Unitatea de nvare 3

CHELTUIELILE N SISTEMUL FINANELOR PUBLICE

1. Cheltuielile publice i cheltuielile bugetare

Rolul cel mai important al autoritatilor publice intr-un stat democratic modern este de

a actiona in vederea asigurarii unui trai decent populatiei.

Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului public national, fondurilor

extrabugetare sau fondurile institutiilor si intreprinderilor publice, prin intermediul unor

programe economice si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea

indeplinirii acestui rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara (ceea ce se

exprima prin PIB), cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o

proteja sau cu titlu de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.

Caracteristicile cheltuielilor publice sunt in stransa corelatie cu stadiul de dezvoltare a

economiei nationale si cu nivelul de democratizare a tarii. Ele cuprind trei mari categorii:

Categorii de

cheltuieli

publice

cheltuielile publice realizate din fondurile bugetare si

extrabugetare;

cheltuielile publice efectuate din bugetele proprii ale

institutiilor sau intreprinderilor publice;

cheltuielile organismelor internationale din resurse publice

prelevate de la membrii acestora.

Cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai

cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale

de stat.

Cheltuielile bugetare trebuie sa respecte anumite reguli, potrivit legislatiei in vigoare:

- realizarea lor se face numai daca sunt prevazute in proiectul de buget aprobat de Parlament pentru anul in curs;

- sumele alocate prin proiectul de buget si cheltuite nu sunt rambursabile; - prin organismele abilitate (Ministerul Finanelor Publice, Curtea de Conturi) se

realizeaza un control preventiv si ulterior asupra alocarii si utilizarii fondurilor

bugetare.

Timp necesar: 100 minute

1. Cheltuielile publice i cheltuielile bugetare 2. Clasificarea cheltuielilor bugetare i factorii care influeneaz evoluia acestora

2.1. Clasificarea cheltuielilor publice

2.2. Factori care influeneaz evoluia cheltuielilor publice i metode de analiz

3. Finanarea serviciilor publice n sectoarele economico-sociale 3.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale

4. Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

00:00

1. Cheltuieli publice i cheltuieli bugetare 2. Categorii de cheltuieli publice

.........................................................................................................

.........................................................................................................

2. Clasificarea cheltuielilor bugetare i factorii care influeneaz evoluia acestora

2.1. Clasificarea cheltuielilor publice

Pentru a analiza daca parghia financiara pe care o reprezinta cheltuielile publice isi

indeplineste rolul in societate, ele sunt privite din mai multe puncte de vedere, care corespund

unor criterii de clasificare:

Criterii de clasificare clasificarea administrativa tine seama de institutiile (ministere, unitati teritoriale etc.)

prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice. Exista incovenientul ca la

orice modificare a structurii institutionale, informatiile devin incompatibile ca serii de

date.

clasificarea economica imparte cheltuielile publice in doua categorii:

- cheltuielile curente (de functionare), care reprezinta un consum definitiv de PIB si se reinnoiesc anual. Ele cuprind:

cheltuielile privind serviciile publice sau administrative (remunerarea

acestora);

cheltuielile de transfer, care pot avea caracter economic (subventii acordate

agentilor economici pentru stimularea productiei, pentru export, restructurare

etc.) sau caracter social (burse, pensii, ajutoare, alocatii sociale etc).

- cheltuielile de capital, realizate in scopul investitiilor publice. O alta varianta a clasificarii economice cuprinde:

cheltuielile pentru salarii si alte drepturi banesti de personal;

cheltuielile materiale;

cheltuielile de transfer;

cheltuielile de investitii.

clasificarea financiara, in functie de modul in care cheltuielile publice afecteaza

resursele financiare ale statului:

cheltuielile definitive (de investitii si de functionare), care constituie majoritatea;

cheltuielile temporare sau operatiuni de trezorerie (finantarea rambursarii

imprumuturilor, avansuri in contul unor furnituri, servicii etc.);

cheltuielile virtuale sau posibile, cum sunt garantiile acordate de stat pentru

imprumuturi.

Dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

cu sau fara contraprestatie;

definitive sau provizorii;

speciale sau globale etc.

clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:

cheltuielile reale (negative) sunt cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata

anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si

dotarea armatei etc. Acestea reprezinta un consum definitiv de PIB;

cheltuielile economice (pozitive) cuprind investitiile pentru dezvoltarea

infrastructurii, crearea de noi intreprinderi etc. Acestea reprezinta o avansare a PIB.

clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE, se

realizeaza pe baza criteriilor functional si economic.

Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

00:15

Total cheltuieli publice

- servicii publice generale

- aparatul administrativ economic si financiar

- institutii de ordine publica si securitate

- justitie, procuratura, notariat

- alte institutii

- aparare

- armata

- cercetare stiintifica si experiente cu arme

- baze militare pe teritorii straine

- participarea la blocuri militare si razboaie

- educatie

- scoli primare, generale, liceale

- universitati si colegii

- institute de cercetari

- sanatate

- spitale si clinici

- unitati profilactice, antiepidemice etc.

- institute de cercetari

- actiuni economice

- unitati economice ale statului

- unitati private subventionate

- subventii export

- participarea la organisme economice internationale

- participarea la monopoluri economice internationale

- cheltuieli de cercetare in domeniul economic

- servicii comunale

- locuinte si intretinerea lor

- alte servicii comunale

- alte cheltuieli.

Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic

Total cheltuieli publice

- cheltuieli care reprezinta consum definitiv de venit national

- dobanzi aferente datoriei publice

- subventii de exploatare si alte transferuri curente

- formarea bruta a capitalului

- investitii brute

- stocuri materiale

- achizitii de terenuri si active necorporale

- transferuri de capital

2.2. Factori care influeneaz evoluia cheltuielilor publice i metode de analiz

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe

grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice:

Factori demografici

Factorii demografici se refera la variatia populatiei si a structurii acesteia din punc de

vedere al varstei, ocuparii fortei de munca, nivelului de pregatire profesionala. In functie de

acesti factori, din fondurile publice se vor aloca sume mai mari sau mai mici pentru protectia

sociala, invatamant etc.;

00:35

Factori economici

Factorii economici exprima stadiul de dezvoltare a ansamblului economiei si a unor

anumite ramuri economice, reflectand, totodata, prioritatile din programul economic al

autoritatilor.

De exemplu, in tara noastra, de prima necesitate pentru dezvoltarea economica si

integrarea in ansamblul tarilor europene dezvoltate se afla crearea infrastructurii cailor de

comunicatii, energetice etc.

Factori sociali

Factorii sociali tin seama de nivelul de trai al tuturor categoriilor populatiei din punct

de vedere al varstei, profesiunii, gradului de instruire etc.

Urbanizarea

Urbanizarea se refera la cheltuielile publice ce se efectueaza in vederea creerii unor

conditii civilizate de locuit in centrele urbane, luand in considerare conditiile concrete ale

zonei geografice respective.

Factorii militari

Factorii militari vizeaza dotarea tehnica moderna si instruirea corespunzatoare a

fortelor armate pentru a asigura apararea tarii si incadrarea ei din punct de vedere militar in

unele structuri internationale (NATO).

Factori de ordin istoric

Factori de ordin istoric se refera la necesitatea rezolvarii si, chiar, a eliminarii unor

probleme mostenite de la regimul politic anterior; acesti factori vizeaza atat conditiile de viata

ale populatiei, cat si dezvoltarea economica, inclusiv dotarea cu tehnologie a sectoarelor

productive, structura economico-financiara a tarii etc.

Factori politici

Factori politici implica modificari majore, in intreaga viata sociala si economica a

tarii. De asemenea, caile alese de administratia centrala pentru a accede la o economie de

piata difera in functie de optiunea politica, ceea ce se reflecta considerabil in modul de

distribuire a PIB

Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice determina ponderea acestora in

PIB, tinand seama de nivelul de dezvoltare a economiei si de prioritatile pe care autoritatile si

le-au stabilit prin programul de guvernare.

In tarile dezvoltate, ponderea cheltuielilor publice in PIB variaza intre 35% si 60%, in

functie de o multitudine de factori.

Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre

obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de

cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip

de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.

Variatia nominala reprezinta modificarea nivelului absolut intr-o perioada fata de o

perioada anterioara, considerata de referinta, exprimata in preturi curente.

Variatia reala reprezinta modificarea nivelului cheltuielilor fata de perioada anterioara,

exprimata in preturi constante; se face precizarea de fiecare data in preturile carei perioade s-a

exprimat nivelul real: toate cheltuielile sunt exprimate fie in preturile perioadei anterioare, fie

in preturile curente.

)0()1( CnCnCnl

unde Cn = cheltuiala nominala

)0()1( CrCrCr

unde Cr = cheltuiala reala, exprimata fie in preturile momentului 0, fie ale momentului

1.

)01(

)1()1(

Ipret

CnCr

unde Ipret(1-0) = indicele de variatie a preturilor curente ale momentului 1 fata de cele

ale momentului 0.

In vederea realizarii unei analize mai aprofundate a cheltuielilor publice - structura,

nivel absolut, dinamica - se mai utilizeaza si alti indicatori, cum ar fi raportul dintre indicele

de crestere a cheltuielilor publice si indicele de variatie a PIB.

Ipib

IcpKdv

unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice,

calculat pentru o perioada determinata;

Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si

Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.

Acest raport reflecta politica economica de sustinere a anumitor domenii sau sectoare

ale economiei intr-o perioada data. El se mai poate exprima si prin elasticitatea cheltuielilor

publice fata de PIB in perioada analizata.

PIB

CPPIB

CP

ecp

in care: CP si CP reprezinta cheltuielilepublice si modificarea acestora;

PIB si PIB reprezinta valoarea PIB si modificarea lui in perioada considerata. * daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare

masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta;

* daca ecp < 1, fenomenul este invers, prioritatile in utilizarea PIB adresandu-se altor

domenii ale vietii economico-sociale.

3. Finanarea serviciilor publice n sectoarele economico-sociale

.3.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale

Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale cuprind, ca principale elemente,

urmatoarele destinatii:

- invatamantul; - sanatatea; - cultura si arta; - asistenta sociala; - alocatii si alte ajutoare pentru copii; - pensii si ajutoare pentru invalizi, orfani, vaduve de razboi, militari etc.; - asigurarile sociale de stat; - ajutorul de somaj.

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

.........................................................................................................

Indicatori de analiz a evoluiei cheltuielor publice .........................................................................................................

.........................................................................................................

00:60

Dimensiunea cheltuielilor publice alocate actiunilor social - culturale este functie de

gradul de dezvoltare economica a tarii, precum si de factorul demografic, care poate

determina cresterea costului serviciilor sociale sau a sumelor alocate pentru anumite categorii

de populatie.

Sfera notiunii de protectie sociala este mai larga decat aceea de securitate sociala, care include in principal cheltuielile cu asigurari sociale. Protectia sociala se refera la

activitatea desfasurata de stat pentru a garanta tuturor cetatenilor apararea fata de fenomenele

adverse; printre masurile de protectie sociala sunt: crearea de locuri de munca, subventionarea

unor produse si servicii destinate populatiei, compensatii banesti pentru cresterea preturilor la

marfuri de interes vital pentru populatie, facilitati fiscale, ajutor de somaj, asistenta sociala,

asigurari sociale s.a. Protectia sociala cuprinde atat cheltuieli social - culturale, cat si

cheltuieli cu caracter economic indreptate pentru crearea bunastarii populatiei.

Structura cheltuielilor social - culturale difera de la o tara la alta, in functie de gradul

de dezvoltare economica, spirituala etc., astfel ca in tarile industrializate ponderea cea mai

mare o detin cheltuielile referitoare la securitatea sociala, in timp ce incele in curs de

dezvoltare, ca si in cele in tranzitie, sumele publice alocate invatamantului trebuie sa fie cele

mai ridicate, ca pondere in totalul cheltuielilor social - culturale.

