Stabiliti dacă asertiunile de mai jos sunt adevărate sau false:1. Valoarea potentialului de repaus depinde de numărul de ioni Na expulzati si denumărul ionilor K introdusi in neuron de către mecanismul antiport Na/H. F2. Valoarea excitabilitătii neuronului nu se modifica in timp. F3. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe fibrele mielinizate estedependenta de grosimea tecii de mielina. F4. Mielina este o substanta buna conducătoare de electricitate. F5. Valoarea potentialului de repaus se modifica in timp. A6. Solicitarea unui circuit neuronal,repetata ritmic, duce la largirea fantei sinaptice. F7. Neuronul este parte componenta a actului reflex si nu a arcului reflex. F8. Solventii organici (ex. alcoolul etilic) determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F9. Repetarea ritmica a solicitării sinapsei favorizează procesul de invatare. A10. Solventii organici determina sporirea fluiditătii proteinelormembranare. F11. Ionii Ca nu sint necesari in transmiterea sinaptica. F12. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul. F13. Iradierea excitabilitătii la nivelul centrilor nervosi este un fenomen pasiv (fizic). A14. Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice. F15. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni(reflex monosinaptic). F16. Propagarea potentialului de actiune se datorează electromigrarii ionilor Na. F17. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (inrepaus), spre zonele electronegative (depolarizate). A18. Canalul ionic are mai multe stări deschise si o singura stare inchisa. F19. In solutiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie). A20. Primul eveniment, după deschiderea canalelor ionice de către excitant, esteinfluxul ionilor K. F21. Cresterea temperaturii determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F22. Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri demembrana postsinaptica. F23. Canalul ionic poate fi închis la diferite grade de fermitate, date detăria legăturii dintre ionul de Ca si proteinele canal. A24. Cresterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a proteinelormembranare. F25. Neuronul poate sa fie lipsit de axon. F26. Neuronul realizează cu lichidul interstitial doar schimburi de energie. F27. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului. F28. Neuronii nu detin decit doi poli functionali: unul de intrare, altul de iesire asemnalului. A29. Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie. F

30. Sinapsa poate fi considerata ca avind functie de condensator (din electronica). F31. Pompa de Na-K are rol principal in mentinerea homeostaziei ionice a citoplasmei. A32. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului. A33. Iradierea excitabilitătii, căreia ii urmează in mod necesar concentrarea, sedatorează unui proces fiziologic (activ) si nu unuia fizic (pasiv). F34. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis. A35. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na. F36. Pompa de Na-K are si rol electrogen (încarcă electroionic membrantneuronului). A37. Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientati in acelasi sens (spre interiorul neuronului). A38. Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasmă 2 ioni de K. A39. Excitantul generează in mod direct, la nivelul membranei neuronale, unpotential de actiune. F40. Valoarea potentialului de repaus este determinata de pompa de Na-K. A41. Excitantul, in functie de intensitate, determina in mod direct influxulde Na si efluxul de K. F42. Starea de inhibitie a neuronului este una relativa si nu o constantaneuronala. A43. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale. A44. Viteza de propagare a potentialelor de actiune este mult mai mare pe fibrelemielinizate. A45. Pentru elaborarea conditionării reflexe pavloviene este necesara flaminzireaanimalului, deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv. A46. Starea de satietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv. A47. Iradierea si concentrarea excitabilitătii sint procese prezente la niveluloricărei formatiuni cenusii, nu numai la nivelul scoartei. A48. Neuronii stabilesc intre ei relatii exclusiv sinaptice. F49. Mielina este un foarte bun izolator electric. A50. Starea de inhibitie a neuronului este functie de raportul dintre valoareade moment a excitabilitătii acestuia si intensitatea excitantului aplicat. AIntrebări cu posibilităti de răspuns multiple (un singur răspuns sau mai multe).51. Substanta care furnizează energie in mod direct neuronului este:a. acidul piruvic, prin furnizare de hidrogenb. adenozin-tri-fosfatulc. glucozad. acidul dezoxiribonucleic52. Membrana neuronului este alcătuita din :a. lipide neutre

