A n u l u . N> 2 1 .

>

Foi'a basericesea.

f Organu pentru cui tua v religiosa a clerului si a

v ; .poporului.

Redigeata de

Dr . Alesandru V. G-ram 'a.

10 Novembre 1885.

C u p r i n s u l u i Istori'a moderna s religiunea cretina. Santulu scaunu Apostolicu facia cu baseric'a nostra gr.-catolica romana. Vestmintele sacre archieresci. Ministrulu matrimoniului. Decadinti'a picturei. Unu nou episcopalii gr.-catolicu.

Apelu catra Publiculu romanu.

Apare in 10 si 25 st. n. a iia-carei luni.

Pretiulu pre unu anu 3 fl. v. a.

Blasiu, 1885. Tipografia Seminariului gr-cat . iu Blasiu.

J

1

Istoria moderna si religiunea cretina. De mai nouesprediece secuii sta religiunea cretina si sant'a baserica

in lume. Cine va fi in stare se descria totu binele, ce facutu ea omenimei in privinti'a culturala? Istori'a civilisatiunei genului omenescu este inca unu studiu de abie in leganu. Cuce omenii studieza mai antaiu totu de-a-una lucrurile concrete, si numai dupa ace'a se ivesce in eli dorulu si cugetulu de a-si indrept privirile si spre cele abstracte. Mai antaiu studieza ce'a ce este mai batatoriu la ochi, si numai dupa ace'a capeta gustu a studia lucruri, ce desi cu ocasiunea primei priviri nu suntu asia batatorie la ochi, totui suntu de una nsemntate nespusu de mare pentru omu. Asia s'a intemplatu si cu studiulu istoriei. Tempu ndelungaii istori'a moderna a cugetatu, cumc va satisface chiamarei sale, deca va studia resbelele cele mai mari, resturnarile de tronu' cele mai veementi, si pre cte unu barbatu epocalu. O face acest'a, c si cumu omenimea secuii ntregi nu ar fi facutu altu cev'a, dectu s'ar fi totu batutu, ar fi resturnatu tronuri, si c una turma s'ar fi luatu cndu dupa unulu, cndu dupa altulu, care o a sciutu conduce seau ademeni. De abie in tempulu mai nou istorici mai delicai, in judecata si in privire au ajunsu la ide'a, c afora de lucrurile acestu batatorie la ochi in istori'a omenimei mai suntu si alte lucruri, si inca de una nsemntate multu mai mare c ele. Si ce pote fi de una nsemntate mai mare in ordinea naturala c civilisatiunea genului omenescu? Ce chiamare mai frumosa pote se aiba istori'a, dectu a aret calile, pre cari, luptele prin cari, si factorii, cu cari genulu omenescu a ajunsu la diversele graduri de civilisatiuue, de care s'a bucuratu in diversele epoce ale istoriei. A trebuitu inse multu tempu se treea, pana ce istori'a a ajunsu la cunoscinti'a, cumc objectulu ei celu mai iuteresantu nu suntu btile poporeloru intre sine, nice tronurile singure, nice cte unu barbatu singuraticu, fia acel'a ctu de mare, ci civilisatiunea genului omenescu.

Adeveratu, c prin acest'a chiamarea istoriei a deveniii cu multu mai grea c mai inainte, cce este cu multu mai greu a observa fluctuatiunile omenimei in civilisatiune, progresele si regresele ei, factorii ei promovatori si impiedecatori, dectu evenemintele comune mai grandiose istorice. Este mai greu, fienduc aci istoriculu are se caute spiritulu istoriei, care desi fora trupu, totui elu a datu nascere intemplariloru. Elu are se treca asia dcundu preste intemplarile, ce i-se oferescu, la spiritulu, ce le au produsu, si din care au esitu. Elu are in eveneminte se caute idei, si in idei se caute legatur'a si necsulu loru causalu. Elu are asia dcundu se devin psichologulu istoriei. Precndu celi mai dinainte considarndu in istoria numai ce este mai batatoriu la ochi, se ocupau prin acest'a numai cu partea trupesca a istoriei

21

322

si fceau asupr'a ei numai studii somatice, pre atunci cestu din urma se ocupa cu partea ei cea spirituale, si face, c se ne esprimamu astufeliu, studii psichice asupr'a ei.

Eedicarea istoriei depre terenulu celu materialu si asia. dcundu copilarescu de mai nainte pre terenulu acest'a inaltu si idealu, clarificarea, seau mai bine dcundu spiritualisarea acest'a a istoriei a raritu si numerulu celu mare de mai nainte alu acelor'a, ce se ncumetau a se ocupa cu istori'a Mai inainte istoricii erau asemenea naiariloru, ce calatorescu numai pre lenga tiermuri, unde nice naufragiulu, nice retacirea nu-i amenintia. Decndu inse s'a redicatu, istori'a la inaltmea ei, de atunci istoriculu este asemenea naiariului, ce departe de tiermuri, in vastulu oceaunului are se se lupte cu valuri, stanei, fortune si cu tote periculele marei, de voiesce se ajung la scopu. Rari nantes in gurgite vasto suntu de atuncia istoricii adeverati : Rari nantes, pentruc de atunci campulu ei s'a inchisu pentru totu de-a-una toturoru celoru nechiamati, si a remasu deschisu numai geniului, care singurii dispune de tote midilocele de lipsa spre a nu se pierde in urm labirintu, ma caosu attu de mare, cum este istori'a civilisatiunei pentru omeni de rendu.

Ctu de avutu, c se nu dceinu, ctu de superbii este secululu nostru in resultatele scrutariloru sale in diversele ramuri ale scientieloru omenesci! Si totui secululu acest'a superbii este inca numai copilu in studiulu istoriei civilisatiunei genului omeuescu. Atta este de grea calatori'a pre campulu, seau mai bine dsu, pre marea ei!

Acest'a inse nu o amu lu secuiului nostru nice dectu in nume de reu. . Studiulu acest'a este prea greu, nu numai pentru unu omu, ci si pentru unu seclu, si inca chiaru si pentru unu soclu, ce dispune de atte midiloce si ajutorie c alu nostru. Ce ne dore, si ne imple .sufietulu de mhnire, este c in lips'a unui atare studiu baseric'a si religiunea cretina are se sufere mai multu. Si cum nu? Ore nu vedeinu, ore nu audum noi in continuu, cum din arsenalulu istoriei se scotu totu mereu arme noue in contr'a basericei spre a o espune c pre una iustitutiune nu numai uefolositoria, dara inca si stricatiosa culturei si civilisatiunei omeuesci? Si inca unele din armele aceste suntu attu de fora spiritu, attu de primitive si attu de superficiali, ctu la audiulu loru indignatiunea se preface in comptimire. De cte ori nu este espusu unu omu de cultura a aud chiaru si pre omeni de rendu, cum folosescu fapte si intemplari istorice spre a batjocori si inculpa baseric 'a?

