Fiziologie

1. Grupele sanguine

Grupa Aglutinogene Aglutinine0(I) - alfa,betaA(II) A betaB(III) B alfaAB(IV) A,B -

2. Mecanica respiratiei Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie datorita participarii la procesul respirator a unor categorii de muschi.Muschi inspiratori principali(diafragma care trage in jos suprafata inferioara a plamanilor,intercostalii externi),secundari(scm,micul dintat,pectoralii,deltoizii)In inspir plamanii urmaresc miscarile cutiei toracice datorita contactului intim realizat prin pleura si ca urmare,se destind.Presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si aerul intra in plamani.Muschi expiratori: muschii abdominali care imping continutul abdominal catre diafragm si trag in jos sternul si coastele inferioare.

3.Proprietati miocardExcitabilitatea-prop. de a raspunde la stimuli printr-un potential de actiune,inima este excitabila in diastola si inexcitabila in sistola.Intensitatea stimului trebuie sa aiba o anumita valoare,sub aceasta valoare miocardul nu raspunde prin contractie(legea tot sau nimic)Conductibilitatea-prop. de a raspandi excitatia in intregul miocard,ea se pune in evidenta prin ligaturile lui Stannius prin care se constata ca impulsul care ar trebui urmat de contractie nu se transmite prin portiunile in care aplicarea ligaturii a realizat o sectiune fiziologica.Contractilitatea-prop. de a se contracta rezultand expulzia sangeluiAutomatismul-prop. de a descarca ritmic impulsuri care au ca urmare contractia miocarduluiTonicitatea-prop. de a-si mentine o anumita tensiune a peretilor musculari,o stare de subcontractie care se mentine chiar si in timpul diastolei

4.Volume si capacitati pulmonare

Volumul curent(VC) reprezinta cantitatea de aer ce se schimba intr-o respiratie normala(500 ml)Volumul inspirator de rezerva(VIR) reprezinta volumul de aer ce mai poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii normale(3000 ml)Volumul expirator de rezerva(VER) reprezinta cantitatea de aer ce poate fi expirata fortat la sfarsitul unei expiratii normale(1100 ml)Volumul rezidual(VR) reprezinta aerul ramas inca in plamani la sfarsitul unei expiratii normale(1200 ml)Capacitatea vitala(CV) reprezinta volumul expirat fortat dupa o inspiratie maxima(4600 ml)Capacitatea pulmonara totala(CPT) reprezinta cantitatea de aer ce se gaseste in plamani la sfarsitul unei inspiratii fortate(5800 ml)Capacitatea functionala reziduala(CFR) reprezinta suma dintre VER si VR(2300 ml)Capacitatea inspiratorie(CI) reprezinta cantitatea maxima pe care o persoana o poate respira(3500 ml)

5.Modificari de efort ale aparatului cardiovascular

Modificari imediate de efort :

-creste frecventa cardiacaFc maxim=220- varsta barbatiFc maxim=210-varsta femei -creste volumul sistolic in conditii de repaus VS=60-80 ml(in repaus)VS=200-250 ml(in efort)

-creste debitul cardiac(debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange expulzat de inima timp de 1 minut) Normal 4-6 l/minut Efort 20-25 l la persoanele neantrenate 35-45 l la persoanele antrenate

-creste tensiunea arteriala

-cantitatea de sange circulant creste cu 1-2 l prin mobilizarea sangelui din depozite(ficat,splina),prin vasoconstrictie reflexa ce se instaleaza la nivelul acestor organe,se produce o redistribuire a sangelui in organele active(muschi)

-viteza de circulatie a sangelui creste a.i. in repaus circuitul complet al sangelui se face in aproximativ 21 secunde si in efort in 7 secunde

Modificari tardive(de antrenament)

-frecventa cardiaca in repaus este mai scazuta

-creste masa musculara in special a ventricului stang

-volumul cordului este crescut prin cresterea diametrelor cavitatilor ventriculare putand sa ajunga la 700-800 ml la pers. Neantrenate si la 1400 ml la pers. Antrenate

-volumul sistolic este crescut fata de neantrenati chiar si in repaus

-debitul cardiac in repaus este aproximativ la fel la persoanele antrenate si neantrenate

