Finante 26

Finante 26.03.2007

- curs 5 -INVESTIREA decizie financiara strategica

Investirea reprezinta orice plasament de capital pe termen lung sau pe termen scurt cu scopul obtinerii de profit. Este o imobilizare de capital importanta ca volum si durabila in timp, urmarind obtinerea unei rentabilitati viitoare optime.

Decizia de investire este parte integranta a politicii generale a intreprinderii. Ea marcheaza nu numai o imobilizare de capital, dar si o activitate utila plasata intr-un anumit segment al pietei, angajarea unei anumite cantitati de resurse naturale, umane si banesti, initierea si intretinerea unor relatii cu intreprinderi din ramuri de activitate conexe a caror cifra de afaceri este influentata pozitiv. Avand in vedere costul, de regula ridicat al investitiilor, o problema de prim ordin care se ridica este gasirea si alegerea surselor necesae pt finantare, precum si evaluarea rentabilitatii a acestora comparand costurile de finantare cu rezultatele financiare previzibile.

Sub aspect financiar, investitia provoaca o mare cheltuiala initiala care trebuie sa fie urmata de intrari de fonduri, respectiv de fluxuri financiare, de recuperare prevazute a avea loc esalonat pe intreaga perioada de viata economica a obiectivului construit.

Daca cheltuielile initiale pt dobandirea activelor imobilizate denumite si fluxuri negative sau de imobilizare se cunosc din devizul general, fluxurile financiare viitoare denumite si fluxuri pozitive sau de intrare si care constau in amortizarile si beneficiile anuale de amortizat rezulta de pe urma exploatarii obiectivului.

Stabilirea fluxurilor pozitive este o operatiune relative dificila de realizat pt doua considerente:

1. intotdeauna exista o incertitudine a previziunilor;

2. pt greutatea de a separa contributia unui active imobilizat la fluxurile generale pozitive ale intreprinderii.

La toate aceste se adauga si greutatile incidentei fiscale, respectiv contibutia proiectului la profitul brut care trebuie corectat cu impozitul pe prifit.

Orice decizie de investire sau de pastrare a unui obiectiv construit are loc in conditile in care valoarea economica este mai mare sau cel putin egala cu valoarea de piata a acestuia, dupa cum orice decizie de dezinvestire se va lua cand valoarea economica este mai mica decat valoarea de piata.

Cand durata normala de functionare este lunga exista practica de a determina fluxurile financiare de intrare sau pozitive pe o perioada mai scurta (ex: 10 ani) urmand ca diferenta sa fie considerata valoarea reziduala care corectata cu incidenta fiscala va majora fluxul de intrare in ultimul an al duratei de viata economica a obiectivului.

Politica de interventie a statului in economie Investitiile joaca un rol central in cresterea economica influentand atat cererea cat si oferta pe piata.

Intreprinderea beneficiara de investitie se adreseaza pt realizarea proiectului, furnizorilor de utilaje, antreprenorilor etc.

Daca acestia sunt rezidenti, decizia de investire declanseaza o serie de miscari favorabile pt tara si economia investitorului.

Daca furnizorii si antreprenorii sunt externi, cresterea cifrei de afaceri si a beneficiilor va influenta pozitiv economia tarii exportatoare de bunuri si servicii.

Daca furnizorii si antreprenorii sunt rezidenti, balanta comerciala a tarii investitorului va fi solicitata, iar efectele pozitive in lant se vor repercuta asupra tarii exportatoare.

In consecinta, statul este interesat sa intervina pt stimularea investitorilor interni pt a le crea conditii favorabile e a rezista in lupta cu concurenta internationala. Alegerea sectorelor de interventie a statului se face respectand 2 conditii:

1. statul ajuta investirea si nu exploatarea obiectivelor;

2. interventia statului este temporara si nu permanenta.

Tehnici de interventie a statului in economie 1. Subventia reprezinta un transfer nerambursat de la bugetul statului catre un agent economic commensurate in functie de pierderile previzionate si care se acrda intr-o singura transa sau esalonat in timp, in functie de producerea efectiva a pierderilor.

2. subventia nerambursata este o forma intermediara intre subventie si credit. Daca activitatea este desfasurata cu succes, subventia va fi rambursata, iar daca procesul esueaza sau nu da rezultate satisfacatoare, subventia ramane definitiva.