Sursele de finantare a cheltuielilor social - culturale pot sa provina atat din fonduri

publice, cat si din fonduri private, astfel:

Surse de finantare a cheltuielilor social culturale fondurile publice de la autoritile centrale i locale, respectiv fondurile bugetului de

stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele unor instituii publice .a. Cota cu care aceste fonduri participa la acoperirea cheltuielilor social - culturale difera de la tara la tara (de exemplu, in Suedia aceasta cota

este ridicata datorita optiunilor social-democrate ale guvernantilor sai, in timp ce n ri cu tradiie liberal, cum sunt Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia acest procent este mai mic etc.) ;

fonduri financiare cu destinatie speciala, cum sunt bugetul asigurarilor sociale, fondul de

somaj etc. ;

fondurile proprii ale sectorului public sau privat, constituite in vederea finantarii pregatirii

profesionale, a protectiei sau stimularii muncii etc.;

veniturile realizate de institutiile social - culturale prin vanzarea bunurilor realizate de

acestia sau prestarea de servicii catre terti;

veniturile populatiei, care suporta unele taxe, cotizatii, contributii ;

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ: fundatii, institutii de caritate, asociatii, biserici ;

ajutor financiar extern, din partea unor organisme internationale (Uniunea European,

UNESCO, FMI, Banca Mondiala, OECD etc.) sau state straine.

A. Cheltuieli pentru invatamant

Politica in domeniul invatamantului este una dintre cele mai importante componente

ale politicii de guvernare si de dezvoltare pe termen mai lung, deoarece reprezinta elementul

central pentru progresul societatii. Ea se realizeaza in concordanta cu caracteristicile vietii

economico - sociale, nivelul de instruire existent si cel spre care se tinde etc.

Principalii factori care determina dimensionarea cheltuielilor pentru invatamant

- factori demografici, pe baza carora se stabilesc necesarul de cadre didactice, dotarea etc.; - factorii economici, care indica necesarul de forta de munca, de pregatire profesionala,

ceea ce are implicatii mari in structura invatamantului, in modernizarea lui s.a.;

- factori sociali si politici, potrivit carora exista invatamant obligatoriu si gratuit pentru toti copii tarii (scoala primara si gimnaziu), invatamant liceal sau profesional gratuit, facilitati

si ajutoare catre diverse institute de invatamant etc.

Finantarea invatamantului se realizeaza din mai multe surse

de la bugetul de stat, reprezentand principala sursa de venituri a invatamantului universitar la noi in tara;

de la bugetele locale, care dispun pentru aceasta, ca surs principal de venit, de sume defalcate din taxa pe valoarea adugat, colectat la nivel central ;

populatia, prin taxe, contributii s.a., ea fiind principala finantatoare a invatamantului particular;

societatile comerciale care dezvolta programe proprii de perfectionare profesionala, finanteaza specializarea salariatilor proprii sau participa, ca sponsori, la sustinerea unor

institutii de invatamant;

donatii din partea agentilor economici, asociatiilor non-profit, fundatiilor etc.; - ajutorul extern, primit prin intermediul unor organizatii internationale, fundatii straine

s.a.

Cheltuielile pentru invatamant sunt grupate in doua mari categorii, in functie de

destinatia lor

cheltuieli curente, efectuate pentru functionarea unitatilor de invatamant; aceste cheltuieli includ salariile cadrelor didactice, cheltuielile materiale pentru intretinerea

scolilor s.a.;

- cheltuieli de capital, respectiv cele pentru investitii in bunuri durabile in domeniul invatamantului.

Dimensionarea cheltuielilor de invatamant se realizeaza prin analiza caracteristicilor si

evolutiei unor indicatori specifici si in concordanta cu factorii care influenteaza acest

domeniu:

Factori de dimensionare a cheltuielilor de invatamant

norme, normative, costuri unitare s.a. cu ajutorul carora se fundamenteaza categoriile de cheltuieli;

executia cheltuielilor pentru invatamant in perioadele anterioare, ca element orientativ in analiza preliminara;

B. Cheltuieli pentru cultura si arta

Activitatea din acest domeniu contribuie la cresterea calitatii factorului uman;

resursele financiare ale sustinerii actului de cultura si arta provin din bugetul statului, de la

intreprinderi, din donatii, precum si din autofinantare, prin vanzarea de obiecte de arta sau

prestarea de servicii.

