examen rezolvat la drept administrativ usm 2015

7/18/2019 Examen Rezolvat La Drept Administrativ USM 2015

http://slidepdf.com/reader/full/examen-rezolvat-la-drept-administrativ-usm-2015 1/58

1o iuni generale privind administra ia (conducerea) în domeniul social:ț ț

a) Descrie i trăsăturile administra iei (conducerii) în domeniul social.ț ț

Dreptul administrativ, ca ramură de drept, se află într-o strânsă legătură, obiectivă, cu astfel de activitate, care este numită administrare.dministrare înseamnă conducere cu cineva sau cu ceva. onducerea cu cineva ar fi, în esen ă,ț conducerea socială.!enomenul administrării în sens larg se distinge prin următoarele trăsături:dministrarea func ionea#ă în cadrul unor sisteme care pot fi în primul rând de natură socială, dar pot fi i de natură biologică, te$nică etc.,ț ș

igurând integritatea i men inerea regimului optimal de activitate a sistemului respectiv.ș ț

dministrarea repre#intă o calitate internă a unui sistem integru, ale cărui elemente principale sunt:subiectul (sau elementul conducător)&obiectul (sau elementul condus), care permanent interac ionea#ă pe ba#ele autoorgani#ării i autoconducerii.ț ș

dministrarea presupune nu doar o interac iune internă a elementelor sistemului, dar i interac iunea sistemelor de diferit nivel ierar$ic,ț ș țesupunând efectuarea unor func ii de administrare atât în cadrul sistemului, cât i între sisteme diferite. n ultimul ca#, sistemul de rangț ș

perior apare ca subiect al administrării fa ă de sistemul de ordin inferior, repre#entând obiectul administrării (de e., *niversitatea de +tat, caț

stem de administrare de rang inferior, i inisterul duca iei, ca sistem administrativ de rang superior).ș ț

dministrarea, conform esen ei sale, se reduce la influen a subiectului asupra obiectului, al cărui con inut este punerea în ordine a sistemului,ț ț ț

igurarea func ionării sale în corespundere deplină cu legită ile de eisten ă i de de#voltare.ț ț ț ș

dministrarea este reală numai atunci când eistă subordonarea obiectului subiectului de administrare.0răsăturile men ionate sunt acceptabile pentru a în elege administrarea din punct de vedere social, adică conducerea socială, unde în rol deț ț

biec i i obiecte ale administrării apar oamenii i diferite asocia ii ale lor (de e., statul, forma iunile teritoriale, asocia iile ob te ti,ț ș ș ț ț ț ș ș

cietă ile comerciale, familia etc.).ț

b) Determina i corela ia dintre elementele componente ale administra iei (conducerii) în domeniul social.ț ț ț

ornind de la trăsăturile caracteristice, administrarea, în sens social (sau conducerea socială), este multiplă. n sens larg, ea poate fi în eleasăț

calitate de mecanism de organi#are a rela iilor (legăturilor) sociale. n acest sens, se poate spune că sarcinile i func iile conducerii socialeț ș ț

actic le îndeplinesc toate organele statale, independent de destina ia lor concretă, i de asemenea de diferite forma iuni ob te ti. n calitate deț ș ț ș șbiect al administrării apare întreaga societate, cu toate variantele legăturilor sociale care se de#voltă în ea.rin urmare, conducerea socială într-un sistem social contemporan cuprinde în sine două mari forme de activită i sociale:ț

tivitatea sau conducerea statală, eercitată de un sistem de structuri statale (cu func ii legislative, eecutive i 2udecătore ti) prin intermediulț ș ș

terii de stat&tivitatea sau conducerea nestatală (ob tească), eercitată de diferite forma iuni ob te ti, structuri comerciale, institu ii private, grupuri deș ț ș ș ț

i iativă etc. care, de regulă, aplică măsuri de influen ă cu caracter moral i, doar în ca#ul celor mai importante rela ii sociale, recurg laț ț ș ț

portul puterii de stat, inclusiv prin aplicarea mi2loacelor 2uridice. ea mai mică formă a acestei activită i sociale ar fi familia.ț

c) Evalua i locul i rolul administra iei (conducerii) în domeniul social în raport cu fenomenul administrării.ț ș ț

"dministrare înseamnă conducere cu cineva sau cu ceva. onducerea cu cineva ar fi, în esen ă, conducerea socială. nsă activitateaț

ministrării are un caracter universal, fiind caracteristic nu doar pentru sisteme sociale, dar i pentru sisteme de natură diferită 3 biologică (deș

., organismul uman), te$nică (diferite ma inării sau computerul), animală (unele animale, în special în scopul vânatului, sunt organi#ate înș

upuri) etc.

+ocietatea repre#intă un organism integru cu o structură complicată, cu diferite manifestări individuale i cu caracter general. "pareșcesitatea obiectivă de a asigura legătura i unitatea proceselor sociale care î i găse te eprimarea în cadrul efectuării conducerii sociale.ș ș ș

stfel conducerea socială este una din condi iile primordiale de func ionare i de#voltare normală a societă ii. 4a rândul ei, conducerea sauț ț ș ț

dministrarea în domeniul social de asemenea se eprimă prin anumite semne, derivate din trăsăturile generale caracteristice fenomenuluiministrării, i prin particularită ile de organi#are a vie ii sociale. "ceste semne sunt următoarele:ș ț ț

onducerea socială apare i eistă numai acolo unde are loc activitatea comună a oamenilor, adică apare mai devreme decât statul. 5riceș

tivitate în comun necesită o interac iune necesară a membrilor ei în scopul atingerii scopurilor generale.ț

onducerea socială are ca scop principal să pună în ordine, cu a2utorul influen ei, membrii activită ii comune, dând în acela i timp acesteiț ț ș

tivită i un caracter organi#at. n asemenea mod, se asigură concordan a ac iunilor individuale ale participan ilor activită ii în comun i seț ț ț ț ț ș

deplinesc sarcinile generale ale acestei activită i, de eemplu planificarea, coordonarea, controlul etc.ț

incipalul obiect de influen ă al conducerii sociale este comportarea (faptele) participan ilor la activitatea comună i rela iile dintre ei.ț ț ș ț

ind un regulator al comportării oamenilor, conducerea socială î i atinge scopurile sale în cadrul rela iilor sociale, care, după esen ă, suntș ț ț

porturi de administrare. le apar între obiect i subiect în legătură cu reali#area practică a func iilor conducerii sociale.ș ț

onducerea socială se ba#ea#ă pe o anumită subordonare a voin ei oamenilor-participan i la rela iile de administrare, deoarece aceste rela ii auț ț ț țmanifestare volitiv-con tientă. 6oin a celor care conduc este prioritară voin ei celor condu i. De aici apare i autoritatea conducerii sociale,ș ț ț ș ș

re indică că subiectul administrării formea#ă i reali#ea#ă 7voin a dominantă8, iar obiectul administrării se subordonea#ă ei. rin urmare,ș ț

terea probabil va fi definită ca un mi2loc specific asigurând ca voin a conducătorilor să fie urmată de voin a celor condu i.ț ț ș

onducerea socială necesită un mecanism deosebit de reali#are, care personifică subiec ii administrării. n acest rol, apare o grupă concretă deț

meni, care este formată, din punct de vedere organi#atoric, din structuri ale administrării ob te ti sau statale, persoane concrete,ș ș

mputernicite pentru aceasta. "ctivitatea lor, având o destina ie specială i forme speciale de eprimare, este o activitate de administrare.ț ș

onducerea statală 3 parte componentă a conducerii sociale:a) Defini i conducerea statală.ț

0ermenul 7conducerea statală8 este un termen general, semnificând că o astfel de activitate face parte din conducerea socială i seș

osebe te de conducerea nestatală (ob tească) care este efectuată de diferite organi#a ii private, partide, asocia ii ob te ti etc. onducereaș ș ț ț ș ș

atală într-o societate democrată, sau eercitarea puterii de stat, se efectuea#ă prin intermediul puterii legislative, puterii eecutive, puteriidecătore ti care conlucrea#ă între ele, bucurându-se în acela i timp de o anumită independen ă. 5rganelor ce eercită puterea eecutivă leș ș ț

vine în rol de primă importan ă în re#olvarea sarcinilor generale ce stau în fa a societă ii (cum ar fi, sănătatea, educa ia, ordinea publică,ț ț ț țltura etc.). n principal, activitatea eecutivă în cadrul statului este reali#ată prin intermediul administra iei publice.ț

b) Determina i importan a puterii executive în cadrul conducerii statale.ț ț

entru eaminarea a problemei conducerii statale, adică a eercitării puterii de stat, este necesar a se referi la puterea executivă, care ine deț

mura dreptului administrativ. n general, este inadmisibil ca legislatorul singur să eecute legile. "cela i lucru poate fi spus i despre putereaș ș

decătorească, a cărei sarcină este de a ocroti normele de drept (de a asigura respectarea lor). De aceea a i apărut necesitatea unei verigiș

eciali#ate de administrare în cadrul aparatului de stat. rin urmare, activitatea eecutivă (puterea eecutivă) include în sine o influen ă deț

racter administrativ, care are ca scop reali#area sarcinilor general-statale.



%c) Aprecia i gradul de corespundere a organelor statale (autorită ilor publice) la fiecare din cele trei puteri care exprimă conducereaț ț

atală.entru a în elege esen a conducerii statale, trebuie să pornim de la premisa că orice activitate umană constă din deci#ie (planificareaț ț

tivită ii), reali#area (eecutarea) ei i controlul eecutării.ț ș

n esen ă, pe această ba#ă este creat i aparatul de stat, adică totalitatea organelor ce eprimă puterea de stat i eercită conducerea statală.ț ș ș

espectiv, în limitele acestui aparat are loc 7divi#iunea muncii8, ceea ce în domeniul dreptului se nume te i principiul 7separa iei puterilor înș ș ț

at8."stfel pe seama organelor puterii legislative era pusă luarea deci#iilor privind cele mai importante probleme ale vie ii sociale prinț

termediul unor norme cuprinse în legi sau alte acte normative, adoptate conform legilor. 5rganele puterii eecutive, în esen ă, reali#ea#ăț

ecutarea în practică a normelor respective, iar organele puterii 2udecătore ti efectuea#ă o func ie de ocrotire a valorilor stabilite, inclusivș ț

lu ionarea litigiilor apărute.ț

uterea de stat sau conducerea statală întotdeauna este unică în manifestările sale principale: legisla ie, eecutarea legisla iei i 2usti ie. "stfelț ț ș ț

nducerea de stat, într-o societate democratică, nu poate apar ine unei singure persoane sau unui organ statal, deoarece creea#ă pericol înț

struirea unui regim totalitar, antidemocratic. 9espectiv, puterea de stat i conducerea statală trebuie să fie create pe ba#a unei speciali#ăriș

nc ionale bine determinate, în care însă să nu se încalce unitatea puterii. uterea de stat serve te drept ba#ă pentru func ionarea subiec ilor,ț ș ț ț

re eprimă o ramură sau alta a ei. n acela i timp, puterile se deosebesc după unș grad determinat de independen ăț .o iunea administra iei publice i trăsăturile ei caracteristice:ț ț ș

a) Defini i administra ia publică i identifica i trăsăturile ei caracteristice.ț ț ș ț

Administra ia publicăț poate fi definită ca un sistem de autorită i publice în frunte cu uvernul care monitori#ea#ă activitatea de eecutare aț

gilor. "vând în vedere unele prevederi din doctrină, administrarea publică, spre deosebire de defini ia ce re#ultă din prevederile legisla iei, ar ț ț

utea fi definită ca o activitate de organi#are i de eecutare concretă a legii cu caracter dispo#itiv i prestator, care se reali#ea#ă în principal deș ș

utorită ile administra iei publice i func ionarii acestora i secundar 3 de alte organi#a ii statale (autorită i publice, institu ii publice,ț ț ș ț ș ț ț ț

treprinderi), precum i de particulari care desfă oară activită i de interes public.ș ș ț

