FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ ÎN PEDIATRIE

I

ANAMNEZANUMELE ŞI PRENUMELEVÂRSTADATA NAŞTERIIDOMICILIUL: - legal (din actul de identitate al mamei sau tatălui) - actual (identic sau nu cu cel legal)NUMELE, OCUPAŢIA ŞI LOCUL DE MUNCĂ AL MAMEINUMELE, OCUPAŢIA ŞI LOCUL DE MUNCĂ AL TATĂLUISeria şi nr BI/CI al mamei sau tatăluiCNP al copilului

ALERGII CUNOSCUTE (medicamentoase, alimentare)GRUPUL SANGHIN, RhDATA INTERNĂRII (anul, luna, ziua, ora)LOCUL INTERNĂRII (etaj, salon)MODALITATEA DE INTERNARE: - urgenţă sau nu

- trimis de medicul de familie - trimis dintr-un cabinet ambulator de specialitate - transferat dintr-o altă unitate sanitară - adus cu autosanitara - adus din iniţiativa părinţilorDIAGNOSTIC DE TRIMITERE (dacă a fost trimis dintr-un alt serviciu medical)MOTIVELE INTERNĂRII = principalele simptome şi semne care impun

internarea = sau este control programat

ANTECEDENTE :A) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE- vârsta părinţilor- antecedentele obstetricale ale mamei : - nr sarcini - nr naşteri de feţi vii ± feţi morţi (cauza mortinatalităţii) - nr avorturi : * spontane * terapeutice * la cerere - fraţi, surori : nr, vârstă - starea de sănătate a rudelor de gr. I, II, III = boli infecto-contagoiase = boli cronice = boli genetice = anomalii congenitale - eventuale consanguinităţi în familie

B) ANTECEDENTE PERSONALEa) APP FIZIOLOGICE : = evoluţia sarcinii : - fiziologică - patologică : * disgravidie precoce * disgravidie tardivă * iminenţe de avort (primele 7 luni) * iminenţe de naştere prematură (după 7 luni de gestaţie) * infecţii ale mamei * hipotensiune sau HTA * anemie * tratamente administrate în timpul sarcinii (preparate, doză, durată) * internări în timpul sarcinii (motivele internării) * expunere la factori nocivi (fizici, chimici) * traumatisme *alte afecţiuni sau incidente - modul de dispensarizare a sarcinii (controale periodice)

= date despre naştere : - rangul copilului = al câtâlea copil din a câta sarcină a mamei = al câtâlea născut din sarcina gemelară

- locul naşterii - vârsta gestaţională la naştere : - naştere la termen (9 luni = 38-42 săpt) - naştere prematură (cauza ?) - naştere suprapurtată (a fost necesară sau nu declanşarea artificială a travaliului sau finalizarea naşterii prin operaţie cezariană) - felul naşterii : - spontană – prezentaţia ? - dirijată – medicamentos sau/şi prin manevre obstetricale (indicaţia acestora) - prin operaţie cezariană (indicaţia acesteia)

- durata travaliului : travaliul prelungit sau travaliul precipitat ↓ pot reprezenta cauze de suferinţă fetală - morfograma la naştere (G, T, perimetre) - comportamentul la naştere : - scorul Apgar - date indirecte : * a plâns sau nu imediat după naştere (plâns = respiraţie spontană) * culoarea tegumentelor (cianoză, paloare = semne de suferinţă fetală) * a necesitat sau nu manevre de resuscitare * când a fost adus la sân * când a fost externat din maternitate

= date din perioada perinatală : - a prezentat sau nu icter fiziologic ↓ momentul apariţiei durata intensitatea valoarea bilirubinemiei totale şi a fracţiunilor acesteia + a altor parametri de explorare a cauzelor icterului a necesitat sau nu tratament : - fototerapie (nr şedinţe, durata) - trat. cu Fenobarbital (doza, durata) - exsanguinotransfuzie - amploarea scăderii fiziologice în greutate (N = cel mult 10% din G de la naştere) - involuţia bontului ombilical

= alimentaţia (de la naştere până la internare) : - durata alimentaţiei naturale - durata alimentaţiei mixte + preparatul de lapte utilizat : * lapte praf - tipul - concentraţia ± zaharat 5% (prep. de LP convenţionale) - cantitatea adm./masă - nr mese/zi * lapte de vacă - diluţia - zaharat sau nu 5% - cantitatea/masă - nr mese/zi * lapte de capră (CONTRAINDICAT LA SUGAR- deficitar în acid folic ↓ anemie megaloblastică) * lapte de bivoliţă (CONTRAINDICAT LA SUGAR –cant. excesivă de lipide) - momentul ablactării (sistarea administrării de lapte de mamă) - durata alimentaţiei artificiale + preparatul de lapte utilizat

