2 foaia sĂcoŞanĂ anul v, nr. 2 (16), aprilie - iunie … · anul nou pastoral este ... anul...

2 FOAIA SĂCOŞANĂ Anul V, Nr. 2 (16), Aprilie - Iunie 2015

ANIVERSĂRI

Întâlnirea LOGA 52

Joi 21 mai 2015 a avut loc cea de-a 52-a aniversare a promoţiei 1963 de la Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga”. Absolvent al acestei promoţii este şi redactorul şef al FOII noastre, prof. Gheorghe Lungu. Deoarece liceul este în renovare, întâlnirea a avut loc la

restaurantul CHECH-IN din Timişoara, unde s-au depănat amintiri din perioada şcolii şi nu numai.

Organizatorul întâlnirii noastre colegul Horia Gligor, ne-a prezentat fotografii şi filmuleţe din întâlnirile anterioare. De asemenea în acest timp s-au făcut poze de către colegii care au avut la ei aparate.

Redacţia

VATRA SATULUI, un deceniu de viaţă

Publicaţia VATRA SATULUI, ce apare în localitatea Ferendia din Jud. Timiş avându-l redactor-şef pe muzeograful Ioan Traia, a împlinit anul acesta zece ani.

Manifestarea a avut loc în biserica ortodoxă din satul Ferendia şi preşedintele Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat acelaşi Ioan Traia a coordonat acţiunea.

După slujba săvârşită de preotul paroh al satului Dragan Giorgiev, ajutat de pr. dr. Valentin Bugariu de la Birda şi pr. Ioan Marcu de la Sculea, Ioan Traia a

vorbit despre eveniment aducând elogii revistei mai sus amintite, după care a dat cuvântul şi celorlalţi invitaţi, printre care celor doi primari prezenţi: Valeriu Filipeac de la Jamu Mare şi Petre Roman de la Deta.

În partea a doua a avut loc lansarea a două cărţi scrise de doi fii ai satului: Iosif Marius Circa: Cugetări mai târzii şi Marcel Sămânţă: Cubul cu şapte feţe.

În partea a treia ne-am deplasat la căminul cultural unde a avut loc agapa cu schimburile de opinii, distribirea diplomelor de participare şi fotografii.

Redacţia

EXPOZIŢIE DE FILUMENIE

Marţi 12 mai 2015 la Societatea femeilor maghiare din Banat cu sediul în Timişoara, strada Putna, nr.7 a avut loc Expoziţia de Filumenie organizată de colec-ţionara de cutii de chibrituri Dorotea Momir. Filumenie este activitatea de colecţionare a cutiilor de chibrituri şi de selectare-aşezare pe origini, vechime şi alte criterii pentru a stabili valoarea lor.

Producerea chibriturilor şi a cutiilor acestora în România are o istorie din secolul al XIX-lea. Fabrica

chibriturilor în ţara noastră a început în anul 1878, la Iaşi. Însă cea mai veche fabrică de chibrituri din Ardeal şi Banat a func-ţionat la Timi-şoara, care a fost înfiinţată în

anul 1883 şi a produs acest obiect atât de necesar omului în casa şi nu numai până în 1963, când intreprinderea a fost mutată la Brăila într-o nouă locaţie modernizată.

Referitor la această expoziţie despre care vorbim, colecţionara noastră Dorotea Momir a venit cu un bogat material ce însumează peste 5000 de exponate. La acestea s-au mai adăugat şi planşe, iar proiecţiile au fot la ele acasă. Ce m-a impresionat, amin-tindu-mi de copilă-rie, au fost cutiile de chibrituri produ-se la Timişoara în-tre anii 1950-1959, precum şi o recla-mă metalică, având tricolorul românesc pe care scria: „CHIBRITURI”. O asemenea reclamă era şi pe frontalul „ducheanului” din Sacoşu Mare al bunicului meu Petru Ciuta. Poate cei mai bătrâni din sat îşi amintesc de aceasta.

Putem spune că expoziţia s-a bucurat de succes, prin interesul deosebit manifestat din partea par-ticipanţilor invitaţi la această întrunire.

Gheorghe Lungu

Un fapt regretabil a fost pierderea colegului nostru Tiberiu Mircea care cu o zi înainte

a încetat din viaţă, urmând ca înhumarea lui să aibă loc peste două zile (sâmbătă 23 mai) în cimitirul din Calea Şagului.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

FOAIA SĂCOŞANĂ Anul V, Nr. 2 (16), Aprilie - Iunie 2015 3

SÂNGEORZUL

Sângeorzul este numele popular al zilei de 23 aprilie când îl sărbatorim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Este ziua de hotar în calen-darul pastoral.