Activitatile de cultura si arta se finanteaza in primul rand de la bugetul statului,

integral sau partial, prin subventii pentru completarea veniturilor si din veniturile proprii,

obtinute prin vanzarea bunurilor produse sau serviciilor prestate populatiei.

Institutiile cultural - artistice prin care se desfasoara aceasta activitate sunt:

bibliotecile, muzeele, teatrele si salile de concert, casele de cultura, cluburile, patrimoniul

cultural, presa, editurile, casele de filme etc. Ele pot fi publice sau particulare, apartinand unor

firme private sau unor persoane independente.

C. Cheltuielile pentru sanatate

Ocrotirea sanatatii este o problema de mare importanta pentru orice tara, avand un

profund caracter social.

Institutiile specializate in acest domeniu sunt: spitalele, dispensarele, policlinicile,

cabinetele medicale, farmaciile etc., publice sau private.

Cheltuielile pentru sanatate sunt dirijate atat pentru intretinerea si functionarea

institutiilor de sanatate, cat si pentru actiunile de prevenire a inbolnavirilor (vaccinari s.a.),

evitarea accidentelor, educatie sanitara; suventionarea unei cote din costul medicamentelor

pentru salariati sau unele categorii ale populatiei (pensionari, copii etc.).

Cheltuielile pentru sanatate

cheltuieli curente, pentru intretinerea si functionarea sistemului sanitar, inclusiv salariile personalului sanitar;

cheltuielile de investitii, pentru construirea si dotarea cu aparatura si mobilierul necesar, mijloace de transport etc. a institutiilor specializate.

Sursele de finantare a cheltuielilor pentru sanatate sunt diverse

bugetul statului; bugetele locale ; bugetul asigurarilor sociale de stat, care-si constituie veniturile si din cotizatiile pentru

sanatate ale populatiei;

cotizatiile la societatile specializate de asigurari pentru asigurari de boala, profesionale etc.;

resursele populatiei, pentru servicii de sanatate care se fac cu plata clientilor (in institutiile particulare sau de stat);

ajutor extern, de la organisme internationale specializate (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Crucea Rosie etc.) sau de la state si organizatii straine.

Rezultatele activitatii in domeniul sanatatii sunt evaluate in functie de anumiti

indicatori specifici, cum ar fi : speranta medie de viata, natalitatea, morbiditatea, mortalitatea

infantila, numarul de paturi de spital la 1000 locuitori, numarul de cadre medicale la 1000

locuitori etc.

D. Cheltuieli cu securitatea sociala

Cheltuielile social - culturale destinate securitatii sociale cuprind resursele financiare

destinate acordarii de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii etc. unor persoane salariate sau

nesalariate. Cea mai importanta componenta a acestor cheltuieli o reprezinta asigurarile

sociale.

Dimensiunea cheltuielilor cu securitatea sociala este functie de potentialul economic al

tarii, structura populatiei, politica in domeniul social adoptata de administratie.

Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt

- contributiile salariatilor, producatorilor individuali, patronatului; - subventiile si transferurile sociale din fondurile bugetare; - donatii, contributii valutare la fonduri particulare etc. - resurse externe (Fondul Social al CEE etc.).

Actiunile de securitate sociala se materializeaza sub mai multe forme

- ajutoare, indemnizatii, compensatii si alte forme de sprijin in bani; - ajutoare in natura (inclusiv servicii sociale din partea unor organizaii non-

guvernamentale, asociatii de binefacere din ri strine etc.). ntre aciunile de securitate social, cele mai importante se refer la prestaiile bneti

i la serviciile sociale, n cadrul acestora situndu-se : Ajutorul de somaj

Fondul de somaj este un fond special constituit pentru protectia celor ramasi temporar

fara lucru. Resursele fondului de somaj provin din contributia salariatilor si a sectorului public

sau privat unde acestia isi desfasoara activitatea si din subventii bugetare ce se aloca atunci

cand cheltuielile depasesc resursele.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, ajutoare, alocatii

Asistenta sociala imbraca numeroase forme, in functie de politica sociala adoptata in

fiecare tara:

Forme ale asistenei sociale - ajutoare pentru batrani fara venituri sau alte persoane marginalizate social (ajutoare

materiale, intretinere in institutii de ocrotire specializate, alocatii familiile cu muli copii, bolnavi, vagabonzi, refugiati);

- alocatii de familie (pentru copiii pana la o anumita varsta, mamelor cu mai multi copii etc.);

- ajutoare acordate invalizilor de razboi, veteranilor, vaduvelor, orfanilor ; - alocaii pentru reinserie social .a.

