filosofia dreptului usm examen 2014.[conspecte.md]

8/17/2019 Filosofia Dreptului Usm Examen 2014.[Conspecte.md]

1/26

1. Obiectul, problematica şi metodologia flosofei

dreptului. A) Defniţi obiectul de studiu al flozofei dreptului, aspectele, problemele

undamentale şi uncţiile ei.

Filosofa dreptului, după cum rezultă şi din numele său, este disciplinapreocupată

de studierea dreptului. Dreptul, însă, este studiat şi de ştiinţele juridice speciale, fecaredintre acestea examinând dreptul din punctul de vedere al înţelegerii lor specifce şi aprocedeelor de studiere aobiectului dat, de pe pozţiile deosebite ale obiectului lor de studiu.

rin cuvântul obiect se are în vedere ceea ce încă urmează a f studiat şi înţeles, iar princonceptul de

obiect de studiu al ştiinţei ! deja o înţelegere oarecare teoretică"ştiinţifcă# a obiectului,$orma sa cognitivă%semantică de exprimare "legea sau principiul#, o anumită concepţie a

înţelegerii şi reprezentării lui. &a ştiinţă teoretică generală, flosofa dreptului studiază dreptul în esenţa sa universală , spre deosebire de ştiinţele juridice speciale care studiază dreptul înnatura şi caracterele lui particulare. 'ici o ştiinţă juridicăspecială nu poate explica ce este

dreptul în general , ce are eluniversal, precizînd doar ce este dreptul la un anumit popor ,într%un anumit moment dat .roblematica flosofei dreptului().&are sunt conditii le de justifcare a dreptului%calea axiologiei juridice*.&are sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice%calea epistemologiei juridice.+.&are sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv%calea ontologiei juridice.

n ceea ce priveşte $uncţiile flosofei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturorştiinţelor, şi anume( in$ormativă, cognitivă,educativă etc. n a$ară de acestea, flosofadreptului are ca principaleurmătoarele $uncţii( $uncţia conceptuală şi $uncţia metodologică

Funcţia conceptual a flosofei dreptului constă in aceea că eainarmează oamenii cu

cunoştinţe generale despre drept, despre principiile realităţii juridice. -eprezentand atitudineaomului $aţă deexistenţa juridică, viziunile lui asupra scopului şi sensului vieţii, asupralegăturiidintre interesele şi necesităţile lui şi sistemul de drept generalsocial, flosofa dreptului stă labaza orientării sociale, a activităţiioamenilor, a atitudinii lor $aţă de $enomenele juridice alevieţii sociale.st$el, datorită $aptului că flosofa dreptului are un obiect de studiuraportat laintreaga realitate juridică, ea o$eră o concepţie de ansambluasupra lumii juridice in care işigăseşte realizarea dialogul permanentdintre om şi lume.

Funcţia metodologică a flosofei dreptului constă in aceea că datorităobiectului ei destudiu, ea contribuie la elaborarea unor noi procedee şimetode de lămurire, studiere şitrans$ormare a realităţii juridice./etodele generale de activitate, scopurile şi idealurileelaborate şi promovate de flosofa dreptului in măsură egală se re$eră şi la

activitateaştiinţifcă. Deaceea, flosofa dreptului se mani$estă ca metodologiegenerală pentruştiinţele juridice speciale, pe care le ajută să%şiorganizeze şi sistematizeze propriile sisteme decunoştinţe. n concluzie, trebuie să menţionăm că necătand la $aptul că flosofadreptului esteo disciplină teoretică şi abstractă, ea are şi o importanta $uncţie practică ! propune şipregăteşte recunoaşterea pozitivă a idealului juridic.

1.2. Elucidaţi arsenalul metodologic al flozofei dreptului.Ca ramură a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenţelor metodologice aleacesteia. Având, însă, un obiect

distinct de cercetare, dreptul, căruia îi sunt propriianumite dispo nibil ităţ i de cercetar e, Filosofia drept uluieste mai sensibilă la un anumitunivers metodologic şi mai opacă la altele. Filosofia dreptului se serveste deambele perechi de metode caracteristice si filosofiei si anumeinductia !deductia" anali#a$sinte#a. %n cercetarea logicaa dreptului domina deductia, adica se face o anali#a rationala, fiindca trebuie sa se cercete#e conditiile care determina

posibilitatea dreptului si a cunoasterii sale.&rin anali#a logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritualnostru astfel ca experienta sa insemne a'utor dar nu ba#a cercetarii.&e cind in cercetarea fenomenologica a dreptuluidomina inductia.%ar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.%n a doua cercetare unde este vorba de


2/26

observarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevalea#a inductia.Aici se aduna faptele seexaminea#a institutiile 'uridice positive ale diferitor popoare se indeplineste o cercetare empirica.(etoda inductive sesubimparte in metoda genetic care studia#a originile sic ea comparativa care confrunta diverse sisteme 'uridice.&rima

pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei dreptului " a doua pentru ca dreptul unui anumit popor pre#intatotdeauna caractere unilaterale. 0n perspectivă istorică, evoluţia Filosofei dreptului nu ar f$ost posibilă $ărăinovaţiile metodologice ale lui 1ocrate, laton, 2oma d34uino, 5ant, 6egelş.a. 2oma d34uino, împreună cu întreagaflosofe medievală descoperă esenţa divină adreptului, prin metoda transcendentală de$actură religioasă, în timp ce 5ant $oloseşte aceeaşi

metodă, dar de $actură laică,coborând transcendenţa din cer, în spiritul uman şi conturând,ast$el, ideea de dreptsubiectiv, în opoziţie cu cel obiectiv. 7ogicismul flosofc, precum şicurentele ce i%auurmat, îndeosebi naliza logică a limbajului au $ăcut posibilă dezvăluireavalenţelor conceptuale ale noţiunii dreptului, în timp ce Filosofa vieţii, 8xistenţialismul şiFilosofa post%modernă a omului, exacerbând tema unicităţii finţei umane şi a totalităţii catrăsătură a existenţei, au desc9is calea unei adevărate flosofi a :Drepturilor omului;, ceamaive9iculată temă contemporană de Filosofe politică şi juridică. 6ermeneutica, deşi ometodătârzie a flosofei, operantă iniţial mai ales în istorie şi antropologie, aduce cu sineimportante avantaje pentru Filosofa dreptului, îndeosebi în cercetarea esenţei şi cauzalităţiiunor $enomene istorice de drept.

1.3 Apreciaţi rolul şi însemnătatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte ştiinţe juridice.

1tudiind dreptul in esenţa sa universală, flosofa dreptului incepe de unde se s$arşeşteştiinţa dreptului, căreia de alt$el, ii dă temeiurile şi noţiunile $undamentale.Filosofa dreptului este strâns legată de alte ştiinţe. urisprudenţa,Filosofa teoretică, si9ologia, Filosofa practică,1ociologia, Demografa şi1tatistica, 8conomia politică şi ?tiinţa politică. &ea mai interesantăşi, totodată, cea mai durabilă relaţie este cea dintre Filosofa dreptului şi >urisprudenţă"Dreptul pozitiv# . Dacă Filosofa dreptului studiază dreptul în esenţa sa universală,

>urisprudenţa studiază aspectele particulare ale dreptului( domeniile aplicării dreptului,

di$eritele sisteme de drept, practica juridică etc. Fiecare dintre cele două domenii decercetareeste bază de plecare pentru cercetarea propriului domeniu.7a polul opus se situează relaţia cuFilosofa teoretică. ceasta o$erăFilosofei dreptului universul conceptual propriu flosofei,precum şi ometodologie specifcă de cercetare. utem aprecia, deci, că Filosofadreptului esteo aplicaţie a flosofei, în genere, în timp ce >urisprudenţa esteo aplicaţie a Filosofei dreptului.mportante relaţii există între Filosofa dreptului şi celelalte ştiinţeenumerate. st$el,si9ologia, îndeosebi prin componenta ei socială o$erăexplicaţii ale comportamentelor degrup utile înţelegerii conceptelor derivateale dreptului, Filosofa practică, prin cealaltăcomponentă a sa, etica, o$erăexplicaţii pertinente asupra relaţiilor dintre normativitatea

juridică şi ceamorală, sociologia este ştiinţa care o$eră cadrul experimental alelaborărilor teoretice din domeniul Filosofei dreptului, Demografa şi 1tatistica o$erăin$ormaţiidespre mişcarea grupurilor umane, utile în cercetarea originii

normelor şi comportamentelor juridice, iar 8conomia politică şi ?tiinţapolitică o$eră Filosofei politice explicaţii asupra cadrului economic şi politic, instituţional încare se derulează $enomenul dreptului.Filosofa dreptului este o disciplină flosofcă, specie a flosofei practice. 8a nu se con$undă cuştiinţa dreptului. Dacă Filosofa dreptului esteteoria dreptului natural, obiectiv, aşa cum seinstituie el pe baza înţelegeriiesenţei finţei umane şi a colectivităţilor sociale, ştiinţa dreptuluieste teoriadreptului pozitiv, subiectiv, aşa cum este el conceput de către sistemulinstituţionalal unei organizări statale determinate şi pe baza unei doctrine juridice asumate.

2. Şcoala sofiştilor

1.1. Prezentaţi principalele idei politico - juridice ale sofiştilor.

)ofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.*i considerau ca legile ca si obiceiurile sunt supuseschimbarii si deci sunt relative.)ofistii concepeau individul uman ca masura a tuturor lucrurilor.+data cu sofistii


3/26

se evidentia#a conflictul dintre cetate si individ.*ste pentru prima oara cind individul iese in prim plan.aca legilesunt relative inseamna ca ele sunt create de oameni, omul fiind si in aceasta situatie masura lor.Combatindabsolutismul si investind incredere in individ, individualismul sofistilor presupune democratia, asa cumdemocratia presupune libertate individuala.)ofistii au distins între dreptul po#itiv-stabilit de cetatesi dreptulnatural -ca drept nescris, conform naturii umane si au sustinut ca dreptul po#itiv trebuie sa se întemeie#e pe celnatural.

