14 TERAPIE INTENSIVÃ ANUL 2 NR. 12 15 FEBRUARIE 2007 FOAIA TRANSILVANÃ

Istoria scurtã a In-stitutului Inimii „Nicu-lae Stãncioiu” nu susþineaura veche ºi glorioasã aistoriei medicinei dinCluj. Poate cã arterele în-groºate cu slanã ale arde-lenilor s-au dres cu pã-lincã. Cît despre stres,celãlalt mare duºman al inimii, ce sa mai vorbim,toatã lumea ºtie cã stre-sul nu s-a pupat nicio-datã cu ardelenii.

ANCA GEORGESCUgeorgescu@ftr.ro

Aºa se face cã centrul decardiologie ºi chirurgie cardiacãde la Cluj a apãrut abia în 1991,cu o poveste deja cunoscutã: în1980 profesorul Niculae Stãn-cioiu începea pe furiº organizareaunei clinici de chirurgie cardio-vascularã la Cluj, pentru cã au-toritãþile se opuneau.

Conceputã iniþial sub pretex-tul unei clãdiri de garsoniere pen-tru personalul medical, lucrãrileau început cvasi ilegal în 1988.Primele trei etaje au fost proiec-tate dupã modelul unui complexde garsoniere. Urmãtoarele treiau primit o destinaþie clarã: blocoperator ºi terapie intensivã.

În 1988 se înfiinþa la Uni-versitatea de Medicinã ºi Far-macie disciplina de chirurgiecardiovascularã iar în martie1991 începea activitatea în nouasecþie clinicã.

Tot în 1991, doctorul MirceaBârsan îºi lãsa ºi soþia ºi copiii ºicîinii la Bucureºti ca sã vinã laCluj pentru ºase luni. Urma sãîmpartã din experienþa lui decardiolog al Spitalului Fundeniºi sã ajute la naºterea unui noucentru românesc de cardiologieºi chirurgie cardiacã. A gãsit aicidoi chirurgi buni, ºcoliþi ºi ei laFundeni ºi aparate bune. Oparte din ele, spune, bune dearuncat. ªase luni s-au fãcut unan. Muncã multã, niciodatã maipuþin de zece ore pe zi. Un an s-afãcut mai mulþi ani. Astãzi, doc-torul Bârsan e tot aici ºi amin-teºte de ieºirea la pensie de douãori în mai puþin de trei ore deconversaþie. În timp, cine a tre-buit sã moarã, a murit. Cine aputut fi salvat, a fost. Aici, nu laBucureºti. Cineva l-a demis pedoctorul Bârsan din funcþia dedirector medical ºi l-a fãcut a

doua zi, director general. „Amfost promovat pentru incompe-tenþã” spune doctorul. Scandalspectaculos, tribunal, carne proas-pãtã pentru ºtiri. Peste toateastea, datoritã doctorului Bâr-

san ºi colegilor lui, Clujul are un Centru de Cardiologie ºiChirurgie Cardiacã. Istoria me-dicinei clujene se scrie chiar azi,deºi noi n-o citim ºi n-o vorbimde bine decît dacã e la trecut.Treaba noastrã. Inclusiv a pre-sei, care moare dupã dezastre ºicrize.

LA INSTITUTUL INIMII NUSÎNT CRIZE, SÎNT PROBLE-ME /Vã plictisiþi dacã vã spunemcã aceleaºi, lipsa de bani ºi men-talitãþile? Pînã în 1996 a fost cuma fost. În 1996, un ministru, nu

conteazã care, a fãcut un infarctºi a trebuit dus în Danemarcapentru consult. Nu pentru inter-venþia în sine, doar pentru con-sult, pentru cã aici lipseauaparatele. Urmarea, mai bunãmai tîrzie decît niciodatã, cincicentre de cardiologie ºi chirurgiecardiacã, inclusiv cel de la Cluj,au fost dotate corespunzãtor.Totuºi, nici mãcar un ministrunu poate þine timpul pe loc. Deatunci au trecut mai mult de zeceani ºi iar sîntem mult în urmãcînd e vorba de aparaturã. ªi nufaþã de Budapesta sau Viena cichiar de Bucureºti. Primãria ºiConsiliul local dau ceva bani pen-tru piese de schimb, dar ce te facicînd n-ai ce face cu banii, pentrucã aparatele sînt aºa de vechi cãnici piese de schimb pentru ele nuse mai produc. Sãptãmîna asta laCluj funcþioneazã un singur to-

