I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare

1 Conceptul conţinutul şi principii ale gestiunii bancare

2 Particularităţi şi scopul gestiunii bancare

3 Direcţiile principale ale gestiunii bancare gestiunea finanţelor şi gestiunea

personalului

1 Gestiunea este cacircmpul icircn care se interpătrund politicile oamenii şi administrarea care iau

decizii şi exercită controlul necesar pentru a implementa obiectivele optime icircn scopul de a

asigura dezvoltare stabilitate şi creştere icircn afacere

Gestiunea bancară are următoarele particularităţi

1 patrimoniul ndash reprezintă un capital pe care-l are banca la un moment dat şi care icircn

marea sa parte nu este icircn proprietatea deplină a băncii

2 produsul pe care icircl formează banca ndash cumpără bani şi vinde bani ndash formarea corectă a

preţului dobacircnzile

3 personalul ndash de icircnaltă calificare şi de fiecare salariat icircn parte depinde banca ndash

gestiunea corectă a personalului

4 mijloacele tehnice pe care le utilizează banca

Atribuţiile gestiunii bancare

administrarea patrimoniului ce presupune exercitarea dreptului de a utiliza acest

patrimoniu

organizarea proceselor de gestiune a patrimoniului

conducerea ndash legiferarea și detalierea activităților desfășurate

controlul ndash trebuie să fie permanent (personal şi procesual) auditul intern

Gestiunea bancară este organizată după următoarele principii

procesul de gestionare icircn bancă este un proces complex fiecare activitate a băncii

presupune legătură stracircnsă atacirct icircntre diverse domenii cacirct şi-n timp

toate atribuţiile gestiunii trebuie corelate icircntre ele ca să formeze un mecanism

integru

Gestiunea bancară ca ştiinţă formează recomandări la modul general iar fiecare bancă

este liberă să le utilizeze şi să le dezvolte icircn conformitate cu specificul activităţii sale

1

2 Scopul fiecărui gestionar (manager) a unei activităţi bancare este maximizarea profitului

Icircn activitatea bancară acest scop se complică prin necesitatea diminuării riscurilor

Particularităţile gestiunii bancare icircn vederea realizării scopului sunt următoarele

capitalul icircmprumutat este de la persoane fizice ndash activitatea bancară este strict

reglementată de autorităţile monetare

sistemul de formare a costurilor şi icircncasărilor bancare

banca este societate privată formată de obicei ca SA ndash scopul gestiunii bancar apare

ca maximizarea profitului pentru o acţiune

Scopul gestiunii bancar este maximizarea profitului băncii inclusiv pentru o acţiune icircn

condiţiile expunerii minime la risc şi respectacircnd restricţiile impuse de organele de

reglementare

Ca strategie globală scopul gestiunii bancare este menţinerea viabilităţii băncii crearea

condiţiilor de activitate a ei atacirct icircn prezent cacirct şi pe viitor

Icircn realizarea scopului său gestiunea bancară este influenţată de următorii factori

1) factori de ordin intern

- mărimea băncii structura organizatorică

- politica promovată de bancă şi impusă de acţionari (pol extensivă şi defensivă)

- sistemele de administrare a băncii

2) factori de ordin extern

- politica de reglementare pe care o duce Banca Centrală

- situaţia economică icircn ţară

- bdquonişardquo pe care banca o ocupă pe piaţa serviciilor bancare

3 Pentru atingerea scopurilor sale gestiunea bancară activează icircn două direcţii

gestiunea financiară

a) gestiunea performanţelor (managementul global)

b) gestiunea riscurilor

gestiunea personalului

Gestiunea financiară presupune gestionarea corectă a patrimoniului băncii şi

contabilizarea lui ndash se mai numeşte gestiunea bilanţului bancar

2

Activitatea de management financiar presupune crearea condiţiilor de atragere şi

gestionarea clienţilor vacircnzarea serviciilor bancare ndash sfera de producţie

Gestiunea personalului presupune gestionarea angajaţilor prin formarea colectivului de

muncă organizarea lui dirijarea şi controlul

Icircn mg financiar se utilizează metode matematico-financiare pe cacircnd mg personalului

presupune abilităţi din domeniul psihologiei

Pentru mg personalului se utilizează următoarele metode

formarea unui contract de muncă icircn care se vor stipula toate drepturile şi obligaţiile

angajaţilor

crearea unui sistem de reciclare a cadrelor activitatea bancară se bazează pe inovaţii

crearea unui sistem de stimulente pentru personal

crearea unei structuri clare de atribuţii a fiecărui angajat

minimizarea factorului de dublare a funcţiilor

3

II Structura organizatorică a băncii comerciale

1 Tipuri de structuri organizatorice

2 Caracteristica gestiunii băncii cu diferite structuri organizatorice

3 Deschiderea unităţilor teritoriale a băncii

1 Structura organizatorică ndash totalitatea de unităţi

teritoriale ale unii bănci coordonate printr-un sistem unic de gestiune

Tipuri de structuri organizatorice

Bancă cu un singur sediu

Bancă cu mai multe sedii centrală şi un număr

de sucursale filiale agenţii

Holdingul bancar

Particularităţile de acţiune ale diferitor structuri organizatorice sunt

1Banca cu un singur sediu ndash toate serviciile sunt prestate icircntr-un singur loc

Pozitiv Negativ

Este mult mai rapid circuitul informaţiei

ce favorizează clientul

Concentrarea administraţiei bancare şi a

secţiilor comerciale ale băncii icircn același

local presupune verificarea strictă a

personalului ndash optimizarea activităţii lui

Economisirea cheltuielilor de icircntreţinere a

administraţiei

Numărul limitat de clienţi datorită

arealului mic pe care-l deserveşte banca

Banca nu are diversificarea riscului icircn

teritoriu fiind foarte dependentă de situaţia

economică a unei regiuni

2Banca cu mai multe sedii presupune o structură complexă formată din centrală şi o serie de

sucursale filiale agenţii

Pozitiv Negativ

Apropierea băncii de clientelă ndash

majoracircndu-și numărul clienţilor

Cheltuieli duble de administrare

Durata operaţiunilor este mai mare

4

Posibilităţile de diversificare a riscurilor

pe teritoriu

Posibilitatea de a lărgi sfera de activitate

prin implementarea unor servicii pe

teritoriu dat

Limitarea sferei decizionale icircn cadrul

filialelor ndash pierderea clientelei

Icircndepărtarea icircn teritoriu a

administraţiei bancare de sfera comercială

ndash ineficienţa activităţii filialelor

3 Holdingul bancar presupune că banca este o componentă a unei companii financiare mari

(presupune bază legislativă specifică) Există trei tipuri

- Holdinguri cu o singură bancă

- Holdinguri cu o bancă care are filiale

- Holdinguri cu mai multe bănci și mai multe societăți financiare nebancare

Pozitiv Negativ

Posibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor

Posibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate

Posibilitatea acordării unui larg spectru de

servicii unui şi aceluiaşi client icircn acelaş

loc

Asumarea de către bancă a tuturor

riscurilor financiare inclusiv acelora din

sfera nebancară

Complicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat ndash are loc

eroarea icircntre coeficienţii de performanţă a

băncii

2 Există două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii

Gestiunea centralizată

Gestiunea decentralizată

Gestiunea centralizată ndash presupune limitarea absolută icircn drepturi de decizie a filialelor cu

stabilirea setului de probleme asupra căruia filiala poate acţiona independent ndash filiala nu are

banii săi filiala nu are dreptul să utilizeze individual resursele acumulate

Pozitiv - se poate corela repede cu fluxul financiar

- excluderea dublării funcţiei

- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent şi calificat pentru luarea

deciziilor la nivel de centrală

5

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2 Scopul fiecărui gestionar (manager) a unei activităţi bancare este maximizarea profitului

Icircn activitatea bancară acest scop se complică prin necesitatea diminuării riscurilor

Particularităţile gestiunii bancare icircn vederea realizării scopului sunt următoarele

capitalul icircmprumutat este de la persoane fizice ndash activitatea bancară este strict

reglementată de autorităţile monetare

sistemul de formare a costurilor şi icircncasărilor bancare

banca este societate privată formată de obicei ca SA ndash scopul gestiunii bancar apare

ca maximizarea profitului pentru o acţiune

Scopul gestiunii bancar este maximizarea profitului băncii inclusiv pentru o acţiune icircn

condiţiile expunerii minime la risc şi respectacircnd restricţiile impuse de organele de

reglementare

Ca strategie globală scopul gestiunii bancare este menţinerea viabilităţii băncii crearea

condiţiilor de activitate a ei atacirct icircn prezent cacirct şi pe viitor

Icircn realizarea scopului său gestiunea bancară este influenţată de următorii factori

1) factori de ordin intern

- mărimea băncii structura organizatorică

- politica promovată de bancă şi impusă de acţionari (pol extensivă şi defensivă)

- sistemele de administrare a băncii

2) factori de ordin extern

- politica de reglementare pe care o duce Banca Centrală

- situaţia economică icircn ţară

- bdquonişardquo pe care banca o ocupă pe piaţa serviciilor bancare

3 Pentru atingerea scopurilor sale gestiunea bancară activează icircn două direcţii

gestiunea financiară

a) gestiunea performanţelor (managementul global)

b) gestiunea riscurilor

gestiunea personalului

Gestiunea financiară presupune gestionarea corectă a patrimoniului băncii şi

contabilizarea lui ndash se mai numeşte gestiunea bilanţului bancar

2

Activitatea de management financiar presupune crearea condiţiilor de atragere şi

gestionarea clienţilor vacircnzarea serviciilor bancare ndash sfera de producţie

Gestiunea personalului presupune gestionarea angajaţilor prin formarea colectivului de

muncă organizarea lui dirijarea şi controlul

Icircn mg financiar se utilizează metode matematico-financiare pe cacircnd mg personalului

presupune abilităţi din domeniul psihologiei

Pentru mg personalului se utilizează următoarele metode

formarea unui contract de muncă icircn care se vor stipula toate drepturile şi obligaţiile

angajaţilor

crearea unui sistem de reciclare a cadrelor activitatea bancară se bazează pe inovaţii

crearea unui sistem de stimulente pentru personal

crearea unei structuri clare de atribuţii a fiecărui angajat

minimizarea factorului de dublare a funcţiilor

3

II Structura organizatorică a băncii comerciale

1 Tipuri de structuri organizatorice

2 Caracteristica gestiunii băncii cu diferite structuri organizatorice

3 Deschiderea unităţilor teritoriale a băncii

1 Structura organizatorică ndash totalitatea de unităţi

teritoriale ale unii bănci coordonate printr-un sistem unic de gestiune

Tipuri de structuri organizatorice

Bancă cu un singur sediu

Bancă cu mai multe sedii centrală şi un număr

de sucursale filiale agenţii

Holdingul bancar

Particularităţile de acţiune ale diferitor structuri organizatorice sunt

1Banca cu un singur sediu ndash toate serviciile sunt prestate icircntr-un singur loc

Pozitiv Negativ

Este mult mai rapid circuitul informaţiei

ce favorizează clientul

Concentrarea administraţiei bancare şi a

secţiilor comerciale ale băncii icircn același

local presupune verificarea strictă a

personalului ndash optimizarea activităţii lui

Economisirea cheltuielilor de icircntreţinere a

administraţiei

Numărul limitat de clienţi datorită

arealului mic pe care-l deserveşte banca

Banca nu are diversificarea riscului icircn

teritoriu fiind foarte dependentă de situaţia

economică a unei regiuni

2Banca cu mai multe sedii presupune o structură complexă formată din centrală şi o serie de

sucursale filiale agenţii

Pozitiv Negativ

Apropierea băncii de clientelă ndash

majoracircndu-și numărul clienţilor

Cheltuieli duble de administrare

Durata operaţiunilor este mai mare

4

Posibilităţile de diversificare a riscurilor

pe teritoriu

Posibilitatea de a lărgi sfera de activitate

prin implementarea unor servicii pe

teritoriu dat

Limitarea sferei decizionale icircn cadrul

filialelor ndash pierderea clientelei

Icircndepărtarea icircn teritoriu a

administraţiei bancare de sfera comercială

ndash ineficienţa activităţii filialelor

3 Holdingul bancar presupune că banca este o componentă a unei companii financiare mari

(presupune bază legislativă specifică) Există trei tipuri

- Holdinguri cu o singură bancă

- Holdinguri cu o bancă care are filiale

- Holdinguri cu mai multe bănci și mai multe societăți financiare nebancare

Pozitiv Negativ

Posibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor

Posibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate

Posibilitatea acordării unui larg spectru de

servicii unui şi aceluiaşi client icircn acelaş

loc

Asumarea de către bancă a tuturor

riscurilor financiare inclusiv acelora din

sfera nebancară

Complicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat ndash are loc

eroarea icircntre coeficienţii de performanţă a

băncii

2 Există două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii

Gestiunea centralizată

Gestiunea decentralizată

Gestiunea centralizată ndash presupune limitarea absolută icircn drepturi de decizie a filialelor cu

stabilirea setului de probleme asupra căruia filiala poate acţiona independent ndash filiala nu are

banii săi filiala nu are dreptul să utilizeze individual resursele acumulate

Pozitiv - se poate corela repede cu fluxul financiar

- excluderea dublării funcţiei

- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent şi calificat pentru luarea

deciziilor la nivel de centrală

5

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Activitatea de management financiar presupune crearea condiţiilor de atragere şi

gestionarea clienţilor vacircnzarea serviciilor bancare ndash sfera de producţie

Gestiunea personalului presupune gestionarea angajaţilor prin formarea colectivului de

muncă organizarea lui dirijarea şi controlul

Icircn mg financiar se utilizează metode matematico-financiare pe cacircnd mg personalului

presupune abilităţi din domeniul psihologiei

Pentru mg personalului se utilizează următoarele metode

formarea unui contract de muncă icircn care se vor stipula toate drepturile şi obligaţiile

angajaţilor

crearea unui sistem de reciclare a cadrelor activitatea bancară se bazează pe inovaţii

crearea unui sistem de stimulente pentru personal

crearea unei structuri clare de atribuţii a fiecărui angajat

minimizarea factorului de dublare a funcţiilor

3

II Structura organizatorică a băncii comerciale

1 Tipuri de structuri organizatorice

2 Caracteristica gestiunii băncii cu diferite structuri organizatorice

3 Deschiderea unităţilor teritoriale a băncii

1 Structura organizatorică ndash totalitatea de unităţi

teritoriale ale unii bănci coordonate printr-un sistem unic de gestiune

Tipuri de structuri organizatorice

Bancă cu un singur sediu

Bancă cu mai multe sedii centrală şi un număr

de sucursale filiale agenţii

Holdingul bancar

Particularităţile de acţiune ale diferitor structuri organizatorice sunt

1Banca cu un singur sediu ndash toate serviciile sunt prestate icircntr-un singur loc

