FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

1.3.Departamentul Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

1.4.Domeniul de studii Psihologie

1.5.Ciclul de studii Master

1.6.Programul de studii/Calificarea Psihologie clinică şi intervenţie psihologică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei NEUROPSIHOLOGIE CLINICĂ

2.2. Codul disciplinei U_SP/PSI/PCIP/1/1/1

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Dragoş Cȋrneci

2.4.Titularul activităţilor de

seminar Conf.univ.dr. Dragoş Cȋrneci

2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E1 2.8.Regimul

disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 33

Tutoriat 20

Examinări 2

Alte activităţi ……… 2

3.7 Total ore studiu individual 133

3.9 Total ore pe semestru 175

3.10 Număr de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului Cursurile se desfăşoară cu ajutorul unor aplicaţii de tip PowerPoint,

acces la Internet, la clipuri video.

Studenţii au obligaţia de a menţine pe întreg parcursul cursului o ţinută

verbală, atitudinală şi vestimentară decentă şi de a se implica prin

întrebări şi comentarii.

La evaluările pe parcurs studenţii care optează pentru această disciplină

trebuie să predea în perioada stabilită de conducerea facultăţii, referatele

şi eseurile pe temele anunţate anterior evaluării de cadrul didactic titular

şi postate pe platforma Blackboard.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului Seminariile se desfăşoară cu ajutorul unor aplicaţii de tip PowerPoint, cu

acces la Internet, la clipuri video şi alte metode, tehnici şi instrumente

specifice disciplinei.

Studenţii au obligaţia de a menţine pe întreg parcursul seminarului o

ţinută verbală, atitudinală şi vestimentară decentă şi de a se implica prin

întrebări şi comentarii.

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nale

C4 - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a conceptelor, metodelor şi

instrumentelor specifice evaluării psihologice (individuală, de grup şi

organizaţională) - Explicarea modalităţilor de interpretare a rezultatelor unei examinări psihologice si interventii

psihologice specializate (psihoterapie, consiliere psihologica)

- Elaborarea strategiei de psihodiagnostic prin identificarea adecvatăa metodelor si tehnicilor

de evaluare si asistenta psihologica etalonate si validate , în funcţie de scopul evaluării

psihologice şi grupul ţintă

- Realizarea psihodiagnosticului persoanei, grupurilor, organizaţiilor prin metode calitative şi

cantitative într-un demers relevant pentru serviciul solicitat.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea principalelor concepte şi teorii specifice

neuropsihologiei

7.2 Obiectivele specifice 1. Să identifice şi explice conceptele specifice neuropsihologiei

2. Să integreze conceptele specifice psihologiei clinice cu ale

neuroştiiinţelor.

3. Să înţeleagă şi metodele şi tehnicile de investigare şi

cercetare în domeniul neuropsihologiei clinice.

4. Să explice şi să interpreteze modelele explicative specifice

neuropsihologiei

5. Să explice modul în care neuropsihologia clinicӑ integrează

concepte, teorii, metode etc. din neuroştiinte şi din domenii

conexe.

Să dobândească şi dezvolte abilitǎţi cognitive necesare

specialistului în domeniile psihologiei

Să proiecteze intervenţii adecvate tulburӑrilor studiate

Să adopte o atitudine proactivă şi pozitivă în învăţarea

modelelor explicative

Să internalizeze aspectele deontologice necesare aplicării

noilor metode, tehnici şi instrumente specifice noilor

abordări în psihologie

Să cultive dorinţa de autorealizare în plan profesional şi

personal prin implicare în parteneriate de cercetare, prin

publicarea de articole şi participarea la evenimente

ştiinţifice, educaţionale şi culturale în domeniul psihologiei

şi în cele conexe

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Neuropsihologie clinică – definiţii, legături cu alte

discipline terminologie

Interacţiunea cu studenţii

este regulă de predare.

Suportul de curs este oferit

studenţilor atât sub forma

manualului tipărit, cât şi în

Prelegerile sunt axate pe

utilizarea de suport power-

point şi pe acces la resurse

multimedia.

(Prelegerile au 2 ore)

format electronic, sub forma

unei sinteze postate pe

platforma Blackboard.

Se recomandă studenţilor

parcurgerea prealabilă a

suportului de curs pentru a

putea interacţiona în timpul

predării.