Se spune că ţăranii au o cheie şi cu ea „descuie vara”, deoarece pregătesc oile pen-tru vărat. Se măsoară (se cântăreşte) laptele, făcându-se o evaluare a cantităţii de lapte şi se va stabili raportul de produse pe care le va primi fiecare stăpân de la stână.

Fiecare localitate îşi are propriile tradiţii şi obiceiuri legate de organizarea stânei, mulsul oilor, prepararea lactatelor. Anul Nou Pastoral este redat prin serbări, obiceiuri şi practici magice (alun-garea spiritelor malefice, strigăte şi sunete de trâmbiţe, tulnice şi buciume, sorcovitul oamenilor şi vitelor cu urzica, leuşteanul şi pelinul. Aceste practici precreştine

s-au păstrat din generaţie în generaţie şi oamenii satelor le folosesc (le practică) şi în prezent.

Nicoleta Ioniţă

ŞTIRI

Învierea

Anul acesta în noaptea de 11 spre 12 aprilie la ora 0, clopotele bisericii ortodoxe din Sacoşu Mare, în compania sunetului de toacă, au început să bată pentru a chema enoriaşii să ia „lumină din lumină”, căci este Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Slujba de Înviere a fost săvârşită de părintele paroh Ciprian

Berariu. Sigur că participarea credincioşilor la eveniment a fost mare şi bucuria lor la fel.

La final s-a împărţit Sfânta Pască tuturor, o dată cu salutul creştinesc: Hristos a Înviat!

Parohia ortodoxă din sat le doreşte tuturor cititorilor: „Iubire Divină în suflet” şi un „Paşte fericit!”

C. B. Înălţarea

Această mare sărbătoare a creştinătăţii se ţine în ziua de joi la 40 de zile după Înviere. Anul acesta Înălţarea Domnului, sau Ispasul a coincis cu Ziua Sfinţilor Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, şi anume în data de 21 mai. Tot

atunci sărbătorim şi Ziua Eroilor. În biserica ortodoxă din satul nostru a avul loc

Sfânta Liturghie între orele 10-12, săvârşindu-se slujba pentru cele două sărbători religioase. La final s-a ieşit la Monumentul Eroilor din faţa bisericii, unde s-a oficiat slujba de pomenire a eroilor din Sacoşu Mare, care au murit pe câmpul de bătaie în cele două războaie mondiale.

Ciprian Berariu

Şcoala altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun - 2015

Şcoala primară din Sacoşu Mare, jud.Timiş, în perioada 6-10 aprilie a.c., a avut planificate următoarele activităţi:

• Ziua I: Sport şi sănătate • Ziua a II-a: Alimentaţie sănătoasă, copii sănătoşi • Ziua a III-a: Taina cărţilor • Ziua a IV-a: Salvaţi pământul! • Ziua a V-a: Sărbători Pascale. Elevii împreuna cu părintele paroh Ciprian Berariu au participat la

introducerea Pâinii Pascale în biserică. Toate aceste acţiuni au fost aprobate şi vizate de conducerea şcolii.

P.D.

Acţiunea de verificare, îndrumare şi control

În semestrul al doilea din anul şcolar 2014-2015 toate unităţile de învăţământ de pe raza comunei Darova, jud.Timiş au fost vizitate de o echipă de inspectori din cadrul ARACIP. Printre altele au fost verificate documentele şi baza materială a tuturor şcolilor. Toate şcolile şi grădiniţele comunei au fost apreciate pozitiv, obţinând calificativul: Foarte bine!

O menţiune specială: În paralel cu activitatea didactică la şcoala din Sacoşu Mare se colectează obiecte vechi din sat şi nu numai în vederea înfiinţării unui punct muzeistic etnofolcloric. Până în prezent dispunem de un bogat material etnografic de o valoare inestimabilă şi mare vechime.

Petru Drăgan


EVENIMENTE CULTURALE

LACRIM Ă DE TARAGOT - PAVEL RO ŞU

În data de 20 iunie 2015 ora 14.00 a avut loc CONCURSUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ „LACRIMĂ DE TARAGOT-PAVEL ROŞU”, Ediţia a II-a, organizat de

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş în incinta căminului cultural din localitatea Sacoşu Mare, judeţul Timiş.

Petru Drăgan

FESTIVALUL „IEI ROMÂNE ŞTI”

In ziua de duminică 21 iunie 2015 ora 10.00 a avut

loc Festivalul Iei Româneşti la Muzeul Satului Bănăţean de la Pădurea Verde, la care au participat purtători ai iei atât din ţară, cât şi din străinătate.

