteri la 11% a acestei rate.




Pentru creditul 2:


Deci, creditul al doilea, de valoare mai mare, este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.

30

5. Se dau două credite în valoare de 8.000.000 fiecare, care aduc dobânzi de 1.000.000 în fiecare an. Primul se rambursează peste 3 ani, iar cel de-al doilea după 4 ani.

Estimaţi consecinţele asupra valorii actuale date de modificarea ratei dobânzii de la 9% la 12%.




Pentru creditul 2:


Deci, creditul al doilea, cu o maturitate mai mare, este mai sensibil la variaţia ratei dobânzii.

6. Se dă un credit în valoare de 5.000.000, rambursabil peste 3 ani. Dobânda se plăteşte anual, iar rata dobânzii este de 10%.

Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%, evaluaţi consecinţele unei creşteri şi ale unei scăderi de un punct procentual, ale acestei rate.

RezolvareDeterminăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratelor de

10%, 11% şi respectiv 9%.Pentru evoluţia ratei de la 10% la 11%:

Sensibilitatea creditului este:

31

Pentru evoluţia ratei de la 10% la 9%:

Sensibilitatea creditului este:

Deci, creditele sunt mai sensibile la creşterea ratei dobânzii decât în cazul scăderii acesteia.

7. Considerăm că banca a emis două obligaţiuni cu valori nominale egale (7.000.000), rambursabile la paritate peste trei ani. Prima obligaţiune are un cupon anual de 1.000.000, în timp ce cea de-a doua este zero-cupon.

Aflaţi durata fiecărei obligaţiuni în condiţiile unei rate a dobânzii pe piaţă de 8%.

RezolvareDurata pentru obligaţiunea 1:

Durata pentru obligaţiunea 2:

Remarcăm că D1 < D2. În plus, observăm că la obligaţiunea 2, durata este egală cu scadenţa (3 ani).

8. Se dă un credit în valoare de 12.000.000, rambursabil în întregime peste 3 ani, având o dobândă anuală de 2.000.000.

Se cere:a) Determinaţi durata creditului pentru o rată de dobândă pe piaţă de

7%.b) Pe baza rezultatului de la punctul a), previzionaţi valoarea actuală

a creditului pentru rate de dobândă de 6% şi 8%.Rezolvarea) Durata creditului pentru o rată a dobânzii pe piaţă de 7% este:

32

Sensibilitatea (S) este:

b) Valoarea actuală a creditului pentru o rată de 7%.

Pentru o rată a dobânzii de 6%, putem scrie:

Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15.044.206 + 405.584=15.449.790, faţă de cea teoretică de 15.421.455.

Pentru o rată a dobânzii de 8%, putem scrie:

Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15.044.206 - 386.089 = 14.658.117, faţă de cea teoretică de 14.680.181.

9. Considerăm un bilanţ bancar constituit din:- o creanţă de 15.000.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a

dobânzii anuale de 5%;- o datorie de 12.000.000 rambursabilă în trei ani, cu dobânzi anuale

de 500.000, 600.000, respectiv 700.000.Se cere să se calculeze:a) valoarea activului, pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de

piaţă de 8%;b) durata şi sensibilitatea activului, pasivului şi activului net.Rezolvarea) Valoarea activului este:

33

Valoarea pasivului este:

Activul net:

b) Durata activului (DA) este:

Sensibilitatea activului (SA), se determină cu formula:

Durata pasivului (DP) este:

Sensibilitatea activului (SA), se determină cu formula:

Durata activului net se stabileşte utilizând formula ecartului de durată (ED):

Sensibilitatea activului net:

10. Să se calculeze marja absolută, marja procentuală brută şi marja procentuală netă a dobânzii bancare pentru o bancă, timp de trei ani consecutivi.