"dministra ia publică ca activitate socială în cadrul statului i, ca sistem de autorită i publice, are următoareleț ș ț trăsături:dministra ia publică este un sistem de organi#are socială. "dministra ia publică func ionea#ă la nivel na ional sau la nivelul unor unită iț ț ț ț ț

ministrativ-teritoriale.dministra ia publică este legată de mediul social, unde este creată i, respectiv, func ionea#ă. Deci administra ia publică nu este un sistemț ș ț ț

stract, dar se caracteri#ea#ă prin perioada istorică, nivelul de de#voltare economică, mediul geografic, îndeletnicirile i tradi iile eistente.ș ț

n acest considerent, sistemele administrative diferă de la un stat la altul.dministra ia publică trebuie să posede capacitatea de a se autoperfec iona, adică de a- i modifica structura sistemului i formele de activitateț ț ș ș

nform necesită ilor societă ii (se creea#ă noi organe, institu ii, iar altele se reformea#ă).ț ț ț

dministra ia publică trebuie să aibă un rol important în cadrul transformărilor din societate, ea având scopul de a perfec iona via a socială, deț ț ț

mplementa noile reali#ări ale tiin ei, te$nicii (comunica iile electronice) etc. pentru a asigura o mai bună convie uire socială.ș ț ț ț

dministra ia publică trebuie să fie în sistem compatibil cu mediul social. a trebuie să se adapte#e la mediul social, să admită participareaț

rma iunilor ob te ti sau a altor forme de ini iativă ale cetă enilor, eistente în societate, la reali#area sarcinilor sale, care luate în ansamblu ar ț ș ș ț ț

mbunătă i func ionalitatea sistemului administra iei publice.ț ț ț

dministra ia publică este un element al mecanismului autoritar statal, repre#entând o capacitate i o posibilitate de a influen a comportarea,ț ș țică de a subordona ceilal i membri ai societă ii voin ei sale.ț ț ț

dministra ia publică se manifestă subiectiv. "ceasta înseamnă că ea este personificată prin activitatea unor subiec i concre i care au calitateaț ț ț

func ionari publici.ț

b) Determina i sensurile no iunii administra iei publice.ț ț ț

No iunea de 7administra ie publică8 are un con inut mai restrâns decât no iunea de 7administra ie8. "dministra ia publică este un gen deț ț ț ț ț ț

dministra ie eercitată, în temei, de organele eecutive ale statului i se deosebe te, de eemplu, de administra ia particulară (din cadrul unor ț ș ș ț

upări sociale cu caracter particular, urmărind reali#area unor interese particulare 3 societă i comerciale etc.), care este la fel un gen deț

dministra ie.ț

ornind de la prevederile constitu ionale i legislative, no iunea de 7administra ie publică8ț ș ț ț poate fi definită întrun sens dublu:sistem de autorită i publice. onform art. =; al onstitu iei 9 7uvernul... eercită conducerea generală a administra iei publice8, adicăț ț ț

nduce cu un sistem de organe statale&activitate socială de interes public. "stfel, conform art. 1>% i 1>< din onstitu ia 9, uvernul i alte organe centrale de specialitateș ț ș

gani#ea#ă i traduc în via ă prevederile legii.ș țonform legisla iei administra ia publică poate fi definită ca un sistem de autorită i publice în frunte cu uvernul care monitori#ea#ăț ț ț

tivitatea de eecutare a legilor.c) Aprecia i corela ia între no iunile !administra ie publică"# !administra ie de stat" i !putere executivă".ț ț ț ț ț ș

5 problemă care apare pe parcursul definirii administra iei publice este aceea de a ti dacă activitatea eecutivă în cadrul statului i sistemulț ș ș

organe ce o reali#ea#ă sunt sinonime cu administra ia publică, ca activitate, i cu sistemul organelor administra iei publice. No iuneaț ș ț ț

dministra ie publică8 ar fi mai largă i mai cuprin#ătoare decât no iunea 7administra ie de stat8 i 7putere eecutivă8, deoarece no iuneaț ș ț ț ș ț

dministra ie publică8 cuprinde no iunea 7administra ie de stat8 (putere eecutivă) i nu numai, dar include i administra ia publică locală,ț ț ț ș ș ț

re prive te anumite autorită i publice organi#ate autonom i independente de autorită ile eecutive centrale. e lângă aceasta apar un ir deș ț ș ț ș

rvicii publice (institu ii 3 cum ar fi medicale, de învă ământ) i întreprinderi de stat, municipale (cum ar fi de transport public), careț ț ș

deplinesc func ii cu caracter prestator i nu func ii de putere publică. Deci administra ia publică este foarte strâns legată cu puterea eecutivă.ț ș ț ț

"dministra ia publică este strâns legată de celelalte activită i în cadrul statului. u puterea legislativă administra ia publică este legată iț ț ț ș

bordonată prin intermediul caracterului ei eecutiv, adică prin însu i obiectul ei care este organi#area i eecutarea legii. 4egătura cu putereaș ș

decătorească se face tot prin intermediul legii, deoarece administra ia publică este obligată, în procesul eecutării legii, să eecute $otărârilețdecătore ti, uneori recurgând c$iar la măsuri de constrângere. ecanismul for ei coercitive a statului ine de sistemul administra iei publice.ș ț ț ț

incipiile administra iei publice (dreptului administrativ):ț

a) Defini i i enumera i principiile administra iei publice (dreptului administrativ).ț ș ț ț

%rincipiile administra iei publiceț (dreptului administrativ) ar putea fi definite ca o categorie a principiilor dreptului, repre#entând ni te ideiș

i iale, ce se caracteri#ea#ă prin universalitate, imperativitate superioară i importan ă generală deosebită, i servesc pentru organi#area,ț ș ț ș

nc ionarea i evolu ia sistemului administra iei publice i a puterii eecutive.ț ș ț ț ș



'&niversalitatea principiilor administra iei publiceț înseamnă că aceste principii cuprind toată materia 2uridică i trebuie luate înș

nsidera ie în orice situa ie 2uridică. "ceastă trăsătură trebuie să se manifeste în special în ca#ul litigiilor 2uridice sau când apar diferite opiniiț ț

interpretarea unei sau altei reglementări.'mperativitatea superioară a principiilor administra iei publiceț înseamnă obligativitatea lor superioară asupra celorlalte norme de dreptre nu au calitatea de principii, adică celelalte norme trebuie să le corespundă.'mportan a generală deosebităț înseamnă că traducerea acestor principii în via ă are o deosebită importan ă pentru întreaga societate (cumț ț

fi principiul legalită ii, egalită ii, autonomiei locale etc.).ț ț

n calitate de principii fundamentale ale administra iei publice pot fi men ionate:ț ț

incipiul legalită ii în administra ia publicăț ț (art. 1/ al onstitu iei 9 3 universalitatea) 3 presupune ca modul de constituire i activitate aț ș

ministra iei publice, participarea cetă enilor în cadrul administra iei publice să fie reglementate de normele de drept, care, conformț ț ț

n inutului lor, eprimă voin a poporului 9, i aceste norme de drept sunt strict respectate.ț ț șincipiile democratismului i pluralismului politic în administra ia publicăș ț 3 conform art. / al onstitu iei 9, 7Democra ia în 9 seț ț

ercită în condi iile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura i cu totalitarismul. Nicio ideologie nu poate fi instituită caț ș

eologie oficială a statului8. ele mai importante autorită i ale administra iei publice locale (consiliile, primarii) sunt alese în condi iileț ț ț

mocratismului i pluralismului politic de către popula ia unită ii administrativ-teritoriale respective. 0otodată, aceste principii î i găsescș ț ț ș

flectarea ulterioară în activitatea acestor autorită i.ț

alitatea în drepturi a tuturor cetă enilor în domeniul administra iei publiceț ț 3 egalitatea în drepturi a tuturor cetă enilor este principiulț

neral al dreptului, care, în acela i timp, este consacrat în onstitu ia 9 (art. 1;). !iind un principiu fundamental pentru toate ramurile deș ț

ept, în acela i timp acest principiu se manifestă i în domeniul administra iei publice, presupunând următoarele:ș ș ț

autorită ile administra iei publice sunt obligate să respecte drepturile i interesele legitime ale cetă enilor i ale altor persoane conform legii,ț ț ș ț ș

indiferent de rasă, na ionalitate, origine etnică, limbă, religie, se, opinie, apartenen ă politică, avere sau de origine socială (drept pasiv alț ț

cetă enilor în domeniul administra iei publice)&ț ț

cetă enii pot participa la formarea (constituirea) i activitatea organelor administra iei publice, independent de rasă, na ionalitate, origineț ș ț ț

etnică etc. (drept activ al cetă enilor în domeniul administra iei publice)&ț țîn ca# de încălcare a drepturilor cetă enilor de către autorită ile administra iei publice, ace tia au dreptul să depună reclama ii sau să seț ț ț ș ț

adrese#e în 2usti ie, în special în instan a de contencios administrativ, indiferent de rasă, na ionalitate, religie etc.ț ț ț

rin urmare, autorită ile publice trebuie să ac ione#e în conformitate cu principiul egalită ii i acestea trebuie să trate#e persoanele privateț ț ț ș

re sunt în aceea i situa ie în acela i mod.ș ț ș

incipiul descentralizării serviciilor publice 3 de i acest principiu este prevă#ut, conform art. 1>= din onstitu ia 9, ca principiu de ba#ăș ț

ntru administra ia publică locală, el indică, în primul rând, cum este creat sistemul administra iei publice, adică indică raporturile i limiteleț ț ș

interac iune dintre, administra ia publică centrală i administra ia publică locală. n lume, pe parcursul istoriei, s-au manifestat, în esen ă,ț ț ș ț ț

uă categorii de sisteme administrative:sisteme administrative centrali#ate 3 presupun că autorită ile i func ionarii la nivel local sunt numi i de organele administrative centrale,ț ș ț ț

competen ele i atribu iile sunt determinate tot de autorită ile administrative centrale, precum i resursele financiare sunt alocate, deț ș ț ț ș

asemenea, de aceste autorită i centrale&ț

sisteme administrative descentrali#ate 3 presupun independen a organi#a ional-func ională i financiară a autorită ilor administra iei publiceț ț ț ș ț ț

locale, în raport cu autorită ile administra iei publice centrale.ț ț

n 9 autorită ile administra iei publice locale i alte servicii publice locale sunt ni te servicii publice descentrali#ate, în raport cu serviciileț ț ș ș

ublice de la nivel central. nsă urmea#ă a face distinc ie între acestea i serviciile publiceț ș deconcentrate în unită ile administrativ-teritoriale.ț

stfel, uvernul, ministerele i alte autorită i administrative centrale nu pot îndeplini func iile având pre#en a fi#ică doar în capitala statului.ș ț ț ț

entru aceasta ele deconcentrea#ă unele servicii ale lor în unită ile administrativ-teritoriale (de regulă, la nivelul doi, adică raioane), cum ar fiț

rec ii, oficii, comisariate. n ca#ul acestor servicii deconcentrate se respectăț principiul centralizării, adică ele sunt pe deplin subordonateutorită ilor centrale respective.ț riorită ile sistemului descentrali#atț ? asigură posibilitatea de ini iativă i de#voltare a unită ilor ț ș ț

ministrativ-teritoriale ca colectivită i locale.ț

incipiul autonomiei locale (art. 1>= al onstitu iei 9) 3 re#ultă din principiul precedent i repre#intă reali#area efectivă a acestuia la nivelț ș

cal. rin autonomie locală se în elege dreptul i capacitatea efectivă a autorită ilor administra iei publice locale (colectivită ilor locale) de aț ș ț ț ț

glementa i gestiona, în condi iile legii, sub propria lor responsabilitate i în interesul popula iei locale, o parte importantă din treburileș ț ș ț

blice (aferente colectivită ii locale respective). "cest principiu include autonomia organi#a ională, autonomia deci#ională i autonomiaț ț ș

nanciară.b) lasifica i principiile administra iei publice (dreptului administrativ) în raport cu legisla ia i doctrina.ț ț ț ș

n domeniul dreptului eistă principii generale, care uneori se mai numesc i fundamentale, fiind cuprinse în onstitu ie 3 legeaș ț

ndamentală a statului, iar altele sunt principii de drept interramurale sau ramurale, care sunt caracteristice unei ramuri de drept sau câtorvamuri de drept.rincipiile administra iei publice reies din prevederile legisla iei i@sau doctrinei i, de asemenea, pot fi clasificate în:ț ț ș ș

incipii fundamentale ale administra iei publice&ț

incipii organi#atorice i func ionale ale administra iei publice&ș ț ț

incipii de perspectivă ale administra iei publice, care de multe ori nu sunt reflectate sau sunt reflectate par ial în legisla ia din domeniu.ț ț ț