3. Participatia statului cu capital urmareste completarea fondurilor necesare ducerii la bun sfarsit a unui obiectiv ceea ce reprezinta un ajutor agentului privat care altfel nu ar putea procura fondurile necesare.

4. Exonerari fiscale (scuteri), reduceri sau amanari ale platilor in contul impozitelor si taxelor datorate de catre agentii private. Inlesnirile fiscale practicate de stat au rolul de a permite agentilor economici accesul la credite actionand ca factori care compenseaza volumul dobanzilor platite. 5. Garantia statului data bancilor. Pt ca agentul economic sa poata obtine credite acoperind riscurile bancilor total sau partial si care se concretizeaza in scrisori de garantie a statului, de agreere, de comfort. O prima etapa o constituie preselectia ___________________________

trebuie sa se incadreze in posibilitatile maxime de finantare, de recrutare a fortelor de munca in vederea exploatarilor obiectivului.

O a doua etapa este studiul comercial sau de marketing care decide asupra cantitatii produselor sau serviciilor ce se vor lansa pe piata cu noul proiect, cu luarea in considerare a posibilitatilor aparitiei unei intreprinderi concurente cu luarea in considerare a unor piete de desfacere interne si externe.

Studiul tehnico-economic

- rezolva problemele constructive, solutiile adoptate, ordinea executiei costul total si pe elemente ale proiectului, costul exploatarii dupa darea in functiune. Studiul fiscal - porneste de la faptul ca investitiile sunt obiectul impunerii fiscale sub diverse forme: tax ape valoarea adaugata, impozit pe profit.

Studiul de personal

-comensurarea nevoilor ca nr si categorie de personal utilizate in fazele de executie si de exploatare si cheltuieli pt formarea personalului.

Studiul financiar

- analizeaza posibilitatile de finantare din diverse surse, posibilitati de autofinantare, posibilitatea de a obtine credite pe termen mediu si lung, posibilitatea de crestere a capitalului propriu, costul capitalului.

Pentru compararea si ierarhizarea proiectelor studiate se au in vedere mai multe criterii:

I. Criteriul rentabilitatii

Ca regula generala, rata rentabilitatii trebuie sa fie mai mare decat costul surselor de finantare proprii sau imprumutate. (R > K)

Metode de evaluare a rentabilitatii investitiilor:

1. Metoda contabila

Rentabilitatea este egala cu beneficiul net raportat la costul investitiei.

Beneficiul ramas din exploatarea proiectului dupa deducerea sarcinii fiscale, iar costul investitiei este investitia neta respectiv valoarea initiala a proiectului fondul de amortizare constituit.

2. Metoda financiara

Abordarea financiara a rentabilitatii conduce la idea ca o investitie este rentabila daca fluxurile generate de obiectivul de investire sunt superioare cheltuielilor effectuate cu introducerea lui in exploatare adica daca se creeaza un excedent de lichiditati. Excedentul de lichiditati se obtine progresiv pe durata de viata economica a obiectivului, dar in final el este generat de exploatarea acestuia.

Metoda financiara sau metoda fluxurilor de calculare a rentabilitatii unei investitii se bazeaza pe compararea fluxurilor financiare negative si pozitive generate de proiectul de investitie, adica pe cheltuieli initiale de realizare a investitiei pe de o parte si amortizarile si beneficiile anuale actualizate provenite de la obiectivul de investitie pus in functiune.

II. Criteriul lichiditatii

Prin lichiditate financiara se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma in bani, activele de care dispune.

Criteriul lichiditatii de selectare a investitiilor urmareste ca investitia sa se recupereze cat mai repede, adica investitorul sa intre in posesia capitalului avansat si a rentabilitatii scontate intr-un termen cat mai scurt pt a-l putea folosi la initierea altor operatiuni economice. De regula, lichiditatea se stabileste in nr de ani, de recuperare a capitalului avabsat raportand valoarea initiala a investitiei la suma fluxurilor anuale pozitive sau de intrare generate de exploatarea proiectului.

Valoarea proiectului

Nr ani = --------------------------------------

Suma fluxurilor anuale pozitive

PAGE 4