- Diversificarea alimentaţiei + modul diversificării (corect sau incorect) : - vârsta la care s-a început diversificarea - dacă s-a respectat = calendarul diversificării = principiul progresivităţii şi selectivităţii

- alimentaţia anterioară îmbolnăvirii : = la sugar : - nr mese/zi şi orarul meselor - cantitatea de aliment/masă - felul alimentului/masă = la copilul mai mare : - nr şi orarul meselor - obiceiuri alimentare în familie sau numai ale copilului (Exemplu :diete carenţate în anumite principii nutritive sau aportul excesiv al unor principii nutritive) = dacă se află pe un regim dietetic special, impus de o anumită afecţiune şi dacă acest regim este respectat

= profilaxia rahitismului carenţial : - schema de profilaxie ( cu vitamina D) a) cu doze zilnice PO = schema optimă (necesarul zilnic fiziologic = 400-1000ui) b) cu doze stoss IM (200.000 ui – la intervale de 2 luni) - preparatul utilizat - doza zilnică (schema a) sau nr doze IM administrate (schema b) - durata profilaxiei= vaccinări : - dacă s-a respectat calendarul de vaccinări - ultimul vaccin = tipul vaccinului = data administrării

= date asupra creşterii şi dezvoltării copilului de la naştere până la intenare : 1) Dezvoltarea somatică : - evaluată prin morfogramă = G, T, perimetrele la diferite vârste = ritmul erupţiei dentiţiei de lapte şi a celei definitive 2) Dezvoltarea psihomotorie : - vârsta la care s-au dobândit diferitele achiziţii psihomotorii : * când a susţinut capul * când a stat în şezut * când a stat în picioare * când a mers * când a început să vorbească - cum se încadrează în colectivitate - frecventează o instituţie de învăţământ cu program normal sau o formă de învăţământ pentru copii cu nevoi speciale - rezultatele la învăţătură 3) Dezvoltarea pubertară : - vârsta instalării menarhăi - ritmicitatea ciclurilor menstruale (* sunt regulate sau nu * la ce intervale survin * cât durează) - abundenţa fluxului menstrual - se însoţeşte sau nu de dismenoree Date despre apetit, micţiuni, tranzit intestinal, somn

b) APP PATOLOGICE : = afecţiunile pe care le-a prezentat copilul de la naştere până în prezent (în ordine cronologică) = au fost investigate şi tratate ambulator sau au necesitat spitalizări (se solicită documentaţia medicală aferentă acestora : buletine de analize medicale, bilete de extenare etc.) = dacă a suferit vreo intervenţie chirurgicală (la ce vârstă, pentru ce afecţine, în ce a constat intervenţia)

CONDIŢII DE VIAŢĂ : - unde este îngrijit : = în familia naturală sau adoptivă (organizată sau dezorganizată) : * de ambii părinţi * de un singur părinte * de bunici * de alte rude = se află în plasament familial = într-o colectivitate închisă (centru de plasament, creşă de distrofici, instituţie de cronici etc.) - locuinţa = apartament bloc sau casă (din cărămidă, lemn, chirpici etc) = câte persoane coabitează în câte camere = câte persoane locuiesc în camera copilului = gradul de salubritate a locuinţei = fără domiciliu stabil = noxe în mediul copilului (fumat activ sau pasiv, igrasie etc) - venit mediu/membru de familie - gradul de poluare a mediului înconjurător (poluanţi cunoscuţi sau identificabili anamnestic)

ISTORICUL BOLII ACTUALE :- momentul şi modalitatea de debut (brusc sau insidios)- manifestările clinice de debut- evoluţia acestora (staţionară, spre ameliorare , remisie sau agravare)- apariţia altor simptome şi semne asociate celor de debut, evoluţia acestora- a fost examinat ambulator (unde şi când) sau a necesitat spitalizare

/spitalizări anterioare pentru boala actuală (locul, durata spitalizării, diagnostic la externare)

- rezultatele unor eventuale explorări paraclinice, impuse de boala actuală, efectuate anterior prezentei internări (de preferinţă obţinute din documente medicale)