rincipiile fundamentale au o deosebită importan ă pentru administra ia publică, adică sunt idei, începuturi ini iale pentru administra ie, fiindț ț ț ț

nsfin ite în onstitu ia 9 3 legea fundamentală a statului i societă ii. "ceste principii servesc, în acela i timp, ca principii i pentru alteț ț ș ț ș ș

muri de drept (drept constitu ional, drept financiar etc.), iar unele dintre ele repre#intă principii generale ale dreptului (principiul legalită ii,ț ț

alită ii în drepturi ale cetă enilor A.a.).ț ț n calitate de principii fundamentale ale administra iei publice pot fi men ionate:ț ț

incipiul legalită ii în administra ia publică (re#ultă din prevederile art. 1/ al onstitu iei 9 3 universalitatea)&ț ț țincipiile democratismului i pluralismului politic în administra ia publică (art./ al onstitu iei 9)&ș ț ț

alitatea în drepturi a tuturor cetă enilor în domeniul administra iei publice (art. 1; al onstitu iei 9)&ț ț ț

incipiul descentrali#ării serviciilor publice (art. 1>= al onstitu iei 9)&ț

incipiul autonomiei locale (art. 1>= al onstitu iei 9).ț

rincipiile organi#atorice i func ionale ale administra iei publice sunt caracteristice administra iei publice i domeniului dreptuluiș ț ț ț ș

ministrativ, adică sunt principii ale ramurii dreptului administrativ. n calitate de asemenea principii ar putea fi men ionate:ț



incipiul diferen ierii i fiării func iilor i atribu iilor în cadrul administra iei publice&ț ș ț ș ț ț

incipiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală (individuală) în domeniul administra iei publice&ț

incipiul subsidiarită ii&ț

incipul îmbinării conducerii ramurale, interramurale i locale în domeniul administra iei publice&ș ț

incipiul răspunderii în limitele competen ei.ț

inând cont de literatura de specialitate, inclusiv de influen a forurilor interna ionale în domeniu, cum ar fi, de eemplu, onsiliul uropei,Ț ț ț

t fi men ionate următoarele principii de perspectivă ale administra iei publice:ț ț

incipiul respectării scopului i a obiectivelor trasate de lege&ș

incipiul propor ionalită ii&ț ț

incipiul obiectivită ii&ț

incipiul impar ialită ii&ț ț

incipiul bunei-credin e&ț

incipiul securită ii 2uridice&ț

incipiul de a lua măsuri într-un termen re#onabil&incipiul participării&incipiul respectării intimită ii&ț

incipiul transparen ei&ț

incipiul emiterii deci#iei în interesul particularului&eptul de a pre#enta demersuri autorită ilor administrative&ț

eptul de a fi repre#entat sau asistat&eptul persoanei private de a fi audiată cu privire la deci#iile individuale&

incipiul obligativită ii autorită ii administrative de a informa interesa ii despre procedura administrativă&ț ț țincipiul contribu iei corecte i re#onabile a persoanei private la costurile pentru deci#iile administrative&ț ș

incipiul accesului la informa ie&ț

incipiul obligativită ii de a lua o deci#ie&ț

eptul persoanelor private de a se implica în anumite deci#ii nonreglementare&eptul la despăgubiri.c) ormula i principiile de perspectivă ale administra iei publice (dreptului administrativ).ț ț

%rincipiile de perspectivă ale administra iei publiceț sunt principii ce in de evolu ia administra iei publice.ț ț ț

rincipiul diferen ierii i fixării func iilor i atribu iilor în cadrul administra iei publiceț ș ț ș ț ț 3 este organi#atoric i prevede că la instituirea uneiș

i autorită i administrative este necesar a se efectua o evaluare ca să fie eclusă dublarea cu func iile i atribu iile autorită ilor de2a eistente.ț ț ș ț ț

rincipiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală (individuală) în domeniul administra iei publiceț . onducerea colegialăconducerea unipersonală sunt două forme de organi#are a activită ii unei structuri administrative. olegialitatea presupune că organul este unț

olegiu8 (grup de persoane) sau în fruntea organului se află un colegiu. onducerea unipersonală presupune că în fruntea organului se află unngur conducător. !orma colegială are avanta2ul că reali#ea#ă principiile democratismului i pluralismului politic. onducerea unipersonalăș

e avanta2ele că permite re#olvarea operativă a problemelor i răspunderea pentru deci#ii ilegale este personificată, însă are ca de#avanta2e căș

ci#ia poate fi superficială sau c$iar gre ită, inclusiv nu eclude abu#ul sau ecesul de putere.ș

rincipiul subsidiarită iiț 3 presupune eercitarea responsabilită ilor publice de către autorită i care sunt cel mai aproape de cetă eni, cuț ț ț

cep ia ca#urilor în care interven ia autorită ilor de nivel superior pre#intă avanta2e evidente ce re#ultă din volumul i naturaț ț ț ș

sponsabilită ilor i din necesitatea de a asigura eficacitatea ac iunii publice.ț ș ț

rincipul îmbinării conducerii ramurale, interramurale i locale în domeniul administra iei publiceș ț 3 se referă la func ionarea sistemuluiț

ministra iei publice. onducerea ramurală permite eviden a particularită ilor domeniului (educa ie, sănătate, asisten ă socială etc.).ț ț ț ț ț

rincipiul răspunderii în limitele competen eiț 3 are o deosebită importan ă pentru func ionarea eficientă a administra iei publice, fiind oț ț ț

ran ie a ei. "stfel de fiecare dată când se săvâr e te un fapt administrativ, inclusiv se emite un act administrativ, trebuie să fie foarte clar cineț ș ș

purta răspundere pentru eventuale consecin e nefavorabile ale dispo#i iilor ilegale.ț ț

rincipiul respectării scopului i a obiectivelor trasate de legeș (re#ultă din principiul legalită ii) 3 autorită ile administrative nu- i pot eercitaț ț ș

mputernicirile decât în scopul reali#ării obiectivelor conferite de lege.rincipiul propor ionalită iiț ț 3 prevede o utili#are a mi2loacelor adecvate pentru atingerea scopurilor propuse i eisten a unui ec$ilibru 2ustș ț

tre interesul public i cel privat, pentru a evita încălcarea inutilă a drepturilor i intereselor legitime ale particularilor.ș ș

rincipiul obiectivită iiț 3 presupune luarea în considera ie, la 2usta lor valoare, a tuturor circumstan elor adecvate la emiterea unei deci#iiț ț

ministrative cu caracter particular, iar elementele (circumstan ele) neadecvate, care nu se raportea#ă la fondul problemei, nu urmea#ă a fiț

ate în considera ie.ț

rincipiul impar ialită iiț ț 3 autorită ile publice nu trebuie să ac ione#e într-un mod tenden ios. "cestea se asigură că func ionarii lor î iț ț ț ț ș

deplinesc sarcinile în mod impar ial, indiferent de convingerile i interesele lor personale. "stfel opiniile subiective nu pot afecta actulț ș

ministrativ, adică interesele personale sau private ori pre2udecă ile persoanei ce emite actul nu pot influen a actul respectiv.ț ț

rincipiul bunei-credin eț 3 administra ia trebuie să ac ione#e onest i să fie consecventă în deci#iile i declara iile sale, în maniera de aț ț ș ș ț

specta încrederea legitimă acordată acesteia de către cetă eni.ț

rincipiul securită ii juridiceț 3 autorită ile publice nu pot lua orice măsuri retroactiv, cu ecep ia unor circumstan e 2ustificate în mod legal.ț ț ț

cestea nu trebuie să interfere#e cu drepturile acordate i situa ii 2uridice finale, eceptând ca#urile în care acesta este imperios necesar înș ț

teresul public.rincipiul luării de măsuri într-un termen rezonabil 3 autorită ile publice trebuie să ac ione#e i î i îndeplinesc atribu iile într-un termenț ț ș ș ț

#onabil.rincipiul participării 3 autorită ile publice trebuie să ofere oca#ia persoanelor private de a participa prin mi2loace adecvate la pregătirea iț ș

nerea în aplicare a deci#iilor administrative care afectea#ă drepturile sau interesele lor, cu ecep ia ac iunii ce trebuie să fie luate de urgen ă.ț ț ț

rincipiul respectării intimită iiț 3 autorită ile publice trebuie să aibă respect pentru via a privată, în special atunci când prelucrea#ă datele cuț ț

racter personal. "tunci când autorită ile publice sunt autori#ate să prelucre#e date cu caracter personal sau fi iere, în special prin mi2loaceț ș

ectronice, ele iau toate măsurile necesare pentru a garanta o intimitate.



/rincipiul transparen eiț 3 autorită ile publice trebuie să se asigure că persoanele fi#ice sunt informate, prin mi2loace adecvate, de ac iunile iț ț ș

ci#iile lor, care pot include publicarea de documente oficiale (drepturile de acces la documente oficiale în conformitate cu normeleferitoare la protec ia datelor cu caracter personal). rincipiul transparen ei nu aduce atingere secretelor prote2ate de lege.ț ț

rincipiul emiterii deciziei în interesul particularului 3 se referă la situa iile de sanc ionare a particularului de către autorită ile administrativeț ț ț

um ar fi, de e., aplicarea sanc iunii contraven ionale). n ca# de dubii la aplicarea unei sanc iuni, autoritatea trebuie să se asigure prinț ț ț

termediul tuturor mi2loacelor că deci#ia respectivă va fi în favoarea particularului, inclusiv prin aplicarea principiului neretroactivită iiț

spunderii mai severe sau retroactivită ii răspunderii mai blânde, etc.ț

reptul de a prezenta demersuri autorită ilor administrativeț 3 acest principiu ar fi cone cu dreptul constitu ional la peti ionare (art./% dinț ț

onstitu ia 9). 0oate persoanele au dreptul de a se adresa individual sau colectiv cu demersuri (peti ii) privind c$estiunile aferenteț ț

tereselor lor care necesită respect din partea autorită ilor administrative. Demersurile respective pot fi scrise sau verbale i ele nu pot fiț ș

fu#ate de autoritate fără a fi eaminate i luată o deci#ie, eceptând ca#urile când ele sunt nefondate sau absurde.ș

reptul de a fi reprezentat sau asistat 3 conform art.%; din onstitu ia 9 este prevă#ut dreptul la apărare, însă acest principiu este mai larg iț ș

evede că persoana interesată are dreptul de a fi repre#entată sau asistată la toate etapele unei proceduri administrative.reptul persoanei private de a fi audiată cu privire la deciziile individuale 3 în ca#ul în care o autoritate publică inten ionea#ă să ia o deci#ieț

dividuală, care va afecta în mod direct i negativ drepturile persoanelor private, i cu condi ia ca o oportunitate de a- i eprima opiniile lor nuș ș ț ș

fost dată, aceste persoane trebuie, cu ecep ia ca#ului în acest lucru este în mod evident inutil, să aibă posibilitatea de a- i eprima opiniileț ș

tr-un termen re#onabil i în condi iile prevă#ute de legisla ie, i dacă este necesar, cu a2utorul unei persoane la alegerea lor.ș ț ț ș

rincipiul obligativită ii autorită ii administrative de a informa interesa ii despre procedura administrativăț ț ț 3 persoanele trebuie să fieformate în timp util i prin mi2loace potrivite despre eisten a unei proceduri administrative aferente lor i despre dreptul lor de a pre#entaș ț ș

obe i alte drepturi i obliga ii.ș ș ț

rincipiul contribu iei corecte i rezonabile a persoanei private la costurile pentru deciziile administrativeț ș 3 costurile care se plătesc de cătrersoane private autorită ilor publice, în ceea ce prive te deci#iile administrative, trebuie să fie corecte i re#onabile.ț ș ș

rincipiul accesului la informa ieț 3 persoanele interesate au dreptul de a fi informate prin mi2loace suficiente despre argumentele i probele peș