-tensiunea arteriala este normala sau mai scazuta

6.Arcul reflex-reprezinta anatomic al actului reflex -este format din receptor,cale aferenta,centru nervos,cale eferenta,organ efector

7. Manifestari ale activitatii cardiace Acustice-reprezentate de zgomotele cardiace: I. zgomot sistolic produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare si contractia musculaturii ventriculare,este mai lung,de tonalitate joasa,mai intens II. zgomot diastolic produs de inchiderea valvelor semilunare,dureaza mai putin,este mai ascutit,mai putin intens III. zgomot produs de distensia brusca a ventriculului in timpul umplerii rapide mai ales la tineri IV. zgomot produs de sistola atriala

Electrice - fenomenele bioelectrice care se petrec la nivelul inimii se datoreaza faptului ca in diastola fibrele cardiace sunt incarcate cu sarcini pozitive la exteriorul membranei si negative in interior (polarizare de repaus). In sistola, polaritatea membranei se inverseaza, exteriorul devenind negativ fata de interior (depolarizare).Regiunea de inima care intra in activitate devine negativa in raport cu zonele aflate inca in repaus. Diferentele de potential electric intre aceste regiuni se transmit pana la suprafata corpului si pot fi culese cu ajutorul unor electrozi aplicati pe piele. Aceste biopotentiale sunt apoi amplificate si inregistrate cu ajutorul electrocardiografului. Graficul obtinut se numeste electrocardiograma (EKG). Pe un traseu ECG se inscriu trei unde pozitive P, R si T si doua unde negative unda Q si unda S. Unda P reprezinta depolarizarea atriilor si precede sistola mecanica atriala. Intervalul P-Q reprezinta timpul necesar pentru conducerea stimulilor de la atrii la ventricule. Complexul QRS reprezinta depolarizarea ventriculara, iar unda T repolarizarea ventriculara. In bolile de inima ECG se modifica mult si ajuta la diagnosticul acestor afectiuni.

Mecanice-rolul de pompa dubla al inimii

-partea dreapta-vena cava super. si infer. colecteaza sangele din venele sistemice in atriul drept,apoi trece in ventriculul drept si in artera pulmonara

-partea stranga-vena pulmonara transporta sangele oxigenat in atriul strang,apoi trece in ventriculul drept,este pompat in aorta si din ea in arterele sistemice

-socul apexian

-pulsul arterial

8.Encefal-alcatuire(trunchi cerebral,cerebel,diencefal,cele 2 emisfere cerebrale(creierul mic si creierul mare)

-foite( duramater-la exterior,arahnoida-in mijloc,piamater-in interior)

9. SN vegetativ

Simpatic-este responsabil de reactia de lupta si aparare,in cazul activarii se secreta adrenalina si noradrenalina,fibrele simpatice isi au originea in maduva spinarii in cornul lateral

Parasimpatic-actioneaza prin eliberarea de acetilcolina,avand actiuni antagonice,se mai numeste si SN pentru odihna si digestie

10. Limba si glandele salivare

Limba este un organ musculo-membranos mobil,cu rol in masticatie,deglutitie,fonatie si de organ de simt.Prezinta un corp situat in cavitatea bucala si o radacina.Pe suprafata limbii se gaseste un strat de mucoasa in care exista papile gustative cu rol in recunoasterea gusturilor,cum ar fi cele fungiforme,foliate,circumvalate.

Glandele salivare sunt raspandite in toata regiunea bucala,cele mai mari fiind glandele parotide,sublinguale si submandibulare.Ele secreta saliva care are rol in digestia bucala.

11.Leucocite

-se numesc globule albe

-au rol de aparare

-sunt in numar de 6000-8000

12.Stomacul

Se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv,fiind situat in partea superioara a cavitatii abdominale,intre splina si ficat.Se descriu o fata anterioara si una posterioara,doua margini(curburi) si doua orificii(superior-cardia,inferior-pilor).Prezinta doua portiuni: superioara cuprinde corpul si fundul,inferioara cuprinde canalul si sfincterul piloric.Este alcatuit din tunicile musculare,submucoasa,mucoasa( cu glandele gastrice).