b. fosfolipidec. proteined. colesterol53. Consecinta directa a aplicării unui excitant asupra neuronului este :a. generarea unui potential de actiuneb. depolarizareac. deschiderea canalelor ioniced. generarea unui potential nepropagabil54. Pompa de Na-K are - direct sau indirect- următoarele roluri:a. mecanism homeostazicb. mecanism electrogenc. mecanism de corectare a pH-ului citoplasmaticd. mecanism de inchidere a canalelor ionice55. Amplitudinea potentialului de actiune este determinata de :a. intensitatea excitantuluib. bruschetea aplicării excitantuluic. durata actiunii excitantuluid. valoarea potentialului de repaus56.. Proteinele membranare indeplinesc următoarele roluri :a. enzimeb. receptori pentru neuromesageric. receptori pentru hormonid. transportori activi transmembranari57. Din punct de vedere functional, neuronii sint:a. unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolarib. colinergici, adrenergici, dopaminergicic. senzitivi, intercalari (asociatie) si efectorid. stelati, piramidali, sferici58. Circuitele reverberante sint implicate in :a. mentinerea stării de veghe a scoartei cerebraleb. trezirea scoartei, după starea de somnc. memoria de scurta duratad. mentinerea tonusului muscular59. Canalul ionic are următoarele dimensiuni aproximative (in Â)a. lungime: 75-100; diametru 8b. lungime: 50- 60; diametru 6c. lungime: 20- 30; diametru 20d. lungime: 15-20; diametru 1860. Ce valoare va avea amplitudinea unui potenŃial de acŃiune in cazul unui neuron alcărui potenŃial de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20mV :a. -60mV

b. +80 mVc. +100 mVd. 100 mV61. Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provinedin :a. oxidarea glucozeib. oxidarea acizilor grasic. oxidarea aminoacizilord. adenozin-tri-fosfat62. Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :a. reticulul endoplasmatic netedb. ergastoplasmac. mitocondriad. lizozomul63. Membrana neuronala este alcătuita din:a. fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteineb. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteinedispuse discontinuuc. doua straturi discontinue de proteine separate de un strat delipide si colesterold. doua straturi continue de proteine separate de un bistratdiscontinuu de lipide si colesterol.64. Proteinele membranare îndeplinesc următoarele roluri :a. realizează transportul pasiv al substantelor intre citoplasmă silichidul interstitial.b. activează ca enzime.c. formează canalele ionice.d. asigura receptarea neuromesagerilor.65. Pompa de Na-K :a. este un mecanism neconsumator de energieb. scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Nac. aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Nad. se mai numeste si ATP-aza Na-K dependenta66. Potentialul de repaus al membranei neuronale :a. are o valoare constanta in timp pentru un neuron datb. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie deanumite circumstantec. este generat de pompa de Na-K, a cărei stoichiometrie este de 3/2d. determina valoarea excitabilitătii (pentru o membrana data)67. Doi neuroni, avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilităti diferite atunci cind :a. membranele lor sint de grosimi diferiteb. densitătile canalelor ionice sint diferite

c. acizii grasi ai fosfolipidelor sint diferitid. dimensiunile neuronilor sint diferite68. Sinapsa neuro-neurala :a. asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune incircuitele neuronaleb. este o formatiune stabila, ce nu se modifica in timpc. prezintă o accentuata plasticitate (se modifica in timp), functie desolicitărid. are functie similara unui condensator electric (fizica)69. Modificările de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint :a. de aceeasi valoare pe toata zona afectatab. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele maiapropiatec. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele maiapropiated. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar70. In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste următoarele roluri :a. conferă arcului calitatea de mecanism cu autoreglajb. face imposibila aparitia vreunei erori in răspunsul efectoruluic. conferă arcului calitatea de mecanism cu reglajd. face posibila interventia corectoare a centrului nervos in cazul incare răspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comandaprimita.71. Arcurile reflexe, după numărul de sinapse, pot sa fie:a. monosinapticeb. polisinapticec. mono- si polisinapticed. asinaptice72. In prima etapa a realizării conditionării reflexe (pavloviene) contribuie:a. iradierea excitabilitătii in centrii nervosib. concentrarea excitabilitătii in centrii nervosic. iradierea si concentrarea excitabilitătii in centrii nervosid. exclusiv relatiile sinaptice73. Faptul ca sinapsa nu este o formatiune statica, ci una dinamica, sprijină:a. procesul de memorareb. procesul de invatarec. modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronaled. procesul de conditionare reflexa74. Excitabilitatea neuronului este dependenta de:a. valoarea potentialului de repausb. densitatea canalelor ionice