Ioan Traia

JUBILEUL DE ARGINT

Miercuri 24 iunie 2015, de Sânzâiene, a avut loc la Uzdin (Serbia) aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Societăţii Literar Artistice „Tibiscus”. Manifestarea are loc la orele 16.00 la Casa Românească de la Uzdin din str. Mihai Eminescu Nr 104. Cu această ocazie se acordă Premiul Satului Bănăţean pe anul 2015 „Gheorghe Lifa” persoanelor şi instituţiilor pentru contribuţii majore în cultura şi spiritualitatea românilor bănăţeni.

Deţinătorii acestui premiu pentru anul 2015 sunt: 1. Gheorghe Lungu, Timişoara 2. Ioţa Bulic, Panciova 3. Teodor Ghertinişan, Primarul Uzdinului 4. Radio-Televiziunea Comunei Covăciţa

Vasile Barbu

FORUMUL A.P.P.R.B.

În 27 iunie 2015 orele 11.00 la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, s-a desfăşurat evenimentul

cultural „FORUMUL PUBLICIŞTILOR PRESEI RURALE din BANAT”, Ediţia a V-a.

Ioan Traia

GHERMANUL

Este o divinitate considerată de agricultori şi

păstori patronul furtunilor şi norilor care aduc grindina. În calendarul ortodox Sfântul Gherman este sărbătorit în ziua de 12 mai. Obiceiul de a nu se lucra în Ziua Ghermanului este păstrat cu stricteţe şi în satul Sacoşu Mare. Această zi este ţinută de către săcoşeni cu cinci zile înainte de Ispas şi cade în funcţie de data sărbătorii Înălţării Domnului la cer.

Această sărbătoare este numită la noi de „trăsnete” sau „fulgere”. Sunt două zile care în anul acesta cad pe 15(vineri) şi 16(sâmbătă) mai. Ziua I este „mânia lu’ Gherman”, caci el se supără dacă oamenii lurează la

câmp. Ziua a doua este numită chiar „Ghermanul”, iar oamenii ce lucrează sunt pedepsiţi prin trăsnet. Se poate da şi un exemplu care s-a petrecut la noi şi anume o femeie din familia lui Gheţa, căreia i se spune Gheţoane a fost lovită de trăsnet deoarece a muncit la câmp în această zi.

Informaţiile le avem de la Adi Zati (Boncilă) şi Pătru Dunea (Vasii) care erau cu turmele lor de oi în Ghercheniş, oi care păşteau „iarba verde de acasă”, proaspătă şi gustoasă.

Alina Maria Cheiaua

CĂRŢI PRIMITE LA REDAC ŢIE

Turul nostru în Ţara Sfântă, Ediţia română, inclusiv DVD. Iosif Marius Circa, Cugetări mai tîrzii (întâlniri de suflet, nunţi de vis şi reportaje), Editura Sitech, Craiova,

2015. Marcel Sămânţă, CUBUL CU ŞAPTE FEŢE, Poezii, Editura MIRTON, Timişoara, 2015.

Redacţia


AMINTIRI DE LA S ĂLAŞ

Este un material interesant scris de economistul Petru Opruţ în publicaţia Glasul Voislovei, Nr.6, Anul IV, 2015 la paginile 2-3. El este redactorul şef al acestui periodic. Titlul complet al articolului este: „Reportaj Radio şi TVR Timişoara. Amintiri de la sălaş şi Obiceiuri de primăvară”.

Pornind de la ideea scoasă în evidenţă, despre „viaţa de odinioară pe vatra veche a satului Voislova, amintiri ale bătrânilor satului de pe vremea când aceştia au crescut şi au copilărit la sălaş” am constatat asemănări izbitoare cu ceea ce a fost odată şi la Sacoşu Mare.

Aici la sălaş s-a trăit şi s-a muncit de către întrega comunitate. Dovadă sunt zicerile populare locale:

M-am născut în zi cu soare, La sălaşul din Cinşoare!

Trec acum prăstă ogaş, Că merg la mândra la sălaş!

Mă duc sara la sălaş, În mână cu un limpaş!

Şi multe alte zicători le-au rostit săcoşenii in legătură cu sălaşul, care le-a fost a doua casă. Însă locurile sălaşelor au fost predate de către gospodari colectivului (C.A.P.). S-au mai menţinut o perioadă scurtă două sălaşe: În Vermeşăni, Lae Źaba, care a ţinut stupi şi la hotarul Visagului, Luţă Ginu l-a mai păstrat un timp. Apoi au dispărut cu desăvârşire, ca după 1989, moş Niţă Oloieriu (Ion Indru) să-şi facă, după ce şi-a primit pământul, un sălaş în patru furci acoperit cu şovar, la Cinşoare lângă Izvoru’ lu’ Albu, unde şi-a găsit obştescul sfârşit. Şi al doilea sălaş al lui moş Gheorghe Ciulă (Gheorghe Roşu) cu cei doi copii ai săi Gheorghe şi Nelu l-au făcut la Izvoru’ lu’ Tocilă. În prezent nici aceste două sălaşe nu mai sunt. Informaţiile le-a dat Pătru Dunea (Vasii).