13. Sistemul digestiv-generalitati

Este alcatuit din tubul digestiv si glandele anexe.Tubul digestiv este format din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor si absorbtia lor.La nivelul ultimei portiuni,numite rest,are loc eliminarea resturilor neabsorbite.Glandele anexe intervin esential in desfasurarea proceselor digestive.

14. Intestinul subtire

Este alcatuit din duoden si jejuno-ileon.Lungimea sa este de 4-6 m.Duodenul este prima portiune fixa.Are forma de potcoava si se extinde de la pilor pana la flexura duodeno-jejunala.La nivelul sau se deschid canalul coledoc si canalul principal al pancreasului.Jejuno-ileonul este portiunea mobila,se intinde pana la cec.Descrie 14-16 anse intestinale.Are inervatie proprie prin plexurile nervoase.Mucoasa prezinta proeminente cilindrice(vilozitati) cu rol in absorbtie.

15.Etapele mecanismului de formare a urinii

Filtrarea glomerulara-procesul fizic prin care plasma sanguina trece prin membrana capilarelor glomerulare in lumenul capsulei Bowman.Facturii care influenteaza filtrarea glom sunt debitul sanguin renal,constrictia/dilatarea reflexa a arteriolei aferente sau eferente.Controlul debitului fg se face prin mecanism de feed-back(‘’autoreglare’’)

Reabsorbtia tubulara-consta in recuperarea majoritatii substantelor utile din urina primara,posibila datorita adaptarii morfologice a celulelor tubilor uriniferi,cea mai mare parte a reabs. are loc in TCP,reabs. se face prin transport pasiv(fara energie,are loc prin procese fizice de difuziune,se reabs apa,ureea,o parte din Na si Cl),transp. activ(cu energie,se reabs glucoza,aminoacizii,majoritatea sarurilor minerale)

Secretia tubulara-procesul prin care se completeaza eliminarea unor substante acide sau toxice sau a diferitelor medicamente administrate necorespunzator.Secretia de H este un proces activ,sediul principal este in TCP,rinichiul intervine in reglarea echilibrului acido-bazic.Secretia de K are loc in tubul distal,activ sau pasiv.Secretia de NH3 se gaseste la nivel celular tubular,amoniacul este toxic si este eliminat.

16.Eritrocitele

Se mai numesc si globule rosii,indica grupa de sange,au rolul de a transporta O2 si CO2,contin un pigment numit hemoglobina care determina culoarea rosie a sangelui,sunt in numar de 4,5-5 mil la femei si 5-5,5 mil la barbati.

17.Proprietati vene

Sunt vase prin care sangele vine la inima cu CO2 si O2,capacitatea lor este de 3 ori mai mare decat a arterelor,distensibilitatea este prop de a mari pasiv calibrul sub actiunea presiunii sanguine,contractilitatea se datoreaza tunicii musculare netede din pereti

18. Intestinul gros

Continua ilionul si se deschide la exterior prin orificiul anal.Este mai scurt,dar mai voluminos decat cel subtire si se dispune sub forma de cadru.Este impartit in cec,colon si rect.Cecul prezinta apendicele.Colonul incepe la nivelul valvei iliocecale.Este divizat in ascendent,transvers,descendent,sigmoid.Prezinta flexurile colice dreapta(localizata subhepatic) si stanga(localizata subsplenic).Are inervatie proprie prin plexurile nervoase musculare.Rectul are 2 parti:ampula rectala si canalul anal.

19.Hormonul somatotrop(STH)

Este denumit si hormonul de crestere si dezvoltare,deoarece este implicat in cresterea si dezv armonioasa a organismului.Roluri:anabolizant proteic,hiperglicemiant.Hipersecretia de STH produsa inainte de pubertate determina gigantismul(peste 2m inaltime,cu intelect normal),daca are loc dupa pubertate are loc acromegalia(cresterea exagerata a extremitatilor membrelor,oaselor fetei,buzelor,limbii,organelor).Hiposecretia de STH determina la copii piticismul(nanismul)hipofizar(intelect normal).