c. intensitatea excitantuluid. pH-ul lichidului extracelular75. Circuitele reverberante:a. sint specifice formatiei reticulateb. formeaza sistemul activator ascendentc. formeaza sistemu activator descendentd. asigura mentinerea atentiei76. Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :a. sporirea fluiditătii fosfolipidelor membranareb. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionicc. reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membraneid. cresterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei77. Faza ascendenta a potentialului de actiune este generata in mod direct de :a. deschiderea canalelor ionice in număr criticb. depolarizarec. electromigrarea ionilor de Hd. influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric78. Pompa de Na-K îndeplineste următoarele roluri la nivelul neuronului :a. mentine in citoplasmă o concentratie redusa de Na si sporita de Kb. menŃine in citoplasmă o concentraŃie sporita de Na si redusa de K.c. asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasmăd. generează conditia necesara închiderii canalelor ionice79. Arcurile reflexe pot sa fie :a.. cu efecte excitatorii sau inhibitoriib. numai polisinapticec. elementare si supraelementared. conditionate si neconditionate80. In procesul de memorare pot sa fie implicate :a. circuitele reverberanteb. plasticitatea sinapseic. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendriticed. sporirea, prin stimulare, a distantei dintre nodurile Ranvier81. Secretia la nivelul celulelor nervoase :a. este proprie numai anumitor neuronib. este proprie tuturor neuronilorc. cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea luid. este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei82. Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale:a. este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmaticb. face posibila inchiderea canalelor ionicec. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATPd. poate fi suplinit de o pompa de protoni83. Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal :

a. are doua etape : pasiva si activab. este in intregime datorata efluxului ionilor de Kc. efluxul ionilor de K este implicat exclusiv in realizarea primei etaped. se mai numeste si faza de repolarizare84. Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat :a. se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug(spre periferie) pe axonib. in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendritec. se datoreaza electromigrarii ionilor de Hd. se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina85. Valoarea intirzierii sinaptice :a. este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapseleb. variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentruaceiasi sinapsac. este dependenta de largimea fantei sinapticed. pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii86. Canalul ionic :a. detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschiseb. detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisac. are un diametru de aproximativ 15 Ad. are o lungime de aproximativ 100 A87. Relatiile interneuronale nonsinaptice :a. se bazeaza pe electromigrarea ionilor de Hb. au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationalec. sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel corticald. pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intreprelungirile axonale sau dendritice ale acestora88. Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala :a. necesita existenta unei motivatiib. constitue principalul mecanism de invatarec. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initialad. are rol adaptativ89.Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine din :a.oxidarea glucozeib. oxidarea acizilor grasic. oxidarea aminoacizilord. adenozintrifosfate. toate acestea90.Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :a. reticulul endoplasmatic netedb. ergastoplasma (corpii Nissl)c. mitocondria

d. lizozome. centrul cinetic celular (centrozom)91.Membrana neuronala este alcatuita din :a. proteine dispuse intr-un singur strat,colesterol si fosfolipideb. un bistrat continuu de fosfolipide,colesterol si proteine dispuse discontinuu pe ambele fetec. doua straturi discontinue de proteine separate de un monostrat de lipide sicolesterold. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide sicolesterole. fosfolipide,colesterol si proteine cu dispozitii variabile de la un neuron la altul92.Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :a.realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si lichidul interstitialb. activeaza ca enzimec. formeaza canalele ioniced. asigura receptarea (legarea) neuromesagerilore. asigura receptarea (legarea) hormonilor93.Pompa de Na+/K+ :a. este un mecanism neconsumator de energie,economisind ATP-ul neuronalb. scoate la exterior trei ioni K+ si aduce la interior doi ioni Na+c. aduce la interior doi ioni K+ si scoate la exterior trei ioni Na+d. se mai numeste si ATP-aza Na+-K+ dependentae. viteza ei de lucru este intensificata de cresterea concentratiei Na+ in citoplasmaf. scaderea concentratiei K+ citoplasmatic ii reduce viteza de lucru94.Pompa de Na+/K+ indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :a. asigura homeostazia Ca++ in citoplasmab. mentine in citoplasma o concentratie redusa de K+ si crescuta de Na+c. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na+ si crescuta de K+d. contribuie la mentinerea unui pH constant in citoplasmae. asigura conditia necesara inchiderii canalelor ionicef. determina deschiderea canalelor ionice95.Potentialul membranar de repaus :a. are o valoare (-80 mV) constanta in timp pentru un neuron datb. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumitecircumstantec. este generat de pompa de Na+/K+, a carei stoichiometrie este de 3/2d. se datoreaza prezentei in lichidul interstitial a ionilor Na+ si in citoplasma a ionilor Ae.determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)f. determina valoarea amplitudinii potentialului de actiune,independent decircumstante96.Doi neuroni,avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilitati de valori diferite atunci cind :