1.2. Determinaţi semnificaţia epresiei !relati"ismul #noseolo#ic al sofiştilor.$

)ofi tii sunt întemeietorii discursurilor politico$'uridice. /0n domeniul gnoseologii-cunoa terii, cercetării,ș ș

sofi tii adoptau o po#i ie individualistă, fapt pentru care se vorbe te /relativismul gnoseologic al sofi tilor1,ș ț ș ș potrivit căruia orice om de ine o în elegere proprie a lucrurilor i cunoa terea acestora. Această în elegere are unț ț ș ș țcaracter dinamic, în permanentă schimbare. 2nul i acela i om poate lua, pentru perioade diferite de timp, po#i iiș ș țdiferite-chiar contrare cu privire la aceea i problemă.Această atitudine gnoseologică presupune inexisten a uneiș țadevărate tiin e, obiective i universale, pot exista numai păreri-po#i ie cunoscută sub denumirea /scepticismulș ț ș țsofi tilor în domeniul cunoa terii1. Chiar dacă sofi tii au introdus ra ionalismul în gnoseologie, pentru eiș ș ș țcunoa terea nu era decât ceva profitabil. *i î i petreceau timpul călătorind prin ora e i oferind serviciile lor pe unș ș ș ș

pre stabilit. )erviciile ce le ofereau erau folosirea capacită ilor lor de a convinge, de a pune la îndoială orice lucru,ț țchiar i un adevăr de partea căruia erau ei. *i organi#au de#bateri i asigurau victoria celora care plăteau mai bine,ș șchiar dacă era evident că minciuna cî tigă.)ofistii afirmau ca fiecare om are un mod propiu de a vedea si așcunoaste lucrurile, de unde urma ca nu poate exista o adevarata stiinta obiectivasi universal valabila, ci numaiopinii individuale.Cunoasterea este simpla opinie ce apartine fiecarui individ, acesata neputind sa se ridice launiversalitate.

).+ %"aluaţi importanţa şcolii sofiştilor pentru doctrinele politice şi de drept.

+data cu sofistii se produce o adevarata revolutie intelectualapentru ca in aceasta perioada se pun cu adevarat ba#eleinlocuirii cau#elor divine cu cele naturale.2na din caracteristicile esentiale ale curentului sofist consta in faptul carelativi#area, scoate in prim plan individul uman, acesta fiind 3masura tuturor lucrurilor1.A sustine primatulindividualitatii corespunde unei activitati subversive care putea atrage din partea cetatii grave sanctiuni. e aceea se

considera ca sofistii au fost initiatorii iluminismului grec .)ofismul a fost o perioada de tran#actie de la filosofia presocraticilor spre o filosofie matura care a atins culmile odata cu )ocrate, &laton si Aristotel.)ofistii au fost cei ce aucombatut absolutismul si au investit incredere in individ, iar individualismu sofistilor presupune democratie asa cumdemocratia presupune libertate individuala. &rincipalul merit al sofiştilor este acela de a fi intuit valoarea şi importanţaomului în &ni"ers, motiv pentru care au îndreptat filosofia asupra condiţiei umane. )ofistii sunt cei ce produc oruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea nici o influenta asupra naturii individului si nu este capabila safaca din acesta un cetatean bun si corect.4egea nu are alt rol decit sa faca posibila viata in societate aindivi#ilor.Calitatea lor etica nu are nici o importanta.

3. Socrate

1.1.Prezentaţi ideile politico ' juridice a lui (ocrate în raport cu ideile sofiştilor.)ocrate nu accepta predarea contra unei remuneratii, si de asemenea el nu era de acor cu relativi#area tuturor

conceptelor pe care le punea in practica sofistii.)ocrate promova ideile conform carora era necesara o

supunere absoluta fata de regulile cetatii, pe cind sofistii scoteau in prim plan individul uman.)ocrate ii a'uta


4/26

pe oameni sa a'unga la adevar, pe cind sofistii practicau inseleciunea.ar totusi atit sofistii cit sisocrate prin

metode diferite si adeseori contradictictorii au revolutionat gindirea greaca prin concentrarea atentiei pe

individualitatea umana.

1.2.%plicaţi semnificaţia maimei lui (ocrate !%u ştiu că nu ştiu nimic$

%ndividualismul socratic se intemeia#a pe adevar, care porneste de la acelcunoastete pe tine insuti nimi preamult1.Aceasta cunoastere este individuala si semnifica intoarcerea privirii din exterior spre interioritate spre ceea ce

inseamna cu adevarat fiinta umana.Cunoasterea de sine este renuntarea la egoism pentru a te descoperi intrun plan

superior.Aceasta este semnificatia afirmatiei frecvente a lui socrate cum ca singurul lucru pe care il stiu este ca nu stiu

nimic1.Aceasta maxima semnifica punerea in discutie a noastra si a valorilor ce ne guvernea#a propria viata.A te indoi

de tine insuti este calea spre adevar.Adevarata problema nu este deci de a sti un lucru sau altul ci de a fi intro maniera

sau alta. in maxima lui )ocrate deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii. )ocrate aduce in discutie

o problema importanta, anume aceea a posibilitatilor noastre de cunoastere si spun pentru prima data raspicat ca noi

nu putem sa cunoastem totul, ca posibilitatile noastre de cunoastere sunt limitate si ca nu trebuie prin urmare sa neintindem cu cunoasterea dincolo de ceea ce nu putem cunoaste.2niversul este mult prea cuprin#ator decit ceea ce

poate cuprinde ochiul uman si nu totul poate fi explicat.&rin aceasta maxima )ocrate a'unse la simpla conclu#ie$ ca

numai #eii poseda intelepciune iar in fata acestora oamenii nu sunt altceva decit niste marunte creaturi fara darul

intelepciunii.ar din aceleasi motive suntem capabili de iubire si putem aspira la intelepciune.

1.3.Analizaţi raportul le#e ' cetăţean pornind de la ideile politico ' juridice a lui (ocrate.

4ui )ocrate ii apartine fra#a1o lege nedreapta este tot o lege1.)ocrate ca si urmasii sai promovau ideile

conform carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii. 5ustiţia, ca criteriu de manifestare alegalităţii, este identică. Ceea ce este 'ust, este şi legal, acest raport existent fiind caracteristic atît legilorscrise, cît şi celor nescrise, de natură divină6.&rintr$o astfel de manifestare de respect, )ocrate îşi afirmă credinţa sa într$o 'ustiţie superioară, pentruvalabilitatea căreia nu este nevoie de o sancţiune po#itivă. &entru a nu încălca această 'ustiţie cetăţeanultrebuie să se supună chiar şi legilor rele, ca să nu$7 încura'e#e pe cetăţeanul rău să le viole#e pe cele

bune.Atit dreptul cit si statul sunt ba#ate pe o conventie, iar nerespectarea unei legi ar duce la darimarea atita dreptului cit si a statului.

4. Platon1.1.Prezentaţi principalele concepţii politico ' juridice ale lui Platon pe )aza dialo#urilor !Despre

stat$ *+epu)lica şi !Despre le#i$.

%n conceptia lui &laton educarea indivi#ilor umani are un mare rol in bunul mers al societatii si in organi#area destat.8umai prin educatie poate fi instaurata dreptatea in stat.8umai in felul acesta omul va alege acea forma deorgani#are a statului care ii va asigura in cel mai mare grad libertatea.%n conceptia lui &laton un filosof trebuie saconduca statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina adevarului.9a#indu$se pe oameni cu caractere

puternice statul va fi puternic si va asigura fericirea tuturor, pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterulacestora.&entru ca un stat sa fie drept si deosebit trebuie ca cetatenii sai sa fie educati in spiritul dreptatii, singurul care

poate inalta cetatea la ideea de 9ine.&laton distinge urmatoarele forme deguvernamint:imocratia,+ligarhia,emocratie,:iranie. &laton spune ca cel mai bun stat este staul unde toti sunt egali,si toate bunurile sunt comune.%ndividul trebuie sa se supuna autoritatii statului, legii.

1.2.Analizaţi raportul dintre or#anismul indi"idual şi or#anismul social la Platon.

&entru a fi mai sigur în posibilitatea edificării unei cetăţi ideale, &laton a schiţat cu gri'ă o paralelă între stat şiindivid. +rice individ posedă trei facultăţi raţiunea care domină, cura'ul care acţionea#ă şi sentimentul care se supune.:ot aşa şi în stat se disting trei clase a înţelepţilor -destinată să domine" a luptătorilor -care trebuie să apereorganismul social" a meşteşugarilor şi agricultorilor -care trebuie să$i întreţină. 2na dintre ideile centrale ale


5/26

dialogului ;epublica, prin care &laton explică fenomenele politice, este analogia de esenţă între sufletul individual şisufletul cetăţii, altfel spus între /constituţia1 interioară a sufletului individual şi constituţia statului, ce apare ca un felde mare suflet colectiv. reptatea interioară produce, aşadar, dreptate exterioară" 'ustiţia, dreptatea trebuie să fieinerentă interiorităţii omului.)ocietatea este inchipuita de &laton a fi analoga cu un organism, in speta cu organismuluman. &laton crede catrasaturile psihologice ale individului se regasesc in anumite grupurisociale, ca in fata vietii grupurile socialereactionea#a in mod asemanator cu individul, ca cel cecunoaste psihologia individuala poseda implicit cunostintele necesare organi#arii politice a societatii.

1.3.%primaţi-"ă atitudinea faţă de conceptul statului ideal formulat de Platon. Ar#umentaţi.

&laton descrie in opera sa ;epublica forma ideala de stat.&laton spune ca rostul de a fi a )tatului %deal este acela de ainfaptui &rincipiile 9inelui si reptatii. Acest stat se ba#ea#ă pe cele trei caste numite mai sus conducătorii -filo#ofii,militarii şi gardienii, agricultorii şi meseriaşii. Fiecare trebuie să$şi îndeplinească stric funcţiile sale în dependenţă decapacităţile proprii. Conduc cu ţara oamenii deştepţi, filo#ofii, militarii asigură ordinea publică, iar ceilalţi produc

bunurile materiale. (ai aproape de statul ideal este republica aristocratică.)tatul ideal se va ba#a pe o astfle deeducatie care sa sesi#e#e prin gindire dreptatea, frumosul si binele.+ cetate este buna in masura in care individualumanprimeste o educatie corespunzatoare.In statul ideal nu este nevoie de legi deoarece legea este inscrisa insufletul fiecaruia.

5. Aristotel1.1. Prezentaţi concepţiile lui Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi forma statului.

9a#a ogani#arii statale este Constitutia care i#voraste din natura sociala a omului.)e sustine ca statul a aparut dincau#a insuficientei de sine a individului uman.4a Aristotel statul este anterior individului, aceasta idee spri'ininduse pefaptul ca intregul este anterior partii.)tatul fiind asimilat unui organism complet este anterior individului uman care nueste decit o parte a acestui organism.Astfel la inceput dupa Aristotel a fost casatoria si sclavia din care ia fiinta casalocul in care locuieste familia.in comunitatea mai multor case apare satul iar comunitatea formata din mai multecomune este statul complet.Constitutia este cea ce determina in stat organi#area sistematica a tuturor puterilor dar maiales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.dupa Aristotel exista < forme destatregalitatea, aristocratia si republica.

1.2. lasificaţi justiţia după Aristotel şi caracterizaţi cate#oriile acesteia.