Delia Pop

DREPTUL LA REPLIC Ă

Întâmpinarea afirmaţiilor insinuante din articolul „Cum s-a furat fabrica de apă minerală de la Sacoşu Mare” scris de Nicolae Toma în FOAIA SĂCOŞANĂ, Nr. 1 din 2015, la paginile 4-5, adresate domnului Comisar Şef Nonus Ungureanu:

Din investigaţiile mele în urma discuţiilor avute cu domnul Nonus Ungureanu din 7 aprilie a.c., pot spune

că domnia sa, săcoşan fiind prin adopţie, nu are nici o legătură cu primăria, terenurile şi nici cu fabrica de apă minerală din sat.

De aceea pot afirma cu toată responsabilitatea că acele afirmaţii sunt neavenite şi nefondate.

Gheorghe Lungu

COMORILE BANATULUI (III)

OCHIUL BEIULUI

Într-una din vacanțe am campat în Poiana Pelegii, unde am cunoscut câțiva pasionați ai muntelui din Uricani. Au mărturisit „că aleargă în fiecare vacanță pe poteci de munte”. Buni cunoscători ai întregului lanț al Carpaților Meridionali au declarat că „au ajuns și în carstul bănățean ca să-i cunoască comorile”. Mai ales, au zis, că ar vrea să viziteze renumitele cascade ale Beușniței și lacul cu un nume din trei litere, situat în aceeași zonă despre care se vorbește totdeauna la superlativ. Cum se numește? Le-am răspuns: BEI, OCHIUL BEIULUI.

Rezervaţia Cheile Nerei - Beuşniţa, remarcabilă prin bogăţia de specii floristice sudice, ascunde numeroase fenomene carstice: ponoare, izbucuri, cascade, peşteri. Beiul, afluent al Nerei în colţul de sud-vest al Munţilor Aninei, adună cele mai multe frumuseţi în partea mediană unde strânge apele principalului afluent, Beuşniţa. În locul cunoscut sub numele de Podul Beiului, apele Beiului îşi unesc destinul cu fascinantul râu al Banatului Montan, al judeţului Caraş-Severin, Nera. Peisajul cu valori unice, variat, sălbatic se completează cu vegetaţia forestieră: alunul turcesc, cu cele mai numeroase exemplare din Carpaţi, pădurile de fag, lililacul, scumpia, mojdreanul, cornul. La podul Beiului ajungem de la Oraviţa prin Potoc, pe şosea. Mai interesantă, uluitoare este poteca prin Cheile Nerei de la Sasca Română trecând pe la Fueroaga Mare şi prin numeroasele tuneluri. După ultimul tunel din cele șapte, mai facem câţiva paşi până la locul de popas din

apropierea Podului Beiului. De la Podul Beiului urmăm drumeagul până la cantonul Beiului şi de aici ne îndreptăm spre Ochiul Beiului.

Numai noi şi pădurea monumentală. Covor de frunze pe potecă. Câte un sitar grăbit trece în zbor prin faţa noastră sau traversează în fugă drumeagul lăsându-ne fără glas. La o cotitură a văii, o pădurice de brad ne anunţă că ne-am apropiat de Ochiul Beiului. Cascadele finale ale Beuşniţei, dezvoltate pe sute de metri creează orchestraţia învăluitoare a acestui colţ de rai. Își unesc destinul cu mirifica undă a Beiului mai jos de lac. Avântul năprasnic al apei care se prăbușește din Poiana Beușniței în nenumărate cascade, creează praguri de tuf calcaros, gururi de cleștar. Șuvițe nenumărate de apă, învolburarea continuă într-un joc zglobiu, zbaterea, neliniștea Beușniței sunt străjuite de vârful Cerboanei.

Adăstăm cu liniște în suflet pe malul Ochiului Beiului, misterios, cu apa cristalină rotunjită într-un găvan al stâncii albe. Așezat în mijlocul pădurii de brad, lacul sclipește în numeroase culori ireale, generate de albastrul cerului, de verdele întunecat al brazilor, de pietrele verzui acoperite cu mușchi. Chiar în mijlocul lacului se află izbucul principal care umple căușul de stâncă, a cărui apă vine pe cărări necunoscute de sub culmea Pleșivei și dinspre Crivina. Legenda spune că din lacrimile beiului s-a format „ochiul” în ale cărui unde a coborât azurul cerului.