a.membranele lor sint de extinderi diferiteb. densitatile canalelor ionice sint identice.c. continuturile de fosfolipide sint diferited. dimensiunile neuronilor sint diferite97.Excitabilitatea unui neuron dat :a. este o marime caracteristica acestuia in toate conditiileb. depinde de valoarea potentialului de repausc. depinde de densitatea canalelor ioniced. poate varia de la un moment la altul in functie de circumstante98.Potentialul de actiune poate lua nastere numai atunci cind excitantul :a. deschide cel putin un canal ionicb. deschide un anumit numar de canale ionice (numar critic)c. deschide un numar de canale superior numarului criticd. deschide un numar de canale ionice mai mare decit numarul de canale pe carepompa de sodiu-potasiu le poate reinchide in timp real99.Amplitudinea potentialului de actiune este data de :a.valoarea potentialului de repaus preexistentb. valoarea intensitatii excitantului aplicatc. densitatea canalelor ioniced. numarul de canale ionice deschise de excitant100.Propagarea potentialului de actiune se realizeaza prin electromigrarea ionilor :a. Na+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membraneib. H+ spre zonele negative,exclusiv la fata externa a membraneic. Na+ si H+ ,exclusiv la fata externa a membraneid. negativi (Cl- si A-) spre zonele pozitive atit la fata externa,cit si la fata interna a membraneie. H+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei101.Viteza de propagare a potentialului de actiune pe un axon mielinizat depinde de :a. grosimea stratului de mielinab. distanta dintre nodurile Ranvierc. intensitatea excitantului aplicatd. lungimea axonului102.Eliberarea neuromesagerului din butonul terminal al axonului :a.nu este posibila in absenta ionilor Ca++ din citoplasmab. se realizeaza prin difuzie, dupa deschiderea veziculeic. se face intr-o cantitate standard,independenta de intensitatea stimululuid. nu se mai produce daca fanta sinaptica este absenta103.Sinapsa neuro-neurala :a.asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune pe un singur neuronb. este o formatiune stabila,ce nu se modifica in timp

c. prezinta o accentuata dinamica (se modifica in timp),functie de solicitarid. are functie similara unui condensator electric104.Fenomenul de iradiere a excitabilitatii in centrii nervosi :a. are loc exclusiv la nivelul scoartei cerebraleb. are loc la nivelul oricarui centru nervosc. este un proces pasiv (fizico-chimic)d. este un proces activ,implicind consum de ATPe. se produce pe distante mai mari in centrii nucleari si pe distante mai mici in centrii corticali105.Iradierea excitabilitatii in centrii nervosi este produsa prin :a. activitatea pompei de Na+-K+b. functionarea antiportului Na+-H+c. electromigrarea ionilor Na+ spre focarul de excitatied. electromigrarea ionilor H+ spre focarul de excitatiee. influxul ionilor Na+106.Concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi :a. este un proces pasiv (fizico-chimic)b. este un proces activ,consumator de ATPc. se produce in mod obligatoriu in consecinta iradieriid. se produce in mod aleatoriu in consecinta iradierii107.In jurul unui focar de excitatie se induce :a. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in prima fazab. cresterea excitabilitatii,in a doua fazac. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in a doua fazad. cresterea excitabilitatii,in prima fazae. concomitent,cresterea si reducerea excitabilitatii108.Modificarile de excitabilitate in jurul focarului sint :a. de aceeasi valoare pe toata zona afectatab. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiatec. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiated. aleatorii,ele nedepinzind de distanta fata de focar109.Conditionarea reflexa (pavloviana) :a.poate fi obtinuta nu numai in scoarta cerebrala,ci si in alte zone centrale,inclusivla nivelul maduvei spinariib. se bazeaza,cel putin in prima etapa,pe procesul de iradiere a excitabilitatiic. se obtine doar atunci cind exista o motivatie suficient de semnificativad. dispare,treptat,in absenta motivatiei110.Pentru elaborarea conditionarii reflexe sint necesare :a.existenta unei motivatii semnificativeb. precedenta excitantului neconditionat (de exemplu,alimentul)c. precedenta excitantului conditionat (de exemplu,sunetul)d. repetarea asocierii celor doi excitanti :conditionat si neconditionat