Pozitiv Negativ

Este mult mai rapid circuitul informaţiei

ce favorizează clientul

Concentrarea administraţiei bancare şi a

secţiilor comerciale ale băncii icircn același

local presupune verificarea strictă a

personalului ndash optimizarea activităţii lui

Economisirea cheltuielilor de icircntreţinere a

administraţiei

Numărul limitat de clienţi datorită

arealului mic pe care-l deserveşte banca

Banca nu are diversificarea riscului icircn

teritoriu fiind foarte dependentă de situaţia

economică a unei regiuni

2Banca cu mai multe sedii presupune o structură complexă formată din centrală şi o serie de

sucursale filiale agenţii

Pozitiv Negativ

Apropierea băncii de clientelă ndash

majoracircndu-și numărul clienţilor

Cheltuieli duble de administrare

Durata operaţiunilor este mai mare

4

Posibilităţile de diversificare a riscurilor

pe teritoriu

Posibilitatea de a lărgi sfera de activitate

prin implementarea unor servicii pe

teritoriu dat

Limitarea sferei decizionale icircn cadrul

filialelor ndash pierderea clientelei

Icircndepărtarea icircn teritoriu a

administraţiei bancare de sfera comercială

ndash ineficienţa activităţii filialelor

3 Holdingul bancar presupune că banca este o componentă a unei companii financiare mari

(presupune bază legislativă specifică) Există trei tipuri

- Holdinguri cu o singură bancă

- Holdinguri cu o bancă care are filiale

- Holdinguri cu mai multe bănci și mai multe societăți financiare nebancare

Pozitiv Negativ

Posibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor

Posibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate

Posibilitatea acordării unui larg spectru de

servicii unui şi aceluiaşi client icircn acelaş

loc

Asumarea de către bancă a tuturor

riscurilor financiare inclusiv acelora din

sfera nebancară

Complicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat ndash are loc

eroarea icircntre coeficienţii de performanţă a

băncii

2 Există două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii

Gestiunea centralizată

Gestiunea decentralizată

Gestiunea centralizată ndash presupune limitarea absolută icircn drepturi de decizie a filialelor cu

stabilirea setului de probleme asupra căruia filiala poate acţiona independent ndash filiala nu are

banii săi filiala nu are dreptul să utilizeze individual resursele acumulate

Pozitiv - se poate corela repede cu fluxul financiar

- excluderea dublării funcţiei

- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent şi calificat pentru luarea

deciziilor la nivel de centrală

5

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

II Structura organizatorică a băncii comerciale

1 Tipuri de structuri organizatorice

2 Caracteristica gestiunii băncii cu diferite structuri organizatorice

3 Deschiderea unităţilor teritoriale a băncii

1 Structura organizatorică ndash totalitatea de unităţi

teritoriale ale unii bănci coordonate printr-un sistem unic de gestiune

Tipuri de structuri organizatorice

Bancă cu un singur sediu

Bancă cu mai multe sedii centrală şi un număr

de sucursale filiale agenţii

Holdingul bancar

Particularităţile de acţiune ale diferitor structuri organizatorice sunt

1Banca cu un singur sediu ndash toate serviciile sunt prestate icircntr-un singur loc

Pozitiv Negativ

Este mult mai rapid circuitul informaţiei

ce favorizează clientul

Concentrarea administraţiei bancare şi a

secţiilor comerciale ale băncii icircn același

local presupune verificarea strictă a

personalului ndash optimizarea activităţii lui

Economisirea cheltuielilor de icircntreţinere a

administraţiei

Numărul limitat de clienţi datorită

arealului mic pe care-l deserveşte banca

Banca nu are diversificarea riscului icircn

teritoriu fiind foarte dependentă de situaţia

economică a unei regiuni

2Banca cu mai multe sedii presupune o structură complexă formată din centrală şi o serie de

sucursale filiale agenţii

Pozitiv Negativ

Apropierea băncii de clientelă ndash

majoracircndu-și numărul clienţilor

Cheltuieli duble de administrare

Durata operaţiunilor este mai mare

4

Posibilităţile de diversificare a riscurilor

pe teritoriu

Posibilitatea de a lărgi sfera de activitate

prin implementarea unor servicii pe

teritoriu dat

Limitarea sferei decizionale icircn cadrul

filialelor ndash pierderea clientelei

Icircndepărtarea icircn teritoriu a

administraţiei bancare de sfera comercială

ndash ineficienţa activităţii filialelor

3 Holdingul bancar presupune că banca este o componentă a unei companii financiare mari

(presupune bază legislativă specifică) Există trei tipuri

- Holdinguri cu o singură bancă

- Holdinguri cu o bancă care are filiale

- Holdinguri cu mai multe bănci și mai multe societăți financiare nebancare

Pozitiv Negativ

Posibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor

Posibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate

Posibilitatea acordării unui larg spectru de

servicii unui şi aceluiaşi client icircn acelaş

loc

Asumarea de către bancă a tuturor

riscurilor financiare inclusiv acelora din

sfera nebancară

Complicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat ndash are loc

eroarea icircntre coeficienţii de performanţă a

băncii

2 Există două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii

Gestiunea centralizată

Gestiunea decentralizată

Gestiunea centralizată ndash presupune limitarea absolută icircn drepturi de decizie a filialelor cu

stabilirea setului de probleme asupra căruia filiala poate acţiona independent ndash filiala nu are

banii săi filiala nu are dreptul să utilizeze individual resursele acumulate

Pozitiv - se poate corela repede cu fluxul financiar

- excluderea dublării funcţiei

- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent şi calificat pentru luarea

deciziilor la nivel de centrală

5

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Posibilităţile de diversificare a riscurilor

pe teritoriu

Posibilitatea de a lărgi sfera de activitate

prin implementarea unor servicii pe

teritoriu dat

Limitarea sferei decizionale icircn cadrul

filialelor ndash pierderea clientelei

Icircndepărtarea icircn teritoriu a

administraţiei bancare de sfera comercială

ndash ineficienţa activităţii filialelor

3 Holdingul bancar presupune că banca este o componentă a unei companii financiare mari

(presupune bază legislativă specifică) Există trei tipuri

- Holdinguri cu o singură bancă

- Holdinguri cu o bancă care are filiale

- Holdinguri cu mai multe bănci și mai multe societăți financiare nebancare

Pozitiv Negativ

Posibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor

Posibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate

Posibilitatea acordării unui larg spectru de

servicii unui şi aceluiaşi client icircn acelaş

loc

Asumarea de către bancă a tuturor

riscurilor financiare inclusiv acelora din

sfera nebancară

Complicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat ndash are loc

eroarea icircntre coeficienţii de performanţă a

băncii

2 Există două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii

Gestiunea centralizată

Gestiunea decentralizată

Gestiunea centralizată ndash presupune limitarea absolută icircn drepturi de decizie a filialelor cu

stabilirea setului de probleme asupra căruia filiala poate acţiona independent ndash filiala nu are

banii săi filiala nu are dreptul să utilizeze individual resursele acumulate

Pozitiv - se poate corela repede cu fluxul financiar

- excluderea dublării funcţiei

- posibilitatea de a utiliza un personal mult mai competent şi calificat pentru luarea

deciziilor la nivel de centrală

5

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

- micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei

- economia cheltuielilor pentru prelucrarea documentelor

- posibilitatea de a verifica icircn permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica

viitorul ei

- posibilitatea de a transfera excesul de mijloace de la o filială cu excedent de

resurse la alta care are necesităţi (deficit de resurse) financiare

Negativ - icircngreunează transferul informaţiei de la filială la centrală icircn unele cazuri

generacircnd riscuri operaționale (posibilităţi de erori)

- posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deservirii lui

- monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a

personalului competent la nivel de filială

Gestiunea decentralizată ndash presupune icircnzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra

unui spectru larg de probleme lăsacircnd icircn competenţa centralei doar deciziile ce prevăd

strategia de dezvoltare precum şi cele ce implică riscuri financiare majore

Tot ce-i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la sistemul decentralizat

Pozitiv - rapiditatea deservirii clienţilor

- posibilitatea formării personalului competent la filiale a unor modele de gestiune

separate

Negativ - expunerea icircn măsură mai mare la riscuri

- imposibilitatea transferării excesului de mijloace băneşti de la o filială la alta

3 O bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritoriale

a) sucursale

b) filiale

c) agenţii

Sucursala ndash este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari

Se aseamănă centralei are consiliul de directori Are un sistem al aparatului administrativ

destul de complex este relativ autonomă icircn decizii şi are dreptul să efectueze practic tot

spectrul de servicii elaborat de centrală

6

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Filiala se poate subordona aticirct direct centralei cicirct şi sucursalei Are un spectru restracircns de

servicii şi se poate supune sistemului centralizat şi decentralizat Acordă serviciile de

creditare depozitare şi decontare

Agenţia este o structură teritorială care are dreptul să efectueze un singur tip de servicii Are

o structură de personal simplificată

7

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

III Gestiunea personalului bancar

1 Esenţa gestiunii personalului bancar

2 Organele de conducere a băncii Organigrama bancară

3 Politica de cadre a băncii comerciale

1 Gestiunea personalului presupune un sistem de organizare instruire şi gestionare a resurselor umane icircn aşa mod icircn care ele să realizeze strategiile bancare cu cacirct mai mici posibile cheltuieli Scopul gestiunii bancare ndash de a optimiza structura personalului bancar şi de a majora gradul de calificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii Pentru a realiza scopul gestiunii personalului vom răspunde la următoarele probleme

a) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru activitateb) gradul de calificare al acestui personal

Atribuţiile gestiunii bancare pentru optimizarea personalului său1) organizarea procesului de lucru icircn mod optimal pentru bancă Se analizează structura

organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post Totodată se stabileşte structura ierarhică

2) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea atribuțiilor (personalului) şi determinarea gradului de abilitate

3) formarea abilităţilor angajaţilor icircn domeniul eticii bancare4) verificarea şi dirijarea personalului atacirct pe verticală cacirct şi pe orizontală

Corelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua cheltuielile de deservire aferente angajaților Creacircnd anumite obligaţii icircn sarcina personalului său banca va asigura şi condiţii de muncă eficiente care vor presupune atacirct dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cacirct şi stimularea personalului şi remunerarea lui2 Toate atribuţiile gestiunii personalului se vor executa absolut de toate structurile de conducere ale băncii de la cele mai mari la cele mai mici Toţi angajaţii se vor supune acestor atribuţii Fiecare bancă este organizată ca o SA de aceasta depinde structura gestiunii bancar şi a organelor de conducere icircn special Icircn cadrul băncii identificăm 7 posturi de management dintre care 4 pe orizontală şi 3 pe verticală

1) Adunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acționarii care au participat la capitalul social a băncii Are icircn viziune următoarele probleme formarea strategiei de dezvoltare a băncii stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului

8

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

decizii de majorare a capitalului numirea consiliului de administraţie

2) Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3 max 21)3) Consiliul de directori ndash blocul general de management (angajaţii băncii) ndash poartă

responsabilitatea integrală inclusiv faţă de acţionari de administraţia băncii de profitabilitatea şi stabilitatea băncii Icircn CD intră conducerea băncii preşedintele CD este şi preşedintele băncii

4) Şefii de direcţie ndash blocul activităţii comerciale ndash toată activitatea băncii care aduce profit

5) Finanţele ndash se include gestiunea băncii ca oricare altă icircntreprindere Intră contabilitatea casieriile secţia decontărilor interbancare

6) Automatizarea ndash răspunde de reţelele informaţionale ale băncii Intrăsecţia de constituire a programelor informatice menţinerea reţelei de transfer de informație

7) Administrarea băncii ndash sectorul juridic sectorul de personal și formarea cadrelor sectorul privind aprovizionarea

Toţii şefii de direcţie formează gestiunea mijloc sau gestiunea curentă Comitetele sunt icircntrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitetul de creditare comitetul de gestionarea activelor şi pasivelor comitetul de risc) Consiliul de cenzori ndash auditul intern

3 Politica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise icircntr-un regulament specific pe care le poate icircntreprinde gestiunea bancară icircn vederea optimizării structurii organizatorice a băncii Funcţiile politicii de cadre sunt

optimizarea fiecărui post icircn cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor

9

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenzori

Consiliul de directori

finanţe administrare automatizarecomerţ

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare verigă ierarhică ce decizii poate lua

prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post Atribuţiile politicii de cadre1 Angajarea presupune stabilirea abilităţilorcompetențelor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistăb) abilitatea de ordin tehnicc) abilitatea de ordin intelectual generald) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice icircn ţară

2 Instruirea se face cu scopul ridicării calificării personalului din următoarele cauzea dorinţa de a propune persoanei un alt post icircn alt domeniu de lucrub ridicarea calificării icircn urma introducerii unor inovaţiic pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe

Instruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice3 Stimularea prevede 2 tipuri de remunerări

materială ndash prin salarii şi prime morală ndash prin sistemul de rating-uri şi alte elemente de ordin psihologic

Politica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială4 Concedierea se face din două motive - reducerea postului icircn cadrul băncii - icircn urma unor icircncălcări ale obligațiilor de serviciuPolitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată

1) Ponderea personalului calificat la bancă

Nr Pers Stud superioareK1= ---------------------------- 100

Nr Tot de pers

2) Ponderea personalului tacircnărPers tacircnăr

K2 = ------------ 100Nr total

3) Ponderea cheltuielilor salariale

Suma tot salariiK3 = ----------------------------- 100

Ch operaţionale (fără dob)

4) Ponderea organelor de conducere

Suma ch pentru top mg (CD) mg curent CAK4 = --------------------------------------------------

Ch totale salariale

10

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

IV Securitatea icircn domeniul bancar

1 Riscul de fraudă

2 Etica bancară

3 Securitatea bancară

1 Frauda este icircnsuşirea unui bun material sau nematerial aflat icircn custodie sau gestiune a unei persoane Frauda este echivalată cu furtul Sursa apariţiei fraudei frauda bancară internă

- fraudă intenţionată ndash cel care o comite are rea intenţie- frauda neintenţionată ndash prin eroare nu intenţionează de bună voinţă

frauda bancară externă- frauda cu acces fizic ndash spargerea băncii- frauda cu acces electronic ndash hackerii

La frauda internă se mai adaugă şi corupţia Cauzele apariţiei fraudei interne1) gacircndirea eronată a personalului2) controlul slab al personalului din partea băncii3) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

- dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare- icircntreţinerea altor persoane- abuzul cu jocuri de noroc

Corupţia - efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului 3 tipuri de corupţie

1 corupţie prin autoritate nu presupune icircncălcarea normei bancare pentru plată ci pentru semnătură

2 corupţie prin eroare clientul plăteşte pentru ca angajaţii băncii să comită intenţionat o greşeală icircn favoarea clientului

3 corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie nu se plăteşte angajatul comite greşeală pentru că este rudă sau subaltern

Fraudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse Crimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr-un set de documente de obicei falsificat Crimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate (se efectuiază icircn contabilitatea bancară cacircnd se comite o eroare la transfer din cont icircn cont icircn contabilitate sau prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare)

Frauda externă este comisă de un neangajat al băncii Cauzele fraudei externe

11

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

1 sistemul slab de securitate bancară2 comportamente ostile către banca din partea foştilor angajaţi3 nivelul jos de protecţie a reţelelor informaţionale4 nerespectarea codului de etică bancară la compartimentele cu acces la informaţie Cauza cea mai importantă de apariţie a fraudei bancare este gestiunea incorectă a personalului Riscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)- depistarea viciilor (financiare) aferente personalului la momentele oportune- crearea unui climat psihologic favorabil icircn colectivul bancar prin intermediul căruia

fiecare angajat să se simtă atacirct protejat cacirct şi verificat- crearea unui sistem de rotaţie a cadrelor- existenţa unui serviciu psihologic- testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii introducerea inovaţiilor cu

acurateţe icircn aceste sisteme- crearea unui sistem de verificare a personalului şi a subunităților icircn care se prestează

servicii

2 Etica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita destinate personalului bancar atacirct vizavi de colectivul de muncă cacirct şi faţă de clienţi Icircn primul racircnd setul de norme este format printr-un document numit bdquoCodul de etică moralărdquo Scopurile existenţii acestui cod sunt

1 acordarea serviciilor (clienţilor) icircn mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecare client

2 acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile ceea ce presupune accesul clientului la toate serviciile oferite de bancă doar icircn măsura icircn care el corespunde cerinţelor formulate de bancă pentru fiecare din acest serviciu

3 acordarea asistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui ceea ce presupune gestionarea clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca

4 menţinerea integrităţii şi a securităţii mijloacelor aflate icircn custodia sau gestiunea băncii Icircn cadrul menţinerii integrităţii şi siguranţei apare problema divulgării informaţiilor pe de o parte clientul are dreptul la toată informaţia din conturile sale pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fie confidenţială pentru alte persoane

Banca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar icircn cazurile cacircnd este impusă de legislaţie Informația va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau judiciare şi doar la existenţa prescripţiei care acordă dreptul verificării clientului icircn cauză Icircn vederea dezvoltării relaţiilor icircntre salariați codul de etică presupune următoarele

a relaţiile icircntre personal vor fi strict de serviciu și doar icircn măsura necesară de conlucrare toate problemele fiind rezolvate pe cale amiabilă

b se vor respecta strict relaţiile icircntre organele de conducere şi subalternic transmiterea de informaţie icircn colectiv va fi limitată de necesarul pentru lucru

3 Securitatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mijloacelor financiare aflate icircn gestiunea băncii Existenţa unui sistem de securitate sănătos icircn bancă este cauzat de următoarele

12

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

1 majoritatea resurselor financiare ale băncii sunt icircmprumutate păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii

2 un sistem de securitate slab favorizează fraudele bancare informaţia despre fraude comise icircn cadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi icircn faţa clienţilor săi

3 existenţa unui sistem de securitate condiționează posibilitatea băncii de a majora şi diversifica serviciile Un sistem de securitate slab icircn schimb generează cheltuieli suplimentare pentru bancă pentru finanţarea fraudei sau icircmbunătățirea sistemului de securitate existent

Sistemele de siguranţă pot fi securitatea fizică ndash păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii banilor securitate informaţională ndash păstrarea integrităţii informaţiei bancare

Pentru icircmbunătățirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele

suspecte şi a le icircndepărta de căile de acces din bancă se va verifica identitatea clientelei se vor implementa sisteme de protecţie moderne icircn special pentru reţelele de

calculatoare se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus)

13

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

V Riscurile bancare

1 Noţiune generală de risc Clasificarea riscurilor bancare

2 Gestiunea riscului global al băncii

1 Riscul ndash incertitudinea faţă de posibilităţile de icircncasare a unor cacircștiguri viitoare sau a valorii plasamentului Expunerea la risc ndash suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau instituţia icircn urma unor situaţii imprevizibile Icircn sfera bancară riscurile pot fi divizate icircn 2 categorii mari

1 riscurile asociate băncii ca unei oricărei alte icircntreprinderi numite riscuri de icircntreprindere

2 riscuri specifice activităţii bancare numite riscuri pure Riscuri de icircntreprindere

riscul organizaţional ndash poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă

riscul de mediu sau riscul ambiant ndash riscul generat de situaţia economică sau structura de reglementări icircn ţara icircn care activează banca

riscul de nefuncţionare ndash riscul generat de situaţia de forţă majoră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp

riscul de contrapartidă ndash este riscul care afectează banca ca orice altă icircntreprindere icircn relaţiile cu partenerii săi

Riscuri pureo riscul de credit ndash este riscul de neicircncasare a sumei icircmprumutului acordat sau a

dobacircnzii aferente acestui icircmprumuto riscul de lichiditate ndash este imposibilitatea băncii să-şi onoreze obligaţiile scadente la

un moment de timpo riscul de dobacircndă - este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a

neicircncasa profituri icircn urma modificării neprognozate a ratei dobacircnzii (sit de gap) Acest risc este generat de diferenţa icircntre activele bonificate cu dobacircndă şi pasivele la care se plăteşte dobacircnda pentru o perioadă anumită de timp

o riscul valutar ndash este posibilitatea unor pierderi sau neicircncasări de profituri icircn urma variaţiei imprevizibile a cursului valutar

o riscul de variaţie a cursului titlurilor de valoare ndash este posibilitatea apariţiei unor pierderi icircn urma variaţiei cursului valorilor mobiliare deţinute icircn portofoliul băncii

Riscul de insolvabilitate (= r pure + r de icircntreprindere) ndash este riscul asociat incapacității de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi de icircntreprindere Nici un risc icircn activitatea bancară nu-şi are existenţa icircn varianta sa pură Fiecare din ele sau poartă cauză de apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat Din punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate icircn 2 categorii mari

1 riscuri diversificabile ndash adică riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat acoperit Icircn parte riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare

14

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

operaţională) Riscul diversificabil este icircnsă icircn stracircnsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date

2 riscuri nondiversificabile ndash riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauza existenţei unor factori neprognozabili care-l generează Prin contrast riscul care afectează economia piaţa icircn ansamblul său nu poate fi eliminat prin diversificare Riscul nondiversificabil afectează costul de oportunitate al capitalului pentru că investitorii nu pot controla variabilele riscului sistematic Totuşi prin operaţiunile curente şisau de perspectivă o firmă icircşi poate diminua bdquosensibilitateardquo la evenimentele sau schimbările indezirabile din economie

Majoritatea riscurilor bancare conţin icircn sine atacirct parametri diversificabili care sunt calculaţi printr-un sistem de indicatori cacirct şi parametrii nondiversificabili care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (gaj acoperire prin valori mobiliare derivate asigurare etc) Există o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare Cea mai generală clasifică riscurile bancare după următorii criterii1 după sursa de apariţie

riscuri externe ndash sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r de ţară r legislativ r situațiilor de forță majoră r fiscal r ecologic)

riscuri interne ndash sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r de credit r de lichiditate r de insolvabilitate)

2 după aspectul financiar riscuri financiare pure ndash riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r de dobacircndă

r valutar r de lichiditate) riscuri nefinanciare ndash riscuri care sunt legate de bancă ca de icircntreprindere (r de

fraudă r organizaţional r de piaţă etc)3 după posibilităţile de previzionare

riscuri diversificabile riscuri nondiversificabile

2 Gestiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi icircntreprinse de bancă pentru a depista cauzele apariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc Scopurile

1 asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micșorarea pierderilor posibile

2 extinderea controlului intern prin supravegherea riscului respectacircnd un sistem de norme şi coeficienţi interni precum şi cei impuşi de autorităţile bancare

3 deţinerea icircn permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi de acţiune imediată icircn anularea lor

4 reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este echivalată cu gestiunea icircntregii bănci Din aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune a riscurilor sub forma unor indicatori (coeficienți) minimali obligatorii de menținut icircn activitate sau principii ce vor fi implementate icircn strategia de activitate a băncii Recomandările icircn formă generală sunt promovate pe plan internațional de Comitetul de la BASEL

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etape

15

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

a) identificare riscului ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc

b) evaluarea riscului stabilirea printr-un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile icircn caz dacă acest risc apare

c) controlul riscului verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru identificarea momentului de apariţie a riscului

d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile generate de riscul respectiv

e) finanţarea riscului este preluarea unor poziţii de hedging prin instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile

16

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

VI Strategia de gestiune a lichidităţii

1 Conceptul de lichiditate şi metode de calcul a necesarului de mijloace lichide

2 Analiza indicatorilor lichidităţii

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

1 Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate icircn posesia unei bănci la un moment dat

de timp

Problema lichidităţii poate fi rezolvată icircn cadrul băncii sub 2 aspecte

- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă

- posibilitatea de acces la mijloace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi

icircn acel moment cacircnd există cererea pentru ele

Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atacirct aflate la momentul dat

icircn posesia ei cacirct şi procurarea de resurse O bancă se consideră lichidă atunci cacircnd poate să-

şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun Cea mai importantă sarcină a gestiunii

lichidităţii este evaluarea icircn mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de

timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici

Problema gestiunii lichidităţii este duală pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul

de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat pe de altă parte excesul

de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii

Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte

sub aspectul cererii de lichiditate

sub aspectul ofertei de lichiditate

Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de

1 rambursarea depozitelor scadente

2 potenţialul de creditare adică cererea privind acordarea creditelor

3 necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare

4 necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea

serviciilor procurate de bancă) acţionari (plata dividendelor) stat (plata impozitelor)

Oferta de lichiditate este condiţionată de

17

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

1) atragerea de depozite

2) icircncasarea creditelor scadente

3) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară

4) icircncasări din vacircnzarea serviciilor bancare

L = Oferta mijloace lichide ndash Cererea mijloace lichide

Dacă acest coef mai mare 0 ndash banca se va confrunta cu un exces de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv

mai mic ca 0 - banca se va confrunta cu riscul de lichiditate managerii

băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri

este egal cu 0 ndash foarte rare cazuri

Se calculă pentru fiecare zi icircn parte

Cererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori

a factorul general a economiei

b poziţia băncii pe piaţă

c politica monetară ndash creditară a statului ndash o politică de dobacircnzi joase va genera o

cerere de mijloace lichide icircnaltă şi invers Politica monetar-creditară influențează şi

oferta de mijloace lichide

d Factorul specific activităţii economice icircn regiunea dată cererea sezonieră cererea

ciclică cererea pe termen lung

Metodologia de estimare a lichidităţii Metodologia de gestiune prin pasive presupune

următoarele etape

1) Structurarea tuturor pasivelor icircn 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente ndash toate pasivele care necesită a fi rambursate icircn următoarele zile

(conturile curente şi depozitele scadente)

b) depozite instabile ndash depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita icircn viitorul

apropiat

c) pasivele stabile ndash sunt pasivele icircn care banca are icircncredere că nu vor fi retrase icircn

viitorul apropiat (depozitele pe termen lung depozitele interbancare legate de conturi

de corespondenţă acţionarii şi fondatorii băncii)

18

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2) Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive

conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi

3) Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi

corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv

La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea

prognozată de credite care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi

creditul acordat efectiv la momentul dat

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii

Principiul de gestiune prin active ndash cacircnd o bancă se considera lichidă doar dacă avea

cantităţi importante de active lichide

Principiul de gestiune prin pasive ndash care presupune că o bancă este lichidă dacă are

acces la mijloace lichide pe piaţă icircn orice moment

Principiul de gestiune mixt ndash o parte din necesarul băncii este finanţat din active

lichide proprii cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment

dat de timp

2 Analizăm două tipuri de indicatori de lichiditate

1 indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul avacircnd ca sursă reglementările emise de Banca Centrală