In tara noastra, cheltuielile cu asistenta sociala se realizeaza, n principal, din bugetul

de stat i bugetele locale i cuprind :

Alocaii familiale - Venitul minim garantat - alocaia de stat pentru copii - alocaia familial complementar i alocaia de susinere pentru familiile

monoparentale

- ajutoare pentru nclzirea locuinei i faciliti pentru plata energiei termice etc. Ajutoare financiare, alocaii desolidaritate Alocaii de hran Plata asigurrilor de sntate pentru persoanele beneficiare de indemnizaii pentru incapacitate de munc, maternitate, ajutor de omaj Ajutoare n bani i n natur speciale pentru persoanele cu handicap Burse i alte faciliti pentru elevi i studeni Indemnizaii i alte drepturi bneti pentru veteranii de rzboi i urmaii acestora Pensii IOVR Ajutoare bneti soiilor militarilor n termen etc.

Cheltuielile pentru securitate sociala reprezinta o pondere insemnata in valoarea nou

creata si redistribuita in economie, ele fiind considerate investitii pe termen lung in resurse umane. Eficienta acestora se determina printr-o analiza detaliata, care se refera atat la rezultatele concrete ale actiunilor de natura social-culturala finantate din bugetul public

national, cat si la urmarirea eficientei acestor actiun, a randamentului pe care il incumba in

celelalte sectoare ale vietii economicesi sociale

E. Fondurile si cheltuielile de asigurari sociale de stat

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice si banesti cu

ajutorul carora, in procesul repartitiei PIB, se formeaza, se repartizeaza si se utilizeaza

fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din regiile

autonome, societatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum, a membrilor

cooperativelor mestesugaresti si asociatiilor agricole, a avocatilor, a taranilor, a

mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a

personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de

locatari, a celor aflati in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete

si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc si pe membrii

familiilor persoanelor de mai sus.

Asigurarile sociale de stat, ca nivel, structura, arie de aplicare sunt functie de sistemul

economico-politic adoptat in tara respectiva.

Fondurile asigurarilor sociale de stat sunt formate prin contributia persoanelor fizice

si juridice, precum si a statului si din alte surse:

Surse de finanare a asigurrilor sociale

- de la agentii economici, contributiile pentru asigurari sociale se calculeaza si se preleva potrivit legislatiei in vigoare. Aceasta se aplica asupra fondului total de salarii, in

cazul agentilor economici.

In tara noastra, legislatia tine seama de nivelul venitului fiecarei persoane fizice,

realizat din salariu, drepturi banesti pentru concediul medical sau de odihna, indemnizatii,

participare la profitul societatii comerciale, premii etc. Exista unele categorii de venituri

care sunt exonerate de la plata asigurarilor sociale, ca de exemplu diurnele de deplasare,

indemnizatiile si ajutoarele acordate personalului, drepturile de autor si de colaborare s.a.

Persoanele juridice includ cheltuiala pe care o realizeaza pentru plata asigurarilor

sociale ale salariatilor proprii in costurile pe care le calculeaza in activitatea desfasurata.

- din bugetul de stat, care suporta contributia la fondul asigurarilor sociale pentru personalul institutiilor publice, contributie care se calculeaza tinand seama se salariile

realizate de acesta, etc., potrivit reglementarilor in vigoare.

- contributia salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna; - asupra castigului realizat de asigurat si declarat de cel care l-a angajat sau de el insusi,

daca este persoana independenta etc.

- sume rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori, excedentul cu care s-a incheiat anul precedent, care se reporteaza etc.

