fiziokinetoterapie-electroterapie si joasa frecventa

8/12/2019 fiziokinetoterapie-electroterapie si joasa frecventa

1/10

ELECTROTERAPIA CU CURENT ELECTRIC DE JOASA FRECVENTA (CU IMPULSURI)Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000HzCurentul alternativCurentii periodici /cu impulsuri

PROPRIETATI FIZICE

Fiecare impuls electric are capacitatea sa genereze un PA, daca are o I suficienta.C. cu imp. sunt caract de:1. forma (generata de panta frontului ascendent si descendent),

2. durata impulsului,3. amplitudine (intensitatea curentului),4. frecv cu care se succed impulsurile,5. durata pauzeiPolul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor ef striomotor; n. senzitiv ef analgezic

C. de joasa frecventa cu rol terapeuticAu diferite forme ale impulsului:sinusoidal,rectangular,trapezoidal,triunghiular,

exponentialDiferite frecventeSunt modulati pe principalii parametri: ampl, frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de impulsuri pt a se indeparta fenomenul de acomodareCele mai folosite forme sunt:1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului 0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms, durata pauza = 5 ms, frecv = 140Hz)3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation)4. CDD (Bernard) frecv 50 si 100 Hz5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms; frecv = 100 Hz6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms; frecv = 80-100Hz

SCOPURI1. Antialgic2. De stimulare a contractiei musculare (excitomotor)3. De inducere a unor modificari fizico - chimiceObiectivele electrostimularii neuromusculare1. stimularea contractiei ms striate normal inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona, incontinenta sfincteriana2. stimul contr ms partial sau total denervate: c. progresivi Lapique: 100-1000ms; 1-10 imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul ascendentcu crestere progresiva; c. exponentiali (stimul selectiv ms denervata)3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza in placi, b. Parkinson.Obiectivele electrostimularii

4. stimularea electrica functionala b. neurologici: hemiplegici, paraplegici5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza mare, frecventa mica ( un impuls la 1 4 sec).Aplicatiile electrostimulariiABC-ul contractiei musculareSistem nervos central sistem nervos central (activare) motoneuron asi axon motor (conducere) jonctiune neuromusculara (acetilcolina)


2/10

ABC-ul contractiei musculareSistem muscular membrana musculara (depolarizare) tubi transversi(pompa Na-K) reticul sarcoplasmatic (eliberarea Ca) proteine contractile(cuplarea excitatie-contractie) reticul sarcoplasmatic (recaptarea Ca)Unitate motorie

motoneurona fibrele musculare inervate

Rata de inervatie = nr fibre musculare inervate de un motoneuron

Muschii cu motilitate fina si discriminativa au unitati motorii cu 10-100 fibremusculare pentru fiecare axon, iar muschii mari 600-1000 fibre musculare pe axonABC-ul contractiei musculareABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimulariiElectrostimulatoare fixe vs portabile curent continuu vs

curent cu impulsuri monofazic bifazic implantati fara interventie chirurgicala cuajutorul unui ac hipodermic pozitionati in apropierea punctului motoral muschiului controlati si alimentati in intregime prinunde radio de catre un dispozitiv externParametrii prescriptiei de electrostimulareTipul de curentFrecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuriDurata impulsului

PauzaDurata seriei de impulsuriPauza intre grupurile de impulsuriDurata totala a stimularii/nr de sedinte zilniceLocalizarea electrozilorElectrostimularea muscularaI. Stimularea musculaturii normal inervate(cuplu nerv-muschi intact)II. Stimularea musculaturii denervateIII. Stimularea musculaturii descentralizateIV. Stimularea musculaturii netede

I. Stimularea musculaturii normal inervate

Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ, domeniul curentilor tetanizanti contractii lungi care se mentin cat timp se aplica curentul)

Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate)

Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile tetanizante)

Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei T = 20 ms) receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare si a placi


3/10

lor neuromotoriiIndicatii electrogimnastica muscularaAtonii si atrofii musculare de diverse cauze dar normoinervate imobilizari prelungite la pat hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulareAntrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone musculatura hipotona a spatelui (scolioze) musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat) prevenirea aderentelor intra/intermusculareProfilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatoriiNevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic, vasomotor, trofic)

Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activaII. Stimularea musculaturii denervateMusculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de acomodareMusculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic Recastigarea contractiei(curba I/t) musculaturii denervateElectrodiagnostic