Indicatori N-2 N-1 NVenituri din dobânziCheltuieli cu dobânzileActive fructificateResurse împrumutate

136100500200

2451201200500

200180800700

34

Rezolvare Calculăm:Marja absolută = Venituri din dobânzi – Cheltuieli cu dobânzile

Indicatori N-2 N-1 NVenituri din dobânziCheltuieli cu dobânzileActive fructificateResurse împrumutateMarja absolutăMarja procentuală brutăMarja procentuală netă

13610050020036

7,2%-22,8%

2451201200500125

10,42%-3,58%

20018080070020

2,5%-0,71%

2) PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Se dau creditele A, B, C, D şi E, rambursabile în întregime peste 5 ani. Ele prezintă următoarele caracteristici:

Creditul Valoarea creditului Dobânda anualăABCDE

10.000.00010.000.00010.000.00010.000.00010.000.000

1.000.000800.000600.000400.000200.000

Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%, evaluaţi consecinţele creşterii cu 2 puncte procentuale ale acesteia.

2. Se dau trei titluri de stat achiziţionate de bancă, răscumpărabile în trei ani la valoarea de 1.000.000, 2.000.000, respectiv 3.000.000. Dobânda anuală adusă de acestea este de 100.000.

Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. Calculaţi consecinţele unei creşteri de 1,5% ale ratei de piaţă.

3. Se dau două credite în valoare de 5.000.000 fiecare. Dobânzile anuale încasate de bancă sunt în valoare de 500.000. Scadenţa primului credit este de 3 ani, iar a celui de-al doilea este de 4 ani.

35

Rata dobânzii pe piaţă este de 5%. Care sunt consecinţele creşterii de 1% ale ratei de piaţă?

4. Considerăm un depozit constituit la bancă în valoare nominaţă de 4.000.000, rambursabil peste 4 ani.

Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. Evaluaţi consecinţele unei creşteri şi ale unei scăderi de 2% ale ratei de piaţă.

5. Se dau două credite în valoare de 8.000.000 fiecare, rambursabile în întregime peste 4 ani, având o dobândă anuală de 1.000.000, respectiv 1.500.000 cel de-al doilea.

Se cere:a) Determinaţi durata şi sensibilitatea creditelor pentru o rată de

dobândă pe piaţă de 6%.b) Pe baza rezultatului de la punctul a), previzionaţi valorile actuale

ale creditelor pentru rate de dobândă de 5% şi 7%.6. Considerăm un bilanţ bancar constituit din:- o creanţă de 5.000.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a

dobânzii anuale de 6%;- o datorie de 2.000.000 rambursabilă în trei ani, cu dobânzi anuale de

50.000, 60.000, respectiv 20.000.Se cere să se calculeze:a) valoarea activului, pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de

piaţă de 5%;b) durata şi sensibilitatea activului, pasivului şi activului net.7. Presupunem că o societate bancară prezintă pentru perioada N1, N2,

N3, următoarea situaţie:

Nr. crt.

Indicatori N-2 N-1 N

1.2.3.4.

Venituri din dobânziCheltuieli cu dobânzileActive fructificateResurse împrumutate

5030

1000900

8070800700

15010015001300

Se cere să se calculeze pentru cei trei ani consecutivi:a. marja absolută a dobânzii;b. marja procentuală brută a dobânzii;c. marja procentuală netă a dobânzii.8. Durata, ca metodă de analiză a riscului ratei dobânzii, măsoară:a. rata medie a dobânzii;b. fluxurile de venituri;c. scadenţa medie;

36

d. discrepanţele temporale;e. ecartul nerambursării.

9. O societate bancară prezintă următoarea structură a bilanţului:

< 3 luni între 3 luni şi 1 an

> 1 an

Active 200 0 70Pasive 150 0 120

Estimaţi:a. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un trimestru, în

cazul creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară;

b. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un an, în cazul creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară;

c. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un trimestru, în cazul scăderii cu 2 puncte procentuale a ratelor de dobândă în piaţa financiar-bancară.