20.Nervii cranieni

Sunt 12 perechi.Se clasifica in:

-nervi senzoriali: I-olfactiv,II-optic,VIII-auditiv

-nervi motori: III-oculormotor,IV-patetic,VI-abducens,XI-spinal,XII-hipoglos

-nervi micsti: V-trigemen,VII-facial,IX-glosofaringian,X-vag

21. Pancreasul endocrin

Este situat in abdomen,are rol exocrin si endocrin(secreta insulina si glucagon).Insulina este secretara de celulele B din insulele Langerhans ale pancreasului.Este singurul hormon hipoglicemiant,este anabolizant lipidic si proteic.Hiposecretia de insulina determina diabetul zaharat,caracterizat prin valori crescute ale glicemiei.Glucagonul este secretat de celulele A din insulele Langerhans,are rol hipoglemiant,lipolotic si proteolitic.

22. Trombocitele

Rol in coagulare,diametru 2-3 microni,sunt in numar de 160000-450000,durata de viata este de 9-12 zile,se formeaza in maduva hematogena

23. Functii sange

-circulatorie

-respiratorie

-nutritiva

-de mentinere e mediului intern prin echilibru acido-bazic

-de termoreglare

-de aparare

24. Glandele sexuale

Testicul

Are doua functii: spermatogeneza-functie exocrina,secretia de hormoni androgeni-testosteron care determina caracterele sexuale primare si secundare instalate odata cu pubertatea.Reglarea secretiei de testosteron se face prin feed-back negativ,sub influenta Lh hipofizar

Ovar

Are doua functii: ovogeneza,functia de secretie a hormonilor sexuali feminini-estrogen si progesteron.Secretia de estrogen este stimulata de FSH si LH si are loc in perioada preovulatorie,determina aparitia caracterelor sexuale feminine primare si secundare

25.Sangele

Notiuni generale-este format dintr-o parte solida si o parte lichida(plasma-formata din globule rosii,albe si plachete sangvine).Globulele albe au rolul de a identifica si distruge bacteriile si virusii care pot cauza infectiei.Circulatia sangelui prin artere se face prin impingerea sangelui ca urmare a contractiei ventriculelor.

Volemia=volumul sanguin total,valori normale la adult 5000 ml,la barbati volemia este mai mare decat la femei

26.Hormonii

Notiuni generale-sunt mesageri chimici care actioneaza pe cale umorala asupra unor celule tinta aflate la distanta sau in vecinatate.Transportul lor la distanta se face pe cale sanguina.Principalul rol este de a regla metabolismul celular,sunt stimulatori sau inhibitori.Sunt secretati de glandele endocrine.Mecanismul de actiune:in functie de structura chimica,actioneaza prin receptori membranari sau la nivelul nucleului celular prin ARN mesager,dupa ce a strabatut membrana celulara si nucleara.

27.Ficatul

Alcatuire: 2 lobi(drept si strang),2 fete(diafragmatica si viscerala),o margine inferioara si 2 extremitati(dreapta si stanga)

Functia secretorie: ficatul secreta bila pe care o elimina in caile biliare.Acesta mai elimina colesterol si metale grele.Bila contine apa,acizi biliari,pigmenti biliari,proteine,ioni de Na,K,Cl

28. Compozitie sange

55% plasma

45% globule rosii,albe,trombocite

29.Cerebelul

Localizare: ocupa fosa posterioara a craniului,fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului

Configuratia externa: are forma unui fluture,fiind alcatuit din vermis si cele 2 emisfere cerebrale.Este legat de elementele trunchiului cerebral prin pedunculii cerebelosi inferiori,mijlocii,superiori.Ei contin fibre aferente si eferente.

Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele.Unele sunt mai adanci si delimiteaza lobii cerebelului anterior,posterior,floculonodular.

Este alcatuit din substanta cenusie(scoarta cerebrala) si cea alba(dispunere cerebrala).

Functii: reflexa,de conducere->importante in mentinerea echilibrului si a tonusului muscular

30.Rinichii,nefronul

Rinichii sunt situati retroperitoneal,de o parte si de alta a coloane lombare,sunt inconjurati de tesut adipos cu rol de protectie.Rinichiul drept este situat mai jos decat cel stang.Sunt inveliti de o capsula fibroasa.Hilul renal cuprinde artera renala,vena renala,limfatice,nervi.Rinichiul este format dintr-o zona corticala si o zona medulara.