(va urma) Marius Terchil ă


PELERINAJ IN ŢARA SFÂNTĂ

În perioada 1-7 Mai 2015 a avut loc perelinajul în Ţara Sfântă, organizat de către preoţii Marius Sfercoci şi Sorin Lungoci de la Parohia Viile Fabric cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Timişoara. Plecarea s-a facut cu autocarul din faţa bisericii, vineri dimineaţa la ora 02:00 spre aeroportul din Belgrad (Serbia). Apoi de acolo ne-am deplasat cu avionul la Tel Aviv (Israel), de unde am fost preluați de autocarul care ne-a însoțit pe toată peri-oada șederii. Acesta ne-a dus la Lod, un cartier vechi al Tel Aviv-ului la aproxi-mativ 13 km. Acolo am vizitat biserica “Sfântul Mare Muce-nic Gheorghe”, care adăposteşte mormântul Sfântului și o racla cu o parte din moaştele sale.

În drumul nostru spre Haifa, al treilea oraș ca importanță din Țara Sfântă, am oprit pe malul mării mediterane, în Cezareea lui Filip, unde am putut observa un apeduct roman care aducea apă potabilă de la Haifa în Cezareea, datând încă din secolul I, precum și un coloseum pentru luptele din arenă, dar și un teatru, amprente arheologice importante mărturii ale orga-nizării vieții din primele secole de viață creștină.

Ajunși la Haifa ne-am închinat în biserica “Stela Maris”, de pe muntele Carmel, biserică construită deasupra peșterii unde Sfântul prooroc Ilie Tesviteanul a adus jetfa cea adevărată, fiind prigonit de către Regii idolatrii Ahab și Izabela. Seara ne-am cazat la hotel RESTAL din oraşul Tiberias, un oraș așezat în amfi-teatru pe malul Mării Galileii sau Lacul Ghenizaret cum este numit în Sfânta Sriptură.

Sâmbătă, ziua a doua, ne-am deplasat la Muntele Tabor şi ne-am închinat în Biserica Ortodoxă grecească cu hramul “Schimbarea la Faţă a Domnului”, un loc aparte prin prisma minunii ce se săvârșește în fiecare an la sărbătoarea în cauză, când norul coboară și învăluie muntele, dar și prin prisma faptului că biserica așezământului îl care ca și ctitor pe monahul moldovean Irinarh Roseti (1859).

După coborârea din muntele Taborului, ne-am îndreptat spre Tabga, locul unde Mântuitorul a săvârșit minunea “înmulțirii celor cinci pâini și doi pești” săturând peste 5.000 de bărbați afară de femei și copii, după o zi în care “mulțimea” i-a stat alături pentru a-i auzi cuvântul cel dumnezeiesc. În apropierea acestui loc se află pe malul Mării Galileii, biserica reașezării în apostolat a Sfântului Apostol Petru, după ce s-a lepădat de Mântuitorul în noaptea judecății religioase, loc pe care l-am cercetat și noi cu piciorul dar mai ales cu sufletul, impresionați fiind de frumusețea locului.

Orele prânzului ne-au găsit în cetatea Capernaumului, orașul drag Mântuitorului, pe malul Mării Galileii, unde a săvârșit nenumărate minuni, relatate de Sfinții Evangheliști. Acolo încă se mai păstrează ruinele sinagogii și a casei soacrei lui Petru, vindecată de Mântuitorul.

După acest obiectiv, am urcat pe “Muntele Feri-cirilor”, locul unde Iisus a ţintut predica de pe munte, un adevărat cod de per-cepte morale și învă-țături pentru viața de acum și pentru cea care va să vină, ce cuprinde 3 capitole întregi din Evanghe-lia după Matei. Tot aici Mântuitorul a

rostit Fericirile, prin care “îi fericeşte pe cei ce îndeplinesc poruncile Sale”, iar la sfârşit le spune: “Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră este în ceruri” învaţându-i Rugaciunea Domnească sau Tatăl Nostru. Muntele Fercirilor a impresionat prin frumusețea grădinilor de flori, a arbuștilor și arborilor seculari, dar și prin liniștea ce reprezenta o caracteristică a locului.