e. existenta unui raport optim intre intensitatile celor doi excitantif. absenta altor focare de excitatie in oricare centru nervos111.Conditionarea reflexa aduce urmatoarele avantaje :a.reducerea consumului de energie metabolica in realizarea actiunilorb. sprijinirea procesului de invatarec. anticiparea benefica a unor evenimente pozitive sau negatived. sporirea capacitatii adaptative112.Arcurile reflexe elementare :a. dupa numarul neuronilor ce le compun pot fi monosinaptice si polisinapticeb. sint exclusiv polisinaptice fiind formate din,cel putin,patru neuronic. unele dintre acestea se pot inchide si la nivelul scoartei cerebraled. toate se inchid numai la nivelul centrilor subcorticali113.Un arc reflex are urmatoarele componente :a. calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta si calea aferenta inversab. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,cale eferenta si efectorulc. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta,efectorul siaferentatia inversad. receptorul,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa114.In cadrul unui arc reflex,aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri :a. confera ansamblului calitatea de mecanism ciberneticb. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectoruluic. confera ansamblului calitatea de mecanism cu reglajd. face posibila interventia corectoare a centrului nervos115.Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :a. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranareb. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionicc. reducerea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe amembraneid. cresterea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe amembraneie. actiunea neuromesagerilor excitatori asupra receptorilor membranari specificif. actiunea neuromesagerilor inhibitori asupra receptorilor membranari specifici116.Aplicarea pe membrana neuronala a doi stimuli liminali (prag) la interval de 1 ms unul de altul :a. genereaza doua potentiale de actiune succesive cu aceeasi amplitudine (100 mV)b. genereaza un singur potential de actiune,dar cu o amplitudine dubla (200 mV),carezultat al sumarii potentialelor individuale generate de cei doi stimuli succesivic. genereaza un singur potential de actiune cu ampltudinea de 100 mV,produs de primul stimul, al doilea stimul raminind fara efect,canalele ionice fiind inca deschise

d. nu genereaza nici un potential de actiune,al doilea stimul,fiind aplicat la uninterval de timp prea scurt,anulind efectul celui dintii117.Actiunea excitantului asupra membranei neuronale produce in mod direct :a. un potential de actiuneb. depolarizarea membraneic. deschiderea canalelor ioniced. eliberarea neuromesagerului118.Potentialul de actiune este generat direct de :a. deschiderea canalelor ioniceb. depolarizarec. gradientii electrochimici ai Na+ si K+d. electromigrarea ionilor H+119. Potentialul de receptor (sau prepotentialul) :a. are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoareb. se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod succesiv si nu concomitentc. se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiuned. este urmat intotdeauna de un potential de actiune120. Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos :a. induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie)b. nu afecteaza neuronii invecinatic. induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si reducerea acesteia (inhibitie), in a doua fazad. determina in jur inductia consecutiva121. Arcul reflex elementar :a. este format din patru neuronib.caile aferenta si eferenta intra si in componenta arcului supraelementarc. este format din doi neuronid. lipseste la nivelul maduvei122. Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin :a. procesul pasiv al iradieriib. procesul activ al concentrariic. slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canald. deschiderea unui numar subcritic de canale ionice123. Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse:a. are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata eib. are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselorc. isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselord. asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue124. Neuromesagerii excitatori sint :a. acidul gama-amino butiric

b. acetilcolinac. glicinad. adrenalina125. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat :a. depinde de grosimea tecii de mielinab. este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizatac. sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilord. este mai mica decit pe axonii nemielinizati126. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat :a. este dependenta de diametrul axonuluib. sporeste odata cu reducerea diametrului axonuluic. sporeste odata cu cresterea diametrului axonuluid. nu depinde de diametrul axonului127. Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia determina:a. viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonb. amplitudinea potentialului de actiune pe axonc. transferul informatiei de pe amplitudine pe perioadad. transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine128. Excitabilitatea neuronului este :a. minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitateb. maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata de numarul criticc. nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul critic ( as fi optat doar pentru c dar.... alte surse au optat asa)d. egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune129. Refacerea ATP-ului se produce pe seama energiei chimice obtinuta din arderea:a. glucozeib. acidului grasc. aminoaciduluid. hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic130. Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea :a. neurociberninelor localeb. neurohormonilor sistemicic. neuromesagerilord. substantelor opioide