- tratamente anterioare internării : - indicate de medic sau administrată din iniţiativa părinţilor - preparatul - doza, nr de subdoze zilnice, calea de adm. - durata- motivaţia internării

II. EXAMENUL OBIECTIV 1) EXAMENUL CLINIC GENERAL : = MĂSURAREA TEMPERATURII = intrarectal (sub v. de 3 ani) = axilar (peste v. de 3 ani) = în CAE = înregistrarea temp. cutanate = EVALUAREA CREŞTERII : = prin determinări antropometrice : - greutatea - talia - lungimea trunchiului - lungimea membrelor inf. (talia – lungimea trunchiului sau distanţa pube-plante) - perimetre (PC, PT, PA)

TALIA = se măsoară - lunar (la sugar) - cel puţin 1x/an (la copilul de peste 1 an) = se înregistrează pe o hartă de creştere staturală ↓ * conţine curbele de creştere staturală * pt. grupa de v. 0-3 ani = HC este identică pt. B şi F * la v. 4-18 ani = există HC diferite pt. B şi F - limitele fiziologice (X ± 2DS) ale taliei se înscriu între percentilele 2,5 – 97,5; media situându-se pe percentila 50 - se calculează diferenţa taliei actuale faţă de medie: ↓ = exprimată în % = la câte DS corespunde( = scorul deviaţiei standard) (Talia < - 2DS = retard de creştere : 2 – 3 DS = hipostatură < 3 DS = nanism Talia > 2DS = hiperstatură > cu 20-25% faţă de medie = gigantism) - pe harta de creştere se consemnează talia finală predictivă şi talia ţintă a copilului, în funcţie de : 1) talia genitorilor (T1) 2) talia actuală + vârsta osoasă (T2)

T1 (F) = Talia tatălui + Talia mamei – 13 2 T1 (M) =Talia tatălui + Talia mamei + 13 2(o diferenţă mai mare de 5 cm a taliei predictive faţă de talia ţintă = tulb.de

creştere)

T2 = există 3 situaţii : a) V. osoasă coresp. celei cronologice: T2 = coresp. valorii pe care o atinge la 18 ani percentila pe care se situează în prezent talia subiectului b) V. osoasă retardată faţă de cea cronologică : T2 = coresp. valorii pe care o atinge la 18 ani percentila superioară celei pe care se află în prezent talia subiectului c) V. osoasă avansată faţă de cronologică : T2 = coresp. valorii pe care o va atingela 18 ani o percentilă inferioară celei pe care se află în prezent talia

- evaluarea vitezei de creştere = pe harta de creştere sau = prin curba vitezei de creştere (reprezintă creşterea taliei exprimată în cm/an, raportată la

vârstă) ↓ permite aprecierea momentului de debut şi a evoluţiei

tulburării de creştere: (ex.: viteza de creştere < 4,5 cm/an peste v. de 4 ani = retard de creştere)

- raportul între lung. trunchiului/lung. membrelor ↓ permite aprecierea caracterului proporţionat sau dispropoţionat al tulb. de creştere VN = 1,81 (la sugar) ↓ 1,09 (la 18 ani)

GREUTATEA = valorile se înscriu pe hărţi de creştere ponderală ↓ * conţin curbele de creştere ponderală în funcţie de talie * la grupa de v. 0-3 ani = HC identică la B şi F * la grupa de v. 4-18 ani = HC diferită la B şi F IMC = G(kg)/T2(cm²) – valorile se interpretează în funcţie de vârstă şi sex În mod clasic : - creşterea la sugar se evaluează prin : INDICELE PONDERAL = G actuală/G ideală pt. vârstă VN = 0,9-1,1 INDICE NUTRIŢIONAL = G actuală/G coresp. taliei VN = 0,9-1 - la copilul mai mare - orientativ - se pot utilizaformulele: G = 9 + 2 x (x = vârsta) T = 80 + 5 x (x = vârsta) sau G = 8 + 2 x - la v. de 1 – 6 ani G = 7x – 5 - la v. de 7 – 12 ani 2 T = 77 + 6x

VALOAREA PERIMETRELOR = permite aprecieri asupra dimensiunii segmentului respectiv - microcefalie - macrocefalie sau hidrocefalie ↓ se evaluează ritmul de creştere a PC (în formele evolutive de hidrocefalie)

- torace îngust - torace globulos - torace infundibuliform - torace în carenă

- abdomen plat sau excavat - abdomen mărit de volum

= STAREA GENERALĂ : - bună

- uşor alterată - mediu alterată - sever alterată

= STAREA DE CONŞTIENŢĂ : - păstrată - obnubilare - precomă - comă (stadiul )

= FACIES : - expresiv - dismorf (descrierea elementelor de dismorfism) - încercănat (în SDA) - adenoidian etc.