- fondurile asigurarilor sociale de stat cuprind si fondul de pensie suplimentara, format prin contributia, cu aceasta destinatie, a salariatilor, publici sau privati.

Asigurarile sociale de stat se realizeaza in tara noastra, in cea mai mare parte, prin

intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat, elaborat si administrate de catre Ministerul

Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.

4. Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

Cheltuielile economice realizate din fonduri publice sunt destinate finantarii

obiectivelor si activitatilor cu caracter economic din sectorul public si la subventionarea unor

societati cu capital mixt sau privat din ramuri economice, considerate de interes national de

catre autoritatile publice.

Potrivit clasificarii functionale ONU, care se utilizeaza si in tara noastra, principalele

sectoare economice finantate din resurse publice atat pentru desfasurarea activitatii curente,

cat si pentru cercetare - dezvoltare sunt:

industria extractiva, energia, combustibili, industria prelucratoare, constructii; agricultura, silvicultura, pescuit, vanatoare; transporturi si telecomunicatii; alte servicii si afaceri economice.

Sectorul economic public este format din regii autonome si societati comerciale cu

capital de majoritar stat care trebuie sa-si finanteze activitatea din veniturile proprii. Exista,

insa, cazuri cand veniturile sunt insuficiente intr-o situatie conjuncturala independenta de

societatea respectiva, daca aceasta trebuie sa practice preturi de livrare sub costuri in urma

politicii dusa de administratie de protectie sociala a populatiei sau pentru efectuarea de

exporturi etc. In astfel de situatii exceptionale, societatile comerciale din sectorul public pot sa

apeleze pentru finantarea cheltuielilor lor la fonduri procurate pe piata de capital (credite

bancare, emisiunea de obligatiuni etc.) sau pot beneficia de anumite alocatii bugetare.

In cadrul sectorului economic public cheltuielile pot fi grupate astfel:

cheltuielile de productie care cuprind costul materiilor prime si materilelor, combustibililor si energiei, serviciilor etc., salariile si drepturile de personal, obligatiile

Principalele categorii de cheltuieli publice

.........................................................................................................

.........................................................................................................

.........................................................................................................

01:25

fiscale, amortismentele, dobanzile la creditele bancare s.a. Aceste cheltuieli se evidentiaza in

costuri si se recupereaza pe seama preturilor de vanzare;

cheltuieli care se acopera din venituri, cum sunt taxele pentru folosirea terenurilor proprietate publica, cheltuielile pentru pregatirea profesionala, cheltuielile pentru cercetare,

cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, donatiile etc.

- cheltuieli de investitii in vederea realizarii unor obiective noi sau pentru modernizare si retehnologizare. Aceste cheltuieli sunt realizate din fondul de dezvoltare al unitatii economice

respective, (format din resurse proprii obtinute din profit) si din amortizari, credite bancare si

alocatii bugetare.

Din fondul de dezvoltare se efectueaza cheltuieli pentru: o investitiile propriu-zise; o - rambursarea creditelor primite,inclusiv comisioanele bancare si dobanzile la

creditele utilizate in anul curent

In bugetul general consolidat sunt constituite si fonduri cu destinatie speciala, cum ar

fi cele pentru sustinerea unor activitati economice de maxima importanta la nivel national

(energia, agricultura etc.). Din aceste fonduri se realizeaza cheltuieli a caror utilitate este

examinata cu prilejul aprobarii bugetului.

Subventiile bugetare reprezinta sume prevazute in bugetul public pentru a sustine o

activitate de interes national. Este o forma de interventie a statului dictate de necesitati de

politica economica, financiara, de protectie sociala sau de alt ordin. Subventiile pot avea

caracter de durata (finantarea activitatii de cercetare, a unor programe speciale de cercetare si

dezvoltare etc.) sau conjuncturale (subventionarea unor marfuri de larg consum, a

intreprinderilor mici si mijlocii, a intreprinderilor aflate temporar in dificultate, a productiei

de export si a exportului s.a.).