;aportul dintre poliltică şi etică Aristotel ni$7 de#văluie în abordarea sa cu privire la problema 'ustiţiei. 5ustiţia, înconcepţia lui, îşi are sursa în virtute şi este orientată în folosul altuia, al societăţii întregi. 5ustiţia şi virtutea sîntidentice ca esenţă, însă, după manifestările lor, ele, în parte, se deosebesc 'ustiţia se manifestă în raport cu alţii, iar virtutea este o calitate deosebită a sufletului77.&rincipiul 'ustiţiei este egalitatea aplicată în diferite feluri. Astfel, Aristotel distinge două specii de 'ustiţie distributivăşi corectivă.

ustiţia distri)uti"ă -calitativă exprimă relaţiile dintre colectivele de indivi#i în ba#a ideii de proporţionalitate. *a estedistinsă de Aristotel ca proporţie geometrică, aplicată la reparti#area onorurilor, bunurilor şi are destinaţia de a urmărica fiecare să primească după merit.

ustiţia corecti"ă -cantitativă, spre deosebire de cea distributivă, ordonea#ă raporturile de schimburi reciproce.&rincipiul egalităţii, în acest ca#, se aplică într$o formulă deosebită de cea menţionată, referindu$se doar la măsurarea,în mod impersonal, a daunei şi cîştigului. Această 'ustiţie este mi'locul dintre daună şi cîştig, în ba#a căreia fiecare dincele două părţi aflate într$un raport să se găsească una faţă de alta într$o condiţie de paritate, în aşa fel ca nici una sănu fi dat sau să nu fi primit nici mai mult, nici mai puţin. 5ustiţia corectivă se aplică la orice fel de schimburi sauraporturi, atît de natură civilă, cît şi penală. Aristotel a'unge la conclu#ia că 'ustiţia în politică poate fi numai între

persoane libere şi egale care aparţin unei comunităţi, iar prerogativele şi dreptul trebuie să fie în mod necesar identice.0nsăşi natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor cetăţenilor, deoarece aceasta ar danaştere bunului plac. Cea mai eficace sursă a libertăţii este suveranitatea legii.

1.3.Apreciaţi corelaţia formei de #u"ernăm/nt şi re#imului politic pornind de la concepţia aristotelică

despre forma statului.

Constitutia este cea ce determina in stat organi#are sistematica a tuturor puterilor, dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.=uvernul este insasi Constitutia.Constitutiile care au in vedereinteresul obstesc sunt pure , cele care au in vedere numai folosul celor ce guvernea#a sunt defectuoase si sunt formecorupre ale constitutiilor bune.&rimele guvernea#a peste oamenii liberi celelalte sunt despotice tratindui pe guvernantica pe niste sclavi.*xista dupa Aristotel < specii de constitutii pure carora le corespund tot atitea forme de guvernamint


6/26

regalitatea, aristocratia si republica.*xista si alte < specii deviatii a celor dintii:irania pentru regalitate, oligarhia pentru aristocratie si demagogia pentru republica. ;egalitatea este forma de guvernamint care se ba#ea#a pe superioritatea absoluta a individului care domneste,superioritate data de virtute.Aristocratia este forma de guvernamint in care aristocratii sunt alesi dupa merit cel putin tot atit cit si dupa avutie.+ligarhia este forma de guvernamint in care suveranitatea apertine celor bogati.:irania apare acolo unde puterea este concentrata in mina unei singure persoane care nu detine nici virtute nici avere sicare conduce in mod despotic.

6. Şcoala stoică. Descrieţi ideile politico ' juridice a stoicilor.

>coala stoică a fost fondată de ?enon -


7/26

!. "octrinele politico#$uridice şi creştinismul1.1. %puneţi ideile politico ' juridice a sf. 0oma d4A5uino.

:dA subordonea#a ideea de drept natural ratiunii divine astfel ca fenomenul 'uridic nu poate fi decitrational.reptul este intemeiat pe ratiune. *l a fost cel ce sia exprimat ideea ca guvemdmintul si legeatrebuie sa aiba un scop moral. A fost un exponent de frunte al traditiei legii naturale. :eoria sa a dreptului a

pus in legaturi, prin intermediul ratiunii, legea eteme a lui umne#eu, legea naturala, legea po#itiva aoamenilor si legea divina. &entru Augustin, 'ustificarea guvernamintului re#ida in scopul acestuia $ acela dea asigura binele comun. A fost in favoarea monarhiei limitate printr$o constitutie mixte. =uvernarea celor multi era o forma valida de guvenamint,insi avea avanta'ele si de#avanta'ele ei. :irania, pe de alta parte, presupunea incalcarea binelui comun.

7.6. omparaţi raportul stat ' )iserică şi scopul statului la sf. Au#ustin şi sf. 0omad4A5uino.

:oma are putine lucruri semnificative de spus despre 9iserice si )tat ca structuri de putere.:oma afirma ca /&utereaseculara si cea spirituala sunt distincte si isi au amindoua originea in umne#eu, in asa fel incat puterea spiritualatrebuie sa fie respectata inaintea celei seculare in problemele legate de mantuire, iar cea seculara, inaintea celei

spirituale, in problemele privitoare la bunastarea civila.Aceasta divi#iune este aplicabila ,doar daca nu se intimpla cumva ca puterea seculara sa fiee unita cu cea spirituala,aaa cum se intampla, de pilda, in ca#ul &apei, care se afla in fruntea ambelor puteri. )F.:oma sublinia#a rolulindrumarilor oferite de preoti, atunci cand acestia ii calau#esc pe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea luiumne#eu. ;olul regilor este unul inferior, anume acela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierarhiei scopurilor vietii umane, nici un guvernamint secular nu poate fi complet autonom. &uterea in regatul lui Hristos le este re#ervata

preotilor. e fapt, asa cum spune :oma apoi, ,dupa legea lui Hristos, regii ar trebui se se supune preotilor.)f.Augustin distinge doua categorii de state Cetatea paminteasca si cetatea lui dumne#eu.9iserica este pre#entata ca oforma de manifestare a cetatii lui dumne#eu pe pamint.)tatul are scopul de a a'uta biserica in vederea instaurarii cetatiilui umne#eu.upa parerea lui )f.Augustin orice interventie a puterii statului in domeniul relatiilor spirituale si

bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat este periculoasa. 0n ceea ce priveşte raportul 9isericii cu )tatul, )f.

Augustin arată în e civitate ei existenţa cetăţii pământeşti şi a cetăţii cereşti, care se opun una alteia prin scopurileşi sarcinile pe care le au )tatul conduce administrarea bunurilor temporale, 9iserica se ocupă de interesele spirituale.0n acest ca# ele nu se opun, pentru că sunt amândouă voite de &rovidenţă" creştinul datorea#ă ascultare puteriitemporale, dar, în acelaşi timp, trebuie să asculte 9iserica în problemele mântuirii sufletului său. Atât statul, cât şi9iserica sunt supuse 5ustiţiei. &e de altă parte, ele îşi datorea#ă reciproc a'utor, iar statul trebuie să acorde protecţie9isericii. ;aporturile dintre 9iserică şi )tat se ba#ea#ă pe următoarele principii 9iserica are dreptul de protecţie de la)tat, în timp ce ere#iile şi toate cultele false nu pot reclama aceste favoruri. *le pot chiar să fie obiectul unor măsuri derigoare.

1.3Apreciaţi influenţa filosofiei #receşti asupra perioadei scolastice a filosofiei creştine.

Scolastică este o no iune derivată dinț latină, scola însemnând coală, care desemnea#ă acea tendin ăș țdin filosofie iș teologie care, începând din perioada tardivă a *vului (ediu, a încercat să explice i să facă în eleseș țfenomenele supranaturale ale revela ieiț cre tineș cu a'utorul ra iunii umane i, mai ales, al filosofiei luiț ș Aristotel. Acestcurent care, de la mi'locul secolului al I%$lea până în secolul al IJ$lea, a fost un element dominant în institu iile dețînvă ământ religios i în universită ileț ș ț *uropei, avea ca scop principal alcătuirea unui sistem logic, în care să sereunească filosofia greacă iș romană cu învă ătura cre tină. )colasticii acordau un deosebit respect a a #iselor ț ș șautorită i filosofice i teologice, în special filosofilor anichită ii greco$romane i părin ilor bisericii, i se fereau săț ș ț ș ț șadauge ceva nou la vechile învă ături.ț

%. &icolo 'ac(iavelli1.1. Prezentaţi doctrina politico ' juridică a lui 6icolo 7acia"elli.7.7&re#entaţi doctrina politico ! 'uridică a lui 8icolo (achiavelliCentrul doctrinei lui (achiavelli este conceptia umanista.&rin aceasta conceptie autorul se indepartea#a de conceptiareligioasa despre lume.Asemenea umanistilor (achiavelli concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatea_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatea_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antichitatea_roman%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antichitatea_roman%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatea_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antichitatea_roman%C4%83&action=edit&redlink=1


8/26

lume, creator al istoriei.)tatul se intemeia#a potrivit doctrinei lui (achiavelli pe relatiile dintre guvernanti siguvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundament al stabilitatii guvernelor.)copul statului este sigurantacetatenilor si garantarea stabilitatii proprietatii private.Forma de organi#are a guvernarii statului prin care se atinge celmai inalt grad al stabilitatii statului si a guvernarii pentru autor este republica. (achiavelli afirma necesitateaconceperii si intelegerii realitatii politice in calitate de categorie distincta a activitatii umane.%ntelegerea si principiileactivitatii politice sunt distincte de cele ale religiei si moralitatii laicerelatiilor politice le sunt specifice legalitatile

politice.

7.6. (ta)iliţi semnificaţia maimei !(copul scuză mijloacele$ pe )aza ideilor lui 6icolo 7acia"elli.

%n opera sa principele (.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea statului, omul de actiune nutrebuie sa se impiedice de nici un considerent de 'ustitie sau in'ustitie, de omenie sau confu#ie, de rusine sauglorieesentialul care prevalea#a asupra orice afirma (achiavelli este de asigura salvarea si libertatea.%8 acest contexta fost formulat sloganul 3scopul scu#a mi'loacele1 care a primit numele de machiavelism .%n fond (achiavelli ateoreti#at cu siceritate si cura' ceea ce stia de cind lumea , anumeca ceea e contea#a in politica sunt interesele si fortanu consideratii de 'ustitie si morala. %n vederea reali#arii scopului politic urmarit (achiavelli propune in calitate demi'loace de atingere a scopurilor politice siretenia, viclenia, tradarea, violenta, cru#imea etc.Asemenea mi'loace faraindoiala erau utili#ate la scara larga in acele timpuri.%nsa faptul ca au fost propuse in mod deschis a influentat negativasupra renumelui autorului.Aceasta formula1scopul scu#a mi'loacele1 nu este utili#ata in opera lui machiavelli chiar daca se deduce din aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor.