mograf din cele patru care existã,iar cel care funcþioneazã e la oclinicã particularã. DoctorulBârsan spune cã e normal caomul sã intre la bãnuieli cînd îltrimiþi sã-ºi facã analizele la oclinicã privatã, cine ºtie ce-þi ieseþie de-acolo? Din pãcate, de celemai multe ori îþi iese ... doar o to-mografie. Aceeaºi problemãapare ºi cînd e vorba de dispozi-tive cunoscute ºi indispensabileîn chirurgia cardiacã: pacema-ker-ul sau defibrilatorul im-plantabil. Medicul are obligaþiamoralã ºi profesionalã sã tratezecît mai mulþi bolnavi ºi atunci spi-talul cumpãrã dispozitive de-cente dar nu ultraperformanteiar pacientului i se spune cinstitcã da, existã ceva mai bun, darpentru asta va trebui sã scoatãbani din buzunar. De aici enumai un pas pînã la intrepretãriºi conflicte, eventual acuzaþii.

CLUJUL ESTE DE TREI, PA-TRU ORI MAI SLAB DOTATDECÎT BUCUREªTIUL / Darºi Bucureºtiul e mult în urmaEuropei cînd e vorba de apara-turã. În România se fac 3000 deoperaþii la inimã într-un an întimp ce în Ungaria cifra anualãoscileazã între 10.000 ºi 15.000.Capitalul uman existã, dar fãrãcapital financiar, domeniul stã peloc sau înainteazã greu. În cardi-ologie, mortalitatea scade directproporþional cu experienþa unui

centru de tratament. Experienþaînseamnã de la 500 la 1000 de o-peraþii intr-un an, realizate de oechipã complexã. 100, 200 de ope-raþii fãcute de aceeaºi echipã, aºacum se întîmplã la Cluj, nu acce-lerezã deloc acumularea de expe-rienþã. Deºi, la Institutul Inimii,ar avea cine sã acumuleze.Doctorul Bârsan spune cã la în-ceput se trezea ºi de cîteva ori înaceeaºi noapte pentru cã erau lu-cruri pe care numai el putea sã lefacã. De patru, cinci ani însã, lu-crurile s-au schimbat. A format o

echipã de care e mîndru ºi care-llasã sã doarmã noaptea. Totuºi,mai ales cînd e vorba de oamenitineri, discuþia se întoarce iar labani. Ca sã formeze echipa pe carechirurgia cardiacã clujeanã o areazi, a cerut de la medici acelaºilucru pe care l-a fãcut el, 10-12 orede muncã pe zi. Dacã ai fost alertºi în formã în timpul operaþiilor dedimineaþã, nu te odihneºti dupã-amiaza. Dimpotrivã, rãmîi la fel dealert, pentru complicaþiile care potsã aparã. Totuºi, ai copii de luat dela grãdiniþã ºi þi se stricã ºi maºina.În Occident salariul îþi permite sãplãteºti o bonã ºi sã pui pe cinevasã-þi rezolve treburile gospodãreºti.La noi, medicul trebuie sã-ºi ia o ziliberã ca sã-ºi repare maºina iarbona e greu de plãtit din salariul de10 milioane. Cu toate astea, Oc-cidentul nu e soluþia idealã. Înstrãinãtate medicii tineri cîºtigã dezece ori mai mult ºi învaþã enormdar la un moment dat nu mai încapîn sistem ºi rar ai sã vezi un medicromân ajuns ºef de secþie la Vienasau în altã parte. Tinerii se întorcdar aici apare altã problemã româ-neascã: concursurile locale pentruocuparea posturilor.Cea mai bunãsoluþie pare a fi punerea la punct asistemului naþional de promovarea cadrelor, dar ca întotdeauna cînde vorba de punerea la punct a sis-temului, prostia noastrã e cã sîn-tem prea deºtepþi. Multe din solu-þiile globale sînt excepþionale dar neîncurcãm cu desãvîrºire în aplica-rea lor: coplata actului medical, im-pozitarea cadourilor, analizele anua-le obligatorii, compensarea medica-mentelor, tot ce ar face sistemul sãmeargã mai bine, pluteºte în aerpentru cã lipsesc normele de apli-care: „Românii nu ºtiu sã negociezeºi sã vorbeascã unii cu alþii con-structiv. Cînd se formeazã cîte ocomisie care trebuie sã hotãrascãceva apar o mie de divergenþe carenu se rezolvã niciodatã ºi totul seterminã cînd apare unul care ziceEu aºa vreau sã fac ºi gata! Aºa cãsingura soluþie valabilã deocam-datã e sã luãm legile bune fãcute dealþii ºi sã le aplicãm.”

