APARATUL CARDIOVASCULAR ANATOMIE INIMA Este un organ musculo-cavitar. Este formata din doua cavitati asezate supr rior, numite atriul drept si atriul stng, si din doua cavitati dispuse inferior, nuinii'-ventriculul drept si ventriculul stng. Prezinta pentru descriere trei fete numiic dupa raporturile principale, sterno-costala, pulmonara (n raport cu plamnul nUlun i si diafragmatica. Cordul are uh vrf orientat inferior si o baza orientata supei n n Are si o margine numita margine dreapta. Atriile sunt separate de venlricull pi in santul coronar: Ventriculul este ntrerupt anterior de originea arterelor iniin (trunchiul pulmonar si artera aorta). Ventriculii sunt separati ntre ei prin santurile interventriculare anterior si posterior. Fiecare atriu prezinta o prelungire n fund de sac" numita urechiusa (auricul). Acestea ncadreaza ? 8 arterele mari de la baza cordului, formnd un ansamblu numit corona cordis" (fig. 6.1). :'..' ,'.) f CAVITATILE INIMII ' nuAtriile sunt separate ntre ele jmn^septul interatrial. iar ventriculii prin septul interventricular. Atriile "pot fi separate de ventriculi printr-un plan transversal, numit planul ventil al inimii, n acest plan se gasesc inelele fibroase, care circumscriu orificiile atrio-ventriculare drept si stng si separa, de fapt, atriul de ventricul. Atriul drept, n el se deschid orificiile venelor cava superioara si inferioara si orificiul sinusului Fig. 6.1. Inima. /. vena cava inferioara; 2. vena brahiocefalica dreapta; 3. vena brahiocefalica strnga; 4. aorta ascendenta; 5. trunchiul brahiocefalic arterial; 6. artera carotida comuna stnga; 7. artera subclavie stnga; 8. trunchiul arterei pulmonare: 9. artera pulmonara stnga; 10. urechiusa dreapta; 11. urechiusa stnga; 12. ventriculul stng; 13. ventriculul drept. 131 coronar. Este tapetat pe aproape jumatate din suprafata cu muschi pectinati (fascicule de fibre musculare, dispuse ca dintii unui pieptene). Pe septul interatrial se gaseste o depresiune numita fosa ovala. Inferior, n atriul drept se observa ori flciul atrio-vcntricular drept marginit de valva tricuspida (formata din trei valvule numite caspide). Aplicafic practica, n viata intrauterina fosa ovala este n mod normal deschisa si se numeste fereastra ovala. Persistenta ferestrei ovale dupa nastere icpic/mt o comunicare patologica ntre inima dreapta", care vehiculeaza snge neoxigeiiut, si inima stnga" care transporta snge oxigenat. Atriul stng, n el se deschid orificiile celor patru vene pulmonare, doua drepte si doua stngi, n partea inferioara este orificiul atrio-ventricular stng hicuspid sau mitral. La interiorul ambelor cavitati atriale se vad mici orificii prin care se deschid venele mici ale inimii. Ventriculul drept. Comunica cu atriul drept prin orificiul tricuspid. Pentru fiecare valvula a acestui orificiu exista n ventriculul drept cte un muschi alungit proeminent n cavitate, numit muschi papilar. De pe vrful acestor muschi se ntind pna la marginea libera a cuspidei corespunzatoare asa-numitele corzi tendinoase. Acestea nu permit valvulelor sa se rasfrnga n atrii n timpul

contractiei ventriculare. Restul peretelui ventricular este tapetat de fascicule musculare dispuse nesistematizat, numite trabecule. Acestea proemina fata de peretele ventricular si au rolul de a mari suprafata de contact cu sngele. Din ventriculul drept pleaca superior trunchiul pulmonar. El ncepe la nivelul orificiului trunchiului pulmonar, prevazut cu trei valvule n forma de cuib de rndunica numite valvule semilunare. Ventriculul stng comunica cu atriul stng prin valva mitrala, n acest ventricul exista doi muschi papilari legati prin corzi tendinoase de cuspidele corespunzatoare. Si aici exista trabecule musculare dispuse n retea. Din partea superioara a ventriculului pleaca aorta ascendenta, care ncepe la nivelul orificiului aortic prevazut cu trei valvule. STRUCTURA INIMII Masa musculara cardiaca poarta numele de miocard. Acesta este acoperit la Xtcnor de cpicard (lama viscerala a pericardului seros) si la interior, de endocard. lindocardul este un epiteliu unistratificat, care se continua la nivelul orificiilor irlcriulc si venoase cu tunica intima a vaselor care vin sau pleaca din inima. Este ise/ii(A pe un strat de tesut conjunctiv subendocardic care contine numeroase cnninatii nervoase. Scheletul fibros al inimii este suportul conjunctiv fibros pe care se insera Ibrele miocardului. Este format de partea superioara, membranoasa, a septului nterventricular si de inelele