Si ore de unde se vena acest 'a? Cum e cu potiutia, c institutiunea acest'a basericesca, de care sute de milione de suflete pii si credintiose suntu legate cu sufletu si trupu, se fia totui cu istori'a in mana astu-feliu batujocorita ? Sufletele cele pline de credintia sciu, c baseric'a este Christosu celu misticii, si c prin urmare vieti'a ei are se fia un'a repetre in alta forma a vietiei lui Christosu. Vieti'a lui Christosu inse a fostu plina de asupriri, batujocuri, acuse si nedrepti de totu feliulu. Ore pote se fia atunci baseric'a, Christosu celu misticu scutitu de aceste? Mantuitoriulu Christosu inse a suferitu tote

323

nedreptile, ce au venitu preste elu, in credinti'a secura, cumc acele ore cndu tote sa voru demasc. Pentru ce se nu concepa si baseric'a, Christosu celu misticu credinti'a si speranti'a acest 'a?

Mantuitoriulu a dsu despre intrega lumea: eu am venitu, c vietia se aiba, si mai multa se aiba". A referiii Mantuitoriulu de securu cuvintele aceste nu numai la ordinea cea preste fire, ci la tote relatiunile si tendintiele cele bune ale genului omenescu, cari tote aveau se primesca dela elu si invetiatur'a lui una influintia salutaria si binefacatoria. Si ce tendintia naturala este mai buna si mai de folosu pentru genulu omenescu, c tendinti'a lui spre civilisatiune? De unde de sine urmeza, c civilisatiunea omenesca, si in specie cea europeana, antica, media si moderna a trebuitu se fia forte multu influintiata de religiunea cretina. Prin urmare istori'a civilisatiunei genului omenescu are se considere in prim'a linia influinti'a cea grandiosa a religiunei cretine asupr'a ei.

Acest'a s'a facutu pana acum forte pucinu. Istoricii au ignoratu inse prin acest'a in istoria chiaru ce'a ce a fostu mai interesanii si mai de momentu. De abie civa brbai geniali au facutu in privinti'a acest'a unele inceputuri, precum francesulu Guizot, si Angiesii Bukle si Macaulay.

Cndu inse in decursulu tempului vomu ave istori'a civilisatiunei genului omenescu mai cu seina de dupa Christosu asia completa, asia perfecta, asia desecata si asia classica, precum avemu istori'a niultoru altoru eveneininte de mai pucinu momentu; cndu istori'a civilisatiunei dupa studiu si scrutare lunga, minutiosa, perseveranta si justa va pote, se ni arete influinti'a cea mare si binefacatoria a religiunei cretine pana si asupr 'a fibreloru celoru mai delicate ale relatiuniloru sociali omeneti ; cndu pre calea acest'a voru fi cunoscute tote meritele religiunei cretine pentru civilisatiunea genului omenescu, atunci si numai atunci vomu ,pote spera, c voru incet odat si acusele acele aruncate in faci'a basericei, cari causeza astdi sufieteloru celoru pfi si credintiose att 'a dorere si nacunire. Dupa-ce inse istori'a civilisatiunei este inca de abie in leganu, asia de sine se intielege, c va trebui se treca inca multu tempu pana atunci. Va trebui se treca inca multu tempu, fiendu-ca abstraguiidu dela altele, genulu omenescu inca nu a datu de una scieutia asia grea c si acest'a, care se poftesca att 'a consumare de geniu si pacientia. Ctu de trdu inse, tempulu acest'a totui va veni, si atunci numai se voru demasca tote nedreptile, ce cu istori'a in mana se facu astdi basericei.

Baseric'a nu s'a temutu nice odat de nice una scientia adeverata. Ce i au causatu ei neplceri, a fostu totu de-a-una scienti'a cea superficiala si totui inganfata. Acest'a este, care cu ajutoriulu istoriei ataca astdi attu de veementu meritele basericei. De unde dorinti'a ei nu pote fi, dectu c studiulu istoriei celei adeverate, studiulu istoriei civilisatiunei genului omenescu, la care de abie in tempulu modernu s'a pusu inceputulu, se produc in tempulu celu mai scurtu fructele cele mai frumose.

324

Santulu Scaunu Apostolicu facia cu baseric'a nostra gr. catolica romana.

Tribun'a", ce apare in Sibiu in numerulu 237 din 29 Octobre st. . . c. se ocupa intre altele in articululu seu de fondu si cu baseric'a nostra greco-catolica romana. Nu este scopulu nostru a polemis in colonele foiei basericesci cu partea politica a articulului memoraii, in ctu acel'a atinge pre baseric'a nostra. Foi'a basericesca nu este un'a foia politica, si c atare in lucruri si cestiuni politice nu se pote amesteca. S'a disu inse in articululu de sub cestiune alu Tribunei" ceva despre baseric'a nostra si despre Santulu Scaunu Apostolicu alu Romei, de ce ne amu uimi tu forte multu mai cu sema din causa, c in Tribuna" eramu dedai a vede cumc cestiunile basericesci c si tote celelalte suntu tractate nu numai cu demnitatea cuvenita si asia dicandu in stilu adeveratu diplomaticu, ci si cu cunoscintia de lucru. Ctu de mare a trebuiii se fia uimirea nostra in urm'a acestor'a, candu amu vediutu in articululu amintitu sustienenduse, cumc Pap'a Piu IX s'a abatutu dela unulu dintre principiele fundamentali ale catolicismului, si a recunoscuta naionalitatea basericei rom. gr.-cat".

Este acest'a un'a grea acusa asupr 'a Sntului Scaunu Apostolicu si indirecte si asupr'a basericei nostre. Cu deosebire este grea acus'a acest'a aruncata in faci'a Sntului Scaunu Apostolicii alu Romei, fienduc lu degradeza la rolulu guvernului unui sttu constituionalii, a crui principie se schimba c in unu caleidoscopu, dupa cum se schimba majoritile parlamentarie. Cine s'a ocupatu numai ctu de pucinu cu istori'a Sntului Scaunu Apostolicii in diversele epoce, acel'a trebue se se uimesca de constanti'a de principie, ce i a conduii totu de a un'a toti paii. Adeveratu, c modulu realisarei principieloru acestor'a s'a schimbata, dupa cum s'au schimbata impregiurarile locali si temporali. Inse principiele au remasu tota de a un'a totu acelesi. Si chiaru constanti'a acest'a de principii a fostu (ICC CC & datu diplomaiei Sntului Scaunu fineti'a si genialitatea ace'a, ce o a facutu stimata si pretiuita de tota lumea si chiaru si de inimici.