Ziua s-a încheiat cu ajungerea la Râul Iordan, la Yardenit, un loc amenajat la ieșirea Iordanului din Marea Galileii, de unde acesta își continuă drumul până la vărsare în Marea Moartă. Toți cei prezenți îmbrăcați în cămăși albe ce închipuie haina botezului au intrat în Iordan, emoționați de ceea ce preoții însoțitori au relatat cu privire la momentul Botezului Domnului.

După două nopți și două zile petrecute în Tiberias și împrejurimile Mării Galileii, duminică dimineața, în ziua a treia am plecat la Nazaret, unde în jurul orei 09:00 am bătut la porțile bisericii ortodoxe grecești din Cana Galileii un cartier al Nazaretului, unde Iisus la îndemnul mamei sale a săvârşit prima minune din activitatea sa pământească, a transformării apei în vin. În biserica mănăstirii se păstrează și azi două vase de piatră din vremea lui Iisus, vase ritualice făcute pentru curățirea iudeilor. Se crede că în acestea şi altele a fost adusă apa care prin puterea Mântuitorului a devenit vin la nunta din Cana Galileea.

În Nazaret, pelerinajul nostru a continuat cu “Izvorul Mariei”, unde se regăsește și biserica cu hramul “Sfintul Arhanghel Gavriil”, din nou un loc unde amprenta românească se regăsește în pictura interioară, aceasta fiind executată de către pictorii Mihail, Gavril și Nicolae Moroșanu. Se spune că Maria venind după apă la izvor i s-a arătat Arhanghelul Gavril, aducându-I vestea cea mare. De acolo am plecat pe drumul Sfintei Fecioare Maria ce duce la ruinele casei dreptului Iosif şi a atelierului de tâmplărie. Pe aceste ruine este clădită cea mai mare Biserică Catolică din


Orient, împodobită cu icoane ce o închipuie pe Maica Domnului așa cum este ea reprezentată la toate popoarele ce o cinstesc.

Părăsind Nordul Țării Sfinte, respectiv Nazarethul, și teritoriul Israelian, intrând în cel Palestinian, ne-am îndreptat spre pustia Iordanului, de-a lungul frontierei cu Iordania, orpindu-ne la locul autentic al Botezului Domnului, un loc unde Iordanul se îngustează foarte mult, Iordania fiind la doar câțiva metri peste râu. Acolo am cântat troparul Botezului Domnului, preoții stropindu-ne cu busuiocul udat în apa Iordanului.

Seara am ajuns la Bethlehem, oraș aflat în administrarea statului Plestinian, fiind cazaţi la HOTEL SHEPHERDS (Hotelul Păstorilor), hotel patronat de o familie de arabi creștini, extrem de ospitalieri, unde am rămas pentru următoarele 4 nopți.

Luni, în ziua a parta, dimineața a început cu deplasarea în Pustiul Iudeii la Mânăstirea Sfântul Sava unde am avut posibilitatea de a ne închina la racla ce adăpostește trupul întreg al Sfântului, dar și la Icoana Maicii Domnului cu trei mâini, cea făcătoare de minuni. Tot în incinta mănăstirii, în paraclisul Sfântului Nicolae se află un osuar, care amintește de invazia perșilor în Țara Sfântă din anul 614, aceștia pustiind așezămintele monahale și omorând pe viețuitorii lor. Apoi ne-am deplasat la Mănăstirea Sfântul Teodosie tot din pustiul Iudeii, așezământ construit peste grota magilor, locul unde aceștia au poposit la plecarea lor spre țările de origine, după ce I s-au închinat Pruncului Iisus ne mai înștiințându-l pe Irod despre locul nașterii Domnului. În grotă pot fi admirate picturi bine realizate, reprezentând pe Evloghia, mama Sfântului Teodosie; Sofia, mama Sfântului Sava şi Teodota, mama Sfinţilor Cosma și Damian, fiecare din ele având și părticele din sfintele moaște puse spre închinare.

Întorcându-ne la Bethlehem, am vizitat Biserica Păstorilor, construită pe câmpul păstorilor, locul de odinioară unde aceștia își pășteau turmele în noaptea nașterii Domnului, având în apropiere și o grotă aflată în interiorul unor ruine ale unei biserici vechi construită de către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Apoi am vizitat biserica Naşterii lui Iisus. În subsolul altarului se găsește locul nașterii cu steaua așezată pe pardosea şi icoana cu plecarea celor trei în Egipt. În curtea com-plexului bisericii Nașterii Domnului se află în subsol un osuar al copiilor uciși din porunca regelui Irod, în speranța acestuia de a-l ucide și pe pruncul Iisus. În apropiere am avut posibilitatea de a intra în Biserica Grota Laptelui costruită pe locul unde se spune că în drumul spre Egipt, Pruncul Iisus a fost alăptat de Fecioara Maria.