Europeană

2 indicatori de lichiditate interni pe care banca icirci calculă din experienţa proprie şi icirci

consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate

Indicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din Romacircnia sunt redați

icircn structura următoare

19

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

20

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

21

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

3 Principiile managementului lichidităţii icircn viziunea instituţiilor internaţionale

31 Caracteristicile managementului lichidităţii icircn organizaţiile bancare

Una dintre cele mai prestigioase instituţii icircn domeniul supravegherii riscurilor bancare - Bank for International Settlements (BIS) - a emis prin intermediul Comitetului de Supraveghere Bancară de la Basel (Comitet) un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare Acest Comitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din icircntreaga lume ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis icircn vederea icircntăririi procedurilor de management al riscurilor bancareComitetul consideră lichiditatea - abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce ajung la scadenţă - ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare icircn plus importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci deoarece icircnregistrarea unei sincope icircn asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice Din acest motiv analiştii icircn probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii icircn prezent ci să analizeze modul icircn care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze icircn condiţiile unor scenarii diverse inclusiv icircn cazul apariţiei unor condiţii adverse generatoare de situaţii de crizăPrin urmare managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci

22

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Principiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii elaborate de Comitet ating următoarele zone de activitatebull dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţiibull cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţarebull managementul accesului pe piaţă4 planurile privind evenimentele neprevăzutebull managementul lichidităţii valutelorbull controlul intern al managementului riscului de lichiditatebull rolul comunicării publice icircn icircmbunătăţirea lichidităţiibull rolul instituţiilor de supraveghereicircn opinia Comitetului aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor 10 ţări avansate (G10)32 PrincipiilePrincipiul 1 Fiecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii Această strategie trebuie să fie comunicată icircn interiorul organizaţieiPrincipiul 2 Comitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii Comitetul de direcţie trebuie de asemenea să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă icircn domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate Comitetul de direcţie trebuie informat atacirct icircn mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii cacirct şi imediat ce apar modificări semnificative icircn lichiditatea curentă sau previzionatăPrincipiul 3 Fiecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate Icircn cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive Aceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii Băncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timpPrincipiul 4 O bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea monitorizarea controlul şi raportarea riscului de lichiditate Rapoartele trebuie furnizate periodic Comitetului de direcţie conducerii băncii şi altor persoane cu rol icircn managementul lichidităţiiPrincipiul 5 Fiecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces) pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare Necesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare bazate pe ipotezele evoluţiei activelor pasivelor şi elementelor extrabilanţiere şi presupune apoi calcularea excesuluideficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţiiPrincipiul 6 O bancă trebuie să analizeze lichiditatea utilizacircnd o varietate de scenarii de tip what if O bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor estimacircndu-se probabilitatea evoluţiei cashflow-ului icircn cadrul fiecărui scenariu

23

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Principiul 7 O bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate icircn managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea rămacircn validePrincipiul 8 Fiecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic icircncercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde activePrincipiul 9 O bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute icircn scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate icircn situaţii de crizăPrincipiul 10 Fiecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare monitorizare şi control icircn ce priveşte poziţiile de lichiditate icircn valutele dominante Suplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a Gap-urilor acceptabile icircn corelare cu angajamentele icircn valuta internă o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute icircn partePrincipiul 11 Referitor la analizele realizate icircn conformitate cu Principiul 10 o bancă va trebui dacă este cazul să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului icircn cadrul cashflow-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute atacirct la nivel agregat cacirct şi pe fiecare valută dominantă icircn care banca opereazăPrincipiul 12 Fiecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii O componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi dacă este cazul a asigurării aplicării modificăriloricircmbunătăţirilor solicitate de controlul internPrincipiul 13 Fiecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice icircn scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţieiPrincipiul 14 Instituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor politicilor procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii Acestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică monitorizează şi controlează riscul de lichiditate Instituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii icircn situaţii neprevăzute

24

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Gestiunea pasivelor bancar

1 gestiunea capitalului bancar2 gestiunea resurselor atrase3 garantarea depozitelor bancare4 prevenirea spălării banilor

1 GESTIUNEA CAPITALULUI BANCARSectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din icircntreaga societate

iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări Această importanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt de fapt intermediari pe piaţa financiară şi astfel nu-şi folosesc decacirct icircntr-o măsură foarte mică propriile resurseCapitalul social joacă un rol important icircncepacircnd cu constituirea băncii şi continuacircnd cu

perioada de funcţionare pacircnă la lichidare

Din punct de vedere teoretic capitalul social icircndeplineşte următoarele funcţii

protejează deponenţii icircn eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii

absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine icircncrederea astfel ca icircn condiţii de

stres banca să-şi poată continua activitatea

serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii

serveşte ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a

activelor

Practic prima funcţie este deja depăşită ca urmare a constituirii Fondului de Garantare a

depozitelor icircn sistemul bancar

A doua funcţie este puţin exagerată Multe active ce par a fi slabe pot fi eliminate cu puţine

pierderi printr-o gestiune eficientă icircn plus fondurile de risc şi provizioanele icirci permit băncii

să-şi continue activitatea icircn perioade dificile pacircnă cacircnd nivelul şi fluxul cacircştigurilor este

restabilit Nu mărimea capitalului scapă băncile de faliment Falimentul băncilor a fost

consecinţa unei gestiuni defectuoase materializate icircn pierderi mari din icircmprumuturi şi

lichidităţi insuficiente determinate de retragerea masivă a deponenţilor ca urmare a

neicircncrederii deponenţilor icircn sistemul bancar Practic se poate afirma că nivelul capitalului

bancar nu este legat cauzal de falimentul băncilor

A treia funcţie este mai rezonabilă decacirct pare fiind determinată de necesitatea creării

condiţiilor pentru derularea activităţii Practic nu deponenţii trebuie să fie cei care să

25

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

furnizeze fonduri pentru deschiderea unei bănci sau a altor unităţi precum şi a dotărilor

aferente băncii

Problema care se pune pentru toate băncile este aceea ca deschiderea unor noi unităţi să fie

justificată prin luarea icircn calcul a posibilităţilor locale concrete atacirct icircn ceea ce priveşte

colectarea depozitelor dar şi a cererii de credite din zonă precum şi de concurenţa oferită de

celelalte bănci şi instituţii care funcţionează deja icircn zonă

A patra funcţie a capitalului este limitarea expansiunii nejustificate a activelor bancare - este

mai rezonabilă decacirct pare a fi Prin limitarea activelor se poate limita creşterea unei bănci

peste posibilitatea ei de gestionare se poate icircmbunătăţi calitatea activelor bancare se poate

controla posibilitatea băncii de a-şi asigura creşterea prin datorii şi poate conduce la

creşterea rentabilităţii activelor Practic adecvarea capitalului este folosită pentru prevenirea

expansiunii nejustificate a unei bănci

Funcţia esenţială a capitalului social este icircnsă aceea de a asigura publicul şi autorităţile

asupra stabilităţii băncii

Mărimea capitalului social necesar constituirii unei bănci cacirct şi adecvarea capitalului fac

obiectul unor reglementări emise de BNR

Fundamentarea recunoaşterii reciproce a băncilor icircn condiţiile unor norme prudenţiale

similare a impus

1 stabilirea unor modalităţi comune (convergente) de determinare a fondurilor

proprii

2 stabilirea unor cerinţe comune privind rata de solvabilitate

Fondurile proprii sunt considerate sub două ipoteze

a) nucleul dur al capitalurilor proprii (fonduri proprii de bază) constituite din capital şi

rezerve legale icircnregistrate icircn bilanţul contabil

b) elemente complementare (suplimentare) constituite din rezerve din reevaluare

titluri cu durată determinată datoria subordonată luată icircn calcul limitat la jumătate din

capitalul de bază

Reglementarea cunoscută sub numele de Norma Cooke stabileşte un raport minimal

de 8 icircntre fondurile privite icircn sens larg (nucleu dur + elemente complementare) şi activele

ponderate funcţie de risc Icircn mod asemănător activelor sunt ponderate prin transformare icircn

echivalent risc elementele situate icircn afara bilanţului ca urmare icircn primul racircnd a dezvoltării

26

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

operaţiunilor extrabilanţiere determinată de modificarea naturii intermedierii bancare ceea

ce sporeşte necesitatea majorării capitalului şi va impune icircn cele din urmă modificarea

procentuală a raportului spre cote superioare (12 14 16 etc)

Reglementarea prudenţială a băncii se referă la adecvarea fondurilor proprii la

riscurile asumate fondurile proprii reprezentacircnd ultimul garant al solvabilităţii icircn faţa

ansamblului riscurilor De asemenea fondurile proprii reprezintă o referinţă obligatorie

pentru toţi indicatorii de performanţă datorită condiţiei imperative de remunerare

satisfăcătoare a acţionarilor Dacă fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor pentru un

motiv oarecare nici riscul de solvabilitate nici alte riscuri nici măsurările performanţelor nu

sunt bine stăpacircnite Conform legislaţiei icircn vigoare fondurile proprii ale unei societăţi

bancare sunt formate din capital propriu şi capital suplimentar

Raportarea lunară a nivelului fondurilor proprii de către societăţile bancare se face pe

baza datelor icircnscrise icircn balanţa contabilă a fiecărei luni la Direcţia Supraveghere din cadrul

Băncii Naţionale a Romacircniei luacircndu-se icircn considerare următoarele principii

a) capitalul suplimentar va fi luat icircn considerare la calculul fondurilor proprii numai icircn

condiţiile icircnregistrării unui nivel pozitiv al fondurilor proprii

b) datoria subordonată va fi luată icircn calculul fondurilor proprii icircn proporţie de

maximum 50 din capitalul propriu şi va trebui să icircndeplinească cumulativ următoarele

condiţii

b1) să fie icircn icircntregime angajată

b2) icircn cazul datoriei subordonate - la termen scadenţa iniţială trebuie să fie de cel

puţin 5 ani cunoscut fiind faptul că aceasta este ultima care se plăteşte de către bancă o

scadenţă nedeterminată ar putea duce la concluzia de afectare a nivelului fondurilor proprii

b3) la calculul nivelului fondurilor proprii volumul datoriei subordonate va fi gradual

redus cu 20 pe an icircn ultimii 5 ani anterior scadenţei

b4) contractul de credit să nu includă clauza rambursării anticipate a datoriei

subordonate icircn alte circumstanţe decacirct lichidarea băncii

b5) icircn cazul lichidării băncii datoria subordonată este ultima plătită

Normele Băncii Naţionale a Romacircniei nr81999 cu modificările ulterioare definesc

conceptul de

27

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

1 - expunere brută ca fiind activele băncii la valoarea netă (respectiv după deducerea

elementelor de pasiv rectificative provizioane specifice de risc) şi elementele icircn afara

bilanţului ponderat funcţie de risc

2 - expunerea netă - este dată de expunerea netă din active bilanţiere şi elemente icircn

afara bilanţului ponderat funcţie de risc

Expunerea netă a elementelor din afara bilanţului se determină pornind de la

expunerea brută (soldul conturilor de angajamente icircn favoarea clientelei garanţii acordate

clientelei credite aferente contractelor de icircmprumut investite cu formulă executorie dobacircnzi

aferente şi alte creanţe scoase din activ şi urmărite icircn continuare) care vor fi transformate icircn

echivalent credit funcţie de gradul de risc

Solvabilitatea bancară trebuie să se icircncadreze icircn două limite

1 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

fondurilor proprii şi expunerea netă va fi de 12 iar

2 limita minimă a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport icircntre nivelul

capitalului propriu şi expunerea netă va fi de 8

Această nuanţare va permite icircntr-un viitor apropiat coroborat şi cu alte criterii

posibilitatea introducerii unui sistem de calificative necesar aprecierii poziţiilor de risc ale

băncilor din Romacircnia şi implicit o orientare mai bună a modului icircn care clienţii stabilesc

parteneriatul cu societăţile bancare Asociaţia Romacircnă a Băncilor propunacircndu-şi icircn acest

sens să publice icircn buletine de informare lunară mai mulţi indicatori ai performanţei bancare

printre care şi solvabilitatea

Icircn prezent este icircn desfăşurare implementarea cerinţelor noi cu privire la capital (Basel

II) ele prevăd următoarele modificări

1 Cuprinderea icircn formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului

operaţional

Cea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor

operaţionale De această evaluare depinde volumul de capital considerat necesar pentru

activitatea băncii Icircn conformitate cu recomandările Comitetului de la Basel evaluarea

riscurilor va fi realizată prin metode proprii corelate cu specificul mediului economic icircn

care funcţionează băncile comerciale

28

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de

companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii

de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se

determină riscul global

3 Nu icircn ultimul racircnd creşterea transparenţei activităţii băncilor prin publicarea

unui număr sporit de informaţii auditate este de natură să evidenţieze mai exact

nivelul riscurilor asumate icircn funcţie de care se operaţionalizează procedurile de

adecvare a capitalului

Totodată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi

impactul majorării capitalului asupra rentabilităţii lui (prin ROE)

Sub cel de al doilea aspect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de

acomodare cu cerinţele de adecvare a capitalului

- restructurarea portofoliului de active

- diminuarea globală a activului

- majorarea capitalului prin

resurse proprii ndash creşterea profitabilităţii băncii diminuarea fondurilor

neobligatorii creşterea părţii din beneficiul nerepartizat diminuarea

dividendelor achitate

din resurse externe ndash emisiune de acţiuni convertirea datoriilor icircn

acţiuni emisiunea obligaţiunilor subordonate etc

- consolidarea capitalului

Interesul gestiunii bancare faţă de analiza calităţii capitalului bancar rezultă din următoarele

motive

1 adecvarea capitalului deţinut de bancă normelor impuse de autorităţi ndash după

componentele necesare şi după cotele prestabilite de normative

2 existenţa capitalului icircn volumul adecvat pentru tipul de activitate pe care-l prestează

banca

Al doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii bancare riscul lipsei de capital este

probabilitatea apariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp

29

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Icircn SUA sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