In specie inse, ce atinge acus'a, c Santulu Scaunu Apostolicii s'a abtuta dela unulu dintre principiele fundamentali ale catolicismului, candu a recunoscuta naionalitatea basericei rom. gr.-cat., credemu, c trebue se fimu mai autaiu in claru cu ce'a, ce se .pote intielege sub cuvintele aceste ale Tribunei.

Este unu lucru tare greu a defini, c ce este baseric'a naionala. Vorbindu despre baseric'a catolica c despre un'a totalitate organica estinsa preste totu pamentulu, din care si baseric'a nostra romanesca gr.-calolica face un'a parte, potemu dice, c ea nu este nice de cum naionala, ci chiaru din contra ea este baseric'a toturoru natiunilom si a poporeloru d e p r e pamentu, si nice unu poporu nu pote dice, c este numai a lui.

Din contra vorbindu despre baseric'a catolica in specie , cum si inipliuesce chiamarea sa cea ceresca p r e Ia diversele popore a le pameiiLuiui, potemu se

325

dicemu, c ea la unulu fia-care poporu pentru elu este baserica naionala. Si cum acest 'a? In unu modu tare naturala si tare frumosu. Baseric'a catolica, in ctu ea esiste Ia unu poporu ore careva, fia acel'a ori si care depre pamentu, observandu supunerea si obedienti'a canonica facia cu Capulu supremu alu basericei si sustienendu cu scrupulositate legtura de iubire facia cu tote celelalte popore, este eschisivu cliiamata a promova numai interesele sufleteti si culturali singura ale poporului aceluia, pentru care esiste si la care se afla. Cce ar ' fi nu numai un'a contradicere, ci si unu ce necatolicu, deca baseric'a catolica dela unu poporu s'ar interesa mai multu de promovarea intereseloru sufleteti si culturali ale altui poporu si inca acest'a cu ignorarea poporului propriu.

Astu-feliu potemu se dicemu, c baseric'a catolica a Francesiloru este basei'ica naionala francesa, fienduc ea este chiamata se promoveze binele suttetescu si culturalii alu natiunei francese, si nu alu alteia, pentru esemplu a celei germane. Asemene baseric'a catolica la Germani, si totu asemene baseric'a catolica la Romani este baserica naionala romanesca.

Binele acest'a sufletescu si culturalii cte odat baseric'a catolica nu-lu pote promova la unu poporu precum se cuvine, deca ea este in un'a legtura ore careva de supunere facia cu baseric'a altui poporu seau a altui ritu, precum a fostu pentru esemplu baseric'a nostra pana la reactivarea Metropolfei de Alb'a-Juli'a. ndat ce Santulu Scaunu Apostolicii s'a convinsu despre acest'a, numai de-ctu a redicatu dela midilocu legatur'a respectiva, c astu-feliu baseric'a catolica la poporulu acel'a se-si pota implini inca si mai bine chiamarea sa pentru binele acelui poporu, seau asia dicundu se devin inca si mai naionala, precum s'a intemplatu cu baseric'a nostra atunci, candu ni s'a reactivata Metropoli'a de Alb'a-Juli'a si s'a desnodatu legatur'a de supunere facia cu Scaunulu Primatialu dela Strigonu, care er de alta limba si altu ritu.

In sensulu acest'a Santulu Scaunu Apostolicii a recunoscutu totu de a un'a, c baseric'a catolica dela anu poporu, pentru poporulu acel'a este baserica naionala. Si acest'a o a recunoscutu si despre baseric'a nostra greco-catolica romanesca si la 1855 a delaturatu si cea din urma piedeca, ce sta in calea basericei nostre, c se nu-si pota ajunge pentru poporulu romanescu scopulu asia, precum s'ar' fi doritu.

Nu intielegemu in urm'a acestor'a, in ce sensu a potutu sustiene onorat'a Tribuna" cumc Santulu Scaunu s'a abatutu dela unulu dintre principiile fundamentali ale catolicismului, atunci, candu a recunoscutu naionalitatea basericei romane gr.-catolice.

Seau pote stimabilii nostrii amici dela Tribuna" prin cuvintele de mai susu intielegu, cumc Santulu Scaunu Apostolicu a concesu, c baseric'a romana gr.-catolica se culiveze in poporulu romanu semtiulu nationalu, c astufeliu baseric'a acest'a se-si ctige intre romani mai mare si mai multa popularitate. Din cele ce se mai dcu in articlulu memoratu, s'aru pare, cumc in adeveru acest'a intielegu.

E cu potintia, c noi ne insielamu. Deca inse stimabilii notri amici chiaru acest'a intielegu, atunci ne miramu inca si mai tare. Si cum nu? Semtiementulu naionalii tienutu intre marginile asignate lui de insasi natur 'a lucrului, este unu semtiementu nu numai firescu, ci si bunu. Insusi Mantuitoriulu nostru Isusu Christosu si Santii Apostoli s'au intorsu mai antaiu cu predic'a catra propri'a loru naiune, si numai dupa-ce acest'a a respinsu darulu si adeverulu, s'au intorsu catra alte naiuni. Fiendu semtiulu naionalii unu semtiementu bunu, nice baseric'a catolica, nice Santulu Scaunu Apostolicu in sine nu condamnatu nice odat, precumu n'a condamnaii nice odat ce e bunu. Din contra clerulu cultivatu totu de-a un'a, pre la tote poporele, si in specie clerului gr.-catolicu credemu, c stimabilii notri amici dela Tribuna" 'i ar ' d in acest'a privintia unu testimoniu forte bunu. ntrebarea este numai, c ce intielege omulu sub cultivarea acest'a a semtiului naionalii? Deca sub cultivarea acest'a se intielege una potentiare a lui pana la fanatismu si pana la copleirea deplina a altoru semtieminte inca si mai folositorie omenimei dectu cum este elu, atunci concedemu, c si Santulu Scaunu Apostolicu, si ori si ce omu de inima, si chiaru si stimabilii notri amici dela Tribuna" voru condamna una atare cultivare si se voru dechiar in contr'a ei. Deca inse sub cultivarea acest'a se intielege trezirea si apoi nobilitarea lui, ctu in validitarea intereseloru sale se aiba naintea ochiloru totu de-a-una principiulu dreptatei e t e rne : suum cuique, si quod uni justum, alteri aequum", atunci asiguramu pre ori si cine, c Santulu Scaunu Apostolicu nice odat nu va condamna una atare cultivare a semtiementului naionalii, si deca preto-tindene s'ar cultiv in spiritulu acest'a, atunci si pusetiunea stimabililoru nostrii amici dela Tribuna" ar fi mai usiora. Si inctu baseric'a catolica la unulu fia-care poporu are se cultiveze semtiementulu naionalii in spiritulu acest'a umanu si crestinu, in att 'a ea la unulu fia-care poporu si prin urmare si la noi baseric'a gr.-catolica a fostu si va fi naionala, fora c Santulu Scaunu Apostolicu se fia poftitu ver odat altu-ceva.