Curba I/taprecieri cantitative ale proceselor de denervare si reinervarestabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulareutilizate pentru tratarea paraliziilor flasteSemnele de lezare a nervului perifericInversarea raspunsului muscular la excitatia electrica (contractie la polul pozitiv)Reobaza crescutaCronaxia crescutaCoeficientul de acomodare aal muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si in susCurba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte(unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)

Semnele de lezare a nervului perifericRecastigarea contractiei musculaturii denervateStimularea cu impulsuri exponentiale previne/incetineste instalarea atrofiei musculaturii denervateInstituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce dupa lezarea neuronului motor periferic (max 7-10 zile)Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatoriiIII. Stimularea musculaturii descentralizateMuschi descentralizat = muschi ce a pierdut comanda centrala (leziune de neuron motor central)Metode Huffschmidt = 2 circute separate de joasafrecventa ce determina excitatie electrica

alternativa pe grupele musculareagoniste-antagoniste Stimulare electrica functionala (FES)Stimularea electrica functionalaProducerea contractiilor muschilor paralizati prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu electrozi de suprafata sau implantatiStimularea electrica functionalaAplicatiile FESAccident vascular cerebralLeziuni medulare


4/10

Scleroza multiplaBoala ParkinsonParalizii cerebrale

Membrul superiorMembrul inferiorLeziuni medulareIV. Stimularea musculaturii netede

APLICATII CU SCOP ANALGETIC ALE CURENTILOR DE JOASA FRECVENTA

Sensibilitatea dureroasaRecept pt durere = ramificatii ale dendritelor neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv cutanat (nociceptori).Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare;Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent conducatoare;Fbr C durerea intensa si difuza; sarace in mielina, lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.DUREREA. NOCICEPIANOCICEPIA:reprezint latura senzorial adurerii

cuprinde:fenomenele legate de transducia stimulilor dureroi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori)transmiterea potenialelor de aciune pe calea ascendent senzitivproiecia cortical a acestoraapariia percepiei stimulului durerosModularea:modificarea pragului receptorilor i a intensitii senzaiilor, n funcie de starea mului nervos i a organismuluise produce la toate nivelurile cii de conducere nociceptive, determinnd fie reducerea, fie amplificarea senzaieiAnalgezia neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stresHiperalgezia - stimuli care n mod normal sunt indifereni (ex.

stimuli tactili) pot produce durereDUREREA. NOCICEPIAEXPERIENA SENZORIAL NOCICEPTIV se nsoete:

ntotdeauna de manifestri afective, emoionale sunt n majoritatea cazurilor negativdurerea este o senzaie neplcut trebuie evitat

n majoritatea cazurilor, de apariia unor reacii vegetativetahicardiecreterea tensiunii arterialecreterea secreiei sudoralemodificarea respiraiei

fenomene motorii somatice:reflexe de aprareadoptarea unor poziii antalgice evitarea amplificrii stimulului dureros.

NOCICEPTORIIterminaii nervoase libere, rspndite n toate structurile corpului

neuronii primari senzitivicorpul celular situat n ganglionii spinali ai rdcinii posterioare a nervilor spinali


5/10

dendritele acestor neuroni formeaz receptorii senzoriali periferici = nociceptori

n fc. de gradul de mielinizare al neuronilor primari pot avea:fibre Ad- mielinizatefibre C - amieliniceNOCICEPTORIIFibrele Adtransmit senzaia de durere ascuit, acut, bine localizat, care apare imediat dup astimululuiInformaia - este transmis rapid

servete la - localizarea stimululuideclanarea reflexelor de aprarese gsesc: - la nivelul tegumentuluin toate structurile aparatului locomotor

Fibrele Ctransmit senzaia de durere surd, difuz, care apare la cteva secunde dup aciunea suluiinformaia este transmis i structurilor implicate n viaa afectiv instalarea caracui neplcut al dureriise gsesc n: - tegumentaparatul locomotorviscere

NOCICEPTORIISTIMULII - mecanicitermicichimicicea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimuli = receptori polimodalirestul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici

TRANSDUCIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale:stimulii mecanici activeaz canale membranare de Na+stimulii termici (cald) activeaz un canal neselectiv pentrucationi (n special Ca2+ i Na+)

stimulii chimici acioneaz prin mai multe mecanisme (canaleionice operate de ligand, activare prinmesager secund), specifice pt. fiecare subst.stimularea nociceptorilor este produs de bradikinin, H+, K+REFLEXUL DE AXONCARACTERISTICI:este reacia local cutanat la un stimul dureros, punctiformse desfoar n trei etape: - eritem localedem localeritem inconjurtorfen. nu implic axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptiviMECANISM:stimulul acioneaz asupra unei dendrite:

este transmis spre corpul celular al neuronuluise propag i la celelalte dendrite elib. de neuromediatori:substana P (SP) - vasodilataieneurokinina A (NKA) - permeab. endot. vasc.degran. mastocitelorelib. de histaminCGRP (calcitonin gene-related peptide peptidul legat genetic de calcitonin)NO elib. de endot. vasc. vasodil.ATPglutamat