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ

1. Rolul ratei dobânzii în fundamentarea deciziei de investiţii pe piaţa financiară2. Aspecte stochastice în studiul ratei dobânzii şi modele de evaluare

şi gestiune a portofoliilor de credite3. Managementul riscului ratei dobânzii. Cazul băncii...4. Gestiunea riscului de rată a dobânzii utilizând produsele derivate

37

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV

RISCUL DE SOLVABILITATE

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ1. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la o bancă europeană:

ACTIVE PASIVEDepozite la banca centrală 5.200Credite interbancare 4.800Credite acordate clienţilor 3.500Portofolii de titluri 4.400Active imobilizate 2.300

Împrumuturi interbancare 725Depozite ale clienţilor 10.520Titluri emise 7.615Capital 1.000Rezerve din reevaluări 340

TOTAL ACTIV 20.200

TOTAL PASIV 20.200

Operaţiunile extrabilanţiere degajă un risc total de credit de 5000, iar activele imobilizate un risc de 1000.

Să se calculeze raportul de solvabilitate european (RSE)Rezolvare

Riscurile se calculează astfel: depozite la Banca Centrală 5.200 0% 0 credite interbancare 4.800 20% 960

38

credite acordate clienţilor 3.500 100% 3.500 portofolii de titluri 4.400 100% 4.400 active imobilizate 1.000 riscuri extrabilanţiere 5.000

TOTAL 14.860Fonduri proprii = 1.000 + 340 = 1.340

Un RSE de 9,01% reprezintă un nivel satisfăcător al solvabilităţii.

2. Pentru societatea bancară ALFA se cunosc următoarele categorii de active pe clase de risc:

Categoria de risc Active bilanţiere0% 35.65020% 243.54050% 124.650100% 35.100Total 438.940

Fondurile proprii constituite de bancă sunt de 16.000.În condiţiile în care se urmăreşte respectarea normei de solvabilitate:a. Să se determine fondurile proprii adecvateb. Cu cât trebuie să crească fondurile proprii efective pentru a fi

respectată norma de solvabilitate?c. Cu cât trebuie micşorate activele aflate în categoria de risc 50% în

contextul diminuării activului, respectiv a bilanţului?d. Care este valoarea care ar trebui mutată din categoria de risc 100%

în cea de 50%, în contextul modificării doar a structurii activului bilanţier?

e. Cunoscând că valoarea cu care se reduc activele cu grad de risc 100% este de două ori, respectiv de trei ori mai mare decât sumele cu care cresc activele de risc 50% şi 20%, aflaţi structura finală a activului bilanţier.

Rezolvarea. Determinarea fondurilor proprii adecvate:

39

Categoria de risc

Active bilanţiere Valoarea ponderată

0% 35.650 020% 243.540 48.70850% 124.650 62.325100% 35.100 35.100Total 438.940 146.133

Fondurile proprii adecvate = 146.133 12% = 17.536b. Fondurile proprii ar trebui să crească cu:17.536 – 16.000 = 1.536

c. În condiţiile în care fondurile proprii nu se modifică (rămân 16.000), activele ponderate cu riscurile corespunzătoare trebuie să devină

133.333 ( ).

Categoria de risc


0% 35.650 020% 243.540 48.70850% X 0,5 × X100% 35.100 35.100Total 133.133

Avem 0 + 48.708 + 0,5×X + 35.100 = 133.3330,5 × X = 49.525 X = 99.050Deci, activele aflate în categoria de risc 50% au scăzut cu 25.600

(124.650 – 99.050).

d. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.333, în condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice.

Categoria de risc Active bilanţiere Valoarea ponderată0% 35.650 020% 243.540 48.70850% 124.650 + X (124.650 + X) × 50% 100% 35.100 – X (35.100 – X) × 100% Total 438.940 133.333

40

Avem: 48.708 + (124.650+X) × 50% + (35.100–X) × 100%= 133.333X=25.600

e. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.333, în condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice, iar valoarea cu care se reduc activele cu grad de risc 100% este de două ori, respectiv de trei ori mai mare decât sumele cu care cresc activele de risc 50% şi 20%.