1.3%"aluaţi !macia"elismul$ ca principiu istoric şi ca realitate.(achiavelism este un termen referitor la teoria politică expusă de 8iccolK (achiavelli, în cartea cu titlul

&rincipele, apărută în 7B7B, în care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a sus inut că în politică se potțfolosi absolut orice mi'loace ce pot duce la atingerea scopului propus vicle ug, minciună, lipsă de scrupule,ș

sforărie, manevre diabolice, trădare, corupere etc. L7M, de unde i principiul scopul scu#ășmi'loacele.:ermenul machiavelism, este utili#at pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanelecare folosesc aceste principii în via a politică sau personală sunt numi i frecvent machiavelici.ț ț

N. )ean *odin1.1.Descrieţi ideea su"eranităţii statului în concepţia lui ean 8odin.

)tatul este pre#entat de ginditorul france# in calitate de totalitate a familiilor asupra carora se rasfringe oconducere suverana.)tatul se deosebeste de alte forme de asociere sociala prin caracterul sau 'uridic sisuveran al statului.%n fiecare stat trebuie sa existe potrivit doctrinei lui 9odin o putere suprema ,unica siindivi#iblia.eoarece nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie incalitate de element distinctiv alexistentei statale.;epre#entind puterea permanenta si indivi#ibila a staului, suveranitatea este repre#entata deautor in calitate de reali#are de catre stat a celor mai importante activitati7.Adoptarea legilor"6.eclararea siincheierea ra#boaielor"


9/26

6.Caracterul absolut$suveranul nu poate fi supus legilor create de el.)uveranul este deasupra legilor,comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor 'uridice.Jointa suveranului este mai presus de lege sivointa celorlati subiecti de drept.


10/26

viaţa internaţională, deoarece a consfinţit ! într$un tratat convenit după negocieri dificile şi complicate ! încetarea ;ă#boiului de


11/26

1.2.Analizaţi principiile o)li#atorii pentru sta)ilirea re#imului de li)ertate

e"idenţiate de on ;oce.

4ibertatea indivi#ilor repre#intă o regulă imuabilă de viaţă, obligatorie pentru toţi membrii societăţii.=aranţia libertăţii o constituie egalitatea tuturor, obligativitatea legii. 4egile elaborate de stat trebuie săcorespundă legii naturale, ca expresie generală pentru toţi, atît pentru legislator, cît şi pentru indivi#i.(embrii societăţii trebuie să se conducă de acele legi de care se conduce societatea, deoarece to i sînt egalițdupă legea naturii.

1.3.Apreciaţi contri)uţia lui on ;oce la formularea teoriei separării puterilor.

upă convingerea lui 4+CG în statul engle# contemporan lui, ar exista următoarele puteri

a Putere le#islati"ă -puterea supremă, care edictea#ă legi obligatorii" b Puterea eecuti"ă -ca putere a monarhului"c Puterea federati"ă -atribuită statului, o putere a regelui.

*l consideră, că funcţionarea în bune condiţii a onstituţiei pretinde separarea puterii le#islati"e de putereaeecuti"ă, ceea ce înseamnă că Parlamentul fiind puterea supremă şi marea nobilime, are controlul asupra

statului.4ocR considera ca nici o putere in stat nu poate fi o putere absolut arbitrara.&entru aceasta puterile in stattrebuie sa fie separate pentru c exercitarea puterilor in stat de catre acelasi organ al puterii poate duce latentatia de a abu#a de aceasta, in felul acesta drepturile naturale ale omului putind fi incalcate.

3. (arles 'ontesuieu1.1.Prezentaţi doctrina politico-juridică a lui arles 7ontes5uieu.

Charles$4ouis de )econdat (ontesEuieu elucidea#ă problema dreptului şi statului în opera sa cea mai

repre#entativă espre spiritul legilor. &reocupările lui au avut drept obiect de cercetare problema privindlibertatea politică ca fundament al dreptului şi statului. (onesEuieu susţine că pentru a asigura aceastălibertate este nevoie de existenţa unor legi 'uste şi de o organi#are corespun#ătoare a statului.Cercetînd natura umană, el constată că la diferite popoare există diferite legi şi moravuri şi că acestea re#ultănu numai din fante#ia arbitrară a oamenilor, ci şi din o cau#ă comună . 4egilein conceptia lui (ontesEuieunu trebuie să fie separate de împre'urările în care au fost făcute. +rice lege trebuie să corespundă factorilor geografici, climei, particularităţilor poporului, numărului popilaţiei unui stat, tradiţiilor formate, etc. :oţiaceşti factori determinaţi crea#ă spiritul legilor, ca expresie a raţionalităţii, legalităţii, 'ustiţiei, care precedexistenţa acestora.

1.2.Determinaţi completările şi precizările aduse de arles 7ontes5uieu teoriei

contractului social.%n conceptia lui (.preocuparea pentru conservarea fiintei sale in face pe om fricos.atorita fricei fiecare sesimte inferior fata de toti ceilalti fapt pentru care oamenii se simt egali intre ei.:eama ii face pe oameni sa sefereasca unii de altii dar de vreme ce ar vedea ca teama lor e reciproca, ei vor simti necesitatrea de a seapropia unii de altii.upa (.inca din starea de natura oamenii simteau nevoia de a trai impreuna in

pace.)tatul civil apare ca urmare a manifestarilor de vointa a tuturor vointelor individuale.4a (. )tarea dera#boi incepe odata cu constituirea societatii.e indata ce se afla in societatea oamenii pierd simturileslabiciunilor, egalitatea care exista intre ei incetea#a si incepe starea de ra#boi.%n societate oamenii devinconstienti de forta lor incercind sa obtina cit mai multe avanta'e.Fiecare societate constienta de forta sa vaincerca sa obtina avanta'e in relatie cu alte societati, ceea ce duce la starea de ra#boi intre popoare.)tarea de

ra#boi duce la aparitia legilor po#itive in cadrul societatii.Aceasta societate nu sar putea mentine fara unguvernamint,de aceea gruparea tutror fortelor individuale formea#a ceea ce se cheama statul politic.

1.3.Apreciaţi contri)uţia lui arles 7ontes5uieu la dez"oltarea teoriei separaţiei puterilor.


12/26

(eritul lui Charles$4ouis de )econdat, baron de (ontesEuieu este că a sistemati#at toate ideilereferitoare la teoria separării puterilor existente pînă la el şi le$a dat o nouă interpretare în sensul existenţeiunor puteri distincte, atribuite unor organe separate şi independente unele de altele. )pre deosebire de

predecesorii săi, (ontesEuieu a reali#at că aplicarea eficientă în practică a teoriei respective şi garantareadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor este incompatibilă cu imixtiunea puterilor, de aceeaeste necesară existenţa a trei puteri distincte şi anume legislativă, executivă şi 'udecătorească. Această te#ăeste expusă în opera 3)piritul 4egilor1, potrivit căreia puterea executivă revine regelui, puterea legislativă !

adunărilor populare -Camera Comunelor, iar puterea 'udecătorească este încredinţată unui corp de 'udecători profesionişti şi independenţi. Acestea trebuie să fie clar separate, să nu interfere#e una în,,treburile1 celeilalte, fiecare având funcţii bine definite elaborarea legilor, aplicarea lor şi 'udecarea corectăa conflictelor care apar în societate, în funcţie de prevederile legii existente la un moment dat. 0n acestcontext, fără îndoială, 3certificatul de naştere1 a teoriei separăriiputerilor în sensul atribuit în pre#ent esteopera 3)piritul 4egilorS în care (ontesEuieu face celebra descriere a celor trei puteri ale statului, descrierecare conturea#ă o teorie rămasă pentru totdeauna în conştiinţa celor care cred în valorile democraţiei şilibertăţii ,,0n fiecare stat există trei feluri de puteri puterea legislativă, puterea executivă privitoare lachestiunile care ţin de dreptul ginţilor şi puterea executivă privitoare la cele ce ţin de dreptul civil.

4. )ean ). ousseau

1.1.Prezentaţi teoria contractului social în "iziunea lui ean . +ousseau.%n conceptia lui ;ousseau acordul vointelor libere este cau#a aparitiei societatii.4ibertatea este principiulcare o face sa existe si totodata sa sub#iste.Contractul social nu este obligatoriu pentru popor decit daca eleste liber consimtit.&acea sociala nu poate fi obtinuta decit printro conventie, oamenii au a'uns intrun stadiuin care nu mai puteau raminea in starea de natura.Aceasta necesitatea ia impins pe indivi#ii i#olati spreunirea fortelor pentru a invinge orice re#istenta.aca contractul nu este respectat fiecare din asociati il poate

denunta si va reintra in drepturile sale naturale anterioare.Fiecare asociat se uneste in felul acesta cu toti sinu se uneste cu nimeni in particular el nu se supune decit lui insusi si ramine liber ca inainte.%n conceptia lui;ousseau societatea nu este o adunare de indivi#i ci o structura de relatii , de relatii 'uridic stabilite siaparate, prote'ate de corpul social in intregul sau.

1.2.omparaţi cauzele de apariţie a statului după ean . +ousseau şi 0omas

9o))es.4a Hobbes +amenii mereu se afla intre ei intr$o stare de ra#boi, aceasta stare este determinata pe de opartede frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care tre#este infiecare constiinta necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sastabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul este intemeiat printr$un

ac voluntar prin care fiecare om se anga'ea#a fata de fiecare altul de a investi un tert cu dreptul de alguverna.Astfel toti oamenii prin acest contract social abandonea#a dreptul de a se guverna pe ei insisi,suveranului.%n conceptia lui Hobbes exista doua contractecel prin care indivi#ii se asocia#a intre ei si cel

prin care ei cedea#a toate drepturile suveranului. 4a ;ousseau insa oamenii in starea lor naturala sunt fericiti, liberi, independenti si inocenti.Conform opiniei lui ;. Asocierea nu este in fiinta omului, asociereaoamenilor fiind un act de deliberare, o deci#ie prin care oamenii contrar tendintelor lor naturale se asocia#a

pentru a face fata impreuna amenintarilor.1.3.Apreciaţi influenţa doctrinei lui ean . +ousseau asupra pro#ramului re"oluţiei

franceze.;ousseau a influen at hotărîtor, alături deț Joltaire iș iderot, spiritul revolu ionar, principiile de drept iț școn tiin a socială a epocii" ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate deș ț ;evolu ia france#ăț din7TPN.;asunetul ideilor lui ;ousseau este dovedit de faptul ca eclaratia drepturilor omului si alecetateanului, devenita program al ;evolutiei de la 7TPN, din Franta a fost elaborata pe ba#a Contractuluisocial, regasit, în mare parte apoi, în prima Constitutie republicana a Frantei, precum si în alte constitutii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Voltairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voltairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diderothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789http://ro.wikipedia.org/wiki/Voltairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diderothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1789


13/26

europene. %mpactul puternic al ideilor contractualiste rousseau$iste a fost asupra iacobinilor care au vă#ut înminitratatul de drept politic, 3Contractul social1, instrumentul de distrugere a statului monarhic$feudal, deconstruire a unei noi ordini politice. 5ean 5acR ;ousseau Un lucrari criticUnd regimul din Franta a scos Unevidenta noi cai de solutionare. %n special ;ousseau sustinUnd ca statul apartine poporului şi nu conducerii afost eficient Un Unsuşirea Untelesului de stat$natiune. A initiat prabuşirea suveranitatii divine a regelui şi Un loca scos Un evidenta vederea suveranitate a poporului. ;ousseau sustinUnd ca toti oamenii s$au nascut egali şiliberi a subliniat stringenta continuarii şi Un viata sociala a egalitatii şi libertatii. Cu notiunea de consens

social a atras atentie la repre#entarea vointei generale, a pus ba#ele legilor şi constitutiei actuale. ;a#boaielela care a participat Un sec. 7P Franta a adus statul Un pragul falimentarii cu exceptia regelui şi aristocratiei

poporul traia Un saracie şi mi#erie, toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

5. Immanuel ant

1.1. Prezentaţi ideile lui


14/26

violen:a. Gant credea că ră#boaiele pot fi înlocuite cu arbitra'ul. e altfel, toate principiile stabilite de cătreel în )pre pacea eternă sunt astă#i aproape universal recunoscute. Aceasta ne arată că doctrine de acest fel nusunt numai exerci:ii dialectice, ci chiar factori istorici, care înso:esc si reglementea#ă progresul real.