#a cărora autoritatea administrativă î i va fonda deci#ia, inclusiv argumentele legale ce vor fi invocate în luarea deci#iei. Cnforma iileș ț

spective trebuie să fie pre#entate într-o formă clară pentru particular, astfel ca acesta să le poată comenta i pre#enta argumente, etc.ș

rincipiul obligativită ii de a lua o decizieț 3 autoritatea publică are obliga ia de a lua o anumită deci#ie la finele oricărei proceduri,ț

dependent de faptul dacă procedura a fost declan ată din propria ini iativă sau din ini iativa particularului. 0ăcerea sau absen a reac ieiș ț ț ț ț

torită ii dă dreptul interesatului de a face recurs.ț

reptul persoanelor private de a se implica în anumite decizii nonreglementare 3 în ca#ul în care o autoritate publică î i propune să ia oș

ci#ie nonreglementară, care poate afecta un număr nedeterminat de persoane, aceasta trebuie să stabilească proceduri care să permitărticiparea lor la procesul de luare a deci#iilor, cum ar fi observa ii scrise, audieri, repre#entarea într-un corp consultativ al autorită iiț ț

mpetente, consultări i anc$ete publice.ș

reptul la despăgubiri (art. /' din onstitu ia 9) 3 autorită ile publice trebuie să ofere o cale de atac pentru persoanele private care suportăț ț

une prin deci#ii administrative ilegale sau negli2en ă din partea administra iei sau a func ionarilor săi. nainte de introducerea unei ac iuni înț ț ț ț

spăgubiri împotriva unei autorită i publice în instan ele de 2udecată, persoanelor private li se poate cere să pre#inte ca#ul lor autorită iiț ț ț

mpetente.

o iunea, obiectul i metoda de reglementare a dreptului administrativ:ț șa) 'dentifica i obiectul de reglementare i defini i dreptul administrativ ca ramură a dreptului.ț ș ț

Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului public care cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementea#ă în principalgani#area i func ionarea autorită ilor administra iei publice, iar în subsidiar activită i de natură administrativă ale altor entită i statale, deș ț ț ț ț ț

emenea reglementea#ă raporturile dintre aceste autorită i, precum i dintre acestea i particulari (persoane fi#ice i 2uridice)& este acea ramurăț ș ș ș

drept care reglementea#ă în temei organi#area i activitatea autorită ilor administrative pe ba#a legii i pentru eecutarea legii.ș ț ș

Normele dreptului administrativ reglementea#ă rela ii sociale destul de variate i, de multe ori, dreptul administrativ împarte reglementareaț ș

estor rela ii cu alte ramuri de drept (cum ar fi dreptul financiar i dreptul vamal, dreptul muncii, dreptul civil etc.).ț ș

+biectul de reglementare al dreptului administrativ ar putea fi identificat pornind de la principalii adresan i (subiec i participan i) laț ț ț

porturile sociale reglementate de normele dreptului administrativ. Deci, normele de drept administrativ reglementea#ă:rgani#area i func ionarea autorită ilor administra iei publice desemnate în sistem (adică administra ia publică centrală i administra iaș ț ț ț ț ș ț

blică locală)&aporturile ce apar între autorită ile administra iei publice, precum i între acestea i organi#a iile subordonate sau care in de competen a lor.ț ț ș ș ț ț ț

aporturile dintre autorită ile administraiei publice Ai particulari (persoane fi#ice Ai 2uridice).țaporturile cu caracter de organi#are internă Ai de altă natură, ce apar în procesul activităii altor autorităi publice, cum ar fi cele ale puteriigislative sau 2udecătoreAti (de eemplu, raporturile cu funcionarii publici ce formea#ă aparatul de lucru al autorităilor respective).b) Determina,i particularită,ile metodei de reglementare a dreptului administrativ.Dreptul administrativ, efectuând o funcie de reglementare, foloseAte pentru aceasta o totalitate de procedee 2uridice sau metode de influenăin normele sale asupra relaiilor administrative, adică asupra comportării subiecilor. 0oate aceste procedee sunt metode de reglementareridică a relaiilor sociale.roblema de discuie este dacă orice ramură de drept are metoda sa de reglementare sau toate ramurile de drept folosesc aceleaAi procedee.Aadar, eistă ' posibilităi 2uridice pe care orice ramură de drept le foloseAte în calitate de mi2loc de reglementare 2uridică:rescripţia care repre#intă stabilirea unei obligaiuni 2uridice directe de a efectua o aciune sau alta conform condiiilor normei de drept.terdicţia (pro$ibiia) 3 aceeaAi prescripie de fapt, dar de alt caracter, Ai anume, stabilirea unei obligaiuni directe de a nu săvârAi unele saue aciuni în condiiile prevă#ute de norma de drept.

ermisiunea care repre#intă o autori#are 2uridică de a efectua în condiiile prevă#ute de norma de drept unele sau alte aciuni sau de a se abine

la săvârAirea acestor aciuni conform aprecierii personale.9eglementarea administrativ-2uridică repre#intă o formă de mediere 2uridică a relaiilor sociale, în care, de regulă, o parte apare canducător, iar alta 3 ca condus. "ceastă categorie de relaii presupune o subordonare a voinei celor conduAi unei voine conducătoare unice,inătorul căreia este un organ administrativ.

n afară de particularităile menionate, metoda de reglementare a dreptului administrativ s-ar caracteri#a prin următoarele trăsături:general, mecanismului de reglementare a dreptului administrativ îi sunt caracteristice procedee sub formă de prescripii, de asemenea, selică interdicii Ai mai rar permisiuni.



;eglementarea relaiilor sociale în cadrul dreptului administrativ presupune o eprimare de voină a doar unui participant la relaia socială (înod unilateral).anumite circumstane, pot fi folosite ca procedee de reglementare a dreptului administrativ Ai mi2loace permisive, în urma cărora pot apărea

porturi de natură administrativă unde eistă egalitatea între pări. !olosirea permisiunilor, de asemenea, este prevă#ută de normele de dreptministrativ în formă de autori#are.c) ormula,i trăsăturile care caracteri-ea-ă dreptul administrativ ca ramură distinctă a dreptului.Dreptul administrativ ca ramură a dreptului public are următoarele caracteristici:reptul administrativ ca ramură distinctă a dreptului public s-a constituit mai recent, comparativ cu alte ramuri de drept (cum ar fi dreptulnal sau civil).reptul administrativ reglementea#ă domenii foarte variate ale vieii sociale, deoarece Ai activitatea eecutivă a statului este multiplă (începând

la sănătate Ai educaie Ai finali#ând cu economia Ai securitatea publică). Nici o altă ramură de drept nu cuprinde în obiectul ei deglementare domenii atât de diferite Ai, ca re#ultat, este dificil de codificat această ramură.reptul administrativ are un pronunat caracter de mobilitate prin faptul că normele de drept administrativ se înlocuiesc Ai se modifică destulrepede după adoptarea lor, aceasta datorându-se caracterului dinamic al puterii eecutive.

reptul administrativ conine norme ce se ba#ea#ă, de regulă, pe principiul inegalităii 2uridice a subiecilor raportului administrativ.dreptul administrativ, unele conflicte 2uridice apărute între autorităile administrative Ai particulari (persoane fi#ice Ai 2uridice) se

luionea#ă de către autorităi proprii, de regulă ierar$ic superioare.ctele Ai faptele în dreptul administrativ sunt supuse controlului în instana de 2udecată, în special în contenciosul administrativ.ormele de drept administrativ:a) Defini,i no,iunea normei de drept administrativ /i enumera,i trăsăturile ei caracteristice.0ormele de drept administrativ repre#intă niAte reguli de comportare ce reglementea#ă raporturile sociale ce apar între autorităiledministrative în reali#area sarcinilor puterii eecutive în stat, precum Ai raporturile dintre aceste organe Ai particulari (persoane fi#ice Airidice).Normele de drept administrativ au următoarele trăsături:upă obiectul lor de reglementare, aceste norme sunt foarte variate, deoarece activitatea eecutivă cuprinde totalitatea raporturilor sociale cear între autorităile administraiei publice Ai particulari, începând de la probleme de învăământ Ai sănătate până la apărare Ai securitatea

atului.ormele de drept administrativ au ca scop asigurarea reali#ării mecanismului puterii eecutive conform onstituiei Ai legilor 9.ormele de drept administrativ asigură organi#area Ai funcionarea întregului sistem al administraiei publice.ormele de drept administrativ, determinând limitele de conduită corespun#ătoare, au ca scop stabilirea Ai asigurarea unui regim trainic algalităii Ai disciplinei în cadrul raporturilor sociale care apar în procesul activităii administraiei publice.ormele de drept administrativ nu reglementea#ă relaiile dintre particulari, fiindcă ele, de regulă, sunt imperative, adică conin manifestări deină obligatorii ale autorităii publice sau repre#entantului acesteia.

ormele de drept administrativ au un grad diferit de generalitate. "stfel, unele sunt obligatorii pentru toate persoanele, cum ar fi cele ceglementea#ă asigurarea ordinii publice, altele se referă la o largă categorie de persoane (de eemplu, cele din domeniul învăământului),ele la o categorie mai mică de persoane (spre eemplu, normele ce reglementea#ă statutul funcionarilor organului fiscal).

b) Determina,i structura /i categoriile (clasificarea) normelor de drept administrativ.Normele de drept administrativ au o structură logicouridică Ai o structură tenicouridică.Din punctul de vedere al structurii logico-juridice, adică al coninutului normelor de drept, normele de drept administrativ, la fel ca Ai alteorme de drept, au la fel trei pări: ipote#a, dispo#iia Ai sanciunea.Cpote#a este partea normei de drept administrativ, ce cuprinde împre2urările Ai condiiile în care se aplică aceasta, precum Ai subiecii la carereferă. Cpote#a poate fi absolut determinată sau relativ determinată. entru asigurarea ordinii Ai previ#ibilităii în administraia publică, ar ficesar ca ipote#a pentru cei ce guvernea#ă să fie pe cât posibil determinată, Ai să fie evitate aAa condiii relativ determinate, cum ar fi 7în#uri 2ustificate8 sau 7conform aprecierii personale8.Dispo#iia normei de drept administrativ cuprinde fondul sau coninutul reglementării. "dică aceasta este o prescripie, o interdicie sau poateAi o permisiune.+anciunea normei de drept administrativ repre#intă consecinele 2uridice ale nerespectării normei de drept Ai presupune, de regulă, aplicareaăsurilor de influenă disciplinară, materială (patrimonială) sau contravenională. +anciunile pot fi determinate, relativ determinate,ternative sau cumulative. Normele de drept administrativ se caracteri#ea#ă prin faptul că sanciunea nu persistă permanent.

+tructura te!nico-juridică a normelor de drept administrativ are în vedere modul de formulare a normelor (de asemenea, fiind caracteristicntru ma2oritatea normelor de drept). Din acest punct de vedere, normele de drept administrativ se eprimă, de regulă, în articole cubdivi#iunile lor denumite alineate (care pot fi, sau nu, numerotate prin cifre sau litere), precum Ai gruparea articolelor în seciuni, capitole,luri, pări într-o anumită ordine logică. ste evident că nu este obligatoriu ca să fie pre#ente toate elementele menionate, ci numai unelentre ele, totul depin#ând de compleitatea reglementării.Normele de drept administrativ se clasifică în mai multe categorii conform anumitor criterii:biectul reglementării 3 după obiectul reglementării, normele de drept administrativ se împart în: "orme materiale. +unt acele norme de drept administrativ care reglementea#ă drepturile Ai obligaiile participanilor la raporturileadministrative. "ceste norme determină ba#ele de interaciune ale autorităilor administrative cu diferitele genuri de obiecte aleadministrării. "orme procedurale. "ceste norme au ca obiect reglementarea unor relaii procesuale după care îAi desfăAoară activitatea unele organe aleadministraiei publice. enirea acestor norme este de a determina ordinea de reali#are a drepturilor Ai obligaiilor 2uridice stabilite denormele materiale.

n dependenă de fora 2uridică sau actul 2uridic în care sunt cuprinse, normele atât materiale cât Ai cele procesuale pot fi:norme constituionale cuprinse în legi constituionale&norme organice cuprinse în legi organice&norme ordinare cuprinse în legi ordinare&norme subordonate (subsecvente) legii prevă#ute în actele administrative.

era de cuprindere 3 după sfera de cuprindere a normelor, deosebim ' categorii de norme de drept administrativ:"orme generale care au sferă largă de reglementare (de eemplu, normele ce reglementea#ă administraia publică locală).