= TEGUMENTE : - culoarea - leziuni sau formaţiuni (localizare, descriere) - dermatoglife (exemplu: şanţ palmar transvers unic) - CVBCG - temperatura (palpare = tegumente = calde = reci) - starea de hidratare (palpare = uscate = umede = pliul cutanat abdominal * elastic * leneş * persistent) = MUCOASE : - conjunctive - buze - mucoasa bucală = FANERE : - părul - unghiile = ŢESUTUL CELULAR SUBCUTANAT : - grosimea şi consistenţa (turgorul) pliului - abdominal - pe faţa internă a coapsei

= SIST. GANGLIONAR : - inspecţia (adenopatii mari, culoarea tegumentelor supraiacente) - palparea celor 10 grupe ganglionare = nepalpabili = micropoliadenopatie (fiziologică la sugar) = adenopatii : - localizarea - dimensiunea - consistenţa - mobilitatea faţă de planurile din jur - sensibilitatea - aspectul tegum. supraiacente = SIST. MUSCULAR : - troficitatea = normotrofic = hipotrofic → atrofic = hipertrofic - tonusul muscular = normoton = hipoton = hiperton

= SIST. OSTEOARTICULAR : * Craniul : - dimensiunea - conformaţia - fontanele (dimensiuni, consistenţă) = < de 18 luni - suturi : - normale - dehiscente - încălecate - craniotabes (la sugarul rahitic) – se caută la sfârşitul ex. ob. * Toracele : - conformaţia - mătănii condrocostale (palpare ± inspecţie) = semn de rahitism * Bazinul : - conformaţia - semne de displazie de şold (la sugar) * Coloana vertebrală : - conformaţia - mobilitatea * Membre : - conformaţia - proporţia segmentelor * Articulaţii : - inspecţie – poate releva = deformaţii = tumefiere ± roşeaţă - palpare - evaluează = temperatura = căldura = prezenţa durerii - mobilizare = limitarea mişcărilor = durere

II. EXAMENUL PE APARATE ŞI SISTEME APARATUL RESPIRATOR : - frecvenţa respiratorie (de preferinţă în somn) Valorile medii (nr resp/min): Nou născut 40 Sugar 30 1 – 3 ani 26 – 25 4 – 6 ani 24 – 22 6 – 9 ani 22 – 20 9 – 17 ani 19 – 17 18 ani 16 - alte elemente funcţionale : = amplitudinea mişc. respiratorii = ritmul respirator = semne de dispnee = respiraţie “zgomotoasă” - wheezing - stridor - geamăt expirator = tuse (caracterul) = disfonie

- examinarea faringelui (la sfârşitul ex. ob.)- inspecţie – conformaţia toracelui - palpare - freamătul pectoral - percuţie = la nou născut şi sugarul mic = posibil cu un singur deget, fără interpoziţia celui de-al doilea = cu degetele paralele cu coastele = de sus în jos = simetric şi comparativ stg-drt = pe toate ariile toracelui : - supraclavicular - parasternal - medioclavicular - axilar anterior, mediu şi posterior - interscapulovertebral - paravertebral - subscapular - la baze = evaluarea mobilităţii plmonare (este posibil la copilul care colaborează) - auscultaţie = de sus în jos = comparativ stg-drt = pe toate ariile toracice La sugarul agitat poziţia de comfort pentru examinarea aparatului respirator = în braţele mamei

APARAT CARDIOVASCULAR : - frecvenţa cardiacă Nr bătăi cardiace/min : Nou născut 140 1 – 6 luni 130 6 – 12 luni 120 1 – 2 ani 110 3 – 4 ani 100 5 – 6 ani 95 7 – 10 ani 90 11 – 12 ani 85 16 ani 60 - 80 - TA (se măsoară cu manşete adecvate vârstei = acoperă 2/3 din lungimea braţului) TAS = 90 + 2 x (x = vârsta) TAD = ½ TAS + 10