6. 7tilitarismul en-lez 8)erem9 *ent(am: )o(n 'ill: ,er0ertSpencer;

1.1. %puneţi ideile lui erem> 8entam ca fondator al utilitarismului en#lez.

9entham considera ca utilul este cel care poate aduce fericirea unui numar cit mai mare de oameni,constituindu$se astfel o adevarata democratie fondata pe interconexiunea indivi#ilor ce isi urmaresc fiecareinteresul.9entham nu intemeia#a utilul pe ratiune ci pe placere ca simplu sentiment.9.inlocuieste contractulsocial cu utilul, el considera ca contractul este un simplu sofism, menit sa consolide#e po#itiaguvernarii.)tatul si dreptul sunt un sistem de echilibru intre interesele fiecaruia si interesele comunitatii.

*xista totusi la ba#a societatii reguli dar nu fondate pe ratiune ci pe utilitate.9.promove#a egoismul ca regulaa convietuirii sociale.%ar scopul individului este de a acumula maximum de avanta'e personale.%ntereseleindividuale sunt singurele reale statul avind ca misiune coordonarea care asigura fericirea tuturor.

1.2. Determinaţi efectele adaptării oamenilor la "iaţa socială pe )aza teoriei lui

9er)ert (pencer.&e ba#a concepţiilor evoluţioniste, )pencer a construit un sistem întreg de filosofie.&otrivit lui )pencer, viaţa este un gigantic proces ritmic, o mişcare continuă de formaţie şi de descompunere.)ensul acestei mişcări este ceea ce constituie evoluţia, iar ea consistă în mod mai precis dintr$o trecere de laomogen la heterogen, de la nediferenţial la diferenţial, de la incoerent la coerent. )ocietatea umană este

asimilată unui organism biologic. &rin efectul selecţiei naturale, speciile se transformă, adaptîndu$se încetulcu încetul condiţiilor mediului, cele care nu se adaptea#ă, pier.+ privire interesantă asupra relaţiei om ! societate o reali#ea#ă Herbert )pencer. Contemporan şi admirator al lui Ch. arWin, )pencer proiectea#ă o vi#iune organicistă, considerând societatea ca un câmp al luptei

pentru existenţă. 0n domeniul dreptului, )pencer formulea#ă un ansamblu de /&rincipii de *tică absolută1,intre care principiul fundamental este /Fiecare poate să facă ceea ce voieşte, numai să nu le#e#e libertateaegală a celorlalţi1" complementarul acestui principiu se referă la consecinţe, şi el sună astfel /fiecaretrebuie să suporte consecinţele propriei sale naturi şi ale propriei sale conduite1.0n ba#a acestor principii, )pencer formulea#ă o listă a drepturilor naturale ale omului, derivate din ele

dreptul de a se mişca liber, dreptul de proprietate, dreptul liberului schimb, dreptul libertăţii de credinţă,libertatea cultului, a cuvântului, a presei libere, etc.*senţa concepţiei lui )pencer este organi#area vieţiisociale, astfel încât individului să i se permită maximum posibil de drepturi şi libertăţi, statul fiind doar un

protector al acestora.1.3. Apreciaţi contri)uţia lui on 7ill la dez"oltarea doctrinei utilitariste.

(ill va schimba in totalitate utilitarismul, adaptindu$l societatii.*l va aduce o noua clasificare a placerilor incele fi#ice si cele spirituale.Astfel placerile spirituale sunt superioare celor fi#ice, chiar daca mai greu deatins.&entru (ill utilitatea este fundamentul moralei. Conform acestui principiu actiunile sunt corecte

proportional cu tendinta lor de a promova fericirea si sunt incorecte in masura in care tind sa producainversul fericirii.&rin fericire (ill intelege pre#enta placerii si absenta durerii-nu placere fi#ica ci

spirituala.(ill isi constituie propria vi#iune despre utilitarism avind in vedere distinctia bine persona$ bine public.*l considera ca sacrificiul unui individ poate fi considerata cea mai inalta virtute.5ohn )tuart (ill incearca sa concilie#e notiunile de 'ustitie cu cea de interes, recurgind la notiunea de interesgeneral, superior interesului individual. &entru (ill utilitatea este fundamentul moralei. Conform acestui


15/26

principiu ac iunile sunt corecte propor ional cu tendin a lor de a promova fericirea i sunt incorecte înț ț ț șmăsura în care tind să producă inversul fericirii. &rin no iunea de fericire (ill în elege pre#en a plăcerii iț ț ț șabsen a durerii, dar termenul de plăcere trebuie în eles într$o accep iune generală care nu înseamnă doar ț ț ț

plăcere fi#ică ci i 3plăcerea frumosului, a decorativului, a delectării1. (ill nu abandonea#ă teoria luiș9entham i acceptă utilitatea ca fiind un principiu al valorilor morale motiv pentru care o ac iune poate fiș ț

'udecată în func ie de fericirea pe care o aduce unui anumit număr de indivi#i.)pre deosebire de 5eremXț9entham, (ill accentuea#ă diferen a dintre plăceri i imaginea#ă o ierarhie a plăcerilor care ar sta la ba#aț ș

conceptului de fericire. (ill nu este un hedonist -hedonismul privit ca o 3doctrină a porcilor1, el vorbe teșde două categorii de plăceri trupe ti i spirituale. 2ltimele sunt de#irabile, căci spune acesta, sunt superioareș șcalitativ plăcerilor trupe ti, deci implicit conduc la o fericire mai mare.(ill î i construe te propria vi#iuneș ș șdespre utilitarism având în vedere distinc ia bine personal $ bine public. Acesta este un alt punct în carețutilitarismul lui (ill se deosebe te de cel al lui 9entham, motiv pentru care utilitarismul lui (ill este numitși 2tilitarism altruist. e i (ill este con tient că un obiectiv ca acela de a a'usta binele personal în func ie deș ș ș ț

binele public este un demers dificil care nu poate fi atins cu u urin ă, el consideră că sacrificiul unui individș ț poate fi considerat cea mai înaltă virtute.

!. eor-e ,e-el1.1+elataţi principalele idei politico ' juridice a lui :eor# 9e#el.2n exponent al istoricismului, şi anume al curentului istoricismului filosofic sau idealismului obiectiv, seconsideră filosoful german =eorg Oilhem Hegel 0n abordarea problemei dreptului Hegel porneşte de laideea de ba#ă a sistemului său filosofic $ ce este raţional este real şi ce este real este raţional. Această idee,după Hegel, stă la ba#a atît a spiritului universal, cît şi a naturii. )tatul înYşi pentru sine este eticul în întregime, reali#area libertăţii reale care este, în acelaşi timp, scopulabsolut al raţiunii.%deea etică a statului presupune ca universalul să fie legat cu libertatea deplină a

particularilor şi cu propăşirea indivi#ilor astfel, ca interesul familiei şi al societăţii civile să se reunească,impunîndu$se statului, dar, totodată, în recunoaşterea că universalitatea scopului nu poate progresa fară

ştiinţa şi voinţa proprie a particularităţii, care trebuie să$şi păstre#e drepturile ei. eci numai atunci cînd înambele momente generalul şi particularul îşi păstrea#ă puterea, numai atunci un stat poate fi considerat castat pe deplin articulat şi cu adevărat organi#at.1.2Analizaţi e"oluţia spiritului o)iecti" după :eor# 9e#el.:rebuie să reţinem că Hegel a fost, în primul rînd, un filosof idealist, a cărui gîndire nu a încremenit lanivelul unui cult al statului, adică la nivelul spiritului obiectiv" el a fost profund şi definitiv ataşat de ideeaabsolută. 2na din nuanţele subtile ale spiritului universal se referă la spiritul$naţiune. Fiecare popor are

propria sa istorie ghidată de un spirit naţional specific, care atinge cea mai înaltă formă de exprimare încadrul statului$naţiune. Fiecare popor are constituţia pe care o merită. 8aţiunile au o evoluţie proprie şi sede#voltă gradual, trecînd prin etapele de creştere, maturitate şi declin. acă spiritul subiectiv aparţine

entităţilor individuale, iar spiritul obiectiv este specific contextelor sociale, spiritul absolut iese în evidenţă ca stadiu înalt de de#voltaremetafi#ică. 4ocul suprem în cadrul acestei evoluţii e re#ervat de Hegel artiştilor şi filosofilor, singureleentităţi capabile să se simtă confortabil în cercul restrîns al gîndirii pure. 1.3%"aluaţi distincţia dintre stat şi societatea ci"ilă pornind de la ideile politico - juridice

ale lui :eor# 9e#el.Hegel şi apoi Garl (arx defiena societatea civilă ca 3...o stare atinsă de popoarele avnsate, dar marcate însă

de egoism şi avariţie, lipsă de coe#iune morală, deci se referea în special la ordinea economică şi socială cu principii proprii, independent de cerinţele etice, 'uridice sau politice1.%deea de societate civilă repre#intă treapta de mi'loc pe drumul organi#ării sociale de la familie la stat.estinul conceptului de societate civilă în opera lui Hegel trebuie 'udecat de pe un palier teoretic în carestatul apare ca întruchipare absolută a ideilor universale de libertate, dreptate şi moralitate. :otodată, statulexprimă ideea de întreg, de unitate civilă deplină şi repre#intă un factor unic de stabilitate socială şi politică.


16/26

la ba#a constituirii societăţii civile se află trei moment esenţiale deplina coerenţă între trebuinţeleindividuale şi sistemul trebuinţelor sociale" asigurarea libertăţii individuale" alături de ocrotirea proprietăţii,impunerea unei puteri administrative care să aibă gri'ă de interese particulare şi comune alesocietăţii.;eferindu$se la ideea de stat Hegel şi$a imaginat o structură piramidală de organi#are politică şiadministrativă. 0n prefaţa 3&relegerilor de filosofie a istoriei1 a oferit un top cratologic în cadrul căruia loculsuprem revine monarhului. 2rmătorul nivel este ocupat de funcţionarii de stat şi guvernanţi, iar ultimul locrevine corporaţiilor şi stărilor. ;elaţia individului cu statul este mediată de societatea civilă, în sensul că

reali#area idealurilor individuale este în strînsă legătură cu satisfacerea intereselor comune ale cetăţenilor.