<"orme speciale. +unt acele norme care reglementea#ă o anumită grupă de raporturi sociale bine determinate (de eemplu, normele ceglementea#ă statutul autorităilor administraiei publice locale ale mun. $iAinău)."orme excepţionale. +unt normele de drept adoptate în ca# de ecepie pentru a reglementa situaia apărută în mod ecepional (în ca# delamităi naturale, epidemii Ai alte situaii de foră ma2oră).

oninutul 2uridic al normelor 3 după coninutul 2uridic al normelor de drept administrativ. 4a ba#a acestei clasificări stă una din varianteleetodei de reglementare a dreptului administrativ. Normele de drept administrativ se împart în: "orme obligaţiuni (onerative). +unt acele norme ce prescriu, în condiiile prevă#ute de normă, să fie efectuate aciuni concrete. Dispo#iiilecare le conin aceste norme pot fi eprimate printr-o prescripie (de eemplu, petiia se eaminea#ă în termen de 1/ #ile, cu ecepiile prevă#ute de lege). "orme interziceri (pro$ibitive). "ceste norme prevăd o interdicie în săvârAirea unor sau altor aciuni în condiiile determinate de normă.

Cnterdiciile pot avea un caracter general (de eemplu, în ca#ul unei contravenii) sau special (de eemplu, colaboratorilor poliiei le esteinter#is să aplice mi2loacele speciale Ai armele de foc în locurile publice sau asupra anumitor categorii de persoane, cu ecepiile prevă#utede lege). "orme de împuternicire (permisive). "ceste norme prevăd posibilitatea adresantului de a aciona în limitele prevă#ute de normă laaprecierea sa. oninutul 2uridic concret al normelor de împuternicire depinde de particularităile adresantului. "ormele de stimulare asigură prin intermediul mi2loacelor corespun#ătoare de influenă materială sau morală comportarea necesară a

participanilor la relaiile administrative. "ormele de recomandare, de regulă, nu au un caracter 2uridic obligatoriu. el mai des aceste norme sunt folosite în relaiile în care

autorităile administrative, în raport cu particularii, nu pot interveni prin prescripii directe (de eemplu, în relaiile economice, de creditarea anumitor sectoare ale economiei etc.). Ei, dimpotrivă, dacă norma de recomandare este adresată unui organ ierar$ic inferior ea devine defapt o normă obligatorie.

c) Estima,i asemănarea /i deosebirea normelor de drept administrativ în raport cu alte norme drept.Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public, iar dreptul public, împreună cu dreptul privat, alcătuiesc sistemul dreptului în 9.

sen a i importan a socială a dreptului administrativ, specificul reglementării administrativ-2uridice a rela iilor sociale pot fi stabilite în urmaț ș ț țali#ei normelor de drept, care formea#ă con inutul acestei ramuri de drept.ț

Normele de drept, conform importan ei lor 2uridice, repre#intă ni te reguli de comportare, a căror respectare este garantată prin diferiteț ș

ocedee (mi2loace) de ordin organi#atoric, de lămurire, de stimulare i de aplicare a măsurilor de constrângere 2uridică fa ă de cei care nuș ț

spectă aceste norme.ntre puterile statului Ai principalele ramuri ale dreptului public eistă o anumită corelaie. "stfel, dreptul constituional Ai dreptulternaional public ar corespunde puterii legislative, pe când dreptul administrativ Ai dreptul financiar se referă la puterea eecutivă, iar eptul penal, dreptul procesual penal Ai dreptul procesual civil 3 la puterea 2udecătorească.aportul 2uridic administrativ:a) Defini,i no,iunea raportului uridic administrativ /i enumera,i trăsăturile lui caracteristice.9aporturile 2uridice administrative sunt o varietate a raporturilor 2uridice Ai diferă de alte raporturi 2uridice prin caracterul lor, coninutulridic, subiecii participani. 4aportul uridic administrativ poate fi definit ca o relaie socială de administrare reglementată de normeleeptului administrativ, în cadrul căreia pările apar ca purtători de drepturi Ai obligaii stabilite Ai garantate de normele respective.

9aporturile 2uridice administrative au următoarele trăsături specifice:el puin unul dintre subiecii raportului 2uridic administrativ este o autoritate a administraiei publice sau, în anumite ca#uri, altă autoritateblică (pot apărea două organe ale administraiei publice).

biectul raportului 2uridic administrativ este determinat de domeniul activităii autorităilor administrative, adică reali#area în temei arcinilor activităii eecutive a statului. +fera obiectului raportului 2uridic administrativ este largă Ai variată.e regulă, raporturile 2uridice administrative apar, se modifică sau încetea#ă pe ba#a unei manifestări unilaterale de voină, cu preci#area căeastă voină unilaterală se manifestă:

din oficiu 3 apar din oficiu acele raporturi 2uridice administrative care stabilesc în temeiul unui act normativ anumite drepturi sau obligaii,de regulă, obligaii pentru particulari (cum ar fi ac$itarea unei amen#i, tae)&la cerere 3 la cerere apar raporturile 2uridice administrative din iniiativa particularilor, adică apar în urma manifestării voinei particularuluide a stabili raporturi 2uridice cu un organ al administraiei publice (cererea unui cetăean de a obine o autori#aie, un certificat).

aporturile 2uridice administrative pot apărea, modifica sau înceta Ai din proFducerea unor evenimente (inundaii, atingerea unei anumiterste etc.).

călcarea obligaiunilor ce i#vorăsc din raportul 2uridic administrativ atrage, de regulă, anga2area răspunderii disciplinare, materialeatrimoniale) sau contravenionale.onflictele 2uridice apărute din nerespectarea obligaiilor ce revin părilor raportului pot fi soluionate pe cale administrativă (de regulă, detorităi ierar$ic superioare), dacă legea nu prevede doar calea 2udiciară.b) Determina,i elementele (structura) /i categoriile (clasificarea) raporturilor uridice administrative.După calitatea celui care le săvârAeAte, faptele 2uridice sub formă de aciuni sau inaciuni se împart în:pte 2uridice săvârAite de funcionarii publici în eercitarea atribuiilor ce le revin.pte 2uridice săvârAite de particulari (persoane fi#ice Ai 2uridice).

5rice raport 2uridic administrativ este constituit din următoarele elemente:ubiect 3 raportul 2uridic administrativ presupune cel puin două persoane, denumite subieci ai raportului 2uridic. n anumite raporturi, unulntre subieci este titular de drepturi subiective, iar celălalt 3 titular de obligaii, în alte raporturi 2uridice administrative, ambii subieci suntulari atât de drepturi, cât Ai de obligaii (subieci activi Ai subieci pasivi).biect 3 obiectul raportului 2uridic administrativ îl constituie aciunea sau conduita subiecilor, de asemenea, anumite valori materiale sau

lori personale nepatrimoniale, însă aceste valori sunt re#ultatul aciunilor (conduitei) subiecilor. 5biectul raportului 2uridic administrativte determinat de sfera relaiilor sociale reglementate de normele de drept administrati.oninut 3 coninutul raportului 2uridic administrativ îl formea#ă totalitatea drepturilor Ai obligaiilor ce le revin subiecilor raportului.!iecare autoritate a administraiei publice îndeplineAte anumite atribuii stabilite prin lege, totalitatea lor Ai domeniul de activitate formândmpetena acesteia. elălalt subiect, în marea ma2oritate a ca#urilor, are obligaia să respecte legea Ai actele administrative adoptate sau emiseorganele administraiei publice, dar pot avea Ai drepturi.

Drepturile Ai obligaiile ce re#ultă din raporturile administrative pot avea natură diferită, cum ar fi:tură patrimonială (plata unei amen#i, a unei tae),



Btură nepatrimonială (dreptul de adresare cu o cerere privind obinerea unei informaii),tură mită (cum ar fi drepturile Ai obligaiile ce re#ultă din dreptul fundamental la învăătură).9aporturile 2uridice administrative pot fi clasificate în dependenă de statutul 2uridic al subiecilor participani:aporturi 2uridice administrative în care ambii subieci sunt autorităi ale administraiei publice 3 distingem două situa ii:ț

cei doi subieci, autorităi ale administraiei publice, sunt plasai pe locuri diferite în ierar$ia autorităilor administrative (de eemplu,raporturile dintre uvern Ai un minister). n asemenea ca#, este vorba de raporturi de subordonare&cei doi subieci sunt plasai pe acelaAi loc în sistemul autorităilor administrative (spre eemplu, raporturile dintre două ministere).

aporturi 2uridice administrative în care un subiect este autoritate publică, iar cel de al doilea subiect este un particular, adică o persoană fi#icău 2uridică 3 sunt destul de numeroase (raporturi între autorităile administraiei publice locale Ai cetăeni referitor la emiterea diferitelor tori#aii, permise, dintre convenieni Ai autorităile care aplică sanciunea etc.). ele mai multe raporturi de acest gen sunt raporturi de

bordonare.c) Decide,i asupra specificului raporturilor uridice administrative în raport cu alte rela,ii uridice.entru apariia raportului 2uridic administrativ, este necesară întrunirea următoarelor condiii:istena normei de drept administrativ&istena subiecilor raportului care au calitatea de subieci ai dreptului administrativ&istena faptei 2uridice.!aptele 2uridice repre#intă acele condiii sau împre2urări de a căror săvârAire sau survenire legea leagă apariia, modificarea ori încetareaportului 2uridic administrativ. n calitate de fapte 2uridice apar, de regulă, aciunile (inaciunile), iar în unele ca#uri evenimentele."ciunile sunt fapte voluntare (depind de voina omului) de care legea leagă apariia, modificarea sau stingerea raportului 2uridicministrativ. După caracterul lor, aciunile pot fi legale Ai ilegale. Cnaciunile, adică nesăvârAirea unor fapte cerute de lege, pot să constituie deemenea i#vorul unui raport 2uridic administrativ, de regulă 2urisdicional (de răspundere 2uridică)."ciunile legale totdeauna corespund cerinelor normelor de drept administrativ. 5 particularitate a acestor fapte în cadrul dreptuluidministrativ este aceea că în calitate de formă principală de aciuni legale sunt considerate actele 2uridice cu caracter individual ale

torităilor administraiei publice, care sunt adresate unei situaii 2uridice sau persoane concrete (ordinul de numire în funcie condiionea#ăariia raportului de serviciu)."ciunile ilegale nu corespund cerinelor normelor de drept administrativ, adică le încalcă. "cestea sunt delictele disciplinare sauntravenionale cele mai caracteristice sferei administraiei publice. "ciunile ilegale dau naAtere la raporturi 2uridice administrativerisdicionale. 4a această categorie se referă Ai inaciunile.+pre deosebire de aciuni (inaciuni), evenimentele sunt acele împre2urări ale lumii materiale care se produc independent de voina omului Ai

care legea leagă apariia, modificarea sau încetarea raportului 2uridic administrativ.ntre autorităile administraiei publice Ai cei administrai (persoane fi#ice Ai 2uridice) intervin Ai raporturi de colaborare. n cadrul acestor porturi, subiectul purtător al autorităii publice (puterii publice) colaborea#ă de pe po#iie de egalitate cu celălalt subiect care nu este învestitautoritate, fie la adoptarea unor deci#ii în comun, fie la organi#area unor sărbători, manifestaii naionale ori activităi culturale comune.

oiunea Ai sistemul subiectelor dreptului administrativ:a) Defini,i /i enumera,i subiectele dreptului administrativ.rin subiect al dreptului administrativ se înelege persoana fi#ică sau organi#aia care, conform legislaiei 9, pot fi parte la raporturile

ciale reglementate de normele de drept administrativ (a raportului 2uridic administrativ). ercul subiecilor dreptului administrativ esteriat. rincipalul moment care le caracteri#ea#ă este posesia unei calităi 2uridice deosebite, Ai anume, capacitatea 2uridică administrativă.ceastă capacitate de a fi subiect de drept administrativ re#ultă din prevederile legii. n calitate de subiecte ale dreptului administrativ pot fităenii 9, cetăenii străini Ai apatri#ii, funcionarii publici, diferite asociaii de persoane, autorităile administraiei publice, unităileructurale ale acestora cu competenă proprie, instituiile publice (de învăământ, de asistenă socială etc.), întreprinderi de stat sau municipaleasociaiile acestora (concerne, corporaii etc.), organi#aiile social-politice, asociaiile obAteAti, asociaiile religioase, sindicatele, patronatele,ndaiile, societăile comerciale, cooperativele, instituiile private Ai alte structuri private.b) lasifica,i subiectele dreptului administrativ.+ubiecii dreptului administrativ pot fi divi#ai în:bieci individuali 3 în calitate de subieci individuali, apar cetăenii 9, cetăenii străini Ai apatri#ii. +ubieci individuali specifici suntnsiderai funcionarii publici (factorii de deci#ie). articularitatea lor constă în aceea că, manifestându-se individual ca cetăeni, ei, în acelaAi

mp, sunt repre#entanii oficiali ai unei sau altei autorităi publice.bieci colectivi 3 în calitate de subieci colectivi sunt considerate diferite asociaii de persoane, adică diferite structuri organi#atorice.