Nefronul este unitatea morfo-functionala a rinichiului si este alcatuit din glomerul,TCP,ansa Henle si TCD

31.Digestia bucala,gastrica,intestinala

Digestia bucala-activitatea motorie a cavitatii bucale consta din masticatie si deglutitie.Masticatia este un act reflex involuntar care poate sa fie si voluntar.Rolul sau este de a fragmenta alimentele,facilitand deglutitia.Inmoaie bolul alimentar si initiaza secretia gastrica prin mecanism nervos.Deglutita cuprinde totalitatea activ. motorii care asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac.Este un act reflex si in functie de zonele anatomice strabatute se desfasoara in 3 timpi: bucal,faringian,esofagian.

Digestia gastrica-in stomac alimentele sufera consecinta activ. motorii si secretorii ale acestuia care produc transformarea bolului alimentar intr-o pasta omogena numita chim gastric.Activ. motorie a stomacului realizeaza: stocarea alimentelor ca urmare a relaxarii receptive,amestecarea alimentelor cu secretiile gastrice,evacuarea continutului gastric in duoden.Activ. secretorie:secretiile gastrice continua procesele digestive incepute in cavitatea bucala,se secreta zilnic aprox. 2 litri de lichid cu ph intre 1 si 2,5.

Digestia intestinala-activitatea motorie la nivelul intestinului subtire consta in contractii de amestec si propulsive(de inaintare).Activitatea secretorie la nivelul int. Subtire provine din trei mari surse(biliara,pancreatica,intestinala) si contribuie in procesul de absorbtie.Dintre toate organele tractului digestiv,cea mai mare absorbtie are loc in intestinul subtire.La nivelul colonului are loc abs. Apei si a mineralelor si depozitatea materiilor fecale pana la eliminarea lor.

32.Hipofiza

Este o glanda cu secretie interna,situata la baza encefalului.Se mai numeste si glanda pituitara.Are marimea unui bob de fasole si este alcatuita din 3 lobi: anterior,mijlociu,posterior.Hipofiza are legaturi structurale cu hipotalamusul.Se evidentiaza sistemul port hipotalamo-hipofizar si tractul hipotalamo-hipofizar.

33.Proprietati artere

Elasticitate-prop. de a mari pasiv diametrul prin actiunea presiunii sanguine si dea reveni la calibrul anterior cand presiunea din ele scade

Contractilitate-prop. peretelui arterial de a-si mari sau micsora lumenul prin contractia sau relaxarea musculaturii netede din tunica medie

34.Inima

Notiuni generale-este situata in mediastin intre cei 2 plamani.Are forma unei piramide triunghiulare cu axul indreptat oblic in jos,la stanga si inainte.1/3 din inima este situata la dreapta si 2/3 la stanga.Greutatea inimii este de 250-300 grame.Prezinta o fata convexa,sternocostala si o fata plana,diafragmatica.La baza inimii se afla atriile si la varf ventriculele.

Cavitati: atrii-forma cubica,o capacitate mai mica decat a ventriculelor,peretii mai subtiri si prezinta cate o prelungire,numite urechiuse

ventricule-forma piramidala triunghiulara cu baza spre orificiul atrioventricular,peretii lor nu sunt netezi,ci prezinta pe fata interna trabecule.La baza ventriculelor se afla orificiile atrioventriculare si orif. Arteriale prin care ventriculul stang comunica cu aorta,cel drept cu trunchiul pulmonar

35.Urina

Compozitie-urina normala nu contine glucide,proteine si lipide,dar contine cantitati mai mari decat cele plasmatice de uree,acid uric si creatinina.

Proprietati-ph urinar 4,5-8

-densitatea 1005-1035,scare odata cu cresterea diurezei

-mirosul este datorat amoniacului

Mictiunea-reprezinta procesul de golire a vezicii urinare,urina ajunge pe calea ureterelor la nivelul vezicii urinare care se umple progresiv,determinand distensia peretilor,moment in care se declanseaza reflexul nervos de mictiune.Peretele vezicii urinare este reprezentat de

muschiul detrusor si comunica cu uretra prin sfincterele vezicale intern si extern.In actul mictiunii participa atat prop. intrinseci ale muschiului detrusor si mecanismele reflexe.