CP

K1 = -----------

A total

Demonstrează icircn ce măsură activele sunt acoperite de

capitalul propriu sau cacircte din toate activele banca poate să-şi

permită să le piardă banca poate să le acopere cu capital

propriu mai mult de 5 10 din active totale

CP

K2 = -------------

A profitab

Demonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu

adică raportul icircn care activele profitabile au fost acoperite din

sursele capitalului propriu (limitele se stabilesc de bancă

independent)

CP

K3 = --------------

Depoz Tot

Demonstrează gradul de icircndatorare a băncii determinacircnd

raportul dintre resursele proprii şi depozitate adică indică

dependenţa solvabilităţii băncii de capitalul propriu K3 cu

cacirct este mai mic cu atacirct riscul de insolvabilitate este mai

mare

30

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2 GESTIUNEA RESURSELOR ATRASE

Din punct de vedere conceptual resursele atrase bancare pot fi privite icircn dublu sens

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători

- ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor

Calitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

1 componenţa resurselor atrase diferențiem resurse atrase depozitare şi nedepozitare

Volumul resurselor depozitare se planifică icircn conformitate cu necesarul de

plasamente Icircn caz de necesitate se vor atrage resurse nedepozitare Evaluarea

necesarului de resurse nedepozitare de va efectua după formula

discrepanţa fondurilor = suma plasamentelor planificate - suma depozitelor

planificate Icircn cazul cacircnd apare rezultatul negativ banca va procura resurse

nedepozitare sub forma

creditelor interbancare

caracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurt

se vor utiliza pentru completarea necesarului de lichidităţi

imediate

pot fi procurate de la băncile cu un surplus de lichidităţi care sunt

cointeresate să le plaseze pe termen scurt

credite (centralizate)

emisiune de certificate de depozit

emisiune de cambii

emisiune de obligaţiuni

Factorii care influențează alegerea resurselor nedepozitare sunt

- costul resurselor

- riscul asociat fiecărui tip de resursă

- termenul de scadenţă

- mărimea băncii de care depinde tipul de resursă la care ea poate

avea acces

- necesarul de (depunere a gajului) garanții

- normele de reglementare din domeniu

31

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2 costul resurselor atrase

Evaluarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului

diferitelor categorii de resurse pentru a le selecta icircn funcţie de posibilităţile de plasamente şi

de dobacircnzile pe care acestea la generează

Volumul cheltuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

unde

C ndash cheltuielile de atragere a resurselor bancare

Pj ndash volumul pasivului de tip j

ij ndash rata dobacircnzii plătită pentru pasivul de tip j

Rata dobacircnzii medie plătită pentru o unitate monetară de capital atras se va

determina prin raportarea cheltuielilor respective la volumul total de resurse atrase

Plăţile asupra dobacircnzilor nu limitează cheltuielile bancare cu resursele atrase fiind

necesar să se calculeze cheltuielile la o rata critică sau costurile marginale

unde

sitDit - plăţile de natura dobacircnzilor

CO - alte cheltuieli operaţionale ale băncii altele decacirct dobacircnzile

Aprof - suma activelor profitabile ale băncii

Cheltuielile calculate icircn acest mod sunt la o rată critică a rentabilităţii deoarece

pentru a-şi menţine profitabilitatea banca nu-şi poate permite să plaseze aceste resurse la o

dobacircndă mai mica decacirct această rată Variaţia frecventă a ratelor de dobacircndă conferă

cheltuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate

Costul marginal al resurselor atrase evaluează costul achitat de bancă pentru a

cumpăra o unitate suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

unde

Drsquo ndash resurse atrase la o rată de dobacircndă nouă

D ndash resurse atrase la rata de dobacircndă veche

i ndash rata de dobacircndă estimată ca la care se pot plasa resursele atrase

32

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Acest indicator reprezintă icircn valoare absolută volumul modificării costurilor bancare

cu atragerea resurselor icircnsă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la

plasamente este necesară transformarea lui icircn valoare relativă

Rata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea

marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui

Icircn cazul majorării ratelor de dobacircndă de către bancă costurile marginale vor creşte

dat fiind faptul că banca este obligată să achite dobacircnzile majorate nu numai pentru

resursele atrase suplimentar dar şi să ofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor vechi

care acceptase de fapt dobacircnda anterioară majorării Analiza costurilor marginale permite

determinarea limitei valorice pacircnă la care banca poate să-si extindă volumul resurselor atrase

atacircta timp cacirct cheltuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să scadă

veniturile marginale din plasamentul lor

Formarea ratelor de dobacircndă la depozite ca element de cost bancar

Icircn prezent băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobacircnzii la depozite după

metoda ldquounbundled servicerdquo ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor

separat independent de politica comisioanelor la alte tipuri de servicii şi a dobacircnzilor la

credite Acesta metoda propune compunerea ratei după următoarea formula

unde

cd - costul depozitului de tip i icircntr-un moment de timp t

COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi - Cheltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite

Pentru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a

costurilor de gestiune aferente fiecărui tip de depozit ceea ce icircn condiţiile actuale este

destul de complicat

Există o altă metodă bazată pe calcularea ratei depozitului evaluacircndu-se cheltuielile

globale ale băncii cu dobacircnda Icircn condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a

cheltuielilor pentru fiecare sursă de mijloace financiare (ţinacircnd cont de rezervele minime

33

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

obligatorii defalcării icircn fondul de asigurare a depozitelor (daca acest fond exista) corelacircnd-

o cu rata de dobacircndă propusă la fiecare tip de depozit Suma acestor doi indicatori vor

determina costul real sumar de atragere a depozitelor care fiind raportat la volumul de

depozite va determina rata dobacircnzii pe o unitate monetară de depozit Ideea metodei

respective este bazata pe presupunerea ca nu exista cheltuieli asupra unui depozit separat ci

exista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase

Politica de formare a dobacircnzilor de bază pasive influenţează structural clientela

bancara şi depunerile bancare care la racircndul sau determina deciziile manageriale icircn

strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

Formarea ratei de bază a dobacircnzii la depozite este un capitol separat icircn strategia vitală a

băncii Dobacircnda la depozit trebuie va fi utilizată icircn primul racircnd pentru majorarea

profitabilităţii băncii şi păstrarea fezabilităţii ei mai apoi pentru atragerea clienţilor sau icircn

lupta concurenţială deoarece cu cat este mai mică marja icircntre rata dobacircnzii la credite şi rata

dobacircnzii la depozite cu atacirct mai sensibila este banca la modificările ratei dobacircnzii la

depozite pe piaţa

3 necesitatea de garantare a resurselor atrase

Resursele nedepozitate sunt garantate icircn conformitate cu cerinţele creditorului

Pentru creditele de la BNR acestea pot fi hacircrtiile de valoare de stat cu calitate icircnaltă pentru

creditele interbancare ndash activele eligibile pentru alte icircmprumuturi ndash icircn conformitate cu

normele impuse de autorităţi

Resursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii

3 GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

34

modificarea ratei dobacircnzii la depozite

diferenţa dintre rata dobacircnzii la depozite şi rata dobacircnzii la credite (marja bancară)

deciziile clienţilor referitor la mărimea şi tipul depozitului

volumul şi structura depozitului băncii

venitul băncii determinat de creşterea volumului depozitului şi creditului bancar

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Poziţii convergente

- interesul individual de protecţie pe care icircl reclamă orice depunător

- interesul băncilor de a-şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului

reputaţional

- interesul public privind icircncrederea icircn sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic

Sistemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici

- ca mod de funcţionare vom icircntacirclni

- structuri mutuale de acoperire a cheltuielilor aferente satisfacerii obligaţiilor băncilor

falimentare

- structuri formale bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop

- icircn funcţie de modul de administrare se diferenţiază

- fondurile administrate public

- fondurile administrate privat

- după caracterul contribuţiilor se disting

- fondurile obligatorii - fondurile facultative

Fondul de garantare a depozitelor a fost constituit ca persoană juridică

Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu Consiliul de

administrație al lui este compus din 6 membri

a) 3 membri propuși de Asociația Băncilor din Romacircnia

b) un membru propus de Ministerul Justiției

c) un membru propus de Ministerul Finanțelor

d) un membru fără drept de vot propus de Banca Naționala a Romacircniei

Participarea la constituirea resurselor financiare ale Fondului este obligatorie şi

vizează toate băncile inclusiv filialele acestora cu sediul icircn străinătate Fondul garantează icircn

limitele prevăzute de lege depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi exprimate icircn

monedă naţională sau străină icircn valoarea maximă actualizată cu anumite excepţii privind

cuprinderea icircn sistemul de garantare Faptul generator icircl constituie deschiderea procedurii

falimentului compensaţiile fiind plătite către deponenţii garantaţi icircn moneda naţională - leu

indiferent de moneda de constituire a depozitului icircn limita plafonului de garantare Baza de

calcul a contribuţiei o constituie soldul total icircn lei reprezentacircnd depozitele garantate icircn lei şi

icircn valută convertibilă aflate icircn evidenţa băncilor Pentru instituţiile de credit care se

angrenează icircn politici riscante şi nesănătoase Fondul este autorizat să majoreze contribuţia

anuală

35

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

4 PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

Realităţile lumii contemporane marcate de proliferarea unor fenomene de genul

crimei organizate traficului de droguri şi de persoane au impus sistemelor bancare

necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de ldquospălare a banilorrdquo

denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformare a fondurilor obţinute ilicit icircn

disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală

Banca Naţională a Romacircniei a emis o serie de norme privind standardele de

cunoaştere a clientelei care au drept scop diminuarea riscului reputaţional operaţional de

credit de lichiditate şi de conformare la cerinţele legii precum şi protejarea siguranţei şi

stabilităţii băncilor şi prin aceasta a integrităţii sistemului bancar

Programele de prevenire şi combatere a operaţiunilor de spălare a banilor trebuie să

aibă icircn vedere toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale

clienţilor cuprinzacircnd fără a fi limitative

- deschiderea de conturi curente de depozit de economii de credit de card

- deschiderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare

- icircnchirierea de casete de siguranţă

- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare valută

metale şi pietre preţioase

- operaţiunile cu numerar care depăşesc 100000 lei pentru persoanele fizice

- viramente pentru persoanele fizice de 200000 lei şi pentru persoanele juridice icircn

valoare de 300000 lei

Programele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă

- o politică de acceptare a clientului

- proceduri de identificare a clientului şi de icircncadrare a acestuia icircn categoria de

clientelă corespunzătoare

- modalităţi de icircntocmire şi păstrare a documentațiilor corespunzătoare

- monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi icircn scopul detectării tranzacţiilor

suspecte şi procedura de raportare a acestora

- modalităţi de abordare a tranzacţiilor icircn şisau din jurisdicţiile icircn care nu există

reglementări corespunzătoare icircn domeniul prevenirii spălării banilor

- proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor

elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora

36

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

- programe de pregătire a personalului icircn domeniul cunoaşterii clientelei

Tipul de operaţiuni supuse obligației de obligaţiei de a fi raportate vezi icircn legea ldquoCu

privire la prevenirea şi combaterea spălării banilorrdquo

37

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

VII Gestiunea activelor băncilor comerciale

1 Necesitatea gestiunii activelor

2 Gestiunea activelor după calitate

3 Strategii de gestiune a activelor

1 Necesitatea gestiunii activelor

Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor aparținacircnd băncii care generează

profit şi asigură realizarea scopului general al gestiunii bancare totodată activele sunt cele

care generează cel mai mare risc pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi

prudentă

Necesitatea gestionării activelor reiese din analiza caracteristicilor principale aferente

lor după cum urmează

1) Structura activelor trebuie să corespundă legislaţiei icircn vigoare Sub acest aspect se va

gestiona adecvarea activelor faţă de normele de lichiditate provizioanelor faţă de risc a

necesităţilor pentru acoperirea riscului ratei dobacircnzii

2) Activele trebuie să corespundă cerinţelor de lichiditate a băncii ndash banca icircşi va menţine

activele lichide icircn cantităţi estimate de ea icircn conformitate cu politica şi strategia de

dezvoltare

3) Activele trebuie să fie profitabile căci ele sunt unica sursă de profit a băncii Profitul

reprezintă nu numai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii

4) Activele trebuie să fie sigure ndash creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc Scopul

gestiunii activelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat

de bancă banca nu se va implica icircn active mai riscante

Necesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi

sensibilitatea la rata dobacircnzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de

dobacircndă pe piaţă

Activele bancare ndash disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea

normală a băncii

Necesitatea gestiunii activelor

38

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Generează profit ndash conduce la creşterea profitabilităţii şi icircndeplinirea scopului

managementului bancar

Generează riscuri ndash prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor

provocate de riscuri sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor Gestiunea

performantă a activelor va tinde să găsească punctul optim dintre profitabilitate şi

risc

Activele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de

autorităţile monetare Gestiunea corectă icircn această direcţie va diminua cheltuielile

bancare excepţionale privind amenzile precum şi diminuarea costurilor posibile

provocate de supraevaluarea posibilităţilor bancare icircn unele activităţi

Necesitatea de lichidităţi ndash impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea

ce conduce la diminuarea cheltuielilor privind procurarea resurselor icircn mod de

urgenţă sau reducerea profitului din neinvestirea excedentului de lichiditate

Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a

activelor cu termenii de scadenţă a pasivelor Necorelarea activelor şi pasivelor

după termenul de scadenţă generează probleme cu lipsa de lichiditate sau costuri

icircnalte din fluctuarea ratelor dobacircnzii

2 Gestiunea activelor după calitate

Activele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri gestiunea acestora rezolvă

scopul esenţial al gestiunii bancare şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea

riscurilor Structura activelor reprezintă raportul diverselor structuri calitative de active la

total active bilanţiere

Portofoliul activelor unei bănci comerciale este structurat icircn patru categorii mari