ubiecii colectivi, după scopul Ai statutul lor, se împart în:organi#aii statale 3 pot fi considerate autorităile administraiei publice, în unele ca#uri alte autorităi publice, precum Ai unităilestructurale ale acestora cu competenă proprie, de asemenea instituiile publice (de învăământ, de asistenă socială etc.), întreprinderi destat sau municipale Ai asociaiile acestora (concerne, corporaii etc.).organi#aii nestatale 3 sunt organi#aiile social-politice, asociaiile obAteAti, asociaiile religioase, sindicatele, patronatele, fundaiile,societăile comerciale, cooperativele, instituiile private Ai alte structuri private.

c) ormula,i din ce moment persoana devine subiect a dreptului administrativ.roblema-c$eie este din ce moment aceste persoane pot avea calitatea de subiect al dreptului administrativ. "stfel apar categoriile depacitate de folosină administrativă Ai capacitate de eerciiu administrativă. apacitatea de folosină administrativă este posibilitatea de aea drepturi Ai obligaii cu caracter administrativ Ai ea apare din momentul naAterii (de eemplu, persoana din momentul naAterii are dreptula fi ocrotită împotriva diferitelor atentate de către organele de poliie, organele de tutelă etc.).

apacitatea de eerciiu administrativă este punctul de plecare în apariia raporturilor 2uridice administrative cu participarea subiectuluincret. 0radiional, capacitatea de eerciiu administrativă deplină apare de la vârsta de 1B ani.

5rgani#a iile statale devin subieci din momentul constituirii printr-un act legal, cu ecepia întreprinderilor care sunt supuse înregistrării dețat Ai devin subiect din acest moment. 5rgani#a iile nestatale devin subieci din momentul înregistrării de stat.ț

voarele dreptului administrativ:a) Defini,i /i enumera,i i-voarele dreptului administrativ.7ermenul de !i-vor", în domeniul dreptului, are semnificaia de sursă, de origine, de factor de determinare Ai de creare a dreptului.C#voarele dreptului administrativ repre#intă formele în care se eprimă normele dreptului administrativ care generea#ă, modifică sau stingporturi de drept administrativ.ormele 2uridice sînt cuprinse în acte 2uridice cu caracter normativ, care devin, astfel, i#voare formale ale dreptului.



="nali#a i#voarelor dreptului în teoria generală a dreptului a pus în lumină două categorii de accepiuni ale acestei noiuni: izvor de drept înns material (realităi eterioare ale dreptului, care determină aciunea legiuitorului sau dau naAtere unor reguli i#vorîte din necesităileactice 3 de e., economia de piaă de orientare socială, egalitatea, democratismul, pluralismul etc.) Ai izvor de drept în sens formal (actele

ormative adoptate sau emise de către autorităile publice competente, ce conin norme 2uridice, reguli de conduită obligatorii, imperative).otrivit unei opinii eprimate în doctrina actuală, spre deosebire de celelalte ramuri ale dreptului public, care îAi au i#vorul, de regulă, în lege,eptul administrativ îAi are i#vorul Ai în alte forme de eprimare a normelor 2uridice (actele administrative cu caracter normativ elaboratemise) de către subiecii administrării de toate nivelele).b) lasifica,i i-voarele dreptului administrativ.C#voarele dreptului administrativ, ca Ai ale oricărei alte ramuri de drept, se clasifică în:voare ale dreptului administrativ în sens material 3 repre#intă un ansamblu de valori materiale Ai spirituale ale unei anumite societăi într-oumită perioadă istorică, care sunt eprimate în formă 2uridică normativă (de e., economia de piaă de orientare socială, egalitatea,mocratismul, pluralismul etc.). entru ca o regulă de conduită să devină obligatorie pentru cei cărora li se adresea#ă, este nevoie ca aceagulă să capete o formă 2uridică, prin care voina guvernanilor să devină voină de stat, obligatorie pentru membrii societăii, pentru a puteaintervină, în ca# de nevoie, cu fora de constrîngere a statului.

voare ale dreptului administrativ în sens formal 3 formele 2uridice prin care sunt eprimate normele de drept administrativ&voarele scrise ale dreptului administrativ 3 pre#intă, în epoca contemporană, o determinare constituională, onstituia fiind primul dintreestea. n principiu, se admite ideea ordonării Ai a ierar$i#ării i#voarelor scrise, avîndu-se în vedere un sistem al normativităii 2uridice,rar$i#area făcîndu-se după fora 2uridică a actelor normative, îneleasă ca foră de a produce efecte 2uridice. !ora 2uridică a unui i#vor scriste dată în coninutul Ai caracterul acestuia, determinate de natura Ai po#iia autorităii publice de la care emană actul respectiv&atatele Ai conveniile internaionale 3 repre#intă i#voare ale dreptului administrativ numai cu îndeplinirea următoarelor trei condiii:

să fie de aplicaie directă, nemi2locită&să fi fost ratificate conform dispo#iiilor constituionale (art. B alin. (1) din onstituie)&să cuprindă reglementări ale relaiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ.

voarele nescrise ale dreptului administrativ 3 în ceea ce priveAte i#voarele nescrise ale dreptului administrativ, discuiile se poartă, de regulă,literatura de specialitate, în legătură cu obiceiul (cutuma), 2urisprudena, principiile generale ale dreptului Ai doctrina.c) Decide,i asupra 8 /tiin,ei uridice# practicii udecătore/ti# inclusiv europene în domeniul drepturilor omului# otărîrilor ur,iionstitu,ionale 8 în aspectul calită,ii de i-voare a dreptului administrativ.'-voarele formale i scrise ale dreptului administrativ sunt9ș

onstituia 9 3 legea fundamentală, care este în#estrată cu o foră 2uridică supremă, iar toate celelalte acte normative trebuie să corespundăDintre normele constituionale ce pot fi considerate că au Ai o natură administrativă pot fi menionate, ca eemplu, cele referitoare la unele

erogative (împuterniciri) ale reAedintelui 9 (art. BB), la funciile Ai actele uvernului (art.=;-1>'), cele privind administraia publicăntrală de specialitate (art. 1><) Ai administraia publică locală (art. 1>=-11') A.a.

egile organice care conin norme de drept administrativ. a2oritatea domeniilor prevă#ute de onstituie în care se adoptă legi organice (art. (')), privesc Ai administraia publică, cum ar fi: organi#area Ai funcionarea uvernului (4egea cu privire la uvern), a contenciosuluiministrativ, regimul general privind autonomia locală, organi#area generală a învăământului etc.

egile ordinare Ai $otărârile arlamentului. +unt i#voare în măsura în care cuprind norme ce reglementea#ă raporturi administrative (cum ar fi

ribuii ale autorităilor administrative care au obligaia punerii în aplicare a dispo#iiilor respective). lecând de la faptul că în cuprinsul uneigi sau al unei $otărâri a arlamentului se pot întâlni norme 2uridice care reglementea#ă raporturi sociale de natură diferită (de dreptministrativ, dreptul muncii, drept civil, agrar etc.), este firesc ca acea lege să fie considerată atât i#vor al dreptului administrativ, cât Ai alor ramuri de drept.

ecretele reAedintelui 9. Decretele pot avea caracter normativ sau individual, dar, de regulă, poartă un caracter individual. Decretele pot fivoare ale dreptului administrativ numai dacă au un caracter normativ Ai reglementea#ă raporturi din sfera puterii eecutive (securitateablică, statutul unor structuri administrative etc.).

otărârile, ordonanele Ai dispo#iiile uvernului. le sunt, în marea lor parte, i#voare de drept administrativ. De eemplu, prin $otărâri aleuvernului se adoptă regulamente ce in de organi#area Ai funcionarea ministerelor Ai altor autorităi administrative centrale de specialitate.rdine, instruciuni Ai alte acte normative departamentale ale ministerelor Ai altor autorităi administrative centrale de specialitate. le, înarea lor ma2oritate, sunt i#voare ale dreptului administrativ, coninând norme ce prevăd împuterniciri sau obligaii ale repre#entailor torităii respective. 5dată cu consolidarea cadrului legislativ, numărul acestora este în descreAtere.eci#iile Ai dispo#iiile autorităilor administraiei publice locale ce conin norme de drept administrativ (deci#iile fiind actele consiliului, iar

spo#iiile 3 actele primarului sau preAedintelui raionului).ctele unor institu ii publice centraleț 3 pot constitui surse ale dreptului administrativ cu condi ia că acestea să con ine norme 2uridice de dreptț ț

ministrativ.atatele internaionale. +unt i#voare ale dreptului administrativ dacă îndeplinesc următoarele condiii:9 este parte la tratat&tratatul conine norme referitoare la relaiile sociale din sfera de reglementare a dreptului administrativ& prevederile tratatului să fie de aplicare directă (altfel legea sau actul în care este transpus mecanismul de aplicare a tratatului va fi i#vor nemi2locit al dreptului administrativ).

'-voarele nescrise ale dreptului administrativ sunt9utuma 3 condi iile cutumei sunt: practica indelungata i formarea convingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu.ț ș

octrina 3 repre#intă un ansamblu de opinii i concep ii i nu poate constitui un i#vor formal al dreptului. 5 dată cu redactarea i codificareaș ț ș ș

gulilor de drept, rolul doctrinei a pierdut din importan a constituind doar un i#vor interpretativ.ț

rispruden aț 3 este constituită din $otărârile pe care instan ele 2udecătore ti de toate gradele le-au dat în spe ele ce le-au avut de 2udecat, spreț ș ț

re#olva conflictele de orice natură cu care au fost sesi#ate. Huridpruden a nu constituie i#vor de drept, deoarece instan ele aplică iț ț ș

terpretea#ă legea, nu o creea#ă. Huridpruden a are un caracter aparte născut din % argumente:ț

instan a nu are dreptul să se pronun e decât într-o cau#ă dedusă 2udecă ii ei, deci într-un ca# particular&ț ț ț

în organi#area 2udecatorească o instan ă nu este legată de $otărârea unei alte instan e superioare în grad i nici c$iar de propriile saleț ț ș

$otărâri anterioare. De aici conclu#ia că 2urispruden a nu poate pre#enta aspectul de generalitate în interpretare, de sistemati#are i stablitateț ș

ce i-ar permite să devină absolut obligatorie.stemul dreptului administrativ:



1>a) Descrie,i sistemul dreptului administrativ.;istemul de drept repre#intă un fenomen 2uridic indivi#ibil, care include următoarele elemente de structură: ramurile dreptului, subramurileeptului, instituiile 2uridice, normele de drept. lementul de ba#ă al acestui sistem este ramura dreptului. a repre#intă elementul relativparatsistemului de drept Ai este formată din norme 2uridice care reglementea#ă un grup calitativ specific de relaii sociale. Normele 2uridice careglementea#ă relaiile sociale cu caracter eecutiv Ai de dispo#iie, ce apar, se modifică sau se sting în procesul reali#ării puterii eecutive Airmea#ă ramura dreptului administrativ.9amura sistemului de drept se subdivi#ea#ă în subramuri Ai instituii 2uridice, fiecare dintre care cuprinde un comple separat de normeridice ce reglementea#ă relaiile sociale de acelaAi gen. entru dreptul administrativ, de eemplu, pot fi nominali#ate drept instituii 2uridicespundereaministrativă Ai procesul administrativ.Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public, de aceea regimul de ramură al dreptului administrativ poartă un caracter publico3 ridic.b) Determina,i păr,ile componente ale sistemului dreptului administrativ.Dreptul administrativ, ca Ai alte ramuri, repre#intă un sistem, compus din instituii 2uridice Ai norme 2uridice, care se intersectea#ă strîns.ormele administrativ32uridice, după coninutul relaiilor sociale, se divi-ea-ă în:rme, care reglementea#ă relaiile generale de administrare, adică generale pentru întregul proces de administrare. "ceste norme constituieima parte a dreptului administrativ ? partea generală. artea generală include următoarele norme:

normele ce determină trăsăturile Ai stabilesc principiile administraiei publice&normele ce reglementea#ă categoriile de autorităi ale administraiei publice&normele ce reglementea#ă serviciul public Ai statutul funcionarilor publici&normele ce reglementea#ă statutul administrativ-2uridic al particularilor (persoane fi #ice sau 2uridice)&normele ce reglementea#ă formele de activitate a administraiei publice, inclusiv regimul 2uridic al actelor administrative,

normele ce reglementea#ă metodele administraiei publice, inclusiv răspunderea în dreptul administrativ&normele referitoare la asigurarea legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice, inclusiv contenciosul administrativ.