%. ,ans elsen1.1Descrieţi normati"ismul şi premizele teoriei pure a dreptului la 9ans =elsen.%n principala sa lucrare, 3octrina pura a dreptului1, considerata de exegeti ca fiind expresia desavârsita anormativismului 'uridic, autorul respinge categoric teoria dreptului natural, teoria sociologica privind 'ustitiasi teoria scolii istorice asupra dreptului. Convingerea lui Gelsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura,adica sa respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o teorie 3eliberata

de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii, constienta de legitatea proprie a obiectuluiei si in acest fel constienta de specificul ei1Gelsen a sinteti#at următoarele premise ale teoriei pure a dreptului$scopul teoriei dreptului este să readucă haosul şi multiplicitatea la unitate"$teoria pură a dreptului este ştiinţă. *a nu vi#ea#ă dorinţa sau voinţa în drept, ceea ce trebuie să fie în dreptci ceea ce este"$ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă, nu o ştiinţă a naturii"$teoria dreptului ca ştiinţă normativă nu are îndatorirea de a cunoaşte eficacitatea normelor 'uridice.Conceptul pe care se fundamentea#a normativismul lui Gelsen este cel de validitate, in sensul ca validitateaoricarei norme 'uridice este asigurata sistemic, in functie de conformitate cu norma 'uridica superioara.Astfel, crede autorul, teoria dreptului ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei

strict 'uridice. Aceasta inseamna ca validitatea normei 'uridice nu depinde nici de eficacitatea sa, nici deactul de vointa care i$a dat nastere, ci este legata doar de ansamblul edificiului 'uridic existent intr$un anumespatiu si intr$un anume timp.1.2Demonstraţi identitatea statului şi dreptului în doctrina lui 9ans =elsen.

reptul, în concepţia lui Gelsen, este o ierarhie de norme, dar nu o succesiune de cau#e şi efecte cumeste ca#ul legilor naturale studiate de ştiinţele naturii -ex. dacă este încăl#it un metal, acesta se dilată,dilatarea fiind cau#ată de încăl#ire" un hoţ trebuie pedepsit, furtul nu este cau#a pedepsei, pedeapsa nu esteefectul furtului. )tatul se identifică cu dreptul pentru că el nu este altceva decît un sistem 'uridic, un sistemde conduită umană şi o ordine de constrîngere socială. )tatul nu poate fi şi acţiona decît în virtutea normelor

'uridice care îl califică ca atare. +r, încercarea de a legitima un stat ca 3stat de drept1 este în realitate perfect

inadecvată, pentru simplu motiv că orice stat trebuie să fie cu necesitate stat de drept.Astfel in acceptiunealui Gelsen )tatul ale carui elemente esentiale sunt poporul ,teritoriul si puterea se defineste ca o ordine 'uridical relative centrali#ata, limitata in domeniul sau de validitate spatial si temporal supus direct dreptuluiinternational si eficace in ansamblu si in general.&entru ca statul si dreptul sunt unul si acelasi fenomen avorbi despre un stat de drept devine un pleonasm.)tatul nu este altceva decit personificarea ordinii deconstringere.

1.3Apreciaţi trăsăturile normei juridice pornind de la ideile lui 9ans =elsen.upă Gelsen, norma 'uridică se caracteri#ea#ă prin cinci trăsături

$imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric -norma morală care$i fără condiţii, fără de ce,fără pentru că, prevederile normei 'uridice sînt subordonate unei condiţii, dacă nu plăteşti datoria,

confiscarea bunurilor" săvîrşirea unei infracţiuni $ pedeapsa etc."$constrîngerea"$validitatea, norma 'uridică provine dint$o normă superioară, preexistentă, deoarece ea este concepută ca ocomponentă a sistemului"


17/26

$înlănţuirea ! dreptul constituie un sistem ordonat, coerent. Această ordonare se reali#ea#ă pe niveluri, careconstituie piramida nivelurilor 'uridice. +r, ordinea 'uridică este o piramidă, o ierarhie formată dintr$unanumit număr de niveluri de norme 'uridice, între care există o condiţionare ce determină fundamentulvalidităţii sale, existînd şi norma fundamentală $ =rundnorm. Aceasta nu face parte din teoria pură adreptului, natura acesteia formînd obiectul ştiinţei politice, eticii sau religiei.$eficacitatea ! norma 'uridică este valabilă numai dacă este efectivă. in concepţia lui Gelsen asupra dreptului re#ultă aşa$numitul monism Relsian identitatea statului cudreptul" a dreptului obiectiv cu cel subiectiv" a dreptului public cu cel privat" a dreptului naţional cu celinternaţional


18/26

specifica de asemenea modul de convocare al legislaturilor sau modul de funcţionare al Curţilor de 5udecată.)pecifică modul în care noile legi sunt activate, dar şi modul în care legile vechi pot fi modificate. &otexercita o putere coercitivă asupra indivi#ilor prin impunerea unor penalităţi asupra acelora care nu işiîndeplinesc datoriile şi obligaţiile. Cu toate acestea, nu toate legile pot fi considerate nişte ordineconstrângătoare deoarece unele legi pot să confere unor indivi#i puteri sau privilegii, fără să le impunăacestora datorii sau obligaţii.

2+. "octrina li0eralistă1.1Prezentaţi fundamentele li)eralismului.&urentul liberalist asa cum reiese c9iar din denumirea sa este legat de conceptul

de libertate.18 cunoaste ca dea lungul istoriei liberalismul a $ost criticat pentru caideile liberale nu se gasesc in viata sociala reala si ca aservirea a continuat sa raminauna din rocile societatii contemporane.&u toate acestea liberalismul a ramas omiscare care a condus la afrmarea individualitatii umane, constituita ca ocontrapondere la etatism.n zilele noastre liberalismul a stat la baza miscarilor care a

condus la eliminarea totalitarismelor.7iberalismul este un curent rational si ec9ilibrat acarui conceptie se $undamenteaza pe afrmarea individului dar nu prin desfintareaoricarei autoritati ci prin crearea unui climat social in care puterea sa fe limitata prindrept.-educerea s$erei de in@uenta a statului in problemele ce tin de domeniul privateste unul din telurile democratiei liberale.

1.2Analizaţi e#alitatea condiţiilor ca principiu de )ază a democraţiei e"idenţiat Aleis

de 0oc5ue"ille.

Alexis de :ocEueville în lucrarea /espre democraţie în America1este de fapt o Zmeditaţie

asupanobilimii , pentru că :ocEueville încura'ea#ă egalitatea în drepturi, iar nobilimea este acea clasă‖socială,care, prin dorinţa de a domina, nu permite de#voltarea acestei noi concepţii.

0i atrage atenţia urmările pe care le produce această egalitate a condiţiilor. Acest fapt implică oanumităorientare a spiritului public, o formulare cât mai accesibilă a legilor, atrage după sine percepte noialeguvernanţilor, iar celor guvernaţi le formea#ă o atitudine faţă de superiorii lor, aşa cum :ocEueville nu amai cunoscut$o.*galitatea aceasta are o mare influenţă deopotrivă asupra celor care guvernea#ă şi a celor cesunt guvernaţi.:ocEueville afirmă că atunciZcând inegalitatea este legea obişnuită a unei societăţi, cele mai

profunde inegalităţi nu sar în ochi, cândtotul este aproximativ la acelaşi nivel, cele mai mici inegalităţirănesc. e aceea dorinţa de egaliate devinemai greu de potolit pe măsură ce egalitatea este mai mare. . %n‖aceste conditii, el vede egalitatea ca un intreg compus din

$egalitatea in fata legii"$egalitatea politica"$egalitatea de conditii.. *galitatea condiţiilor înseamnă, mai întâi, instaurarea unei egalităţi de drept între indivi#i în locul unei

'urisprudenţe distincte pentru fiecare stare sau ordin, cum se întâmpla în Jechiul ;egim" în al doilea rând,egalitatea condiţiilor înseamnă mobilitate socială potenţială ca urmare a abandonării principiului eredităţii"în sfârşit, egalitatea condiţiilor înseamnă o puternică şi continuă aspiraţie spre egalitate ce ia locul vi#iuniiierarhice tradiţionale asupra societăţii. 0nsă egalitatea condiţiilor nu semnifică şi dispariţia diferenţelor şiinegalităţilor economice şi sociale dintre indivi#i" de fapt,spune :ocEueville, principiul democratic impune oegalitate imaginară în ciuda inegalităţii reale dintre aceştia.

1.3%"aluaţi conceptul li)ertăţii indi"iduale pornind de la ideile lui ?.9a>e.4ibertatea #ice HaXeR este inseparabila de responsabilitate.4ibertatea nu inseamna doar ca individul

are atit oportunitate cit si povara optiunii ea mai inseamna si ca el trebuie sa suporte consecintele actiunilor


19/26

sale ca va fi laudat sau blamat.%n #ilele noastre HaXeR este de parerea ca sentimentul responsabilitatii adisparut, acest lucru fiind explicat prin frica de responsabilitate si implicit prin frica de libertate. FriedrichHaXeR.*l defineşte libertatea ca acea stare în care coerciţia la care unii oameni ii supun pe semenii lor esteredusă, atât cât este posibil acest lucru în societate sau posibilitatea de a acţiona conform propriilor deci#ii şi

planuri, precum şi independenţa faţă de voinţa arbitrară a altuia.)tarea în care un om nu este supus coerciţiei, prin voinţa arbitrară a altuia sau a altora este adesea denumită libertate /individuală1 sau /personală1.

HaXeR afirma ca ordinea sociala se poate stabili numai avind ca reper individul uman ca scop si nu ca

mi'loc.

2. /eoria nondreptului

35.."efini=i conceptul fle>i0ilită=ii dreptului ?n concep=ia lui )ean ar0onnier.