fibroase, care limiteaza orificiile atrioventriculare si .le arterelor pulmonara si aorta. Miocardul nu este uniform repartizat de-a lungul peretelui cardiac. Astfel, ieretii atriilor sunt mai subtiri dect cei ai ventriculilor, iar peretele ventriculului .rept este mai subtire dect al celui stng. 32 Miocardul este format din tesut muscular de tip adult si din tesutul nodal (excito-conductor). Miocardul de tip adult, care reprezinta cea mai mare parte, are fibrele dispuse n trei straturi si orientate longitudinal si circulat. El are rol n executarea contractiei, iar celulele sale se numesc miocite de lucru. Tesutul nodal este format din miocite de tip embrionar care pot genera, si conduce impulsul nervos. Acest tesut formeaza sistemul excito-conductor organizat astfel: 1. Nodului sinoatrial Keith-Flack se gaseste n atriul drept subepicardic, lnga orificiul venei cave superioare. El genereaza stimuli electrici cu frecventa de 72/minut si conduce ntreaga activitate cardiaca. 2. Nodului atrio-ventricular Aschoff-Tawara este situat la baza septului interatrial pe partea dreapta. ntre cei doi noduli nu exista o legatura directa cu structura excito-conductoarc. Stimulul electric emis din nodului sinoatrial ajunge la nodului atrio-vcntricular din aproape n aproape prin intermediul miocitelor de lucru. 3. Fasciculul atrio-ventricular His este singura cale de comunicare electrica ntre atrii si ventricule. Pleaca de la nodului atrio-ventricular si coboara pe pnrtoii dreapta a septului interventricular. El se mparte ntr-o ramura dreapta pentru ventriculul drept si o ramura stnga, care strabate septul interventricular, ajunge n ventriculul stng si se bifurca ntr-o ramura anterioara si una posterioara, subendocardic. 4. Reteaua Purkinje este reprezentata de totalitatea terminatiilor nervoase n care se mpart ramurile fasciculul His. Fibrele acestei retele sunt n contact cu miocitele de lucru. VASGULARIZATIA INIMII i ' " t : i'.'

Vascularizatia arteriala Cordul primeste snge oxigenat prin intermediul a doua artere coronare, care pleaca din prima parte a aortei ascendente numita bulbul aortic. Artera coronara stnga, dupa un traiect de l cm, se mparte n doua ramuri: - artera interventriculara anterioara, care coboara n santul interventricular anterior; artera circumflexa coronara, care merge n partea stnga a santului coronar. Artera coronara dreapta, intra n partea dreapta a santului coronar. Toate arterele se termina pe fata diafragmatica a inimii. Ultimele ramificatii ale vaselor coronare sunt de tip terminal, adica reprezinta unica sursa de vascularizatie a unui teritoriu de miocard. Aplicatie practica. Aceasta explica de ce, n obstructia ramurilor arterelor coronare, teritoriul muscular deservit de ele, neavnd alta sursa de vascularizatie se necrozeaza, producndu-se infarctul miocardic. n realitate, ntre vasele coronare pot exista anastomoze, dar de calibru mic si ineficiente practic. 133 ''; Vascularizatia venoasa ' / -^ < Cea mai mare vena a inimii se numeste sinusul coronar si se gaseste n partea diafragmatica a santului coronar. Se deschide n atriul drept. Preia prin afluentii sai 60% din sngele venos al inimii, n sinusul coronar se deschid venele: vena mare a inimii, care vine din santul interventricular anterior, trece prin partea stnga a santului coronar si se deschide n partea stnga a sinusului; vena medie a inimii, care vine din santul interventricular posterior; vena mica a inimii, care vine din partea dreapta a santului coronar si se varsa n partea dreapta a sinusului venos. Aproximativ 40% din sngele venos al cordului este preluat de venele anterioare si venele mici ale cordului. Acestea se deschid prin mici orificii n toate cavitatile inimii. INERVATIA EXTRINSECA A INIMII Inervatia simpatica se face prin nervi cardiaci cervicali (superiori, mijlocii si inferiori) care pleaca din lantul simpatic cervical. De asemenea, se face prin nervii cardiaci toracici care au originea n maduva toracica la T4 T5 si fac sinapsa n lantul simpatic paravertebral. Inervatia parasimpatica se face prin ramuri cardiace superioare si inferioare din nervul vag Toate aceste ramuri formeaza o retea numita plexul cardiac situat la baza inimii. Din plex ramurile nervoase ajung la inima mpreuna cu arterele coronare. Inervatia extrinseca are rolul de a adapta functia cordului la nevoile organismului. Astfel, simpaticul are efect cardioaccelerator, iar parasimpaticul efect cardio-modcrator. PERICARDUL " Este un sac fibro-seros, care nveleste inima. Are doua componente: \.pericardulfibros, asezat la exterior. Are consistenta fibroasa, este rezistent si inextensibil. Pericardul fibros este legat de formatiunile vecine prin ligamente: sternopericardice, frenopericardice (care l leaga de diafragma) si vertebro-pericardice. 