Repetmu erasi, c nu intielegemu, cum Tribun'a" pote dce, c Pap'a Piu IX s'a abatutu dela unulu din principiele fundamentali ale catolicismului, cndu a recunoscutu in sensulu acest'a naionalitatea basericei romane gr.-cat.

Seau in urma dora stimabilii nostrii amici dela Tribuna" intielegu cuvintele acele despre limb'a rituala, c si cuniu ar ' voi se dca, cumc Santi 'a Sa prin ace'a, c a coneesu in baseric'a nostra usulu limbei romane c limba rituala, s'a abatutu dela principiulu limbei latine c limba rituala. Deca acest'a intielegu, ce'a ce nu ni- vine a crede , atunci uimirea nostra este si mai mare. Cce ore este casulu cu limb'a basericei nostre primulu casu in baseric'a catolica? Ore nu s'a mai intemplatu nice odat, c limb'a rituala la ver nuu poporu din baseric'a catolica se fia fostu alfa si nu cea latina? Cndu orientalii s'au unitu in sinodulu dela Florenti'a, atunci nice Santulu Scaunu Apostolicu, nice altu-cineva nu a poftitu dela ei introducerea

327

limbei latine, ci a remasu fia-care poporu cu a sa, dintre cari unele pana in du'a de astdi, precum Armenii, Arabii, Sirii, Copii, Grecii si Slavii. Ma in tempurile antice erau in baseric'a cotoliea doue limbi mari rituali, anume greca si latina. Ce abatere dela principiele catolicismului a comisu dara Santulu Scaunu Apostolicu, cndu a lasatu in baseric'a nostra si mai departe limb'a romana c limba rituala, dupa-ce lucruri de aceste in trecutu s'au mai intemplatu destule.

Nu pre unitatea limbei pune baseric'a catolica si Santulu Scaunu Apostolicu pondulu, ci pre unitatea in credintia, c unu ce necessariu, dupa principiulu Sntului Augustinu: in necessariis unitas, in dubiis libertas, in omnibus autem caritas. Unificarea limbei, c principiulu celu mai inaltu politicu, nu este un'a inventiune a basericei catolice, ci un'a inventiune moderna".

Este una manevra cam ndatinata aducerea basericei nostre in conflictu cu semtiementulu naionalii spre a promova prin acest'a discreditarea ei. Si deca nu amu cunosce pre stimabilii nostrii amici dela Tribuna" amu dce, cumc si asertiuuea de mai susu este una atare manevra. Din caus'a acest 'a remane pentru noi una enigma tota acus'a ace'a aruncata in facia Sntului Scaunu Apostolicu si in relatiunea lui purure parintiesca si binevoitore facia cu baseric'a nostra romanesca gr.-cat.

In urma totu in articlulu memoratu alu Tribunei se dce catra capetu, c baseric'a gr.-orientala in conscienti'a publica a Romaniloru ar ff trecutu dreptu una baserica cu deosebire romanesca", va se dca, baseric'a unita este mai pucinu romanesca. Noi scimu, cumc conscienti'a publica a Romaniloru tiene baseric'a gr.-catolica chiaru asia de romanesca, c si pre cea gr.-orientala. Ma noi scimu si mai multu. Anume scimu si ace'a, c conscienti'a publica a Romaniloru tiene cu totu dreptulu, c primulu si necontestabilulu meritu in istori'a culturei si a literaturei romane lu- are baseric'a gr.-catolica si nu cea gr.-orientala. Adeveratu, c prin Banatu poporulu tiene baseric'a nostra de una baserica neromanesca. Este acest'a inse conscienti'a publica a Romaniloru? Stimabilii notri amici dela Tribuna" voru sci, cumc aceste suntu ideile Banatianiloru celoru ce au studiatu nu in Rom'a, ci in Carlovitiu, si cari spre a fanatis pre poporu in contr'a basericei nostre, le au vritu si in sufletulu lui neavendu altu nutrementu mai bunu pentru elu. Si marturisimu sinceru, c nu ne amu asceptatu, c un'a foia de rangulu Tribunei se aiba lipsa in lupt'a sa si de ideile serboteiloru dela Carlovitiu.

Totu acolo mai sustiene Tribun'a", c baseric'a romana gr.-cat. are mai muli cretini resipiti printre strini si mai muli preoi nstrinai de neamulu loru.

Cumc suntu mai muli cretini gr.-catolici resipiti printre strini, pote c s'ar pote dce. Inipregiurarea acest'a inse nu probeza de locu, cumc baseric'a romana gr.-catolica e mai espusa in privinti'a naionala dectu cea greco-orientala, precumu dce Tribun'a" totu acolo. Nu probeza nemicu,

328

pentruc desi gr.-catolicii suntu pote mai resipiti printre strini, totui nice pre departe nu suntu atti 'a Romani gr.-eatolici, cari si-au pierdutu limb'a, prectu suntu greco-orientali. Romanii greco-catolici, ce si-au pierdutu limb'a, suntu forte pucini in secuime, in cteva comune din norduln diecesei de Oradea mare, si in ver o cinci comune ce au remasu la dieces'a rutena a Muncaciului. Romanii gr.-orientali inse, ce si-au pierdutu limb'a, numai singuru in comitatulu Treiscauneloru suntu mai muli, dectu toti Romanii gr.-catolici enumerai.

Era ce atinge aseriunea, c baseric'a gr.-catolica are mai muli preoi instrainati de neamulu loru, refleetamu numai atta, c Tribun'a" si celelalte foi ale nostre mai in fia-care numeru aducu cte unu pornelnicu lungu de preoi grece-orientali, cari pentru cte 50100 de fl. nu noi ci Tribun'a" o dce acest'a se au instrainatu de neamulu loru". La preoii gr.-cat. inca nu le aru lipsi atari ocasiuni, si totui Tribun'a" nu pote aduce pomelnice asia lungi de preoi gr.-cat. instrainati de neamulu loru". Facia cu una atare aseriune a stimabililoru notri amici dela Tribuna" ni vine in minte anecdot'a cu cele doue ole, ce mergeau pre ru, dintre cari un'a er de fieru si a l fa de pamentu, si totui cea de pamentu striga celei de fieru: nu te apropia de mine, c te facu tota sdrobu!

Vestmintele sacre archieresci. (Continuare din \ 20 si fine).

9. Camilavc'a (zaiiavzwp, y.au'kav/.mv, cuculus) e unu acoperementu alu capului, in form'a unei plrie cilindrice, avendu in verfu o cruce, era marginile suntu infrumsetiate cu chipuri angeresci. Camilavea se numesce pentru-c de regula se pregatie din peru de cmila.