- inspecţie – conformaţia regiunii precordiale - palpare – şocul apexian = la sugar şi copilul mic - în spaţiul IV intercostal stg, la 2 cm în afara liniei medioclaviculare = la copilul mai mare – în spaţiul V intercostal stg pe linia medioclaviculară - posibil freamăt (la sugar în timpul plânsului) - percuţie – delimitarea AMC(importanţă mai redusă la sugar care poate prezenta hipertrofie fiziologică de timus → matitate suprapusă peste AMC) - auscultaţie – la toate focarele de auscultaţie, cu palparea concomitentă a pulsului - la artera radială sau la artera brahială - palparea pulsului la arterele mari (simetric şi comparativ) : - carotide - brahială - mediană - radială - femurală - poplitee(dificil sau imposibil la sugar) - pedioasă (dificil sau imposibil la sugar)

APARAT DIGESTIV : - examinarea cavităţii bucale şi a faringelui (la sfârşitul examenului obiectiv) - examinarea abdomenului : - inspecţie - conformaţia - participă sau nu la mişcările respiratorii - poziţia şi conformaţia ombilicului - palpare : = în decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate,cele superioare întinse lângă corp = superficială şi profundă = a tuturor cadranelor abdomenului : (fosa iliacă st → flancul st → hipocondrul st → epigastru → hipocondrul dt → flancul dt → fosa iliacă dt → hipogastru → reg. ombilicală şi periombilicală) = puncte dureroase abdominale (evaluare dificilă la sugar şi la copilul agitat) = palparea punctelor herniare - percuţie = de sus în jos = semnul valului (ascită)- auscultaţie (exemplu = suflu în stenoza de arteră renală)

- examinarea ficatului : - precizarea dimensiunii ficatului : - delimitarea marginii superioare = sp.V intercostal drt pe linia medioclaviculară (sugar) = sp.VI intercostal drt pe linia medioclaviculară (la copilul mai mare) - delimitarea marginii inferioare (prin palpare): * lobul drept = la 2,5 cm sub rebord (la nou născut) = la 1,5 cm (la copilul mic) = la 1 cm (la şcolar) pe linia medioclaviculară * lobul stâng = la unirea 1/3 sup. cu 1/3 medie a liniei xifoombilicale Delimitarea marginii sup. = permite diferenţierea hepatomegaliei de hepatoptoză - consistenţa - suprafaţa (regulată sau neregulată) - marginea anterioară (rotunjită sau aschuţită) - sensibilitatea- examinarea splinei : - polul superior – delimitat prin percuţie - polul inferior – prin palpare (în decubit lateral drt) În mod normal splina nu se palpează

APARATUL UROGENITAL- palparea rinichilor (prin metoda bimanuală)- semnul Giordano (la copilul şcolar)- palparea punctelor ureterale- micţiuni : - prezente sau nu spontan - asociate sau nu cu durere - jetul urinar este continuu sau întrerupt

- examinarea organelor genitale externe : la fetiţe = conformaţia la băieţi = prezenţa testiculilor în scrot = volumul testiculilor (orhimetrie) = dimensiunea şi conformaţia penisului = decalotarea glandului (este imposibilă în fimoză)

SISTEMUL NERVOS- semne de iritaţie meningeană- semne neurologice de focar- reflexe cutanate- reflexe osteotendinoase-reflexe arhaice (sub vârsta de 4 luniSISTEM ENDOCRIN- precizarea stadiului pubertar(Tanner)- inspecţia şi palparea regiunii tiroidiene : În mod obişnuit glanda tiroidă = nu se evidenţiază prin inspecţie = dimensiunea la palpare nu depăşeşte pe cea a ultimei falange a policelui subiectului examinat- explorarea glandelor paratoroide – prin căutarea semnelor de hiperexcitabilitate neuro-

musculară : = s. Chvostek = s. Weiss = s. Trousseau Prin aceste manevre tetania latentă poate deveni clinic manifestăORGANE DE SIMŢ- inspecţia ochilor- inspecţia regiunii otice şi evaluarea sensibilităţii otice şi mastoidiene- evaluarea sensibilităţii sinusurilor frontale şi maxilare (prin palpare alternativă)

ANAMNEZA + EXAMENUL OBIECTIV ↓

III. DIAGNOSTIC : A) DIAGNOSTIC DE ETAPĂ (DE SINDROM) EXPLORĂRI ↓ DIAGNOSTIC DIAGNOSTICE ↓ DIFERENŢIAL B) DIAGNOSTIC DE BOALĂ = TOPIC = ETIOLOGIC = FUNCŢIONAL = EVOLUTIV = DE FORMĂ CLINICĂ + DIAGNOSTICUL BOLILOR ASOCIATE