rmele, care reglementea#ă relaiile sociale din ramurile Ai sferele de administrare separate. "ceste norme constituie a doua parte a dreptuluiministrativ ? partea specială. artea specială include următoarele norme:norme ce reglementea#ă activităi ale autorităilor administrative concrete în domeniul economiei naionale (activitatea inisteruluiconomiei, inisterului "griculturii Ai Cndustriei "limentare etc.)&norme ce reglementea#ă activităi ale autorităilor administrative concrete m domeniul social-cultural (activitatea inisterului ducaiei,inisterului ulturii, inisterului +ănătăii etc.)&norme ce reglementea#ă activităi ale autorităilor administrative concrete în domeniile administrativ-politic Ai cel al relaiilor eterne(activitatea autorităilor de foră (inisterul "facerilor Cnterne, inisterul Hustiiei) Ai cea a inisterului "facerilor terne Ai Cntegrăriiuropene).

rmele, care reglementea#ă relaiile sociale din sfera 2urisdiciei administrative, alcătuiesc a treia parte a dreptului administrativ ? procesulministrativ (procedura administrativă).!iecare parte componentă a dreptului administrativ conine norme 2uridice care reglementea#ă relaiile sociale de acelaAi gen (relaiimogene).c) Decide,i asupra opiniilor /i tendin,elor existente în ceea ce prive/te sistemul dreptului administrativ.Dreptul administrativ este unul dintre cele mai voluminoase Ai cele mai complicate ramuri a sistemului naional de drept. ractic, nu eistăeră de activitate vitală a societăii în care să nu se desfăAoare activitatea eecutivă Ai de dispo#iie Ai care nu ar fi reglementată printermediul normelor 2uridice ale dreptului administrativ. De eemplu, administrarea în domeniul apărării, securităii statale, afacerilor interne,ergeticii, standardi#ării etc., prioritar, este reglementată prin normele dreptului administrativ.

Dreptul administrativ este nu numai cea mai voluminoasă Ai complicată ramură a dreptului, ci Ai una importantă, deoarece funcia eecutivăstat este de o importană ma2oră.

orelaia dreptului administrativ cu alte ramuri de drept:a) Determina,i ramurile de drept cu care corelea-ă (are tangen,e) dreptul administrativ.!iind parte inseparabilă a sistemului de drept, dreptul administrativ se intersectea-ă# practic# cu toate ramurile sistemului de drept:dreptul constituional&dreptul civil&dreptul muncii&dreptul financiar&dreptul penal&dreptul procesual penal Ai dreptul procesual civil&dreptul internaional public&ramurile dreptului privat.

b) Determina,i corela,ia dreptului administrativ cu alte ramuri de drept în dependen,ă de gradul de interac,iune.el mai mult dreptul administrativ interacionea#ă cu dreptul constituional. n timp ce dreptul constituional cuprinde totalitatea normelor deept privind organi#area interioară a statului Ai reglementarea raporturilor statului cu persoana, dreptul administrativ îAi ia începutul din

ormele dreptului constituional, pe care le detalia#ă Ai le concreti#ea#ă.

orelaia dreptului administrativ cu dreptul financiar. Dreptul administrativ, pornind de la specificul activităii de administrare în cadrulatului, cuprinde prm reglementarea sa un cerc foarte larg de relaii. Dreptul financiar reglementea#ă relaiile sociale conform limitelor strictterminate de obiectul său de reglementare, adica cuprinde totalitatea normelor de drept ce reglementea#ă modul în care sunt reali#ateniturile publice, precum Ai destinaia c$eltuielilor publice.

orelaia dreptului administrativ cu dreptul penal. Dacă dreptul administrativ reglementea#ă raporturile privind sancionarea celor carecalcă normele de drept administrativ, atunci dreptul penal este alcătuit eclusiv din totalitatea normelor de drept ce reglementea#ă modul dencionare a celor ce săvârAesc infraciuni. n dreptul administrativ sanciunile, de regulă, sunt pecuniare (de obligare la plata unor amen#i) Ai



11umai în mod ecepional privative de libertate. n dreptul penal, dimpotrivă, se aplică pedepse privative de libertate Ai, în subsidiar, celecuniare.

orelaia dreptului administrativ cu dreptul procesual penal Ai dreptul procesual civil. Dacă dreptul procesual penal Ai dreptul procesual civiluprind totalitatea normelor de drept ce reglementea#ă modul după care instanele 2udecătoreAti soluionea#ă conflictele 2uridice de naturănală sau civilă, atunci dreptul administrativ, deAi are procedurile sale, recurge uneori la normele ramurilor menionate, având în vedereeciali#area lor în materie de procedură. rocesul penal indică ca#urile când anumite fapte, care nu pre#intă pericol deosebit, pot fincionate conform normelor dreptului administrativ.orelaia dreptului administrativ cu dreptul internaional public. Dreptul internaional public care cuprinde totalitatea normelor ceglementea#ă modul de stabilire a raporturilor dintre un stat Ai alte state, având în vedere atât stabilirea de relaii diplomatice, cât Ai înc$eierea tratate internaionale, inclusiv în raport cu organisme internaionale. revederile dreptului internaional se reali#ea#ă în practică detorităile administrative.

Dreptul administrativ are tangene Ai cu ramurile dreptului privat. "Aadar, o serie întreagă de acte ce produc efecte în domeniul dreptuluiivat, sunt emise de către autorităile administraiei publice. De eemplu, actele de stare civilă (certificat de naAtere, de căsătorie), care producecte în domeniul dreptului familiei, sunt emise de autorităi administrative de specialitate. n unele ca#uri, în dreptul administrativ sunteluate norme din dreptul privat: reglementarea regimului de muncă Ai de odi$nă a funcionarilor publici, facându-se referină la normeleeptului muncii.orela ia dreptului administrativ cuț dreptul civil 3 în ceea ce priveAte reglementarea relaiilor patrimoniale. Dreptul administrativglementea#ă aceste relaii prin metoda dispo#itivă. etoda reglementării 2uridice caracteristică pentru dreptul civil, spre deosebire de metodaglementării administrativ32uridice, se ba#ea#ă pe egalitatea părilor raporturilor reglementate.orela ia dreptului administrativ cuț dreptul muncii. ultiplele relaii de muncă a muncitorilor Ai funcionarilor sînt reglementate atît deeptul muncii, cît Ai de dreptul administrativ. ornind de la faptul că apariia raporturilor de muncă dintre anga2ator Ai cel anga2at este precedatemiterea unui act administrativ ? ordin de încadrare Ai se sting aceste raporturi, la fel, în ba#a emiterii unui act administrativ ? ordin de

iberare din funcie.c) Aprecia,i specificul dreptului administrativ ca ramură de drept# reie/ind din corela,ia cu alte ramuri de drept.Dreptul administrativ, fiind o ramură a dreptului public, cel mai mult are tangene cu celelalte ramuri ale dreptului public Ai, într-o anumităăsură, are tangene Ai cu ramurile dreptului privat.5 caracteristică a dreptului administrativ este aceea că această ramură de drept 7pătrunde în sfera reglementării altor ramuri de drept8. 4a#a acestui fenomen stă pre#ena de fapt a relaiilor de natură administrativă în sfera de reglementare a unei sau altei ramuri de drept. Deemplu, c$iar în legislaia civilă eistă, fie un număr mic, norme de natură administrativă (de eemplu, înregistrarea succesiunii, înregistrarearsoanei 2uridice etc.).iina dreptului administrativ:a) Defini,i /i determina,i obiectul de cercetare al /tiin,ei dreptului administrativ.<tiin,a dreptului administrativ 3 este parte componentă a Atiinelor 2uridice, fiind definită ca o totalitate de cunoAtine sau prevederioretice despre dreptul administrativ ca ramură de drept. tiina dreptului administrativ studia#ă problematica administraiei publice Ai puteriiȘ

ecutive, principiile de ba#ă, adică relaiile sociale reglementate de normele dreptului administrativ, elaborând concepii Atiinifice legate derfecionarea anumitor instituii ale dreptului administrativ. "stfel, în ba#a cercetărilor multilaterale Ai a legităilor descoperite, sunt elaborate

opuneri Ai recomandări privind modificarea Ai perfecionarea normelor de drept administrativ în scopul ridicării eficienei lor.n doctrină se face referină la Atiina administraiei ca o Atiină de sinte#ă, care include prevederi a mai multor Atiine sociale care au ca obiectnomenul administrativ, inclusiv al Atiinei dreptului administraiei.+biectul /tiin,ei dreptului administrativ este destul de larg, având în vedere că ea include în obiectul de cercetare atât i#voarele dreptuluiministrativ, cât Ai diferite concepte Atiinifice cuprinse în monografii, articole Atiinifice Ai în alte lucrări Atiinifice, adică totul ce numim

octrină.b) Determina,i corela,ia dintre ramura dreptul administrativ /i /tiin,a dreptului administrativ."lături de Atiina dreptului administrativ, ar fi necesar de menionat disciplina dreptului administrativ, care cuprinde cele mai importantenoAtine despre dreptul administrativ, necesare pentru formarea Ai@sau perfecionarea specialiAtilor în domeniu.

6orbind despre legătura dreptului /i /tiin,ei dreptului administrativ# precum /i disciplinei dreptului administrativ , se poate de afirmatobiectul Atiinei dreptului administrativ este mai amplu decât cel al disciplinei dreptului administrativ, iar obiectul disciplinei dreptuluiministrativ este mai amplu decât obiectul dreptului administrativ ca ramură de drept.

c) Aprecia,i importan,a /tiin,ei dreptului administrativ.

'mportan aț i scopul de ba#ă al Atiinei dreptului administrativ, a investigaiilor Atiinifice din acest domeniu este elaborarea recomandărilor șpropunerilor privind ma2orarea eficacităii reglementării administrativ32uridice a proceselor de administrare, perfecionarea practicii creativ-licative a normelor dreptului administrativ în toate domeniile Ai sferele administrării publice. rin atingerea acestui scop, Atiina dreptuluiministrativ vine cu suportul său în soluionarea problemelor stingente a societăii Ai ale statului.

Etiina dreptului administrativ trebuie să contribuie la de#voltarea noilor condiii sociale, când la ba#a activităii autorităilor publice suntuse principiile separaiei Ai colaborării puterilor în stat, democratismului, transparenei Ai previ#ibilităii, iar valorile umane trebuie săedomine asupra aAa-numitelor 7interese statale8. ulte instituii ale dreptului administrativ sunt în continuă transformare Ai de#voltare, iar ina dreptului administrativ trebuie să servească prin cercetările sale drept suport autorităilor administraiei publice Ai altor autorităi publicentru stabilirea cadrului 2uridic care să corespundă necesităilor societăii.

oiunea autorităii (organului) administraiei publice:a) Defini,i autoritatea (organul) administra,iei publice /i enumera,i trăsăturile caracteristice.rin autoritate (organ) al administra,iei publice se înelege o structură organi#aională, având ca suport uman unul sau mai muli ageni,nstituită pe ba#a legii, dotată cu mi2loace materiale Ai financiare potrivit legii, care are capacitate 2uridică Ai este învestită cu competena

cesară, pentru a putea aciona în vederea organi#ării eecutării Ai eecutării legii sau prestării de servicii publice în limitele legii, făcândrte din sistemul organelor administraiei publice.7răsăturile caracteristice9unt forme organi#atorice stabile, ca structura Ai activitate, determinate de permanena Ai consistena sarcinilor care trebuie să le indeplinească,ea ce nu eclude posibilitatea încredinării temporare de sarcini sau c$iar a creării de organe cu caracter temporar, dat fiind provi#orantulrcinilor.spun de capacitate 2uridică cu caracter special, care le conferă calitatea de a participa la raporturile 2uridice, respectiv aptitudinea limitată de

avea Ai de a eercita drepturi Ai, după ca#, de a îndeplini obligaii în nume propriu.



