fondul de comer+ó

5
FONDUL DE COMERŢ 1.Noţiunea de Fond de comerţ Definiţie: Fondul de comerţ reprezintă totalitatea bunurilor mobile şi imobile pe care un comerciant le afectează în desfăşurarea comerţului său. Delimitarea noţiunii de fond de comerţ de alte noţiuni învecinate Identificarea elementelor de diferenţiere dintre fondul de comerţ şi patrimoniu Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor unui comerciant în care se includ bunuri mobile, bunuri imobile inclusiv datorii, creanţe care nu fac parte din fondul de comerţ Identificarea elementelor de diferenţiere dintre fondul de comerţ şi întreprindere Întreprinderea reprezintă organizarea sistematică a factorilor de producţie care presupun valorificarea unor bunuri materiale, (materii prime, mărfuri, capital) cât şi a factorului uman, (forţă de muncă) care nu se include în fondul de comerţ. 2. Elemente constitutiv e Bunuri corporale: Bunuri mobile – bunuri care îşi pot modifica locaţia fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul unor energii exterioare (materii prime, materiale, echipamente, maşini şi instalaţii etc) Bunuri imobile - bunuri care nu îşi pot modifica locaţia fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul unor energii exterioare ( clădiri, terenuri, hale de producţie etc) Bunuri incorporale: Firma – element de identificare a comerciantului în sfera activităţii comerciale, prin care se recunoaşte, se înregistrează şi sub care semnează. Firma comerciantului persoană fizică: este dat de www.referat.ro

Upload: condurache-ana-loredana

Post on 24-Jul-2015

80 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: FONDUL  DE  COMER+ó

FONDUL DE COMERŢ

1.Noţiunea de Fond de comerţ

Definiţie:Fondul de comerţ reprezintă totalitatea bunurilor mobile şi imobile pe care un comerciant le afectează în desfăşurarea comerţului său.

Delimitarea noţiunii de fond de comerţ de alte noţiuni învecinateIdentificarea elementelor de diferenţiere dintre fondul de comerţ şi patrimoniu Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor unui comerciant în care se includ bunuri mobile, bunuri imobile inclusiv datorii, creanţe care nu fac parte din fondul de comerţ

Identificarea elementelor de diferenţiere dintre fondul de comerţ şi întreprindere

Întreprinderea reprezintă organizarea sistematică a factorilor de producţie care presupun valorificarea unor bunuri materiale, (materii prime, mărfuri, capital) cât şi a factorului uman, (forţă de muncă) care nu se include în fondul de comerţ.

2. Elemente constitutive

Bunuri corporale: Bunuri mobile – bunuri care îşi pot modifica locaţia fie prin forţă proprie,

fie cu ajutorul unor energii exterioare (materii prime, materiale, echipamente, maşini şi instalaţii etc)

Bunuri imobile - bunuri care nu îşi pot modifica locaţia fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul unor energii exterioare ( clădiri, terenuri, hale de producţie etc)

Bunuri incorporale: Firma – element de identificare a comerciantului în sfera activităţii

comerciale, prin care se recunoaşte, se înregistrează şi sub care semnează.Firma comerciantului persoană fizică: este dat de numele civil al persoaneiFirma comerciantului persoană juridică -se compune diferit funcţie de tipul de societate:S.N.C. – numele cel puţin a unui asociat +menţiunea tipului de societate S.C.S.– numele cel puţin a unui asociat comanditat +menţiunea tipului de societate S.A. – denumire proprie + menţiunea tipului de societate S.C.A. – denumire proprie + menţiunea tipului de societateS.R.L. –denumire aleasă să indice biectul de activitate+ menţiunea tipului de societate

Condiţii de valabilitate ale firmei:Înregistrarea firmei – cerinţă obligatoriede înregistrare la Registrul comerţului instituită de Lg.nr.26/1990 privind Registrul comerţuluiNoutatea firmei – instituie cerinţa ca o firmă să prezinte suficiente elemente de diferenţiere faţă de cele deja existente. În acest senst art.38 din Lg.26/1990 preizează :” Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de

www.referat.ro

Page 2: FONDUL  DE  COMER+ó

cele existente”Disponibilitatea – art. 39 din Lg.26/1990 instituie cerinţa la înregistrarea unei firme, pentru a nu se crea confuzii faţă de firme deja înregistrate, de a se va avea în vedere faptul că firmele şi emblemele radiate nu sunt disponibile pe o perioadă de 2 ani de la data radierii.Liceitatea - art.40 din Lg.nr.26/1990 prevede că o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public.