In cadrul G.A.T.T.(Acordul General pentru Tarife si Comert) se actioneaza in vederea

liberalizarii complete a comertului international, ceea ce implica din parte statelor participante

eliminarea treptata a formelor de subventionare, inclusiv sustinerea preturilor, acordarea de

prime producatorilor, inlesnirile fiscale pe plan intern, taxe vamale si masuri netarifare

(contingentari, licente discretionare, monopol valutar s.a.). Pentru tarile in curs de dezvoltare

si pentru cele in tranzitie, intre care intra si tara noastra, s-a stabilit un regim diferentiat de

respectare a prevederilor G.A.T.T.1, respectiv reduceri de subventii in trepte si la termene mai

departate etc. in functie de stadiul dezvoltarii economice si de necesitatile de dezvoltare.

Alaturi de subventiile propriu-zise, un alt instrument de sprijin acordat de autoritati

producatorilor interi il reprezinta primele de export, principalele forme ale acestora fiind:

primele de export in bani; restituirea unei parti din impozitele si taxele platite de exportatori;

avantaje valutare; reduceri de tarif la transport pe calea ferata a marfurilor destinate

exportului, cota zero pentru TVA.

1 G.A.T.T. (General Agreement on Tariffs and Trade) este o intelegere multilaterala interguvernamentala. Prin G.A.T.T. se organizeaza reuniuni regulate cu caracter comercial pentru delegatii tarilor membre. Intelegerea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948 si are sediul la Geneva. Romania participa la activitatea acestui organism din anul 1958, devenind membra cu drepturi depline in anul 1971.

Cheltuieli publice pentru aciuni economice .........................................................................................................

.........................................................................................................

.........................................................................................................

REZUMAT

Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului public

national, fondurilor extrabugetare sau fondurile institutiilor si

intreprinderilor publice, prin intermediul unor programe economice

si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea indeplinirii acestui

rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara (ceea ce se exprima prin PIB),

cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o proteja sau cu titlu

de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.

Cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai

cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale

de stat.

Criterii de clasificare :

- clasificarea administrativa

- clasificarea economica

- clasificarea financiara

- clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:

- clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE, se

realizeaza pe baza criteriilor functional si economic

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe

grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre

obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de

cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip

de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.

Intrebri pentru fixarea cunotinelor

1) Din ce fonduri se efectueaz cheltuielile publice 2) Cum este sfera de cuprindere a cheltuielilor publice fata de

sfera de cuprindere a cheltuielilor cele bugetare

3) Care sunt cele mai importante categorii de cheltuieli publice (CP)

4) Care sunt tipurile de clasificri utilizate n structurarea cheltuielilor publice

5) Ce criteriu are la baz clasificarea administrativ 6) Care sunt posturile de cheltuieli publice, potrivit criteriului de clasificare economic 7) Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificrii O.N.U.

pe baza criteriului funcional 8) Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificrii O.N.U.

pe baza criteriului economic

9) Dintre indicatorii utilizai n analiza evoluiei cheltuielilor publice, precizai pentru coeficientul de devansare a creterii produsului intern brut de ctre cheltuielile publice :

- care este formula de calcul (inclusiv semnificaia elementelor ce intr n componena formulei) - ce reflect acest indicator

10) Dintre indicatorii utilizai n analiza evoluiei cheltuielilor publice, precizai pentru indicatorul elasticitatea cheltuielilor publice fa de variaia produsului intern brut :

- care este formula de calcul (inclusiv semnificaia elementelor ce intr n componena formulei) - ce arat acest indicator cnd este supraunitar

11) Completai enunul: Sfera de cuprindere a aciunilor pe linia proteciei sociale .............. sfera aciunilor cuprinse n securitatea social

12) Care sunt cele mai importante surse de finanare a cheltuielilor publice destinate aciunilor social-culturale

13) Potrivit criteriului funcional, ce nglobeaz cheltuielile publice

Teme 1. Tipuri de clasificri ale cheltuielilor publice i utilitatea acestora 2. Factorii care influeneaz evoluia cheltuielilor publice n economiile

moderne

3. Sectorul social-cultural. Elemente componente i surse de finanare 4. Cheltuielile publice pentru asisten social i protecie social 5. Cheltuielile publice pentru aciuni economice