Numerar icircn bancă

Portofoliul investiţional

Portofoliul de credite

Clădiri mijloace fixe şi alte imobilizări

Normele juridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două

căi

a) Stabilind limitele privind investirea unei părţi din resursele bancare pentru diferitele

operaţiuni active Majoritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere

39

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

şi la termen Iată de ce condiţia primordială icircn vederea plasării corecte a patrimoniului

băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin a retragerilor de capital

b) Existenţa resurselor creditare adecvate pentru satisfacerea cererilor de icircmprumut Se

ştie că creditul este operaţiunea cea mai profitabilă a băncii Neputinţa ei de-a oferi

un credit icircn condiţii avantajoase va trezi auspicii din partea clienţilor ceea ce poate

duce la iscarea unor probleme şi icircn fine la icircncetarea existenţii ei

Calitatea activelor bancare constă icircn

A Structura activelor

B Diversificarea activelor

C Profitabilitatea activelor

D Lichiditatea activelor

E Riscul activelor

A Activele pot fi structurate icircn

Active monetare (bani)

Portofoliul titlurilor de valoare

Portofoliul de credite

Imobilizări (clădiri mijloace fixe)

Determinacircnd ponderea fiecărui component icircn structură băncile icircşi aranjează structura

activelor icircn conformitate cu strategia şi scopul urmărit Pentru a-şi atinge scopul de

maximizare a profitului băncile tind să majoreze ponderea activelor generatoare de

profit icircn total active Acest proces poate condiţiona

Diminuarea ponderii activelor lichide ndash lipsuri temporare de lichidităţi ce duc la

creşterea cheltuielilor prin procurarea urgentă a resurselor

Diminuarea investiţiilor icircn imobilizări ndash pierderea clientelei deoarece se face pe

baza icircnchiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor

informatice existente

Structura ideală a activelor ar fi

Active monetare ndash 10

Portofoliul titlurilor de valoare ndash 30

Credite ndash 50

40

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Factorii externi ce influenţează structura activelor

o Nivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetare

o Dezvoltarea pieţei capitalului

o Limitele impuse de către actele de reglementare

o Starea generală de dezvoltare a ţării

Factorii interni ce influenţează structura activelor

o Strategia de dezvoltare a băncii

o Diminuarea bancară şi a unităţilor teritoriale

o Capitalul bancar CNTAPR ge 12 (CNT - Capitalul Normativ Total APR -

Active Ponderate la Risc)

De mărimea CNT depinde volumul APR O bancă cu CNT mai mare poate să-şi

permită investiţii icircn portofoliu de credite imobilizări sau HV (titluri de valoare) corporative

icircn volum mai mare Băncile cu CNT scăzut icircşi vor menţine volumul Activelor riscante mic

prin ponderea icircnaltă a Activelor monetare şi HV de stat

Criteriile de diversificare a activelor

Tip de investiţii

Tip de profit generat

Termen de scadenţă

Ramura

Debitor

B Diversificarea Activelor

Dacă portofoliul de active a Băncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă

să-şi diminueze profiturile icircn caz cacircnd situaţia economică icircn ţară defavorizează cererea la

tipul de investiţie preferat de bancă

Totodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit aşa ca banca să fie

prezentă pe fiecare segment al pieţii produselor bancare

Diversificarea se face după

Ramura prioritară de investiţii

Client (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului)

După termenul de scadenţă a activelor (ajută la reinvestirea lor şi permite

depăşirea riscului de lichiditate şi al ratei dobacircnzii)41

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

C Profitabilitatea activelor bancare

Activele bancare pot fi

Neprofitabile

Profitabile

Coeficientul de fiabilitate (K1) arată capacitatea băncii de a genera profit icircn viitor

Dacă coeficientul este icircn creştere atunci fiabilitatea băncii e icircn normă

K1= (Active profitActive totale)100

Venit (profit) generat de Active

Venit din dobacircnzi

Venit neaferent dobacircnzilor ndash realizat din dividend sau diferenţa de cost a

activelor

Gestiunea activelor se ocupă de venitul din dobacircnzi Pentru a analiza avem coeficienţii

Marja bancară absolută = Venit dob ndash Chelt dob

Marja bancară relativă = ((Venit dobActprof) ndash (CheltdobResatrase))100

Marja netă din dobicircnzi = ((Venit dob ndash Chelt dob)Active profitab) 100

Dacă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează banca pierde din valoarea

capitalului

Maximizarea profitabilităţii

Majorarea volumului de active profitabile

Diminuarea cheltuielilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Majorarea icircncasărilor din dobacircnzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile

Diminuarea cuantumului de resurse atrase

Majorarea profitului băncii din dobacircnzi se face pe seama majorării cantităţii de active

profitabile a ratelor dobacircnzii la activele existente cicirct şi la influenţa a ambilor factori Cea

42

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

mai mare pondere icircn profitul majorat o are majorarea ce ţine de creşterea ratelor dobacircnzii

deoarece banca nu-şi poate permite majorarea cantităţii activelor profitabile la nesfacircrșit

D Lichiditatea activelor

Activele lichide sunt compuse din

1 rezerva curentă (de bază) ce constituie 12-14 din total active şi e formată din

numerar

banii din cont la BNR

2 rezerva secundară e formată din

HV de stat

Credite icircn proces de recuperare

Banca icircşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinacircnd

cuantumul de rezervă de bază şi suplimentară icircn funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de

plăţi de efectuat planificat Banca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar

şi după structură

E Riscul activelor

Toate activele bancare şi plasamentele generează risc banca evaluează gradul de risc

a activelor sale şi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare

a pierderilor posibile

Pentru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc banca icircmparte activele

icircn categorii mari

1 Lichidităţile băncii HV de stat

2 Creditele acordate de bancă sub garanţia statului avacircndu-se ca gaj HV Stat (credite

acordate băncilor) sau metale preţioase

3 credite acordate persoanelor fizice şi juridice de calitate icircnaltă avacircnd ca gaj active

eligibile (de calitate icircnaltă lichide nu-şi pierd din valoare)

4 Credite de o calitate mai joasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau

gajul e icircn deteriorare

5 active de o calitate foarte joasă credite problematice mijloace fixe

43

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Active riscanteCapital propriu

Dacă ponderea activelor riscante icircn capital propriu este

le 5 banca are un rating foarte puternic ( 1 )

5 ndash 15 - rating bun ( 2 )

15 ndash 30 - rating slab ( 3 )

30 ndash 50 - rating foarte slab (4)

ge 50 - faliment ( 5 )

3 Strategii de gestiune a activelor

Există 3 strategii de gestiune a activelor

1 Metoda fondurilor comune

Toate resursele bancare sunt considerate echivalente după cost şi posibilitatea de

investire a lor de aceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi adică toate resursele

atrase indiferent de tipul lor formează fond comun de finanţare Icircn proces de finanţare există

2 priorităţi

Prioritatea reglementară ndash icircn proces de formare a activelor icircn primul racircnd se

formează şi se menţin cele cerute de legislaţie

Prioritatea proprie ndash este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de

dezvoltare a băncii se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite

aspecte

Avantajele acestei strategii constituie

Uşurinţa icircn implementare

Simplitatea relativă

1 0 Q

2 10 Q

3 20 Q

4 50 Q

5 100 Q

sum Active riscante

44

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Structura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi

strategiei interne a băncii privind priorităţile de finanţare a activelor

Dezavantajele acestei strategii constituie

Imposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare icircn active echivalente după

cost deoarece se ia icircn consideraţie costul mediu al resurselor atrase Banca nu

poate analiza veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate

avea active care au un cost mai mic decacirct resursele procurate pentru finanţarea

lor sau poate refuza proiecte profitabile dar neobservate icircn urma stabilirii

preţului mediu la resurse atrase

Pot apărea dezechilibre icircn lichiditate ndash unificarea resurselor după termen de

scadenţă pot conduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor

care generează probleme cu lichiditatea şi expune banca la riscul ratei de

dobacircndă

2 Strategia de alocare a resurselor

Această strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor

echivalente după cost şi termen de scadenţă Icircn baza acestei strategii structura activelor

depinde structura resurselor atrase

Rezerve primare Depozite curente

Rezerve secundare Depozite de economii

Credite Depozite la termen

Portof HV Capital propriu Imobilizări

Avantajele acestei strategii constituie

Corelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă

problema lichidităţii)

Dezavantajele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse

45

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Ipoteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire Icircn

ideal banca iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea

caută resurse de unde icircl va finanţa

Această metodă creează excedent de lichiditate şi generează diminuarea

profitabilităţii băncii

3 Metoda modelării matematice

Prin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent Ea porneşte de la

profitabilitatea băncii totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau

asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă

Metoda liniară

Active lichide Portof HV Portof credite Imobilizări

Rez Prim Rez Sec PHVS PHC Clădiri Invest imobile

P = X1Rp + X2 Rs + X3 PHVS + X4 PHC + X5 PC + X6Clăd + X7 Anerecuper

Dezavantajele acestei strategii constituie

Posibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare ţinicircnd cont de

structura optimă

Complexitatea calculelor necesare

46

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

VIII Gestiunea activităţii creditare

1 Politica de creditare ca element de gestiune a activităţii de credit

2 Gestiunea calităţii portofoliului de credit

3 Gestiunea riscului de creditare

4 Iniţierea procesului de creditare şi analiza credibilităţii clientului

1 Politica de creditare poate fi privată sub 2 aspecte

1 La nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de Banca Centrală icircntr-o ţară

care urmăreşte asigurarea unui echilibru economic prin intermediul creditului şi a

instrumentelor specifice lui La modul general vizează stabilirea direcţiilor prioritare de

creditare formele creditelor specifice pentru o ţară dată Icircn acest context promovarea

politicii de creditare se face la modul particular fiecare banca formacircndu-și politica de credit

individuală

2 Sub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii icircn

domeniul formării şi gestionării portofoliilor sale de credit

Politica de creditare reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii Ea

cuprinde elemente esenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată modul de

selectare a acestor credite şi gestiunea lor icircn scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii

băncii

Elementele politicii rezonabile de creditare

1) Scopul reieșind din modul icircn care se formează portofoliul de credite

2) Atribuţiile angajaţilor băncii icircn vederea acordării creditelor

3) Obligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de transmitere a informațiilor icircn

vederea gestiunii creditelor eliberate

4) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de

evaluare a credibilităţii clienţilor icircn vederea luării deciziei cu privire la acordarea

creditelor

5) Documentaţia internă care necesită să fie elaborată pentru acordarea fiecărui credit

icircn parte (lista documentelor aflate icircn pachetul de credite a unui client)

47

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

6) Obligațiile pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate icircn dosarul de creditare

Se mai prevăd şi obligaţiunile angajaţilor băncii cu privire la monitorizarea

creditelor

7) Modalităţi de asigurare a credibilităţii drepturile colaboratorilor icircn vederea

evaluării gajului şi primirii deciziei despre oportunităţile lui

8) Descrierea politicii de stabilire a dobacircnzilor la credite icircn dependenţă de fiecare

credit acordat

9) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice modul de vacircnzare a

gajului icircn scopul acoperirii pierderilor din creditele nerambursate

Funcţiile politicii de creditare

1 Funcţiile de ordin general care presupun

funcţia de control ndash de verificare apriori şi posteriore a proceselor de creditare

funcţia comercială ndash de formare a unui cadru de icircncasări a veniturilor icircn urma

activităţii de creditare

funcţia de stimulare ndash prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de

dezvoltare a mecanismelor specifice de creditare

2 Funcţiile specifice

optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice icircn domeniul

creditării

reformularea activelor de credit icircn urma experienței băncii icircn domeniul dat

Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi

principii de ordin general

a) baza ştiinţifică a politicii de creditare

b) optimalitate ndash structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată

c) eficacitate ndash trebuie să fie efectivă utilizabilă

d) unitate ndash toate elementele politicii de credit să se afle icircntr-o intercorelaţie stracircnsă

principii specifice

a rentabilitate ndash fiecare credit trebuie să fie rentabil

b profitabilitate ndash tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri

c siguranţa ndash existenţa unui risc minim

48

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

2 Portofoliul creditelor reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment

dat de timp

Calitatea portofoliului creditelor se stabileşte după următorele criterii

1 structură

2 lichiditate (termen de scadenţă)

3 gradul de utilizare

4 profitabilitate

5 stabilitate

După structură portofoliul creditelor se descompune icircn

1) după tipul de debitori

- credite acordate persoanelor fizice

- credite acordate persoanelor juridice

2) după tipul de credit ndash (ipotecare de consum) după scopuri determinarea gradului de

bonitate al fiecărui tip de credit pentru bancă Din experienţa anilor precedenţi banca

stabileşte ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea

pentru a stimula creşterea volumului acestor credite icircn portofoliu

3) după tipuri de ramuri creditate ndash credite acordate persoanelor juridice care se icircmpart

icircn subgrupe după ramuri (industriale comerţ agricultură) Se va determina tipul de

credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat

După lichiditate ndash lichiditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de

revocare Portofoliul de credite se grupează icircn trei subgrupe

- termen scurt (pacircnă la 1 an)

- termen mediu (1 ndash 5)

- termen lung (5 şi mai mult)