Principalele reţele neuronale care guverneaza

comportamentul. Reţelele dorsalӑ, ventralӑ şi Default

şi rolul lor in comportamentul normal si patologic

Idem Idem

Modele neurobiologice ale temperamentului şi

personalitӑţii. Reactivitatea emoţionalӑ şi

autoreglarea vazute ca si baze ale personalitatii

Idem Idem

Neurobiologia tulburӑrilor de anxietate. Structurile

creierului implicate in anxietate. Rolul genelor si

mediului in afectarea acestora.

Idem Idem

Neurobiologia tulburӑrilor depresive. Structurile

creierului implicate in stres cronic si depresie. Rolul

genelor si mediului in afectarea acestora.

Idem Idem

Neurobiologia tulburӑrilor de personalitate. Bazele

biologice ale tulburarilor antisociale si de tip

borderline

Idem Idem

Dezvoltarea creierului şi tulburӑrile de

comportament – tulburarea de opozitionist sfidatoare,

tulburarea de comportament si ADHD-ul

Idem

(2 prelegeri)

Idem

Dezvoltarea creierului social şi autismul – creierul

social, theory of mind si afectarile cerebrale specific

autismului

Idem

(2 prelegeri)

Idem

Agnozii şi amnezii – circuite corticale frontale şi

temporale afectate

Idem

Idem

Modele explicative ale schizofreniei – modele

neurobiologice asociate cu simptomatologia

schizofreniei

Idem

Idem

Efectele drogurilor asupra creierului. – afectarea

circuitelor cerebrale si a receptorilor folositi de

neuromediatori. Impactul asupra unor functii mentale

Idem Idem

Relaţia sistemului nervos cu organismul şi

tulburӑrile psihosomatice. Rolul creierului in bolile

cardiovasculare, gastrointestinale si imunitare

Idem Idem

Bibliografie obligatorie

1. Cȋrneci, D. (2013). Introducere ȋn Neuroştiinţe. Curs ȋn tehnologie IFR. Editura Fundanţiei

Romȃnia de Mȃine, Bucureşti

2. Cȋrneci, D. Stresul din mintea noastră şi războiul din lumea celulelor. Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2014

3. Cȋrneci. D. (2004) Demascarea secolului: Ce face din noi creierul? Introducere în neuroştiinţele

dezvoltării . Editura Eikon, Cluj-Napoca.

4. Cȋrneci, D. (2010) - Evoluţia creierului prin encefalizare, sau de ce schimbarea e dureroasă”.

Psihiatru.ro, Anul VI, Nr. 23, 4/2010, pp 18-23

Bibliografie opţională

1. Bechara, A., Damasio, H. şi Damasio, A.R. (2000) – Emotion, decision making and the orbitofrontal

cortex. Cerebral Cortex, Vol. 19, Nr. 3, pp 295-307

2. Bechara, A. (2002) – The neurology of social cognition. Brain, Vol. 125, pp 1673-1675

3. Cirneci, D. (2011) - Three anti-correlated neuronal networks managing brain activity; A review”.

Romanian Journal of Neurology, Vol. X, Nr. 1, pp 19-26

4. Drevets, W.C. (2000) – Neuroimaging studies of mood disorders. Biological Psychiatry, Vol. 48, pp

813-829

5. Finley-Belgrad, E.A. şi colab. (2004) – Personality disorder: Borderline. www.emedicine.com

6. Fox, N.A., Henderson, H.A. şi Marshall, P.J. (2001) – The biology of temperament: An integrative

approach. În C.A. Nelson şi M. Luciana (editori) Handbook of developmental cognitive

neuroscience, MIT Press, Cambridge, MA

7. Javitt, D.C. şi Coyle, J.T. (2004) – Decoding schizophrenia. Scientific American.com Ianuarie 2004

8. Markowitsch, H.J. (1995) – Anatomical basis of memory disorders. În M. Gazzaniga (editor) “The

Cognitive Neurosciences”, MIT Press, Cambridge MA

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Elemente explicative de anatomie si fiziologie a

creierului. Emisferele cerebrale, ariile lui Brodmann,

zone corticale si subcorticale

Se vor folosi, în principal,

discuţiile libere,

prezentarea de referate,

explicaţia, demonstraţia,

exemplificarea, studiul de

caz, utilizarea de materiale

audio-video (prezentări în

Power Point, vizionarea de

documentare şi filme) şi

dezbaterea temelor

prezentate ( 2 activităţi de

seminar)

Studenţilor li se comunică la

fiecare curs şi de la începutul

anului universitar pe

platforma Blackboard temele

seminariilor pentru a le putea

pregăti sub forma unor

referate şi eseuri.