Categoria de risc


0% 35.650 020% 243.540 + (243.540 + ) ×20%

50% 124.650 + (124.650 + ) ×50%

100% 35.100 – X 35.100 –XTotal 133.133

Avem:

(243.540 + ) × 20% + (124.650 + ) × 50% + (35.100 – X) =

133.333X = 4.683

3. O bancă înregistrează la sfârşitul anului următoarea structură a activelor din bilanţ şi din afara bilanţului:

Structura activelor din bilanţActive Grad de

risc de credit 0%

Grad de risc de

credit 20%

Grad de risc de

credit 50%

Grad de risc de credit

100%

Total

Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni asimilate

100 50 0 0 150

Operaţiuni cu clientela 50 150 100 75 375Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse

30 45 65 50 190

Valori imobilizate 30 0 50 100 180Acţionari sau asociaţi 0 0 0 0 0

Total 210 245 215 225 895

41

Structura activelor din afara bilanţuluiElemente din

afara bilanţului

Grad de risc de

credit 0%


20%


50%


100%

Total

Categoria 0% de transformare în risc de credit

100 150 0 50 300

Categoria 50% de transformare în risc de credit

0 50 0 0 50

Categoria 100% de transformare în risc de credit

35 85 75 0 195

Total 135 285 75 50 545

Ştiindu-se valoarea capitalului propriu de 60 şi cea a fondurilor proprii de 8, determinaţi indicatorii de solvabilitate în conformitate cu prevederile normei B.N.R. nr. 8/1999.

RezolvareCalculăm mai întâi expunerea netă din elemente bilanţiere:

Expunerea netă din elemente din afara bilanţului:

Expunerea totală este 381,5 + 59,5 = 441

Banca analizată înregistrează indicatori de solvabilitate ce depăşesc nivelurile minime impuse de normele prudenţiale ale B.N.R.

4. La nivelul băncii comerciale „ALFA”, volumul total al activelor este de 393.000, aceasta fiind structurat, în funcţie de gradul de risc, astfel:

o risc 0% = 55.000o risc 20% = 73.000o risc 50% = 130.000o risc 100% = 135.000

42

Capitalul băncii este de 18.000.Care este nivelul capitalului adecvat pentru banca în cauză?

RezolvareActivele ponderate cu gradul de risc:

Categoria de risc


0% 55.000 020% 73.000 14.60050% 130.000 65.000100% 135.000 135.000Total 393.000 214.600

Capitalul adecvat este:

2) PROBLEME PROPUSE1. La o bancă se constată că mărimea capitalului adecvat este mai

mare decât cea a capitalului efectiv. Se afirmă, ca posibile, următoarele măsuri:

a. majorarea capitalului prin subscrierea de acţiuni;b. diminuarea activelor;c. majorarea resurselor prin noi împrumuturi;d. modificarea structurii activelor în funcţie de risc;e. emisiunea de obligaţiuni.Una dintre afirmaţii nu este corectă. Care anume?2. O bancă prezintă următorul bilanţ, în cadrul căruia sunt exprimate şi riscurile

reglementate pentru elementele de activ corespunzătoare:Activ Pasi

vNumerarDepozite la alte bănciCredite ipotecareTitluri de statImobilizări

1.0004.0005.6003.5004.500

CapitalRezerveDepozite

2.0005.600

11.000

Total 18.600 Total 18.600Să se determine dacă banca respectă norma Cook de 8% .3. Care dintre raporturile de mai jos determină norma COOK?

43

a. ;

b. ;

c. ;

d. ;

e. .

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ1. Soluţii de evitare a stării de insolvabilitate2. Noul Acord de la Basel asupra capitalului bancar

44

90504977 gestiune bancara aplicatii

Documents