Dacă o bancă decide să menţină portofoliul creditelor lichid ea va majora ponderea

creditelor pe termen scurt Dacă banca are alte posibilităţi de majorare a lichidităţii ea va

menţine icircn portofoliu icircntr-un volum mai mare creditele pe termen mediu şi lung Creditele pe

termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă din aceste considerente banca optează spre

o pondere majoră pentru creditele pe termen scurt şi mediu

49

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

După gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate

Majorarea ponderii creditelor icircn total active este benefică pentru bancă căci duce la

majorarea profitului ei

După profitabilitate ndash rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului de credite duce la

icircndeplinirea scopului gestiunii bancare Portofoliul de credite se studiază după gradul de

profitabilitate conform următorilor indicatori

Icircncasări din dobacircndă ndash plăţi din dob ndash cheltuielile creditelor neperformantePn = ----------------------------------------------------------------------------- 100

Profitul aferent creditelor

- determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat toate tipurile de credite sunt

echivalate ndash se recomandă să se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de

credite Există problema stabilirii profitabilităţii asociată fiecărui tip de credit şi anume

stabilirea resurselor care finanțează aceste credite

- banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit icircn parte

incas din dob ndash plăţi din dob ndash ch operaţionalePfcr = ------------------------------------------------------------

Suma creditelor

După stabilitate - portofoliul creditelor se analizează şi după gradul de expunere la risc

(banca va diviza creditele icircn 5 subgrupe mari)

- standard 0

- icircn observație 005

- substandard 02

- icircndoielnic 05

- pierdere 1

Icircn vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de

credit icircn total portofoliu

50

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii

1 Formare portofoliului investiţional

2 strategii de formare şi dirijare a portofoliului investiţional a băncii

3 Căi de optimizare a portofoliului investiţional

1 Portofoliu investiţional al unei băncii reprezintă totalitatea titlurilor de valoare deţinute cu drept de proprietate de bancă la un moment dat de timp Funcţiile portofoliului investiţional1 Influenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor

acestui portofoliu2 Optimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de echilibru ndash icircn cazul formării corecte a

portofoliului el poate genera profituri atunci cacircnd portofoliul de credite nu este destul de rentabil compensacircndu-se neicircncasările de profituri

3 Unele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilor creditare)

4 Diversificarea riscurilor bancare după criterii geografice5 Menţinerea lichidităţii băncii icircn comparaţie cu portofoliul de credite portofoliul

investiţional este şi profitabil şi are o lichiditate relativă ridicată6 Asigură flexibilitatea bilanţului bancar ce permite gestiunii bancar să gestioneze GAP-ul7 Micşorarea impozitului pe profit8 Crearea posibilităţilor de icircmbunătăţire a activelor

Portofoliul investiţional se formează după următorii principii Asigură realizarea strategiei investiţionale Corespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din

care el a fost format Corelarea portofoliului după profit şi risc Optimizarea raportului icircntre profitabilitatea şi lichiditatea icircn funcţie de ce active

deţine banca icircn portofoliul global ea poate să-şi permită la diferite momente de timp diferite criterii de lichiditate

Factorii care influenţează formarea portofoliuluio Strategia globală a bănciio Existenţa unor pieţe secundare stabileo Lichiditatea valorilor mobiliareo Profitabilitateao Expunerea le risco Impozitareao Existenţa asigurării

2 O bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

51

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

o dreptul de proprietate (acţiuni)o dreptul de credit (obligaţiuni)

- corporative- de stat (municipale şi de stat)

b) după termen de scadenţăo fără termen de scadenţă (acţiuni) o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)

- mai mare de 1 an (piaţa monetară)- mai mic de 1 an (piaţa de capital)

c) după profitabilitateo cu profit fix (obligațiuni) o cu profit variabil (acţiuni)

După termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu1 portofoliu structurat ndash toate elementele din el sunt alese icircn aşa mod icircncacirct să fie icircmpărţite

pe scadenţe egaleAvantaje

este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată

este corelat după gradul de lichiditate şi profitabilitate Dezavantaje

este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu icircn cazul necesităţii urgente de lichiditate acest portofoliu nu poate salva banca

2 strategia menţinerii lichidităţii ndash toate investiţiile bancare icircn valori mobiliare se vor structura după scadenţă icircn 2 ani de zile Necesită o atenţie deosebită pentru gestiunea bancar icircn vederea căutării permanente a posibilităţilor de plasamenteAvantaje

lichiditate icircnaltă Dezavantaje

profitabilitatea joasă căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atacirct de profitabile ca

acelea vechi)3 strategia opusă ndash portofoliul cu o scadenţă icircndelungată Toate valorile mobiliare aflate icircn

bancă au un termen de scadenţă mare Avantaje

profitabilitate considerabilă Dezavantaje

lichiditate joasă un termen de scadenţă icircndelungat presupune şi riscuri mai mari

4 strategia extremităţii ndash presupune ţinerea valorilor mobiliare icircn portofoliu cu termenul de scadenţă scurt sau lung

Avantaje la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie icircntre lichiditate şi

profitabilitate Dezavantaj

52

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

necesită o gestiune foarte prudentă care constă icircn menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare cu o lichiditate icircnaltă

5 strategia portofoliului agresiv ndash portofoliul de profitabilitate maximă se formează icircn baza curbei de randament Conform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobacircnzii pe viitor Dacă curba este icircn creştere portofoliu investiţional va avea scadenţe lungi Dacă curba are icircnclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici

Avantaje profitabilitate icircnaltă

Dezavantaj risc foarte mare necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii

După profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi1) portofoliu echilibrat ndash cacircnd se urmăresc icircncasarea profiturilor regulate fără a atrage

atenţia la majorarea lor şi eliminarea riscurilor ndash va genera profituri icircn permanenţă2) portofoliu prudent ndash fără a se orienta la profitabilitate icircn schimbul unui risc minim3) portofoliu agresiv ndash presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime

angajacircndu-se icircn plasamente riscante4) portofoliu speculativ ndash obţinerea de profituri imediate icircn urma jocurilor la bursă

3 Icircn cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate Formarea unui portofoliu investiţional icircn care aceşti 2 criterii ar fi corelaţi adică profit maxim la risc minim este varianta optimizării structurii portofoliului Icircn conformitate cu strategia bancară icircn vederea activităţii investiţionale a băncii optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pachete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite

considerenteb) formarea unor pachete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar majoritar cu drept de

decizie icircn anumite icircntreprinderic) diversificarea portofoliului icircn concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel icircncacirct

să se echilibreze posibilităţile de cacircștig şi pierderi din activitatea globală a băncii Icircn acest caz un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime ci unul care compensă riscurile altor active bancare inclusiv portofoliu de credite

53

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

X Gestiunea activităţii extrabilanţiere

1 Tipurile activităţii extrabilanţiere

2 Riscurile icircn activităţi extrabilanţiere Rolul activităţii extrabilanţiere

1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar Operaţiunile extrabilanţiere sunt2 Specifice instituțiilor de credit ndash ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte

instituţii pe piaţa financiară2 ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital

Operaţiuni extrabilanţiere sunt1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de ratingCategoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt1048766 creditele ipotecare1048766 creditele de consum1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor1048766 creanţele asupra clientelei1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii 4

1

Ra1 2 3 Ra2

INVESTITORII

Rp

Titlurizarea se efectuează icircn următoarele etape

1 banca selectează o cantitate de active superioare după calitate2 icircn volumul acestor active banca emite valori mobiliare de credit3 valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi

54

DEBIT BANCA INVESTIŢII ACTIVE

VALORI MOBILIARE

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

4 acumulacircnd sume din vacircnzarea valorilor mobiliare banca investeşte icircn alte activităţi Icircn calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare care au gaj performant Avantajele

1) conferă o flexibilitate a bilanţului permițacircnd restructurarea lui icircn funcţie de anumite scopuri ale băncii

2) acordă posibilitatea de investirea icircn active diversificabile3) posibilităţi de creştere a profitului4) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital

Acest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru gestiunea bancară se va urmări ca Ra1 (la creditele gajate) = Ra2 (la noile investiţii) mai mult

ca atacirct se va urmări ca Ra1 să fie mai mic ca Ra2 pentru aceasta banca va depune anumite eforturi de marketing

posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobacircnzii la ele necesită la fel competențe specifice Se va urmări Ra1 mai mare ca Rp există posibilitatea că obligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decacirct activele gajate

2 vacircnzarea creditelor ndash ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii icircn cofinanţarea unor credite

Vacircnzarea creditelor se face prin două moduri a) Vacircnzarea creditelor icircn suma totală b) Vacircnzarea fracţionată Avantajele

1) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite2) conferirea lichidităţii unor credite cu scadenţe icircnalte3) implicarea altor bănci icircn acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor

Băncile care cumpără credite sunt cointeresate s-o facă din următoarele motive au acces la creditarea unor corporaţii pe care icircn mod normal nu le puteau avea

pe piaţa bancară deoarece creditele ce se vacircnd sunt de o calitate icircnaltă băncile cumpărătoare

primesc posibilitatea de icircmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite posibilităţi de a diversifica portofoliul de credite după aspectul de ramură

teritoriu3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane Avantajele

1) comisioanele percepute fără a implica activele bancare2) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare3) icircn cazul cunoaşterii situației financiare a debitorului probabilitatea de achitare a

creditului icircn locul lui este minimă nu implică resurse bancare O scrisoare de garanţie are 3 elemente componente

BANII

55

BENEFICIAR (debitor)

BANCA

CREDITOR

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Emisiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision calculat ca procent din valoarea creditului garantat icircnsă scrisorile nu se vor vinde icircn caz cacircnd riscul asociat lor este mai mare decacirct comisionul perceput

2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc

1 riscul de credit ndash riscul că o parte din activele care au servit drept gaj pentru valori mobiliare emise de bancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse suplimentare pentru răscumpărarea obligaţiunilor sale

2 riscul ratei dobacircnzii ndash riscul necorespunderii dobacircnzilor la activele vacircndute obligaţiunilor emise şi noilor investiţii

3 riscul rambursării anticipate ndash riscul că activele care au fost gajate se vor rambursa icircnainte de scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atacirct de profitabil

Ca dezavantaj pentru această operaţiune este că banca gajează activele de calitate icircnaltă procuracircnd active mai profitabile dar şi mai riscante Titlurizarea poate icircnrăutăţi portofoliul de active şi necesită o cantitate de capital propriu mai mare Operaţiunile de vacircnzare a creditelor includ următoarele riscuri

1 riscul de credit ndash (riscul de nerambursare) atunci cacircnd banca va fi nevoită să ramburseze băncii cumpărătoare banii din capitalul propriu

2 banca vacircnzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului icircnrăutăţind calitatea portofoliului de credite ndash poate apărea necesitatea formării unui volum de provizioane mai mare şi a extragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie

3 riscul ratei dobacircnzii ndash banca nu va putea cumpăra active tot atacirct de profitabil ca şi creditele vacircndute

Riscurile asociate scrisorii de garanţie1 riscul de credit ndash icircn caz cacircnd banca va fi obligată să ramburseze creditul icircn locul

debitorului Icircn această situaţie apare riscul lipsei de lichiditate2 riscul ratei dobacircnzii ndashbanca obligată la rambursarea nu doar creditului dar şi a

dobacircnzii la credit Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor

deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul de creditare banca va evalua foarte atent solvabilitatea debitorilor atacirct existenţi (icircn cazul titlurizării şi a vacircnzării creditelor) cacirct şi cei potenţiali (scrisoarea de garanţie)

extrapolarea scrisorilor de garanţie după regiune şi funcționarea lor ca valoare analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobacircnzii pentru a evita riscul ratei dobacircnzii

icircn cazul titlurizării şi vacircnzării creditelor operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate icircn cazul operaţiunilor

extrabilanţiere pentru a evita alte riscuri asociate riscului de creditare şi ratei dobacircnzii Aceasta icircn special ţine de riscul lipsei de lichiditate De exemplu icircn momentul calculării necesarul de resurse lichide banca va ţine cont şi de scrisorile de garanţie emise pentru a fi protejată icircn cazul necesităţii de achitare a creditului icircn locul persoanei garantate

56

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

XI Analiza activităţii bancare

1 Metode de analiză bancară

2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bancare

3 Analiza performanţelor bancare

1 Analiza activităţii bancare este necesară pentru a evalua variantele de activitate a băncii icircn prezent şi viitor adecvarea situaţiilor financiare a băncii realităţilor economice şi a normelor impuse de către autorităţile de supraveghere Analiza activităţii bancare se efectuează icircn urma controalelor permanente interne precum şi a controalelor externe (auditul intern şi auditul extern) Deoarece modalităţile de analiză a activităţii bancare efectuate de organele din exterior sunt icircn competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită icircn cadrul auditului bancar o are auditul intern Principiile auditului intern1 analiza activităţii bancare trebuie să fie neicircntreruptă şi extemporală2 totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii privind

strategiile de dezvoltare a băncii3 structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii

băncii astfel icircncacirct concluziile formulate icircn rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unor decizii despre organizarea băncii pe viitor

Modalităţile auditului interno metoda statică ndash presupune calcularea anumitor coeficienți icircn rezultatul activităţii bancare

la un moment dat de timpo metoda dinamică ndash compararea coeficienţilor calculat icircn termen şi formularea unor

concluzii despre evoluţia lor Ambele metode utilizează mecanisme matematico-statistice banca fiind liberă să determină singură cantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi Icircn prezent este foarte răspacircndită o metodă a analizei activităţii bancare ndash modelarea şi simularea proceselor petrecute icircn bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar Analiza activităţii economice se desfăşoară icircn următoarele etape

Etapa analizată Conţinutul analizei Metoda utilizatăStructura bilanţului

bancarStructura prealabilă a bilanţului bancar pe grupe de active şi pasive a raportului financiar pe grupe de venituri şi cheltuieli