/Absenţa dreptului din cadrul unor raporturi umane în care el ar fi putut exista şi influenţa, prin regulile sale,conduitele umane, l$a determinat pe 5. Carbonnier să se oprească asupra acestui aspect şi să elabore#e[ipote#a nondreptului \ . 8ondreptul este un fenomen marcat de inexistenţa dreptului în domenii în care s$ar fi impus pre#enţa sa. eci, nondreptul nu se confruntă cu dreptul in'ust sau cu subdreptul, acesta din urmă

înţeles ca produs al unor categorii sociale, sau al unor subculturi.8on$dreptul ca un dat social, in conceptialui Carbonnier, ar avea trei mari surse de alimentarea; Autolimitarea dreptului ! unde se preci#ea#a existenta locurilor de non$drept dreptul de a#il pare a fi oinsula de non$drept penal" locuintele proprietate personala sunt mai greu supuse presiunii 'uridice-perche#itii sau vi#ite la domiciliu decat locurile publice, de altfel, infractiunile care apartin partii speciale aCodului &enal si contin in latura lor obiectiva, conditia publicitatii /per a contrario1, proclama si locuri denon$drept fata de fapta vi#ata si anume ascun#atorile.0; Autoneutralizarea dreptului ! Carbonnier asocia#a autoneutrali#area dreptului cu un sarpe care isimusca coada, fapt des intalnit in ca#urile in care contradictiile interne tind sa neutrali#e#e 'uridicitateaacestor fenomene sociale.c; ezistenta la drept ! este al treilea fapt al non$dreptului ca un dat social. *xemple de non$drept sunt

infractionalitatea nerelevanta pe plan penal si nulitatea virtuala, nesanctionata 'udiciar pe plan civil.Carbonnier considera insa ca pentru a ne afla pe taramul non$dreptului nu este suficienta incalcarea normei 'uridice.8on$dreptul ca o alegere individuala ! este al doilea sector al inventarului lui Carbonnier. %n cadrulfactorilor de non$drept, vointa individuala a omului are o deosebita importanta. Alegerile oamenilor suntexprimate difu# sau organica Alegerile difu#e ! in opinia lui Carbonnier dreptul este facultativ, deoarece un individ care face partedintr$o actiune 'uridica va alege sau nu un comportament 'uridic preva#ut de norma.

b Alegerile organice ! in vi#iunea lui Carbonnier acestea sunt identificate pe de o parte cu situatiile de faptsi pe de alta cu situatiile de amicitie. )ituatiile de fapt sunt reflexe ale dreptului" situatiile de amicitierepre#inta pe langa un non$drept, o alternativa a dreptului.

Carbonnier imparte interpretarea fenomenelor de non$drept in doua arii de investigatii relevarea raportuluiierarhic dintre drept si non$drept si relevarea raportului cronologic dintre drept si non$drept.

8on$dreptul nu se manifesta doar in viata laica a individului, ci si in cea religioasa prin diferite forme de protestantism. ;aportul ierarhic intre drept si non$drept Carbonnier deduce o dualitate a ipote#elor$ vi#iunea 'uristilor care pronunta caracterul primar al dreptului si caracterul secundar al formelor de non$drept.

$ invocandu$l pe vestitul :ao, vi#iunea spiritelor mai putin dogmatice, care releva caracterul principal alfenomenelor de non$drept fata de cele de drept.%n legatura cu prima vi#iune, existenta non$dreptului este pusa in evidenta doar in raport cu dreptul.

%n relatie cu cea de$a doua vi#iune, el demonstrea#a conceptia potrivit careia numai dreptul ar constituiregulatorul vietii sociale, conceptie po#itivista.;aportul cronologic intre drept si non$drept Aceasta problematica incheie studiul lui Carbonnier. *l isi insuseste te#a existentei dreptului si in societatile


20/26

primitive, fireste, un drept mai rudimentar, de asemenea isi insuseste te#a sustinuta de urRheim a dreptuluide#voltat in raport invers proportional cu non$dreptul.

22. /eoria psi(olo-ica a dreptului

."escrie=i ideile lui &icolae Petra$i=9 ca fondator a teoriei psi(olo-ice a dreptului.:eoria psihologică a fost întemeiată la începutul sec. Al II$lea, fiind de#voltată în lucrărilesavantului 4.4&etrasXcRi. *l îşi concentrea#ă atenţia asupra studierii fenomenului dreptului, aXînd la

ba#ă viaţa lăuntrică a omului, în cercetările lui ;etrasXcRi, ştiinţa empirică cercetea#ă existenţa umanăsub aspectele fi#ic şi psihic. reptul, ca fenomen al existenţei, aparţine laturii psihice şi poate fiexplicat numai prin prisma proceselor psihice emoţionale şi intelectuale. *l este un fenomen emotiv.)pre deosebire de emoţiile morale, emoţia 'uridică face parte din sfera emoţiilor irnperativ$atributive.%n timp ce emoţiile morale se caracteri#ea#ă prin ade#iune liberă, emoţiile 'uridice nu sînt libere,deoarece o altă persoană poate să insiste şi să impună reali#area acestei emoţii . reptul se divi#ea#ă îndrept autonom şi drept po#itiv. reptul autonom constituie emoţiile generate de îndemnul conştiinţei.

reptul po#itiv este edificat pe o autoritate străină, ce$şi găseşte expresie în actul normativ, stabilind,astfel, prescripţii 'uridice obligatorii pentru toţi subiecţii de drept. 8ormele 'uridice, fiind o emanaţie astatului, repre#intă o reflecţie a emoţiilor.

23. 'ircea "$uvara

1.1Descrieţi principalele idei filosofico - juridice a lui 7ircea Dju"ara.+ contribuţie remarcabilă a lui (ircea 'uvara s$a produs în planul anali#ei raportului dintre drept, stat şi

naţiune. ;espingând ideea dreptului pur şi po#itivismul 'uridic care au instaurat divini#area absolută aautorităţii legii scrise fără să o controle#e prin apelul la ideea de 'ustţtie, dovedindu$se a fi astfel o concepţiegreşită şi chiar prime'dioasă, (ircea 'uvara a fost convins că dreptul se întemeia#ă pretutindeni perealităţile istorice ale comunităţii umane concrete.Astfel, poporul român îşi întemeia#ă dreptul po#itiv peviaţa naţională.8aţiunea este o realitate istorică ridicată la rangul de îndatorire etică supremă, iar statul adevenit numai expresia ei 'uridică.'uvara sustine ca Filosofia dreptului se leaga de teoria cunoasterii si estenevoita sa$si intinda cercetarile in domeniul epistemologiei.(.'uvara pune in centru atentiei individualuman,acesta fiind cel ce crea#a valorile, morale sau 'uridice avind inscrisa in el in mod apriori principiul

'ustitiei.

1.2Analizaţi raportul dintre dreptul poziti" şi dreptul raţional la 7ircea Dju"arareptul, preci#ea#ă (. 'uvara arată 3actele permise, inter#ise sau impuse în societate pe ba#a ideii de

'ustiţie1. *l face o distincţie importantă între dreptul raţional şi dreptul po#itiv.Astfel, toate 'udecăţile princare se constată 'ustiţia acţiunilor în societate, de dreptul po#itiv, sunt numite aprecieri de dreptraţional.reptul raţional este şi sursa idealurilor de 'ustiţie pe care fiecare societate şi le făureşte raportândideea de 'ustiţie la condiţiile ei specifice. 5ustiţia, aprecia#ă 'uristul român, este o valoare raţională şi seimpune prin propria sa autoritate. . )pre deosebire de conceptul dreptului natural,dreptul rational conceputde (ircea 'uvara este variabil in loc si timp, in functie de schimbarile obiective .reptul po#itiv, respectivnormele 'uridice impuse prin cutume şi legi, este dreptul care se aplică într$o societate la un moment dat şicare trebuie să de#volte, să aplice şi să organi#e#e principiile şi normele dreptului raţional.'uvara consideraca dreptul po#itiv nici nu se poate concepe fara un drept gindit si anume dreptul rational, si ca acesta din

urma intemeia#a dreptul po#itiv ii da viata si il patrunde in toate manifestarile reale.'uvara va sustine caaplicarea dreptului po#itiv nu este posibila fara sa nu intervina 'udecati intemeiate pe principia 'uridicesuperioare dreptuli po#itiv.


21/26

1.3Apreciaţi rolul "oinţei le#islatorului la aplicarea le#ii, pornind de la ideile lui 7ircea

Dju"ara.&entru reali#area 'ustiţiei este nevoie de o conducere politică,pentru reali#area unei ordini in acţiunilenaţiunii este nevoie de conducerea unei elite politice, de o legatură solidă între conduşi şi conducători. %atăde ce (ircea 'uvara considera că politicul nu poate fi desfăcut de 'uridic, ci el este forma cea mai înaltă a

'uridicului,întrucât se subordonea#a ideii de 'ustiţie.Asa fiind, activitatea rationala a legislatorului nu mai pare suficienta pentru reali#area acestei ordini de drept rational. &entru aceasta (ircea 'uvara merge cuconceperea 'udiciarului pana la inter#icerea avocatilor de a face greva pentru ca avocatul ,, este si trebuie saramana aparatorul ordinii legale, el repre#inta in definitiv subtilitatea rafinata a ratiunii si a convingerii,adica reptul insusi, in lupta victorioasa cu forta patimasa si brutala1.

24. @u-eniu Speran=ia

1.1%puneţi principalele idei despre stat şi drept ale lui %u#eniu (peranţia.

&rincipalele sale opera&rincipii fundamentale de filosofie 'uridică -7N


22/26

25. Scoala dreptului natural

1.1Prezentaţi e"oluţia istorică a şcolii dreptului natural.=ermenii acestei teorii au apărut în antichitate, iar ca teorie cu pondere şi o influenţă ma'oră ea s$amanifestat în gîndirea filo#ofică şi politico$'uridică din evul mediu,întemeietorul şcoliidreptului natural esteconsiderat filo#oful grec )ocrate .%deile sale despre adevăr,echitate, 'ustiţie vor fi preluate mai târ#iu de

discipolii săi, precum şi de alţi cugetători de seamă. 0n perioada evului mediu teoria dreptului natural a fostde#voltată de către :oma dinAEuinounul dintre cei mai de va#] repre#entanţi ai )colasticii.

2n alt

repre#entant al şcolii dreptului natural, perioada modera, este 5ean$5acEues ;ousseau, autorul lucrărilor Contractul social şi iscursul asupra origina şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni

1.2 omparaţi conceptul clasic a dreptului natural şi conceptul dreptului natural renăscut.

1.3%"aluaţi importanţa istorică a şcolii dreptului natural.

26. Istoricismul ?n drept1.1Prezentaţi principiile fundamentale a curentelor istoricismului.

%deea principala era opo#itia absoluta fata de lege, nu se recunosteau legile, legile repre#inta o stopare aevolutiei dreptului , unicul i#vor al dreptului este obiceiul.easemenea era considerat ca i#vor al dreptuluiconstiinta 'uridica populara.)e negau codificarile si legile.+ alta te#a a acestui curent era ca dreptul se nastein mod spontan ca si limba, se cristali#ea#a in mod inconstient, se de#volta in strinsa legatura cu spiritul

poporului.+ alta te#a este ca legiuitorul este un organ al constiintei umane, el nu dispune de putere creatoarede drept.)i o ultima te#a a acestui curent este ca legile nu au o valabilitate si o aplicabilitate universala.

1.2Determinaţi şi ar#umentaţi le#ătura dintre istoricismul juridic *şcoala istorică a

dreptului şi istoricismul filosofic

1.3Analizaţi raportul drept-o)icei în contetul ideilor istoricismului juridic *şcolii istorice a

dreptului.