36. Tiroida

Este cea mai voluminoasa glanda endocrina.Este localizata pe fata anterioara a gatului,intr-o capsula fibroasa.Cuprinde 2 lobi laterali uniti prin istmul tiroidian.Prezinta vascularizatie bogata.Este alcatuita din formatiuni veziculoase(foliculi) in care se gaseste coloidul ce contine mai multe proteine.

37.Tesutul nervos

Alcatuire:

Neuron=unitatea morfo-functionala a SN,are forma diferita(stelata,sferica,piramidala,piriforma,fusiforma).In functie de numarul prelungirilor pot fi unipolari,dipolari,multipolari.Dupa functia pe care o indeplinesc sunt: receptori,motori,intercalari(de asociatie).Structura: corp celular(alc. din neurilema,neuriplasma cu organite si nucleu),prelungiri(axoni,dendrite)

Nevroglia-nr. lor depaseste aprox. de 10 ori nr. neuronilor,tipuri: celula Schwann,astrocit,microglia,celule ependimare.Rol:suport,protectie,trofic pt neuron.

38.Structur a fibrei musculare

Fibra musculara este celula musculara formata din sarcolema,sarcoplasma,nuclei sarcolemali,miofibrile.

Sarcolema este membrana celulei musculare,pe fata interna se gasesc nuclei sarcolemali care sunt alungiti paralel cu axul lung al fibrei,pe fata externa se afla un strat de tesut conjunctiv cu nuclei fibroblastici care separa intre ele fibrele musculare facand parte din matricea muschiului.Sarcolema gazduieste 2 structuri: partea postsinaptica a placii motorii,poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular ,,T’’ prin care sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile.

Sarcoplasma contine: surse de energie,organite,enzime,aparat contractil,sistemul membranos canalicular.

Miofibrilele sunt singurele elemente contractile ale muschiului,ocupa 2/3 din spatiul intracelular al fibrei musculare,se dispun in fascicule paralele intre ele,totalitatea lor aparand ca o structura tigrata,Este formata prin asezare cap la cap a catorva mii de unitati contractile reprezentate de sarcomeri.

Linia ,,z’’ este o banda transversala care se insera pe fata interna a sarcolemei trecand la acelasi nivel prin toata miofibrilele.

Actina este compusa din 2 fire infasurate helicoidal de actina fibroasa.Miozina este compusa dintr-o molecula proteica aranjata sub forma a doua lanturi lungi rasucite helicoidal,terminate cu doua capete globulare.

39. Mica circulatie

Incepe din Vd(ventricul drept) prin Ap(artera pulmonara) transporta sangele incarcat cu CO2 la plamani si de aici prin Vp(vena pulmonara) sangele cu O2 ajunge in As(atriu stang).

40. Unitati respiratorii

Fose nazale,faringe,laringe,trohlee,2 bronhii principale(primare)

41.Nervii spinali

Conecteaza maduva cu receptorii si efectorii somatici si vegetativi.Dispunerea este simetrica de-a lungul maduvei.Sunt 31 perechi: 8 cervicali,12 toracali,5 lomabari,5 sacrali,1 coccigieni.Sunt formati din 2 radacini:-anterioara(ventrala)->motorie,contine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei si axonii neuronilor din cornul lareral; posterioara(dorsala)->senzitiva,prezinta pe traiectul ei ganglioni spinali

42.Maduva spinarii

Configuratie-are forma unui cordon cilindric usor turtit antero-posterior.La nivel cervical si lombar prezinta 2 regiuni mai voluminoase,numite dilatari.

Structura-subst. cenusie(dispusa central,sub forma de coloane,are pe sectiune aspectul literei H,coarne anterioare,posterioare,laterale),subst. alba(dispusa la periferie,sub forma de cordoane ce prezinta fascicule ascendente,descendente si de asociatie)

43.Marea circulatie

Incepe din Vs(ventricul stang) si transporta prin Ao(artera aorta) sangele incarcat cu O2 in tot organismul si apoi,prin Vc(vena cava) sangele cu CO2 ajunge in Ad(atriul drept)