Institutul Inimii «N. Stãncioiu» este format din Clinica de Cardiologie con-dusã de prof. dr. Radu Cãpâlneanu ºi Clinica de Chirurgie Cardiovascularã,condusã de prof. dr. Mircea Bârsan. Structura Institutului mai cuprindelaboratoarele paraclinice: Laboratorul de analize medicale, Laboratorul deexplorãri ºi terapie invazivã, Laboratorul de angiocardiografie nuclearã ºiLaboratorul de radiologie ºi imagisticã medicalã, Ambulatorul de speciali-tate ºi Compartimentul de urgenþe cardiovasculare.

Str. Moþilor nr. 19-21, tel/fax: 0264-591941e-mail: hearti@institutulinimii.ro www.institutulinimii.ro

Mircea Bârsan este chirurg cardiolog ºi profesor universitarla Catedra de chirurgie cardiovascularã a Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie «Iuliu Haþieganu» din Cluj. A fostprimul ºef al Secþiei chirurgie cardiovascularã de la Insti-tutul Inimii, pe care practic a construit-o ºi pe care o con-duce ºi azi. Este preºedintele Colegiului medicilor din judeþulCluj. Este de asemenea stãpînul a patru cockeri, trei laBucureºti ºi unul la Cluj. E convins cã oamenii care au cîinisînt mai normali la cap ºi mai sãnãtoºi la inimã.

Inima Ardealului este veche ºi rezistã greu

Institutul Inimii din Cluj are aparaturã pentru care nu se mai produc piese de schimb

«Existã medici care spun - Dacã nu dai, nu-þi fac -. Asta epuºcãrie clar, fãrã discuþie. Dar mai este ºi plata de mulþumirecare e poveste lungã ºi începe de pe vremea birului dat turcilor.Povestea s-ar putea termina fericit în zilele noastre, dar asta de-pinde foarte mult de pacient ºi de educaþia lui. În ceea ce-lpriveºte pe doctor, el are bun simþ sau n-are, asta-i tot. Fenomenule întreþinut ºi de o reminiscenþã comunistã: saloanele cutare sîntale doctorului cutare; e organizarea sovieticã pe care ministerul operpetueazã ºi e normal ca doctorul sã aibã la un moment datimpresia cã aia e moºia lui. În Occident aºa ceva nu existã, darexistã cadouri. Eu personal am vãzut la Viena ºi plicuri cu baniºi sticle de vin oferite medicilor, e o chestie de zonã culturalã.»

Nu numaibolnavii trebuiesupra-vegheaþi,eventual re-suscitaþi, ciºi aparatele.O mareparte dindotarea actualã aInstitutuluiInimii sedatoreazãinfarctuluidin 1996 al unuiministru. Sãtot fie vreozece ani...

În România bolile cardiovasculare sînt responsabile de 6din 10 decese. Creºterea numãrului de bolnavi cu afec-þiuni cardiovasculare este comunã în toate societãþile deconsum. «Omul e fãcut sã stea pe cîmp sã munceascã.Toate bolile cardiovasculare vin de la îmbãtrînireaarterelor favorizatã de sedentarism, alimentaþia bogatãîn grãsimi, fumat, iar stresul le dominã pe toate. Nimeninu recunoaºte asta, nici americanii care-s campioni lastres pentru cã ar trebui sã ne schimbãm stilul de viaþã.Supracivilizaþia a dereglat biologia, dar cum sã mai re-nunþi azi la cãldurã, scaun, maºinã, fast-food?» (MirceaBârsan)

by MIRCEA BÂRSAN

Vrem asistenþã medicalã la stan-darde ultra, dar uitãm cã maºinanoastrã naþionalã e Loganul, nu enici Volkswagenul, nici Mer-cedesul.

Dr. Mircea Bârsan«Supracivilizaþia a dereglat inima

Domnule ministru,care credeþi cã sãnãtatea publicã e pusã în pericol de animalelede companie, sã ºtiþi cã ne-am întîlnit cu doctorul Mircea Bâr-san într-o duminicã ºi pentru cã era o zi mai liberã, sã ºtiþi cãdomnul doctor a venit la spitalul pe care ºi el l-a clãdit ºi pecare îl va lãsa istoriei, impreunã cu cîinele lui. Domnule minis-

tru, sã ºtiþi cã aveþi douã posibilitãþi: ori îl demiteþi, ceea ce sãºtiþi cã ar fi hilar ºi redundant, ori, deºi nu vã dorim, aþi puteasã faceþi infarct. ªi atunci, aþi fi dus urgent în Danemarca, cãaici la Cluj, sã ºtiþi cã nu este aparaturã. ªi cînd vã întoarceþi,poate mai dotaþi o datã cinci centre naþionale de cardiologie sichirurgie cardiovascularã. ªi uite-aºa, sã ºtiþi cã am mai rezol-vat o problemã ºi pot sã mai treacã zece ani liniºtiþi.

FOTO LIVIU SCRIPCARU