8u legea, ci cutuma repre#intă principalul i#vor al dreptului şi ba#a acestuia. 0n raport cu cutuma, legea nuare decât o importanţă secundară,legea nu formea#ă reglui conştiente, ea nu poate face altceva decâtsăcapte#e ceea ce s$a de#voltat de la tine în viaţa socială de$a lungul istoriei unui popor si să$i asigureformularea.:eoria acestei şcoli afirmă că există o corelaţie esenţială intre orice manifestare 'uridică şigeniulnaţional al poporului respectiv. &entru această şcoală dreptul nu se naşte ca un produs reflectatallegislatorului" dreptul este un produs organic al societaţii şi legea, cand formea#ă reguli constiente, nufacedecat să prindă ceea ce a crescut de la sine în viaţa socială şi istorică, spre a$l pune în formule. 0n aceste

condiţii dreptul de astă#i este produsul lent şi foarte complex al unei lungi desfăsurări istorice.>coala istoricăa dreptului a asociat astfel dreptul cu istoria. reptul sustinea )avignX 3nu e facut, ci seface singur1. reptuleste un un fenomen natural, comparat de catre )avignX cu limba pe care o vorbim,care nu este o creaţieindividuală şi nici nu se naşte din vointa cuiva. *a este re#ultatul culturii,credinţelor, educaţiei etc a unui

popor de$a lungu timpului.Ca şi limba unui popor tot aşa şi dreptulreflectă instituţiile în procedeele, înscopurile şi în amănuntele sale cele mai mici, întreg trecutulistoric alunui popor.

2!. Pozitivismul ?n drept

1.1Prezentaţi principalele idei a lui Au#uste omte ca fondator al curentului poziti"ist.:ermenul de 3po#itivism1 a fost folosit pentru prima oara de Henri, contele de )aint$)imon pentru a indicametoda stiintifica si legătura ei la filosofie. Adoptat în cele din urmă de Auguste Comte, acesta devine un

puternic curent filo#ofic ce a influentat diferite domenii ale stiintei, începând cu secolul al IJ%%%$lea. Comte


23/26

a urmărit infiinţarea unei filosofii po#itiviste, corespun#ătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia sătindă, după ce a trecut prin starea teologică şi acea metafi#ică, ce repre#entau trepte necesare ale omenirii, inmersul ei de la copilărie spre maturitate pe care o repre#intă cea de a treia treapta, a spiritului po#itiv.doctrina po#itivistă promovată de Comte se limitea#ă la instaurarea unui stat totalitar în care puterea esteacaparată de un grup de savanţi, care în numele ştiinţei transformă politica în dogmă. )e resping deci, ideilerevoluţionare promovate până la el, numite 3drepturile omului1, drepturi naturale şi morale, inalienabile.%ndividul fiind doar un titular de drepturi pe care i le conferă societatea. &rin urmare tot punctul de greutate

al concepţiei lui Comte cade asupra faptelor omeneşti, asupra relaţiilor dintre oameni, relaţii care$i constituie pe oameni într$un tot, într$o societate în care oamenii sunt legaţi printr$o interdependenţă, o solidaritatefoarte activă între ei.0n aceste condiţii nu poate fi vorba de drepturi, există numai puterea societăţii de a neconstrânge să facem anumite lucruri. 4egea intervine cu constrângerea efectivă socială.

1.2Analizaţi raportul stat-drept pe )aza concepţiilor poziti"ismului etatic.

+ doctrină desprinsă din şcoala po#itivistă, care începe să se afirme în =ermania secolului al I%I$lea şi ţine până la inceputul secolului II, este po#itivismul etatic în care se pune accentul pe puterea de stat.Argumentele ce au stat la ba#a constituirii acestui nou curent, pot fi sinteti#ate ca fiind, singurele drepturisubiective sunt cele garantate de )tat, iar aceste drepturi trebuie să fie i#vorâte din sursele 'uridice etatice"

dreptul este faptul etatic po#itiv, adică dreptul este validat prin stat" dreptul se naşte din voinţe exterioareindividului şi reglementea#ă condiţia exterioară a acestuia" statul este legat doar de reguli create de el însuşi"se promovea#ă astfel autolimitarea statului. eosebit de interesantă este teoria autolimitări statului casingurul corectiv posibil al întregii puteri de )tat. Autolimitarea puterii este necesară pentru că 3dacăabsoluti#ăm puterea de stat, şi atunci el va putea din punct de vedere 'uridic să facă totul, el nu poate săsuprime întreaga ordine 'uridică să fonde#e anarhia, pentru că astfel el se distruge pe el însuşi1. )tatul estelimitat de ordinea 'uridică a cărei expresie supremă este ordinea constituţională 3pentru că Constituţiadetermină formele sau condiţiile de exercitare a puterii publice, ea exclu#ând orice putere care se exercită înafara acestor condiţii de formă -...1.in punctul de vedere al dreptului, voinţa oamenilor care au creat statula fost determinată de forţe, provenind din propriile lor instincte de sociabilitate, şi de aceea nu trebuie

confundate aceste impulsuri naturale care sunt causa remota a )tatului, cu actul de creaţie efectivă a statuluicare este causa proxima.

1.3Determinaţi funcţiile dreptului pornind de la ideile curentului poziti"ist.

reptul este un fenomen istoric, sub forma instituţiilor, pe care sociologia îl studia#ă. *l repre#intă ceva pur material şi observabil prin simţurile noastre. reptul, consideră uguit, nu trebuie să sancţ ione#eobligaţii, garanţii sau să aibă caracter punitiv. :oate aceste caractere au fost dobîndite o dată Cu intervenţiastatului în viaţa societăţii şi, mai ales, din momentul m care guvernanţii au început a$şi impune propria

voinţă guvernaţilor.

2%. undamentele ontolo-iei $uridice

1.1Definiţi conceptul de realitate juridică şi e"idenţiaţi formele ei.;ealitatea 'uridica alaturi de altele cum suntrealitatea morala, realitatea politica, realitatea artistica suntinalienabile realitatii socialein conditiile istorice determinate.*a vi#ea#a in principal raporturile 'uridicedintre oameni ce alcatuies adevaratul fundament ontologic al dreptului.*lementul definitoriu constituitiv ,fundamental al realitatii 'uridice il repre#inta faptul 'uridic.eci formele realitatii 'uridice sunt faptele

'uridice, constiinta 'uridica, fenomenul dreptului, ordinea de drept.1.2Determinaţi particularităţile spaţio-temporalităţii în domeniul dreptuluiCa orice fenomen social legile 'uridice se raportea#a si el la cele doua elemente de relatie care impun in modfiresc si inevitabil anumite limite puterii lor de actiune si le circumscriu cimpul de aplicarespatiul sitimpul.Actiunea legii in timp si in spatiu.


24/26

1.3%"aluaţi formele de eistenţă a dreptului.)ensul principiului unic al egalităţii formale se manifestă -şi există în următoareleforme de existenţă a

dreptului7 în norma de drept -'uridică ! în formă de reguli de conduită a subiecţilor de drept" 6 în raportul 'uridic ! în formă de relaţii reciproce ale subiecţilor de drept, formal egali, liberişiindependenţi"


25/26

Jalorile sunt expresia efortului omului de a restabili un acord între el şi lume,acord care nu este dat, citrebuie creat de el şi impusexistenţei. *le sunt cel mai profund resort al progresului umanităţii, căruia îisuntsubordonate, deliberat sau spontan, cunoaşterea şi acţiunea. +rice act uman estecondiţionat valoric, iar progresele veritabile reali#ate de umanitate au fostîntotdeauna înnoiri în ordinevalorică.tipuri de valorivitale, economice, politice, 'uridice, morale, estetice, teoretice, religioaseJaloarea este acea relaţie între subiect şi obiect în care, prin polaritate şi ierarhie, s e exp r i mă p re ţu i re aac or da tă -d e o pe rs oa nă sa u co le ct iv it at e um an ă un or obiecte, însuşiri sau fapte -naturale,

sociale sau psihologice în virtutea capacităţiiacestora de a satisface anumite necesităţi, dorinţe,asp ira ţii sau idealuri umane istoriceşte condiţionate.

1.2Analiazaţi dreptul ca formă de manifestare a li)ertăţii.

1.3%"aluaţi dreptatea ca "aloare juridică supremă.

3. oncep=ia sociolo-ico#$uridică a lui 'a> Be0er

33.1.Prezentaţi concepţia sociolo#ico ' juridică a lui 7a @e)er.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este eseul %tica protestantă şi spiritul capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie în studiile sale de sociologie a religiilor. 0n această lucrare, Oeber a argumentat faptul căreligia este una dintre cau#ele cele mai importante, care explică diferenţele de de#voltare dintre culturile+ccidentale şi cele +rientale, şi a subliniat importanţa protestantismului ascetic care a condus la naştereacapitalismului, a birocraţiei şi a statului raţional$legal din Jest.0ntr$o altă lucrare importantă, Politica, ca şi"ocaţie, Oeber defineşte statul ca o entitate ce posedă monopolul asupra folosirii legitime a forţei.)ociologia Weberiană este numită şi 3sociologie comprehensivă1, deoarece nu vi#ea#ă 3sensul obiectiv alacţiunii1, ci 3sensul gîndirii1. :otodată, el a adus o contribuţie valoroasă în de#voltarea metodologieiştiinţelor umaniste şi, în

special, a ştiinţelor politice.

33.2.%plicaţi atitudinea lui 7a @e)er faţă de dreptul natural.

%n lucrarile sale arata ca notiunile de obicei, conventie si drept, -in care ultimul deriva din de#voltareatreptata in timp a primelor coexista in timp.

Oeber aprecia#a ca sociologia 'uridica trebuie sa stabileasca opo#itia dintre cele trei tipuri de drept$ dreptul material supranatural -mistic si religios"$ dreptul material relativ, rational -procedural sau institutional"

$ dreptul -formal si material in intre#ime rational seculari#at cu a'utorul logicii formale.reptul privat il considera legat de economie iar cel public de politic.33.3.Analizaţi ideea de raţionalizare pro#resi"ă a dreptului prin prisma concepţiei

sociolo#ico-juridice a lui 7a @e)er.

(ax Oeber face o descriere ideal $ tipica a birocratiei, prin invocarea a sapte mari caracteristici, unele cunuanta strict 'uridica, altele cu reverberatii in planul dreptului, deplin existente si la institutiile 'uridice, sianume7.continuitatea principiilor pe care se ba#ea#a autoritatea" aceasta este la randul sau inserata intr$o ordinelegala pe care nu face, intr$un fel, decat sa o inlocuiasca si sa o aplice"6.existenta unui corp de reguli impersonale ce delimitea#a clar sferele de competenta, drepturile si

obligatiile fiecaruia"


26/26

B.existenta unui sistem de pregatire

filosofia dreptului usm examen 2014.[conspecte.md]

Documents