Studenţii sunt încurajaţi să

propună ei înşişi teme de

discuţie în cadrul seminariilor.

Teste de evaluare a funcţionӑrii executive. Digit

span, Reverse Digit Span, Stroop

Idem Idem

Trainingul cognitiv şi interventia in tulburarile

emotionale. Rolul trainingului cognitiv in modelarea

retelelor atentionale/memorie de lucru afectate in

tulburarile emotionale

Idem Idem

Trainingul cognitiv şi intervenţia in tulburarile de

comportament la copil si adolescent. Rolul

trainingului cognitiv in modelarea retelelor

atentionale/memorie de lucru afectate in tulburarile de

atenţie si in comportamentul impulsiv

Idem Idem

Reabilitarea in tulburarile de memorie. Utilizarea

sarcinilor de invatare si exercitiul fizic

Idem Idem

Efectele nutriţiei asupra dezvoltarii si functionarii

creierului. Elementele din hrana de zi cu zi care sunt

esentiale in dezvoltarea normalӑ a creierului dar si in

prevenirea imbatranirii

Idem Idem

Mediul imbogӑţit şi plasticitatea creierului. Efectele

sale asupra perioadelor sensibile, a plasticitatii

creierului si imunitatii

Idem Idem

Bibliografie

1. Caspi, A. (2000) – The child is father of the man: Personality continuities from childhood to

adulthood. Journal of Personality and Social Psychology, Vol. 78, Nr. 1, pp 158-172

2. Cȋrneci. D (2004) – Ce face creierul din noi. Introducere in neuroştiintele dezvoltӑrii

3. Davidson, R.J. şi colab. (2002) – Depression: Perspectives from affective neuroscience.

Annual Review of Psychology, Vol. 53, pp 545-574

4. Kalat, J.W. (2004) – Biological Psychology (8th

edition). Wadsworth, Thomson Learning,

Belmont CA

5. Luu, P., Collins, P. şi Tucker, D.M. (2000) – Mood, personality and self-monitoring:

Negative Affect and Emotionality in relation to frontal lobe mechanisms of error-monitoring.

Journal of Experimental Psychology: General, Vol, 129, Nr. 1, pp 43-60

6. Rothbart, M.K. şi Posner, M.I. (2001) – Mechanism and variation in the development of

attentional networks. . În C.A. Nelson şi M. Luciana (editori) Handbook of developmental

cognitive neuroscience, MIT Press, Cambridge, MA

7. Stern, R.A. (1996) – Neuropsychological evolution of executive functioning, in B. Riba si

I.M. Oldman (editori). Psychiatry, vol.15. American Psychiatric PRESS, Washington D.C.,

9. Teme de cercetare

1. Studiu de caz privind interpretarea rezultatelor unei examinări psihologice ȋn cazul pacineţilor cu

tulburare de anxietate generalizată

2. Propunerea unui strategii de psihodiagnostic prin identificarea adecvatăa metodelor si tehnicilor de

evaluare psihologica ȋn cazul copiilor cu ADHD

3. Realizarea psihodiagnosticului prin metode calitative în cazul pacienţilor cu tulburare depresivă

majoră

4. Ce elemente simptomatice comune prezintă tulburarea de anxietate generalizată şi tulburarea

depresivă majoră?

5. Care este legătura dintre Theory of mind şi simptomele tulburărilor din spectrul autismului?

10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Temele abordate în cadrul disciplinei sunt discutate cu colegii psihologi din ţară şi străinătate implicaţi în

studiul şi cercetarea acestora, , specialiţii în neuroştiinţe, medici, antropologi, specialişti în teoria informaţiei

etc.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Implicarea în prelegere cu

întrebări, comentarii,

exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi

soliditatea interacţiunii la orele de

curs.

10%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea temelor

propuse.

Se înregistrează frecvenţa şi

soliditatea interacţiunii la orele de

seminar.

30%

10.6 Standard minim de

performanţă

Elaborarea şi susţinerea unui referat în faţa colegilor având ca

temă unul din procesele abordate sau o problematică din

neuroştiinţe

10.7 Evaluare finală

60%

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

……………………………… ……………………………………