Ornatulu acesfa era e unulu din vestmintele monachale, pentru-c intre nsemnele novitiatului monachalu vedemu si camilavc'a (galerum).

nsemntatea camilavcei este a areta, c ordulu episcopescu este unu ordu angerescu, este o demnitate a vietiei ndeplinite si a darului Domnului nostru Isusu Christosu x ) .

10. Treicluariulu si dichiariulu (numite cu unu cuventu = luminri spinate; numite astu-feliu pentru crengele, ce stau c nescari spini), suntu luminri cu 3 si 2 lumini deosebite. Decte ori functioneza Archireulu, aceste luminri totu de-a-una se aprindu, era cndu eelebreza s, liturgia, la anumite tempuri c: dupa cetirea s. Evangelie, inainte de trisagiu, dupa Tatalu nostru s. a. cu acele luminri mparte binecuventare.

nsemntatea acestoru luminri este urmatori 'a : Cele trei lumini repre-sonta: Sant'a Treime, era cele doue: firea cea domnedieesca si omenesca in Isusu Christosu.

Dreptu ace'a deca aceste lumini se aprindu la officiarea archieresca,

l ) Cuculus symbolum est gratiae Salvatoris notri Dei (vedi autorulu anonimii la Goar 1. c. pag. 418).

329

deca cu acele Archiereulu imparte binecuventri solemne, prin ace'a se simbo-liseza, c Archiereulu c preotulu celu mai mare si pastoriulu celu dintaiu pazindu chipulu cuvinteloru celoru sanetose", ronduel'a cea buna prin Spiritulu santu" l) si remanendu in invetiatura" 2): cu credintia si cu buna cuvenintia se vestescu" ), se invetie si se marturiseca tain'a cea mare a crestinetatei,, despre S. Treime si ntruparea Domnului nostru Isusu Christosu, carea taina este temeiulu legei si ntrirea basericei lui Christosu 4 ) .

Era cu referintia la vieti'a morala a Archiereului, luminrile acele intipuescu si ace'a, c Archiereulu c Alesulu" si celu chiamatu de Domnulu", prin fapte bune are se se arete lumin'a lumei" se se faca lamuritu inaintea lui Domnedieu" 6) si inaintea omeniloru, c astu-feliu stralucindu cu lumin'a Evangeliei, si preamarindu in vieti'a sa pre Christosu, dectra toti fiii sei sufletesci se se preamaresca Tatalu celu cerescu.

Teinpulu acestei insemnatati lamuritu se cunosce din compusulu cuventeloru evangelice, care se dcu de ctra Diaconu, cndu dupa imbracare acele luminaria se imanueza Archiereului:

Disu-a Domnulu invetiaceiloru sei", eschiama Diaconulu Voi suntei lumin'a luminei; nu pote cetatea se se ascund de asupr'a montelui standu, neci aprindiendu lumin'a se pune sub obrocu, ci in luminariu, si lumineza toturoru celoru din casa. Asia se lumineze lumin'a vostra inaintea omeniloru, c vediendu faptele vostre cele hune, se marisca pre Tatalu vostru celu din ceriuri" e)

Originea intrebuintiarei treichieriulu de catra Archierei, Symeonu Thess. o reduce la datin'a vechia, ce a fostu produsa cu ocasiunea alegerei Archiereiloru. Anume dce, c in vechime cu ocasiunea esaminarei si a alegerei Archiereiloru, inaintea iconei lui Christosu s'au aprinsu trei lumini.

De aci apoi a urmatu, c celu Alesu, la funciuni sacre, si mi alesti la impartrea binecuventariloru solemne se intrebuintieze acelu treichieriu. Cuvintele numitului Symeonu Thess. suntu acestea: Cndu s'a facutu alegerea Archiereului spre mrirea si nchipuirea S. Treime, dela care descinde tota illu-minarea si mai alesu acest'a preasanta (adec a ordinarei archieresci), inaintea iconei lui Christosu se aprind 3 lumini; de aci apoi si- ia inceputulu folosirea treichieriului, care de catra Archiereu se intrebuintieza la tote funciunile archieresci, si la ceremonie sacre".

Altu-cum cumc inaintea Patriarchiloru si a Archiereiloru se portu luminri aprinse, c unu symbolu specialu alu maiestatei si demnitatei, si c unu argumentu alu santiei archieresci, se cunosce din mrturisirea susu citatului Symeonu carele dce, c a premerge Archiereului cu luminri aprinse, inti-

1) II. Tim. 1, 13, 1 . 2 ) I. Tim. 4, 16. s) I. Tim. I. 19. 4 ) II. Tim. 3, 10 Cfr. Ronduel'a ordinarei Archiereului la esaminarea despre credini a. ) II. Tini. 2, 15. 6 ) Math. V. l i 1 6 . Cfr. Ronduel'a chipului celui mare.

330

puesce strlucirea darului archierescu", era Balsamonu originea acestei ceremonie o atribue darului Spiritului santu, cndu adec dce, c a premerge cu lumini; de dupa datina, prin darulu Spiritului santu, este concesu numai Imperatiloru si Patriarchiloru".

Cu adeveratu, datina vechia este acest'a a portrei lumineloru naintea Archiereiloru. Acest 'a se cunosce si de acolo, c dupa cum marturisesce Theodoretu (Histor. eccl. 1. 5. cap, 26) poporulu credintiosu din Constantinopolu, cu lumini aprinse a estu, cndu a cunoscuii, c se readucu osamentele S. Joanu Gura de auru.

Totu cu luminri aprinse a esitu acelu poporu intru intempinarea acelui Archiereu mare, cndu s'a reintorsu din esilu.

11. Anelulu. Facia de acestu ornatu archierescu Goar in acestu modu caracteriseza datin'a basericei orientale: Episcopii grecesci nu cunoscu usulu anelului".

Adi inse Archiereii basericei nostre totu de-a-una, adec attu in funciuni sacre, ctu si afora de acele porta anelulu.

Desi in Synodulu Toletanu IV-lea can. 28 (an. 597) anelulu se numera intre insignele episcopesci, si asia si Morinus introducerea usului anelului o numesce admodum antiquam" destulu de vechia" ; totui cumc in baseric'a orientala in seclulu IX-le inca nu er cunoscutu, se cunosce de acolo, c Mich. Cerulariu intr'altele obiectioneza apusaniloru, c: Episcopii porta anelu pre degete". Cumc inse in baseric'a apusena deja in veculu alu VII-le folosirea anelului archierescu a fostu generala, este fora indoiela.

Fia inse ori si care tempulu introducerei acestui insemnu de demnitate archieresca, insemnatatea simbolica, ce se atribue anelului, legitimeza in destulu raiunea introducerei aceluia. Anume: anelulu archierescu este in-semnulu sigilului credintiei si alu fidelitatei ctra baserica, este symbolulu logodirei Archiereului ctra ace'a, si a nestrmutatei legature intre Baserica si Archiereu.