Metoda grupărilor

Controlul Verificarea corectitudini grupărilor efectuate atacirct pe categorii cacirct şi pe volum selectarea datelor grupate după criterii specifici (scadenţa etc)

Metoda comparării

Calculele Calculul indicatorilor sub formă Metoda coeficienţilor

57

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

absolută şi relativă metoda statisticăRezumarea Amplasarea indicatorilor icircn

diagrame şi tabele pentru a putea concluziona despre evoluţia lor

Metoda diagramelor

2 Analiza financiară presupune analiza profitului bancar deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu

Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit

Sub incidenţa gestiunii bancare se află veniturile şi cheltuielile Banca poate să-şi majoreze profitul prin majorarea veniturilor şi diminuarea cheltuielilor 31 Veniturile sunt icircmpărţite după mai multe criterii

după sursa de apariţie - venituri provenite din dobacircnzi - venituri non-dobacircndă

după provenienţa din posturile de bilanţ- venituri provenite din portofoliul de credite- venituri provenite din portofoliul investiţional- venituri provenite din taxe şi comisioane- alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs

valutar) după caracterul veniturilor

- venituri cu caracter permanent ndash aduse de portofoliu de credite investiţional şi comisioane

- venituri cu caracter aliatorii ndash venituri din vacircnzarea gajului diferenţe de curs valutar

Analiza veniturilor bancare se face după următorii criterii1 după volum ndash este benefic creşterea volumului de venituri icircn dinamică indiferent de

structura lui2 după structură ndash se analizează structura veniturilor icircn volum total determinacircndu-se

tipurile de active cele mai rentabile pentru bancă3 icircn dinamică ndash evoluţia activelor atacirct icircn volum cacirct şi icircn structură4 analiza factorială ndash factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor

Factorii de influență asupra mărimii veniturilor endogeni exogeni (situaţia economică icircn ţară politică macroeconomică) nu se află sub

influenţa gestiunii bancar de aceea icircn cadrul analizei posibilităţilor de creştere a veniturilor se modelează 2 factori cu caracter intern - posibilitatea creşterii volumului activelor profitabile

- posibilitatea creşterii ratei dobacircnzii la activele existente Concluzii deduse

1) modelul factorial poate determina ce parametri şi-n ce măsură influenţează asupra profitului bancar

2) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de posibilităţi de creştere a ratelor dobacircnzii la activele bancare

58

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

3) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active icircn total portofoliu ndash astfel icircncacirct activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare

32 Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar de aceea analizei lor li se va acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii1 după sursa de provenienţă

cheltuieli cu dobacircndă (dobacircnda este considerabilă icircn total cheltuieli bancare) cheltuieli non-dobacircndă

2 după structura bilanţului cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor cheltuieli privind gestiunea portofoliului hacircrtiilor de valoare cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

- cheltuieli cu salarile- cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe- alte cheltuieli de gospodărire

alte cheltuieli bancare- penalităţile achitate de bancă- diferenţele negative de curs valutar- plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei

Cheltuielile se analizează după structură pondere prin analiza statică şi dinamică precum şi factorială După structură cheltuielile se analizează pe grupuri icircn dinamică tendinţa pozitivă este micşorarea volumului de cheltuieli Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu dobacircnzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobacircnda Se presupune că asupra cheltuielilor cu dobacircnda influenţează 2 factori

1 volumul resurselor bonificate cu dobacircndă2 rata dobacircnzii plătită la aceste resurse

Modif Ch = (Vp(t1) ndash Vp(t0)) rdp Modif Ch = (rd(t1) ndash rd(t0))Vp(t1) ModifCh = modifVp rdp + modifrd Vp(t1)

Ch cu dobrd p= ------------------- 100

total res atrase

incasări din dobacircndărd Ac= -------------------------

Active profitabile

4 Performanţele bancare ndash sumă de indicatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit formularea unor concluzii comune autorităţilor de pe piaţă

59

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

Indicatorii de performanţă sunt de două tipuri1 indicatorii calculaţi icircn baza datelor interne a băncii (coef de profitabilitate)2 indicatorii numiţi bdquosemnalul prdquo ndash ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară Aceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului icircn bancă PER ndash posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de bani sub formă de curs PER-ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine icircn consideraţie cursul şi profitabilitatea băncii fiind lipsită de influenţa politicii de dividend PER-ul poate fi calculat de orice investitor al băncii nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la bancă Rating-urile bancare Sunt de două categorii

Indicatori de rentabilitate Pf net

ROE (Rentb Capital) = ---------------- 100

Cap propriu

Determină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creacircnd posibilităţi de comparaţie icircntre mai multe bănci cu diferite grade de capitalizare Este normal pentru o bancă ca ROE icircn dinamică să crească

Pf netRAO = ------------------- 100

Active

Determină rentabilitatea activelor bancare tendinţa de creştere a lui demonstrează o evoluţie progresivă pentru bancă Pentru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii mai multor bănci din diferite sisteme de impozitare icircn loc de profit net se va utiliza profitul brut

Icircn unele cazuri icircn ROA se pot utiliza doar activele profitabile

Profitul brutGradul de utilizare a activelor curente = ---------------------

Activele curente Profitul netRata profitului brut = -------------------- Venitul din exploatare

Indicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente Active Gradul de icircndatorare (Gicirc) = -----------------

Capitalul propriu

- cacircte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu

ROE = rata pf brut gradul de icircndatorare gradul de utilizare a activ curente

Toţi indicatorii de performanţă ai băncii au fost sistematizaţi icircn modelul DUPONT ndash descompunerea indicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel icircncacirct să se poată lua decizia asupra factorilor ce influenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare

60

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

XII Strategia şi planificarea bancară

1 Strategia bancară

2 Planificarea bancară

3 Determinarea politicii generale de acţiune a băncii

1 Strategia unei bănci ndash ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă icircn vederea realizării sarcinilor importante ale băncii atacirct icircn diverse domenii cacirct şi la modul general Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi modalitatea de al atinge icircn perspectivă Principiile strategiei bancare

Prudenţa activităţii bancare Interconexiunea dintre personalul bancar posibilităţile tehnice ale băncii şi

posibilităţile comerciale Strategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii ceracircnd

aplicarea la maximum a tuturor elementelor managementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţin reale Icircn caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine

Din punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii sunt cunoscute 3 tipuri de strategii

- Strategia de cucerire (expansivă) ndash formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse icircn vederea creşterii profitabilităţii

- Strategia de repliere - banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea sa spre scăderea expansiunii sau restructurarea serviciilor oferite

- Strategia de consolidare - banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale pentru a o menţine

Icircn vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri1 determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acestor scopuri cu

cerinţele pieţii şi realitatea economică icircn teritoriul pe care activează2 determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile

propuse identificare instrumentelor icircn cadrul acestor mecanisme necesare a fi utilizate

3 determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al gestiunii bancare care va fi implicat icircn realizarea strategiei date

4 elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment icircn concordanţă cu scopurile trasate

Strategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii elaborarea şi implementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afectează integral tot personalul Elaborarea strategiei nu este posibilă decacirct icircn urma analizei interne riguroase a activităţii bancare Această analiză icircn elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii estimarea realistă a stării actuale financiare

61

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

depistarea şi analiza situaţiilor de risc icircn activitatea bancară la momentul actual Aceste situaţii vor fi luate icircn consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate icircn viitor

analiza pieţei creditului pieţei valutare situaţia agenţilor economici studii complexe privind anturajul economic icircn care activează banca

stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistacircndu-se potenţialul intern nevaloric al băncii

evaluarea costurilor actuale icircn cadrul activităţii bancare evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital icircn urma

implementării strategiei bancare Elaborarea strategiei globale cacirct şi a strategiei secundare trebuie făcută ținacircnd cont de 3 situaţii

a) situaţia favorabilă (optimistă)b) situaţia de incertitudine (pesimistă)c) situaţia realistă (mixtă)

2 Toate strategiile sunt documentate aceste documente se numesc planuri Plan ndash expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor icircn cadrul implementării strategiei bancare Se cunosc 3 tipuri de planuri

a Plan strategic ndash expune icircn linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lorb Plan de implementare (tactic) ndash se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui

element al gestiunii bancar icircn vederea realizării obiectivelor punctate icircn planul strategic

c Plan financiar ndash evaluarea tuturor activităţilor băncii icircn unităţi monetare icircn cadrul realizării planului strategic şi cel curent (tactic)

1Planificarea strategică ndash elaborarea planului strategic de activitate icircn bancă Acest plan va cuprinde mai multe elemente punctarea obiectivelor necesare de atins elaborarea şi implementarea anumitor tehnici modul icircn care obiectivele vor fi trecute icircn faza de execuţie programarea icircn termeni a etapelor de realizare a obiectivelor

Planificarea strategică are următoarele laturi- evidenţierea misiunii băncii- scopurile strategice ale băncii- obiectivele strategice- acţiune de plan strategic

Luarea icircn consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim clar şi uşor realizabil 2 Planul de implementare ndash următorul pas icircn cadrul realizării strategiei şi are 4 elemente componente plan de acţiune ndash descrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate

pentru realizarea planului strategic pas cu pas - desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va

colabora la realizarea planului strategic

62

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile

- totalitatea de acte necesare de a fi formate şi legalizate icircn vederea realizării planului strategic

alocarea de resurse ndash icircn acest cadru se va expune modul icircn care banca va obţine resursele necesare pentru implementarea obiectivelor strategice Icircn baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune

programul ndash banca va expune termenii icircn care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse banca trebuie să cunoască clar momentul final al fiecărei etape şi momentul final al implementării a planului strategic astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelării activităţilor icircn cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile

evaluarea performanţelor ndash icircn cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă care necesitau a fi atinse icircn cadrul planului de implementare se va evalua posibilitatea de atingere a acestor performanţe icircn urma efectuării tuturor activităţilor expuse

4 Planificarea financiară ndash formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă icircn planul curent precum şi a bugetului global Aici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fi finanţate activităţile expuse icircn planul curent evaluate de cheltuielile necesare pas cu pas identificate toate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupra acestor incasări

3 Politica generală de activitate a băncii este documentul esenţial icircn baza căruia banca activează icircn curent a activat icircn trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor Politica de activitate a băncii globală cuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) Politica de creditareb) Politica de cadrec) Politica investiţionalăd) Politica de atragere a resurselore) Politica de gestiune a dobacircnzilor etc

Fiecare din politicile secundare vor fi formate icircn concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

1) Luarea icircn consideraţie a misiunii băncii a poziţiei ei pe piaţă a potenţialului de expansiune a ei

2) Menţinerea legăturii dintre trecutul prezentul şi viitorul icircn cadrul tuturor activităţilor bancare stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi a menţine stabilitatea şi vitalitatea ei implicarea icircn cadrul activităţii bancare a tuturor elementelor manageriale icircntr-o interconexiune pe verticală şi pe orizontală

Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile Expunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente icircn bancă şi necesare pentru a

obţine realizarea scopurilor de activitate bancară Promovarea strategiilor de dezvoltare bancară icircn vederea realizării profiturilor Expunerea modului icircn care aceste strategii vor fi promovate

63

• I Esenţa şi tendinţa dezvoltării gestiunii bancare
• II Structura organizatorică a băncii comerciale
• III Gestiunea personalului bancar
• VI Strategia de gestiune a lichidităţii
• 2 o altă perfecţionare icircn domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate coeficienţii de risc corespunzători fiind incluşi icircn procesul de agregare prin care se determină riscul global
• unde
• COi - Cheltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i
• VII Gestiunea activelor băncilor comerciale
• VIII Gestiunea activităţii creditare
• IX Gestiunea activităţii investiţionale a băncii
• X Gestiunea activităţii extrabilanţiere
• 1 Activitatea extrabilanţieră ndash emisiuneacumpărarea de anumite drepturi ce nu influențează icircn momentul operaţiunii structura sau valoarea bilanțului bancar
• 1 Titlurizarea ndash operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit icircn schimbul unui pachet de active de calitate icircnaltă a băncii Icircntr-o exprimare alternativă titlurizarea reprezintă tehnica de transformare a unui activ nelichid icircntr-un titlu negociabil (Asset Backed Securities - ABS) Titlurizarea s-a dezvoltat mai ales icircn legătură cu expansiunea creditelor ipotecare Acestea presupun pe lacircngă ponderarea cu un coeficient de risc de 50 şi menţinerea lor icircn portofoliul băncilor perioade lungi de timp (15-20 ani) Principiul operaţiei de titlurizare constă icircn vacircnzarea de active de către o entitate (o bancă icircn general) către o structură specifică dedicată numită Special Purpose Vehicle (SPV) Această structură este construită icircn afara băncii Ansamblul activelor bancare plasate icircn activul bilanţier al SPV permite emiterea icircn pasiv de titluri de datorie Calitatea pasivelor SPV depinde de riscurile asociate evaluate de agenţiile de rating
• Categoriile de active care pot face obiectul titlurizarii sunt
• 1048766 creditele ipotecare
• 1048766 creditele de consum
• 1048766 icircmprumuturile pe cărţi de credit
• 1048766 icircmprumuturi acordate icircntreprinderilor
• 1048766 creanţele asupra clientelei
• 1048766 creditele de finanţare a infrastructurilor şi proiectelor de investiţii
• 3 emisiunea scrisorilor de garanţie ndash banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane
• BANII
• 2 Fiecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă Operaţiuni de titlurizare includ 3 tipuri de risc
• Riscurile asociate scrisorii de garanţie
• XI Analiza activităţii bancare
• Pf net = Venit ndash Cheltuieli ndash Impozit pe venit
• Profitul brut
• Activele curente
• Profitul net
• Capitalul propriu
• XII Strategia şi planificarea bancară
• Scopurile politicii bancare sunt deduse din principiile