După orele amiezii, am părăsit Bethleemul și ne-am îndreptat spre Ein Karem, o localitate la sud de Ierusalim la numai 6 km, localitatea de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul, ajungând și noi la locul nașterii Sfântului, ce se regăsește sub o biserică catolică construită prin secolul al XIII-lea.

Spre seară am intrat în Cetatea Ierusalimului, copleșiți de emoție, ajungând să ne plecăm genunchii și

frunțile la Mormântul Domnului, Piatra Ungerii și locul răstignirii Domnului - Golgota.

Marţi, ziua a cincea, avea să se desfășoare în Ierusalim, începând de dimineață cu Muntele Eleon, biserica rusească a Înălțării Domnului, locul unde s-a descoperit pentru prima oară capul Sfântului Ioan Botezătorul, după ce a fost decapitat din porunca lui Irod Agripa și ascuns de către Ioana soția lui Huza pe Muntele Măslinilor. De acolo ne-am deplasat la locul autentic al Înălțării Domnului, aflat acum în adminis-trarea arabilor. Peste drum de locul Înălțării am intrat la mănăstirea grecească Sf. Pelaghia unde ne-am odihnit în foaierul mănăstirii și unde o măicuţă româncă ne-a vorbit despre așezare. De acolo, coborând Muntele Măslinilor ne-am închinat la Mănăstirea Pater Noster, un loc aflat în administrarea bisericii catolice, pe zidurile interioare ale bisericii și curții, regăsindu-se Rugăciunea Domnească, scrisă pe bucăți de faianță și tradusă în foarte multe limbi ale pământului. Drumul nostru a continuat cu biserica “Dominus Flevit” - “Domnul a plâns”, de unde am avut posibilitatea de s-a deschis o panorama încântătoare asupra Cetății Ierusalimului cu “Poarta de Aur”, locul judecății tuturor popoarelor. De la acest așezământ am intrat cu emoție în Grădina Ghetsimani, locul Rugăciunii lui Iisus, locul prinderii Mântuitorului după Cina cea de Taină din Joia cea Mare. Acolo este zidită biserica celor 12 națiuni, o biserică cu 12 cupole proiectată de arhitectul Italian Antonio Barluzzi.

La baza Muntelui Măslinilor se află biserica “Adormirii Maicii Domnului” cu mormântul Maicii Domnului. Există, acolo, multe candele din care două sunt donate de la noi din ţară: una este donată de domnitorul Ştefan Cantacuzino (nu se ştie care din ele), iar cealaltă de Regele Carol I, fiind foarte frumoasă în formă de coroană, având pahare albastre. Am mers apoi la biserica Sfântului Ştefan, care a fost omorât cu pietre, de faţă la lapidare fiind și Saul, cel ce a devenit prin convertire la creştinism Sfântul Pavel.

După orele prânzului părăsind Muntele Măslinilor, ne-am îndreptat spre Muntele Sionului. Acolo am vizitat biserica catolică închinată Adormirea Maicii Domnului și construită pe locul unde Fecioara Maria a locuit după ce a fost încredințată de Iisus în momentele dramatice ale Sale pe cruce, ucenicului Ioan. În apropiere am intrat în Foișorul lui Marcu, locul unde Mântuitorul a luat Cina cea de Taină cu ucenicii Săi, în Joia Mare.

Miercuri, ziua a şasea, ultima zi petrecută în Țara Sfântă, a debutat la orele dimineții cu deplasarea în Pustiul Hozevei, la Mănăstirea unde se află racla de stică cu trupul neputrezit al Sfântului Ioan Iacob Românul de la Neamț. Drumul a continuat cu cetatea Ierihonului, cel mai vechi oraş din lume, fiind numit şi Oraşul Palmierilor, unde am vizitat:

• Mănastirea din muntelui Carantaniei, numit si Muntele Ispitirii sau locul ispitirii;

• Sicomorul lui Zaheu, sicomor tradus prin dud (Părintele Sorin) deci ar fi dudul lui Zaheu, unde s-a


urcat acesta ca să-l vadă pe Iisus, fiind mic de statură. După ce s-au întîlnit şi au vorbit Iisus a poposit în casa vameşului Zaheu;

• Aşezământul românesc de la Ierihon, a doua biserică românească din Ţara Sfântă (Părintele Marius).

După-masă, grupul de pelerini a revenit în Ierusalim, intrând în Cetatea Ierusalimului pentru a rememora drumul străbătut de Iisus de la judecata Sa din pretoriu roman la locul răstignirii.