6/10

REFLEXUL DE AXONFUNCIILE REFLEXULUI DE AXONfuncie trofic:n condiii normale stimulii nedureroi care ajung la fibrele C:nu determin apariia unei senzaii de durereproduc eliberarea unor cantiti mici de neuropeptide vasodilataie local rol trofic pentru esuturiun efect de stimulare de ctre neuropeptide a proliferriifibroblatilor i a angiogenezeimodularea periferic a nocicepiei prin neuropeptidele eliberateparticip la declanarea i ntreinerea inflamaiei, dependent de msura n care sunt

fibrele CCALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVI

ptrund n mduv prin rdcina posterioar a nervilor spinalise distribuie n laminele I, II i V ale cornului posteriorfac sinaps cu :neuroni secundari nociceptivi specifici(fac sinaps numai cu fibre provenind de la nociceptori)neuroni secund. cu rsp. dinamic larg (wide dynamic range, WDR)primesc aferene de la nociceptorii cutanai, viscerali i de la mecanoreceptori carenu au legtur cu nocicepia (fibre Ab)

import

nt convergen a aferenelorintegrarea cmpurilor receptoare ale receptorilor, ntr-un cmp receptor comun, mai ntns;numeroi neuroni intercalariCALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVENEURONII SECUNDARItrec n cordoanele anterioare de partea opus tractul spinotalamic:

tractul neospinotalamicconduce informaii de la fb. Adi cteva din fb. C, la talamusul lat.pornete fasciculul talamocortical se proiecteaz la nivelul ariilor somestezice coricale primare i secund.Informaiile ce provin de la fb. rapide Ad apariia imediat a senzaiei de durere

mpreun cu informaiile de la ceilali receptori cutanai, ce se proiecteaz n aceeatribuie la localizarea i caracterizarea senzorial a stimulului dureros

tractul paleospinotalamicconduce inf. de la fb. C la talamusul med. i formaiunea reticulatdin talamusul medial pornesc proiecii difuze spre arii corticale extinse i spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulat)informaiile transmise pe aceast cale au funcie senzorial redus, dar determin apardificrilor emoionale i a fenomenelor vegetative ce nsoesc nocicepia, pentru a prosenzaia complex de durerePROIECIA CORTICAL A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

PROIECIA CORTICAL

lobul temporallobul frontalariile asociativeariile integrative din rinencefal i hipotalamuspercepia dureroas dependent de personalitatea individuluicomponenta afectiv i emoional a durerii

INTEGRAREA CORTICALcapacitatea de evaluare cantitativ a senzaiei dureroase (aspectul cognitiv al durerii)


7/10

reacia motivaional-afectiv, realizat prin conexiunile cortexului cu rinencefalul ipotalamusulmodificrile vegetative asociate durerii (la care particip nuclei din hipotalamus isubstana reticulat a trunchiului cerebral).SPINOTHALAMIC TRACTSCortical RepresentationCortical RepresentationPAIN GATE THEORYMelzack & Wall 1965proposed a balance of input by large A-beta & A-delta excitatory/excitatory andsmall C fibers excitatory/inhibitory fibers.

Teoria controlului de poartaPAIN GATE THEORYA-delta thinly myelinated fibers provide rapid response with positive input tostimulating and inhibiting areas in the dorsal horn.C fibers provide slower response with postive stimulation to activation areas and negative input to inhibiting areas in the dorsal horn.A-beta are recruited after repeated stimulation.

Curentii diadinamici: efecte si mod de actiuneEf: analgezic, hiperemiant, dinamogen, determinate de: nivelul intensit, forma CDD, modalitatea de aplicare a electrozilor.Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se senzatii de vibratii bine tolera

te, nedureroase.Acomodarea se instaleaza repede, Iin timpul trat, sub pragul dureros.Pt obt contr ms Ila pragul de contr, fara senz de crampa ms (act dinamogena la frecv = 50 Hz).Formele clasice de CDD (Bernard)1. monofazat fix: ef excitator,tonusul ms, prod vibratii ce act ca un masaj electric profund, tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand pragul sensibilitatii la durere.3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profund intens.4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticogestiv.