2. pericardul seros este organizat topografic n doua foite, care se continua una cu cealalta: foita viscerala (epicard) si foita parietala (care captuseste pericardul fibros). ntre foite exista o lama fina de lichid care faciliteaza miscarile cordului. Cele doua foite delimiteaza cavitatea pericardului. Aplicatie practica: acumularea de lichid n sacul pericardic n cadrul pericarditelor poate duce la compresia cordului (sindromul de tamponada cardiaca), datorita inextensibilitatii pericardului fibros. 134

PROIECTIA CORDULUI V^ PE PERETELE TORACIC '''n' i Fig. 6.2. Proiectia toracica a focarelor de auscultatie ale cordului. /. stern; 2. focarul aortic; 3, focarul pulmonar, 4. focarul tricuspid; 5. focarul Mitral Fata sternocostala are o zona care vine n contact direct cu peretele toracic. Restul acestei fete vine n raport cu peretele toracic prin intermediul recesurilor pleurale costo-mediastinale stng si drept, care o acopera partial. Proiectia la suprafata toracelui a conturului ntregii fete sterno-costale delimiteaza la percutia cordului aria matitatii cardiace relative, n interiorul acesteia se poate delimita aria matitatii cardiace absolute corespunzatoare zonei de raport nemediat dintre cord si torace. Astfel, proiectia matitatii relative se poate obtine unind urmatoarele puncte: drcupln sus articulatia 3 condrosternala dreapta; dreapta jos articulatia 5 condrostcrniilrt dreapta; stnga sus spatiul 2 intercostal stng la 2 cm lateral de stern; stngn |s . spatiul 5 intercostal stng pe linia meilm claviculara (corespunde loculvii unde vfli hil inimii vine n raport cu toracele si muie r 3j_\ Ir 2. poate palpa socul apexiun) (fig (>.2). SISTEMUL CIRCULATOR Acest sistem poate fi comparat cu o retea imensa de vase comunicante prin care sngele este pus n miscare datorita fortei de pompa aspiro-respingatoare a inimii. Aceasta retea vasculara poate fi sistematizata n doua teritorii distincte (fig. 6.3): _ Fie. 6.3. Sistemul circulator. ^~*\ f \ ^l) reteatapilarapulmonaraiJ) artere pulmonarej(JU vene pulmonare\4) artera-aorta; \^5}vena cava inferioara f6\>e>taporta;l7\artera mezenterica superioara\8jretea capilara uttestinala; 1,9) retea capUaca periferica; f]0\ retea capilara hepaticalln venesupra^ hepatice. 1. Marea circulatie, n care sngele oxigenat pleaca din ventriculul stng, este transportat prin artere la organe si tesuturi unde pierde oxigenul la nivelul retelei de capilare. Sngele neoxigenat se ntoarce prin vene la inima n atriul drept. 2. Mica circulatie, n care sngele ne oxigenat pleaca din ventriculul drept, ajunge prin arterele pulmonare n plamni, se oxige neaza la nivelul retelei de capilare si se n toarce prin venele pulmonare la inima n atriul stng. tErnar 135 GENERALITATI PRIVIND STRUCTURA VASELOR "f*;?*.-: ' . .,,. , . , Tipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt: I. Artere, care transporta snge oxigenat (exceptie arterele pulmonare care Inmsporta snge ncoxigenat). Dupa calibrul si tesutul predominant n tunica medie, arterele pot fi: artere mari (elastice); ' ' artere mijlocii (musculo-elastice); " artere mici sau artcriolc (musculare).

Structura arterelor: au peretele format din mai multe tunici: tunica intima la interior, reprezentata de un cpiteliu (endoteliu); tunica medie formata din fibre musculare si elastice n cantitati si proportii variate; tunica externa (adventicea) formalii clin (esut conjunctiv, vasa vasorum si fibre nervoase vegetative dispuse n retea n jurul arterei. Aplicatie practica: lezarea unei artere este foarte dureroasa datorita bogatei inervatii senzitive a peretelui. II. Capilarele. Sunt vase de calibru foarte mic cu peretele foarte subtire, for mat numai din endoteliu. Capilarele fac legatura ntre arteriole si venule. III. Venulele. Aduna sngele din reteaua de capilare, se continua cu venele. IV. Venele. Transporta snge neoxigenat (cu exceptia venelor pulmonare care transporta snge oxigenat). Peretele lor este mai subtire dect cel arterial, iar diametrul este mai mare dect al arterelor. Venele sunt de culoare albastra si nu au puls. Au structura asemanatoare cu arterele, dar tunicile medie si externa sunt mult mai subtiri. SISTEMUL VASCULAR AL MARII CIRCULATII ;