Emblema - semnul grafic sau denumirea care deosebeşte un comerciant de altul de acelaşi gen. Caracterele emblemei:

Spre deosebire de firmă, emblema este opţională, Noutatea emblemei – instituie aceeaşi cerinţă ca şi la firmăDisponibilitatea emblemei – instituie aceeaşi cerinţă ca şi la firmă

Clientela - reprezintă totalitatea persoanelor fizice şi juridice care în mod constant, apeleză la un comerciant pentru procurarea de mărfuri sau/şi servicii.

Vadul comercial – reprezintă capacitatea şi abilitatea comerciantului de a atrage clientela.Factorii de influenţă ai vadului comercial sunt:

Factori interni: Obiectivi: locaţia comerciantului ( magazin, sediu);

calitatea produselor şi serviciilor; preţurile practicate etc

Subiectivi: calitatea personalului angajat; abilitatea comerciantului în realizarea reclamei de publicitate etc. Factori externi: reputaţie clienţilor;

reputaţia bancherilor;reputaţia partenerilor de afaceri etc.

Dreptul de proprietate industrială – creaează posibilitatea valorificării de către comerciant a dreptului asupra unor semne sau creaţii noi.

Semne noi: sunt desene sau denumiri care individualizează produsele unui fabricant sau mărfurile unui comerciant, deosebindu-le de produsele sau mărfurile altora. Intră în această categorie: mărci de fabrică, mărci de comerţ, mărci de servicii.

Creaţii noi: brevete de invenţie, inovaţii, modelele şi desenele industriale;

Dreptul de autor – element incorporal al unui fond de comerţ prin care se crează comerciantului dreptul de valorificare patrimonială a creaţiilor ştiinţifice, literare, artistice prin operaţiuni de multiplicare, editare, comercializare etc.

3. Operaţiuni juridice asupra fondului de

a) Vânzarea cumpărarea fondului de comerţOperaţiue de transmitere a proprietăţii şi folosinţei fondului de comerţ de către titular, în calitate de vânzător, către cealaltă parte numită cumpărător în schimbul

Page 3: FONDUL  DE  COMER+ó

comerţ unei sume de bani numită preţ. Vânzarea cumpărarea fondului de comerţ poate fi realizată pe elemente componente( cu excepţia elementelor de identificare: firma, emblema, clientela,vadul comercial) sau în integritatea sa. Obligaţiile vânzătorului: -de a preda fondul de comerţ;-de garanţie asupra fondului de comerţ (pentru evicţiune şi vicii ascunse)-de notificare a operaţiunii de vânzare cumpărare la Registrul comerţului-de a nu face concurenţă neloială cumpărătorului său. Obligaţii ale cumpărătorului: -de a prelua fondul de comerţ -de a plăti preţul; -de asuporta cheltuielile operaţiunii de vânzare-cumpărare.

b) Locaţiunea fondului de comerţOperaţiune de transmitere a folosinţei unui fond de comerţ de către titular, în calitate de locator, către cealaltă parte numită locatar în schimbul unei sume de bani numită chirie. Obligaţiile locatorului: -de a pune la dispoziţiia locatarului fondul de comerţ;-de garanţie asupra fondului de comerţ (pentru evicţiune şi vicii ascunse)-de notificare a operaţiunii de vânzare cumpărare la Registrul comerţui Obligaţii ale locatarului: de a prelua folosinţa fondului de comerţ-de a plăti chiria; -de a nu modifica destinaţia economică şi funcţională a fondului de comerţ.-de a nu face modificări de structură asupra fondului de comerţ.

c) Transmiterea ca aport la constituirea unei societăţi comercialeFondul de comerţ poate fi valorificat şi ca aport social la constituirea patrimoniului unei societăţi comerciale. Titularul fondului de comerţ, în schimbul predării acestuia, va primi părţi sociale sau acţiuni, funcţie de tipul de societate care se constituie.

d) Gajul asupra fondului de comerţ Fondul de comerţ, fiind asimilat bunului mobil, poate face obiectul unei operaţiuni de gaj. În cazul bunurilor mobile gajul are loc cu deposedare prin remiterea efectivă a bunului gajat către creditor. Dacă fondul de comerţ ar fi supus unei astfel de operaţiuni, activitatea comerciantului ar fi practic întreruptă pe toată durata gajului, fapt ce ar putea determina prejudicii majore comerciantului debitor.De aceea practica judiciară a instituit un procedeu tehnico-legislativ prin care are loc doar o remitere simbolică a fondului de comerţ către creditor, cu punerea la dispoziţia acestuia doar a documentelor şi actelor privitoare la gaj. Putem spune astfel, că fondului de comerţ este supus gajului fără deposedare care operează în materia bunurilor imobile.