Ornatulu celu mai depre urma suntu: 12. Manusiele. Archiereulu cu ocasiunea functiuniloru sacre mai de

frunte porta manusie decorate cu tivituri scumpe, cu embleme religiose c spre esemplu: chipulu Spiritului santu.

Honoriu Augustodiensu in Gemma animae" lib. I. c. 215., manusieloru ascrie origine apostolica". Era Card. I. Bonna in rebus liturg." 1. I. 24. . 12. cu totu dreptulu denega acelora ace'a origine. Si c o raiune a assertiunei sale se provoca la datin'a basericei orient, unde dce folosirea manusieloru neci nu a fostu in usu. Adi inse celu putinu Archiereii basericei grecesci catolice le intrebuintieza.

Manusiele altu-cumu s'ar' vede a syinbolis curati 'a animei Archiereului, inctu adec manile suntu instrumentele spiritului spre descoperirea semtie-menteloru aceluia. j o a n u Borosiu.

331

Ministrulu matrimoniului. Matrimoniulu este singuru intre cele siepte sacraminte, care are pana

astdi unele cestiuni dogmatice de mare nsemntate, cu privire la cari baseric'a inca nu a decisu nemic'a cu auctoritatea ei cea infalibila. Cestiunile aceste suntu cestiunile cu privire la ministrulu, subjectulu, materiea si form'a sacramentului acestuia, seau mai claru dsu, cestiunea cu privire la ministrulu matrimoniului, fiendu-c celelalte cestiuni suntu in una legtura attu de strinsa cu cestiunea acest'a, ctu dela modulu, cum se desleg acest'a, aterna si deslegarea acelor'a.

In dubiis libertas", este principiulu basericescu cu privire la cestiunile, in cari baseric'a inca nu a adusu nice una decisiune. De unde cu privire la ministrulu matrimoniului in baserica s'au nascutu pana acumu doue opiniuni, cari ambele se silescu a aduce argumente in favorulu loru. Anume una opi-niune sustiene, cumc ministrulu matrimoniului suntu insele prile contrahenti. Opiniunea acesta are argumentele cele mai poternice pentru sine, si pre langa ace'a o apar teologii cei mai celebrii pretotindene, si chiaru si in Rom'a. A dou'a opiniune sustiene, cumc ministrulu matrimoniului este preotulu, ce binecuventa casatori'a. Opiniunea acest'a are forte pucine arguminte in favorulu seu, si acele, pre cari le are, suntu attu de debile, ctu forte usioru se potu resturn. Afora de ace'a opiniunea acest'a nu este aperata astdi de mai nice unu teologu celebru. Si apoi se mai adauge la aceste si impregiurarea ace'a, c celu ce sustiene opiniunea acest'a de a dou'a, acel'a nu pote nice decumu sa combat in modu logicu casatori'a civila, si acel'a vrendu nevrendu face, c se se rapesca din manile basericei legislatiunea cu privire la cstoria si se se de in manile statului.

Se cunosce din aceste, credemu de ajunsu, ctu de nsemnata este cestiunea cu privire la ministrulu sacramentului casetoriei, si inca nu numai din punctu de vedere teoreticu, ci si practicu, nu numai din punctu de vedere dogmatico-basericescu, ci si juridico-basericescu, ma cbiaru si din punctu de vedere civilii si politicu.

Noi in cele urmatorie: sine ira et studio vomu espune argumentele, ce se aducu in favorulu uneia si a celeilalte. Lasamu inse in judecat 'a sanetosa a cetitoriloru, c apoi se se dechiare pentru un'a seau pentru cealalt, pana cndu baseric'a va pune capetu disputei prin decisiunea sa.

Scimu, c unora pre la noi li-se pare tare neplcuta opiniunea de antaiu, cumc ministrulu sacramentului acestuia suntu prile contrahenti. Ma unii s'ar' pare, cumc se si scandaliseza in opiniunea acest'a. La acetia li aducemu aminte numai att 'a, ca in urma este cu uepotintia, c mai totalitatea teologiloru consumai in scientia si ptruni de iubire catra baserica se profeseze un'a opiniune nu numai greita ci si scandalosa. Apoi mai adaugemu, c indata ce intielege omulu opiniunea acest'a, precumu se cuvine, dispare totu ce este neplacutu in ea. Si in urma axiom'a divina, care dce: veritas vos salvos faciat,

332

si c prin urmare adeverulu, fia cuiva ori si ctu de neplacutu, in urma totui numai in elu este mntuire.

Se incepemu asia dara mai antaiu, cu argumentele, ce le aducu prtinitorii opiniunei, cumc ministrulu cstoriei suntu insusi prile contrahenti,

1. Dupa definitiunea comuna adoptata in baserica, sacramintele suntu semne din lumea vediuta, cari cuprindu in sine grati 'a neyediuta. Acum Domnedieu in atotupotinti'a sa ar fi potutu leg grati 'a sacramentala de ori si ce semnu vediutu, fora c se se uite Ia ace'a, c se fia ore-care aseme-nare intre semnulu vediutu si intre grati 'a sacramentala respectiva. Domnedieu inse, care tote le dispune cu una intieleptiune minunata, acest'a nu o a voi tu. Ci din contra c prea intieleptu a dispuii, c la unulu fia-care sacramentu se fia ore care asemenare intre semnulu vediutu alu respectivului sacramentu si intre grati 'a nevediuta, ce se conferesce prin elu. Asernenarea acest'a este admirabila la unulu fia-care sacramentu.

Astufeliu semnulu vediutu la sacramentulu botezului este splarea trupului cu apa. Grati 'a nevediuta este curirea omului in prim'a linia de pecatulu originalii, c una macula ore care. Semnulu vediutu la sacramentulu confir-matiunei este ungere cu oleu, inctu ungerea acest'a er in tempurile vechi una ntrire a corpului in contr'a inimicului, de ore-ce luptanduse atunci omenii goli, deca si- ungeau corpulu cu oleu, man'a inimicului luneca pre corpu si nu-lu pote prinde. Grati 'a nevediuta este ntrirea sufletului spre mrturisirea constanta a credintiei. Semnulu vediutu la. sacramentulu Sntei Eucha-ristie este mncarea si berea corpului si a sngelui Domnului nostru Isusu Christosu. Grati 'a nevediuta este nutrirea sufletului cu diverse gratii. Semnulu vediutu la sacramentulu penitentiei este absolutiunea judecatoresca. Grati 'a nevediuta este absolvarea omului de tota culp'a pecatului si de pedeps'a eterna. Semnulu vediutu la sacramentulu ungerei depre urma este ungerea medicinala cu oleu, in ctu oleulu are si potere vindecatoria si alinatoria de doreri. Grati 'a nevediuta este aleviarea si usiurarea sufletului spre a pote porta dorerile morbului de o parte, era de alfa in unele cauri si sanetatea corporala. Semnulu vediutu la sacramentulu chirotoniei este punerea maniloru. Grati 'a nevediuta este darulu preotiescu venitu de susu. Semnulu vediutu la sacramentulu cstoriei este inchiarea contractului de catra contrahenti. Grati 'a nevediuta este legatur'a indissolubila intre eli, c barbatulu se-si iubesca muerea c si Christoru baseric'a, era muerea se asculte de barbatu, c si baseric'a de Christosu.