IV. SCHEMA TERAPEUTICĂ 1. TRATAMENT GENERAL = IGIENIC = DIETETIC 2. TRATAMENT ETIOLOGIC 3. TRATAMENT PATOGENETIC = FUNCŢIONAL = SUBSTITUTIV 4. TRATAMENT SIMPTOMATIC + TRATAMENTUL BOLILOR ASOCIATE

V. EVOLUŢIASe consemnează : - cel puţin 1 x/zi - de mai multe ori/zi (chiar la interval de câteva minute, la nevoie) = în bolile graveConţinutul consemnărilor : - urmărirea evoluţiei simptomatologiei clinice de la internare ± sesizarea apariţiei altor manifestări clinice - interpretarea rezultatelor explorărilor paraclinice - motivarea indicaţiilor terapeutice - surprinderea unor eventuale complicaţii ale bolii sau ale tratamentului (efecte adverse ale medicaţiei)

Data Consemnarea evoluţiei Regimul alimentar Medicaţia :(± ora) preconizat - preparatul ± - modul de prezentare Perfuzii (nr. flacoane - nr. fl, f, tb, cp,

compoziţia decontate intervalul de adm. - modul de dizolvare ritmul de adm.) sau diluare ± - doza/24 ore Transfuzii de sânge - nr.subdoze/24 ore

sau derivate de sânge - doza/subdoză (cantitatea - calea de adm.

intervalul de adm. - orarul adm. ritmul de adm. codul şi nr. flaconului)

VI. EPICRIZA EPICRIZA DE ETAPĂEPICRIZA FINALĂ : Conţinut : - vârsta şi sexul pacientului - data şi modalitatea internării - motivele internării - date semnificative din antecedente - istoricul bolii - modificări patologice clinice la internare - diagnosticul complet (argumentat clinic şi paraclinic) - tratamentul administrat (preparate, doze, cale de administrare,durată) - diagnosticul şi tratamentul bolilor asociate - evoluţia pe parcursul internării - prognosticul apropiat şi îndepărtat - particularităţile cazului •

- recomandări la externare : = regimul alimentar = medicaţie : - preparat/preparate - doza, nr subdoze/zi - calea de adm. - durata tratamentului = alte recomandări posibile (variabile de la caz la caz): - poate frecventa sau nu colectivitatea

- evitarea efortului fizic (perioada) - recom. vizând orientarea profesională - contraindicarea temporară a unor vaccinări - contraindicarea unor căi de adm. a medicaţiei (ex.: inj. IM la bolnavii cu coagulopatii) - recomandarea de a purta medalioane sau brăţări cu diagnosticul (în unele boli cronice) = monitorizarea ambulatorie : - ritmul - parametrii clinici şi paraclinici urmăriţi = data următorului control în clinică

FOAIA DE TEMPERATURĂ= ataşată la capătul foii de observaţie= există foi tip pentru sugar, copilul mic şi copilul mareConţine : * curba termică * curba ponderală * indicele ponderal şi indicele nutriţional (la sugar) * consemnarea taliei şi perimetrelor * curba frecvenţei respiratorii * curba pulsului * valorile TA * diureza + densitatea urinară * scaunele * vărsăturile * alimentaţia * aportul caloric/kg/24h * aportul proteic/kg/24h * nr zile de tratament (cu diferite preparate) * data la care s-au adm. perfuzii, transfuzii, gamaglobulină IV

MODELUL PREZENTĂRII DE CAZ ÎN PEDIATRIE SCHEMA GENERALĂ DATA CLINICE DATE PARCLINICE LA CAZLA CAZ LA CAZVÂRSTA, SEXULANAMNEZA : MI, AHC, APF, APP, CV, IBAEXAMEN OBIECTIVDIAGNOSTIC = de sindrom ↓ dg. diferenţial = de boală : - topic - etiologic - funcţional - evolutiv - de formă clinică = dg. bolilor asociate TRATAMENT : 1) General = igienic = dieteic 2) Etiologic 3) Patogenetic = funcţional = substitutiv 4) Simptomatic + Tratamentul bolilor asociate

EVOLUŢIE = actuală = posibilă

COMPLICAŢII = actuale = posibile

= al bolii = ale tratamentului

PROGNOSTIC = imediat = îndepărtat quo ad - vitam - sanationem - laborem - longitudinem vitae PROFILAXIA = recidivelor = apariţiei altor cazuri de boală în familie

PARTICULIRITĂŢILE CAZULUI