5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef excitomotor, electrogimnastica ms.Forme de CDDCDD MF: 50 impulsuri/secCDD DF: 100 impulsuri/secCDD PL: alternanta de MF cu durata trenului de 4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 secCDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1 sec, fara pauze.CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza de 1 sec.

Modalitati de aplicareDepind de scopurile terapeutice urmarite.Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici rotunzi de marime egala;polul () direct pe pct dureros, (+) la 2-3 cm distanta.

Aplicatii transversale: electozi plati de marime corespunzatoare si egala asezati de o parte si de cealalta a regiunii dureroase.Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai mic, distal pe zona afectata.Modalitati de aplicareAplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col vertebral catodul pe locul dureros, sau de-a lungul coloanei anodul proximal, catodul distal.Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu catodul pe zona ggl respecti


8/10

vi, anodul la 2-3 cm distanta.Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(-) pe pct motorii ale ms interesati.

Tehnica de aplicareMarimea si forma electozilor in fct de reg tratate, trebuie sa acopere cat mai mult din reg dureroasa.Modalitatea de pozitionare si polaritea electrozilor in fct de scopul terapeutic.Pacientii se aseaza pe pat sau scaun.

Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, bineumezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip.Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul terapeutic .Tehnica de aplicareIntensitatea se regl prin crestere progresiva la o doza corespunzatoare efectului urmarit: analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul sensibilitatii dureroase.In cursul sedintei I trebuie pt mentinerea senzatiilor de vibratie nedureroasa.Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeuticDurata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min.In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, durata sedintei = 20-30 min.Polul activ este intotdeauna polul negativ.Tehnica de aplicareRitmul sedintelor este in fct de stadiul afect tratate:

Std ac de 2 ori/ziNr sed: in fct de ef obtinuteScop antalgic: 6 8 sedinteScop dinamogen sau hiperemiant:> 10 sedinte.Indicatiile CDDStari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii, intinderi ms, redori articulare;Afect reumatismale: artroze, artrite, reum abarticular;Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b. varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.

Curentii TrabertCurenti dreptunghiulari cu ef analgetic si hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza

5ms, frecv 140 Hz).Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros, iar cel (+), de obicei proximal de catod, la numai 3-5 cm distanta.Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm.I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie, timp de 10 min.Curentii stohasticiSunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului la durere, precum si durata acestui efect.Frecv = 5-30 Hz.Stimularea nervoasa electrica transcutanata -TENS

Tehnica non-invazivaC de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulareFrecv pana la 100 HzDurata impulsului 0,004 0,25msMec de act:Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl medular)Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfineInhibarea directa a nervului excitat anormalAplicatii de TENS1. TENS conventional (constant, de frecventa inalta, normal):


9/10

frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04 0,1 ms, I=10-40 mA,electrozii se aplica pe zona dureroasa,I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila, ef se instaleaza rapid10-15 min si dureaza cateva ore 3 4 ore,durata sed 15min,indic: dureri musculo-scheletale acuteAct prin stimul fbr AAplicatii de TENS2. TENS acupuncture like (AL TENS): stimulare endorfinica de f joasa frecvC. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durata de 0,15 0,25 ms, I 50-100 mA ef musculoconstrictor

Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distantaMarimea electrozilor 100 cm2Durata stimularii 30 minEf se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore,Indic: durerea cr.Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motoriiAplicatii TENS3. TENS intens, stimulare intensa de scurta durataMod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii reticulate de la nivelul trunchiului cerebralFrecv mare 100-150 Hz,Durata impulsului 250-500 microsecDurata stimularii 15-30 sec

Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 minPENS - Percutaneous Electrical Nerv StimulationElectrostimulare antalgica care combina avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturiiElectrozii sunt reprezentati de acele de acupunctura, plasati pe dermatomul ce corespunde patologiei ce genereaza durerea.TENS tehnicaElectrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct trigger, pct de acupuncturaAnodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa, respectand dermatomulProtocol pt aplicare TENS:Se verifica tegumSe degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70%Se verifica aparatul si electrozii

Se seteaza caractTENSGradarea intensitatii la inceputul sedinteiDescrestera controlata a I la inchiderea aparatuluiContraindicatii TENSPacemakerSarcinaNU: pe sinusul carotidtan, pe fata ant a gatului, pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!Lez cutanate


10/10

fiziokinetoterapie-electroterapie si joasa frecventa

Documents