Via Dolorosa, Drumul Crucii sau Drumul Suferinţei este o stradă a Oraşului Vechi din Ierusalim şi constituie cel mai sacru loc al creştinătăţii, având 14 staţii (opriri).

Grupul nostru de pelerini din perioada 1-7 Mai 2015 a efectuat acest drum al Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi a intrat pe poarta Sfântului Ştefan, care se mai numeşte şi Poarta Leilor sau Poarta Oilor, urmând cele 14 opriri ale lui Iisus:

• Prima staţie: are loc sentinţa, fiind condamnat la crucificare;

• A doua staţie: Iisus ridică crucea. A fost biciuit si i s-a pus pe cap o coroană de spini;

• A treia staţie: Iisus cade prima oară sub povara crucii, este o capelă mică ce comemorează evenimentul;

• A patra staţie: Iisus o întilneşte pe mama sa Maria;

• A cincea staţie: Iisus este ajutat de Simon din Cyrena. Simon a fost un pelerin din Africa de Nord care venise la Ierusalim pentru Paşti;

• A şasea staţie: Veronica şterge faţa lui Iisus. Imaginea a fost imprimată pe batista ei udă;

• A şaptea staţie: Iisus cade pentru a doua oară sub povara crucii;

• A opta staţie: Iisus consolează femeile, deoarece conform tradiţiei a întîlnit fiicele Ierusalmului care boceau soarta lui amară. Răspunsul lui a fost: „Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru mine; mai bine plângeţi pentru voi şi pentru copiii voştri!”;

• A noua staţie: Iisus cade pentru a treia oară sub povara crucii Sale;

• A zecea staţie: Iisus este dezbracat de hainele Lui;

• A unsprezecea staţie: Iisus este pus pe cruce; • A doisprezecea staţie: locul crucificării; • A treisprezecea staţie: corpul lui este coborât de

pe cruce; • A patrusprezecea staţie: Iisus este plasat în

mormânt. Se ajunge într-o cameră numită Capela Îngerului.

Acolo se află un altar de piatră, despre care se crede că ar fi o bucată din piatra care a acoperit mormântul. Noi am făcut închinăciune, după care am ieşit cu spatele. În curtea complexului Sfântului Mormânt l-am întîlnit pe Patriarhul Ierusalimului și a Întregii Palestine, Teofil al III-lea luând binecuvântare, moment ce a încununat efortul nostru din toate zilele petrecute la locurile sfinte.

Seara a avut loc la locul de cazare, masa festiva, la care toţi cei 40 de pelerini din grup au primit poze de la râul Iordan și diplome.

Joi, ziua a şaptea, are loc plecarea la ora 04:00 cu autocarul din Bethlehem la Tel Aviv, de unde avionul ne-a adus la Belgrad, iar de acolo autocarul la Timișoara în faţa bisericii parohiale.

Gheorghe Lungu

Ştiaţi că...

Hidrogenul este cel mai răspândit element din Univers (75%)? Un strănut iese cu o viteză de peste 950km/h? Un metru cub de aer cântăreşte 1,3kg? Apa caldă cântăreşte mai mult decât apa rece?

Victor Ţundrea

EUROBIT - EDITURĂ şi TIPOGRAFIE

Str. Martir Herman Sporer Bl.38, Sc.D, Ap.8 300575, Timişoara, tel. 0256290654,

e-mail: [email protected] www.edituraeurobit.ro

Execută: - editare şi tipărire de cărţi; - tipărire cărţi de vizită; - broşuri, invitaţii, mape,

pliante.

Servicii de terapie psihologică

Psih. Ionuţ Mladin Contact: 0755562962

E-mail: [email protected]

ISSN 2248 – 3144 ISSN-L = 2248 – 3144

Tiparul executat la Editura EUROBIT , Str. Martir Herman Sporer, Bl.38,Sc.D, Ap.8,Timişoara

Tiraj 200 exemplare distribuite gratuit Redacţia: Timi şoara, Tel. 0754300267 e-mail: [email protected] Colegiul de redacţie: Redactor-şef: Gheorghe Lungu Redactor-şef adjunct: Petru Drăgan Redactor: Alina Maria Cheiaua

Secretar: Ciprian Berariu Colaboratori: Vasile Barbu, Nicoleta Ioniţă, Marius Terchilă, Ioan Traia, Victor Ţundrea, Nicolae Uszkai Tehnoredactare: Delia Pop Corector: Ionuţ Mladin Fotoreporteri: Gheorghe Lungu, Alin Dacian Năfărean, Dorothea Momir, Nicoleta Ioniţă

2 foaia sĂcoŞanĂ anul v, nr. 2 (16), aprilie - iunie … · anul nou pastoral este ... anul...

Documents