Acum intre grati 'a nevediuta a Sacramentului cstoriei, carea este unirea inseparabila a conjugiloru, si intre semnulu esternu vediutu, numai atunci este asemenare, deca semnulu acest'a este inchiarea contractului conjugalii de catra contrahenti. Asernenarea acest'a nu mai esista de locu, deca semnulu acest'a este binecuventarea prin preotu. Cce intre iuchiare de contracii intre doi c semnu vediutu, si intre unirea inseparabila a acestoru doi prin Domnedieu

333

c gratia nevediuta este in adeveru asemenare chiaru asia de mare, c si intre spelare c semnu si curire de macul'a pecatului c gratia la Sacra-mentulu botezului. Intre binecuventare preotiesca inse c semnu si intre unirea inseparabila a conjugiloru c gratia nu esiste nice asemenarea cea mai deprtata.

Deca asia dara semnulu nu pote fi binecuventarea preotiesca, ci inchiarea contractului conjugalu decatra conjugi, atunci dupa-ce la Sacraminte acel'a este ministrulu, care face semnulu vediutu, si la cstoria, conjugii facu semnulu, va se dca inchiarea contractului, asia de sine urmeza, c conjugii suntu minitrii Sacramentului acestuia.

2. Totu la resultatulu acest'a ajungemu si deca consideramu-pracs'a basericei. Acsiom'a basericei este, c sacramentele administrate de ministru neadeveratu nu suntu valide. Astufeliu baseric'a nice odat nu a recunoscuii ordinarile preotiloru fcute de persone, ce nu a fostu episcopi adeverati. Asia pana in du'a de astadi nu recunosce ordinarile fcute de episcopii svedici, danesi si anglicani, c unii cari nu suntu episcopi adeverati. Recunosce inse ordinarile fcute de episcopii orientali desbinati, tienduc acetia desi desbinati, suntu totui episcopi adeverati.

Cum purcede inse baseric'a cu sacramentulu cstoriei? Deca doi calvini pentru esemplu s'au cununatu la calvini de preotu calvinescu, care nu este preotu adeveratu, iienduc calvinii nice nu au sacramentulu hirotoniei, si apoi dnpa ace'a trecu la baseric'a nostra, atunci ce ar trebui se se intemple? Deca baseric'a nostra ar crede, cumc ministrulu cstoriei este preotulu binecuven-tatoriu, atunci ar trebui se-i cunune a dou'a ora, fiendu-c preotulu celu calvinescu netiendu preotu adeveratu nu a potutu se-i cunune. Acest'a inse baseric'a nu o a facutu nice odat, si nice cndu nu a cununatu a dou'a ore pre celi cununai la eretici. Acest'a inse nu o a potutu face dectu singuru numai in credinti'a, cumc ministrulu cstoriei nu este preotulu cununatoriu, ci suntu insasi prile contrahenti. (Va urma).

Decadinti'a picturei. De cteva dile unu pictoru rusu numitu Wereschagin si au espusu mai

multe opere de ale sale publicului din Vien'a spre privire. Foile jidovesci din Vien'a suntu pline de laude asupra pictorelui acestuia si asupra imaginiloru lucrate si espuse de elu. Foile nostre, cari, dorere tare de multe ori iau nouti deprin foile jidovesci din Vien'a, nu ni este cunoscutu inca pana acum se fia luatu careva ceva notitia despre pictorulu acest'a, nice despre operele espuse de elu. Aveinu temere inse dupa unele esperintie triste din trecutu, c publiculu nostru nu va remane scutitu de nolitiele, de cari ne tememu, cce iurorea in Vien'a este mare, ctu mai c nu pote remane neaudta si la noi. Pentru ace'a de tempuriu facemu atentu { i r e publiculu nostru cetitoriu, c se

334

nu de crediementu ori ce bine ar' scrie cineva in ver una foia de ale nostre despre pictorulu acest'a rusescu si despre imaginile lui.

Wereschagin este unu omu adictu principieloru nihiliste, desi nu chiaru de tagm'a celoru veementi, cari cu pulvere si cu dinamitu voiescu se-si realiseze ideile. C nihilistu se intielege de sine, cumc numai crestinu credintiosu nu pote se fia. Si in adeveru crestinu credintiosu nice nn este, ori si ctu se silescu a-lu espune c pre atare foile liberali-jidovesci din Vien'a, c astufeliu se insiele publiculu. Intre imaginele lucrate si espuse de elu se afla si doue, pre cari in modulu celu mai blasfemicu cu tare multa neruinare cuteza ale numi sacre".

Misteriele cele mai mari ale religiunei cretine, misteriele iubirei celei nemrginite domnediesci facia cu genulu omenescu suntu in imaginile aceste neruinate nu numai parodiate, ci batujocorite in modulu celu mai bruscu. Sufletulu nostru se cutriera si la aducerea aminte de batujocur'a, ce se face in imaginile aceste sntei nostre religiuni. Un'a din ele areta famili'a snta, cndu Mantuitoriulu er pruncu, era cealalt invierea lui din mori. Ide'a depingerei loru inse pictorulu blasfemii nu o a luatu din Sntele Evangelii, ci din pamfletulu lui Ernest Renan numi tu c in batujocura vieti'a lui Isusu". In celu de antaiu depinge pre Prea Curat 'a si immaculat'a Fetiora Mari'a, c pre mam'a unei familii numerose, era in celu de alu doile pre Mantuitoriulu trezitu din una morte aparenta uitanduse prin un'a apertura din mormentu, si cu una figura attu de antipatica, ctu ostaii din giuru de frica fugu in tote prile.

Misteriele aceste au inspiraii la alti pictori idei attu de frumose, ctu au produsu opere, ce numai cu capetulu lumei voru peri. Si eta a r f a cea decadiuta de astadi, ce a fostu in stare a face din misteriele aceste ! O lempora o mores!

Metropolitulu din Vien 'a , Eminenti 'a Sa Cardinalulu Ganglbauer a protestatu deja in contra unei atari batujocuriri publice a religiunei cretine, si cu elu eredeinu, c in inima voru protesta toti credintiosii binesemtitori.

Unde a ajunsu tempulu nostru de astadi, care se lauda attu de multu cu libertatea religiosa! Unu pictoru strainu golu de ori ce credintia vine in unu sttu catolicu si batujocoresce publice misteriele, la cari se inchina milione de cretini. Lui Renan, cndu a publicatu pamfletulu seu, i s'a dsu cu totu dreptulu, c desi nu a avutu nice una credintia in religiunea cretina, totui considarandu istori'a ei cea maiestatica, nu ar fi trebuitu nice odat se-lu publice. Asemene i se pote dce si lui Wereschagin, c si de nu a crediutu in misteriele, ce le a batujocoritu, totui considarandu, cu cta intimitate le adora nenumeratii cretini in totu pamentulu, nu ar fi trebuitu nice odat se le depinga.

335

Unu nou episcopatu gr.-catolicu. C in forte multe alte cauri mai inainte, asia si in presente erasi a

datu Santulu Scaunu Apostolicu alu Romei unu documentu, cu cta iubire imbratioseza pre greco-catolicii ori si de unde. In Galiti'a suntu mai trei milione de suflete greco-catolice. Pentru mulimea acest'a mare de suflete esistu pana acumu numai doue episcopate greco-catolice, anume celu diu Leopolea, acarui episcopu er si Metropolitu, si apoi celu din Przsinisl. Administrarea basericesea a unui poporu attu de numerosu numai cu doue episcopate a trebuitu se h'a forte grea. Din caus'a acest'a Sanctitatea Sa Sumulu Pontifice Leonu XIII la olalta cu Majestatea Sa c. r. apostolica Franciscu Josifu I s'au induratu a infienti pentru poporulu rutenu gr.-cat. din Galiti'a inca unu episcopatu nou cu resiedinti'a in Stanislau. De episcopu este numitu Dr. Julianu Peles fostu Prepositu alu Catedralei motropolitane gr.-cat. din Lemberg, era mai inainte Rectoru alu Seminariului centralii gr.-cat. din Vien'a cunoscutu si pre terenulu literariu pentru unu opu mare scrisu in limb'a germana, care tracteza istori'a unirei Ruteniloru. Consacrarea i s'a intemplatu in Lemberg la 1-a Nov. . c.

Apelu catra Publiculu romanu. Convinsa despre nsemntatea influintiei, ce feme'a are asupr'a crescerei

morale, intelectuale si fisice a individului si prin urmare asupra progresului in cultura a poporeloru, ussociatiunea transilvana pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu, a crediutu a lucra cu efectu mai veditu pentru realisarea scopuriloru, ce urmaresce, deca pre langa lucrarea sa de pana acum, ndreptata mai alesu asupr'a cultivarei secsului barbatescu, va contribui si pentru naintarea in cultura a femeei romane.

Conduse de acestea vederi, adunrile generale ale associatiunei transilvane, tienute la Brasiovu, Orastie si GheiTa au decisu iniiintiarea unei scole superiore de fete cu internatu, sub auspiciile acestei associatiuni, cu scopu, c fetele romane se primesca nu numai o crescere morala, intelectuala si fisica mai ingrigita, care si pre densele se le ridice la nivelulu, Ia care se afla adeverat 'a femee in tierile cele mai inaintate ale Europei, ci totu una-data se le faca se se simt si se lucre intru tote c adeverate fice ale poporului, din alu crui sinu au esitu, er' parentiloru se li-se inlesnesca lucrarea pentru educatiunea ficeloru loru.

Dupa planulu de organisare adoptatu, avendu a se face, pre langa predarea invetiameutului obicinuitu in 8 clase, provisiune si pentru instruciunea in lucrurile, ce privescu mai aprope chiamarea femeei, c conducatoria a economiei casnice, in 2 cursuri anuale complementare si pentru internatu, sum'a de 40,000 fl. v. a., pusa de adunrile generale la dispositia pentru acestu scopu,

336

s'a dovediii si s'a recunoscuii si de adunrile generale, c nu este de ajunsu neci chiaru pentru ridicarea edificiului scolaru, care reclama sum'a de 60,000 fl. v. a. Din acestu motivu comitetulu a fostu indrumatu a cerc acoperirea lipsei prin colecte.

Considaradu inse, c afara de zidire, care acumu este aprope terminata mai trebuescu in internatu si in scola mobilarulu necesariu si midiloce de invetiamentu acomodate cerintieloru pedagogiei, c suntu a se restitui fondului generalu alu associatiunei anticipatiunile fcute, c asia ea se fia pusa in positiune a intimpin, conformu cu statutele, si alte trebuintie culturale ale poporului romanu, c este necesara a ingrigi de tempuriu de crearea resurseloru cari, asigurndu funcionarea regulata si mentinarea la inaltimea sciintiei pedagogice a internatului si a scolei, se faca cu putintia reducerea ctu mai insemnata a tacseloru pentru internatu si a didactreloru, crearea de locuri libere pentru fete mai sirmane si lrgirea institutului in direciile, ce necesitatea va indica in viitoriu, sum'a de care face trebuintia, e cu multu mai considerabila dectu cea pusa la dispositiune de adunrile generale.

Comitetulu associatiunei deci, voindu a deschide scol'a superiora de fete cu inceperea anului scol. 1886/7 si conormndu-se conclusului adunariloru generalte amintite, desi cunosce pre deplinu multele sarcini, ce se impunu poporului romanu, chiaru si numai prin colectele de totu feliulu, totui si- ia voie a apela la spriginulu materialii si moralu alu toturoru romaniloru, pentru a pote duce la bunu sfersitu lucrulu inceputu. Facundu acest'a, convini suntemu, c nu este suflare romanesca, care fiendu vorb'a de naintarea in cultura a porului romanu prin cultivarea femvei romane, se nu grabesca a contribui denariulu seu pentru spriginirea associatiunei transilvane in sustienerea unei institutiuni, care intregului poporu va servi de titlu pentru o legitima mndrie.

Binevoitorii spriginitori ai scolei superiore de fete, iiifiintiata de associ-atiunea transilvana, voru tramite ofertelel oru la comitetulu acestuia, iu Sibiiu, dea-dreptulu, seau prin direciunile despartieminteloru associatiunei, seau prin brbaii de ncredere, pre cari comitetulu i- va designa.

Sumele intrate se voru cuit pre cale diuristica, er' numele daruitoriloru se voru pstr pentru eterna aducere aminte in analele scolei nou infiintiate.

Fie c acestu apelu se afle deschise inimile toturoru romaniloru, cari dorescu inaintarea si mrirea neamului loru!

Din siedinti'a comitetului associatiunei transilvane pentru li teratur 'a romana si cultur'a poporului romanu, tienuta la Sibiiu in 20 Octobre n. 1885.

Iacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.

vice-presidentu. secretariu alu II-lea.

Editoriu si redactoriu responsabilu Dr. A l e s a n d r u V . G r a m ' a . Tipograf'a Semiuariului gr.-cat. in ilu-uu.