1%ontribuie la reali#area activităii eecutive a statului, ca formă fundamentală de activitate sau funcie esenială a acestuia.rganele administraiei publice sunt un gen de autorităi publice, ceea ce implică posibilitatea de a folosi fora de constrângere a statului.rganele administraiei publice sunt înfiinate prin lege sau în ba#a legii, deoarece înfiinarea în alt mod le-ar lipsi de autoritatea publică dere au nevoie la îndeplinirea atribuiilor ce le revin.treaga activitate a acestor autorităi se desfăAoară pe ba#a Ai în vederea eecutării legii, etc.b) Determina,i trăsăturile ce deosebesc autoritatea (organul) administra,iei publice de alte autorită,i publice (organe statale).uterea eecutivă în stat este reali#ată în principal de autorităile administraiei publice, care întrunesc un /ir de trăsături# ce le deosebesce alte autorită,i publice9ctivitatea organului administraiei publice este reali#ată în practică de un personal de specialitate numii funcionari publici.uncionarii autorităilor administra iei publice sunt subordonai iera$ic, fiind revocabili din funcie, comparativ cu magistraii care, în ca#ulț

decătorilor, sunt independeni în activitate Ai inamovibili în funcie, iar procurorii dispun de stabilitate în funcie&ctele 2uridice adoptate sau emise de aceste autorităi sunt supuse unui control în special de legalitate prevă#ut de lege, inclusiv controluluidecătoresc.utorităile administraiei publice activea#ă conform competenei sau atribuiilor stabilite de lege sau conform legii. Noiunea de competenă aganului ar fi mai largă decât cea a atribuiilor organului. rin atribuii s-ar înelege totalitatea împuternicirilor Ai obligaiilor autorităii, iar in competenă se înelege totalitatea atribuiilor plus domeniul de activitate. "stfel, competena stabileAte nu doar atribuiile, dar Ai domeniulcare se eercită aceste atribuii ale organului administraiei publice. De eemplu, două ministere au cam aceleaAi atribuii, dar competena

r este diferită (adică activea#ă în diferite domenii).rice organ al administraiei publice are o structură internă, formată dm diferite elemente: secii, direcii, servicii, departamente Ai alte unităi.ceste autorităi au un statut 2uridic independent, care este stabilit prin lege sau în ba#a legii Ai care include rolul Ai locul organului în sistemulministraiei publice, modul lui de constituire, competena, inclusiv relaiile cu alte autorităi Ai persoane, precum Ai modul de încetare ativităii.

rganele administraiei publice sunt constituite într-un sistem care formea#ă administraia publică în 9.c) Aprecia,i locul /i rolul autorită,ilor (organelor) administra,iei publice în cadrul sistemului autorită,ilor publice.=ocul pe care îl ocupă autorită ile (organele) administra iei publice în sistemul autorităilor publice este determinat de modul de constituire,ț ț

gani#are Ai funcionare, precum Ai de atribuiile ce îi revin în reali#area sarcinilor specifice, comparativ cu celelate puteri sau sisteme detorităi.

4olul. "ctivitatea fiecăreia dintre cele trei puteri în stat 3 legislativă, eecutivă Ai 2udecătorească 3 este înfăptuită de autorităi publiceoprii. Dacă puterea legislativă se eercită prin arlament, iar reAedintele 9 eercită doar unele atribuii, iar puterea 2udecătorească sefăptuieAte de instanele 2udecătoreAti organi#ate în sistem (2udecătorii, curi de apel Ai urtea +upremă de Hustiie), atunci puterea eecutivăeercită de uvern, unele atribuii aparinând Ai reAedintelui 9, precum Ai de o varietate de autorităi administrative, care activea#ă fie la

vel general statal, fie la nivelul unor unităi administrativ-teritoriale.asificarea autorităilor (organelor) administraiei publice:a) Enumera,i criteriile de clasificate a autorită,ilor (organelor) administra,iei publice."utoritătile administraiei publice se caracteri#ea#ă prin mai multe trăsături comune, dar, în acelaAi timp, între ele eistă deosebiri

terminate de modul lor de formare, activitate, competenă Ai alte criterii. "stfel, autorităile administraiei publice se clasifică în mai multetegorii, conform următoarelor criterii:rdinea de formare a organelor administraiei publice.odul de formare a organelor administraiei publice.atura sau modul de activitate al autorităii administraiei publice.ompeten a al autorităii administraiei publice care se împarte în:ț

competena teritorială&competena materială&competena temporală.

b) lasifica,i autorită,ile (organele) administra,iei publice conform criteriilor stabilite.rdinea de formare a organelor administraiei publice. otrivit acestui criteriu, organele administraiei publice se clasifică în:

organe ale administraiei publice formate de către cetăeni (consiliile locale Ai raionale, primarii)&

organe ale administraiei publice formate de organul legislativ Ai reAedintele 9 (uvernul 9, ministerele)&organe formate de către înseAi autorităile administraiei publice (diferite comisii, inspectorate de stat).odul de formare a organelor administraiei publice. otrivit acestui criteriu autorităile administraiei publice sunt de două feluri, Ai anume:

organe ale administraiei publice alese (consiliile locale, "dunarea opulară a ăgău#iei, primarii Ai preAedinii raioanelor),organe ale administraiei publice numite (uvernul 9, ministerele).

atura sau modul de activitate al autorităii administraiei publice. otrivit acestui criteriu, organele administraiei publice se împart în:organe colegiale, alcătuite din mai multe persoane (uvernul, consiliile locale, "dunarea enerală a ăgău#iei)&organe individuale (unipersonale), adică acele organe care sunt conduse de o singură persoană (ministerele, primăriile etc.).

) ompeten a al autorităii administraiei publiceț , care se împarte în:competenţa teritorială 3 din punctul de vedere al competenei teritoriale, autorităile administraiei publice se împart în:− organe centrale 3 cele care au competenă pe întreg teritoriul ării (uvernul 9, ministerele, ageniile)&− organe locale (teritoriale) 3 a căror competenă se eercită în limitele uneia sau a câtorva unităi administrativ-teritoriale în care

funcionea#ă (consiliile locale sau raionale, primarii, aparatul preAedintelui raionului). 5 categorie specifică din cadrul acestora ar fiorganele cu competenă interteritorială (de eemplu, competenă pe teritoriul a câtorva raioane).competenţa materială 3 după criteriul competenei materiale, autorităile administraiei publice se împart în:− organe cu competenă generală 3 sunt acele autorităi ale administraiei publice competente în toate sau în aproape toate domeniile de

reali#are a administraiei publice. Din această categorie fac parte uvernul, care are competenă în toate domeniile de reali#are aadministraiei publice, iar consiliile locale Ai raionale au competene în ma2oritatea domeniilor administraiei publice, adică ele au ocompetenă mai restrânsă decât uvernul (de eemplu, nu au competene în domeniul apărării, relaiilor eterne)&



1'− organe cu competenă de specialitate 3 adică organe ale administraiei publice, create pentru a reali#a numai o latură de specialitate

într-un domeniu sau ramura respectivă a activităii administrative. +unt organe de specialitate ministerele, ageniile, birourile etc.competenţa temporală 3 repre#intă limitele de timp în care autoritatea administrativă îAi eercită atribuiile în conformitate cu legea,deosebind următoarele categorii:− organe cu competenă temporală nelimitată (ministerele, ageniile, primăriile)&− organe cu competenă temporală limitată (consiliul local, primarul, preAedintele raionului).

c) Estima,i importan,a clasificării autorită,ilor (organelor) administra,iei publice.unoaAterea clasificării organelor administraiei publice pre#intă, pe lângă interesul teoretic, Ai un deosebit interes practic, atât pentru modul

formare Ai de organi#are, cât Ai mai ales al activităii Ai al actelor 2uridice pe care acestea le adoptă sau le emit. "stfel, după competenaritorială, putem determina aciunea în spaiu a actelor administrative a diferitelor autorităi. "vând în vedere că organele colegiale, care îAi

sfăAoară activitatea prin întrunirea ma2orităii persoanelor ce le compun, adoptă acte administrative ca urmare a deliberării, atunci organelenipersonale emit acte administrative ca urmare a deci#iei conducătorului autorităii.stemul autorităilor (organelor) administraiei publice:a) Descrie,i sistemul autorită,ilor (organelor) administra,iei publice.rin sistem al autorită,ilor administra,iei publice se înelege totalitatea autorităilor publice care reali#ea#ă activitatea de organi#are aecutării Ai de eecutare în concret a legii Ai între care eistă legături prin care se asigură funcionalitatea sistemului. "ceastă activitate poateatât de conducere Ai diri2are, cât Ai de prestaie a anumitor servicii populaiei sub cele mai diverse forme. lementul esenial care uneAteganele administraiei publice (statale Ai nestatale) într-un sistem este obiectivul lor comun de a organiza anumite servicii de interes public .rice organi#are statală are un sistem de organe, prin care înfăptuieAte conducerea societăii sau guvernarea, în funcie de anumii factori, aceststem poate fi mai mult sau mai puin reuAit.+istemul autorităilor administraiei publice este o structură fleibilă Ai re#ultatul unor serii de cau#e în cea mai mare parte eterioară lui,ică reflectă regimul politic, economic, social al statului în care se aplică.b) Determina,i păr,ile componente ale sistemului autorită,ilor (organelor) administra,iei publice.

+istemul administraiei publice, în primul rând, include uvernul 9, care prin natura sa este epresia puterii eecutive a statului, fiind ceaai importantă autoritate publică prin intermediul căreia se asigură legătura dintre diferite autorităi ale administraiei publice care formea#ăstemul administraiei publice.elelalte autorităi care formea#ă sistemul administraiei publice pot fi divi#ate în următoarele categorii:inisterele, ageniile, serviciile, birourile, inspectoratele de stat comisiile Ai consiliile, structuri subordonate acestora, inclusiv deconcentrate înităile administrativ-teritoriale (în special în ceea ce priveAte ministerele), adică ceea ce poarta denumirea de administraţie publică centralăspecialitate&nsiliile locale (săteAti, comunale, orăAeneAti, municipale) Ai raionale& primarii Ai primăriile satelor (comunelor), oraAelor (municipiilor)&eAedinii raioanelor Ai aparatul acestora, adică ceea ce poartă denumirea de administraţie publică locală.c) Aprecia,i gradul de corespundere (atribuire) a autorită,ilor administrative (executive) din cadrul statului sistemului autorită,ilorrganelor) administra,iei publice.onform prevederilor constituionale Ai anga2amentelor internaionale ale 9 relaiile dintre autorităile administraiei publice centrale Aitorităile administraiei publice locale au la ba#ă principiile autonomiei locale Ai descentrali#ării serviciilor publice, fiind admis doar un

ntrol de legalitate Ai oportunitate 3 doar în ca#urile unor atribuii delegate de stat, din partea autorităilor administrative centrale.onform legislaiei, sunt create un Air de autorităi eecutive cu atribuii în anumite domenii, care se bucură de independenă funcională faă

uvern, cum ar fi Ianca Naională a oldovei, urtea de onturi, +erviciul de Cnformaii Ai +ecuritate, omisia lectorală entrală,genia Naională de 9eglementare în nergetică etc. "pare problema dacă asemenea autorităi pot fi atribuite la sistemul autorităilor ministraiei publice centrale de specialitate.Din punct de vedere funcional, ele sunt niAte autorităi administrative autonome Ai atribuirea lor la sistemul autorităilor administraieiblice centrale de specialitate intră în contradicie cu art.=; din onstituia 9, care prevede că uvernul eercită conducerea generală aministraiei publice.

ocul Ai rolul reAedintelui 9epublicii oldova în sistemul autorităilor publice:a) Determina,i natura atribu,iilor %re/edintelui 4>.n literatura de specialitate, eistă un curent care consideră că reAedintele 9 se află în fruntea puterii eecutive Ai puterea eecutivă estecefală, adică el împarte conducerea puterii eecutive cu uvernul. "semenea opinii s-ar datora faptului că foarte multe atribuii aleeAedintelui 9 in de domeniul eecutivului.

n conformitate cu prevederile constituionale, prin atribuiile sale, reAedintele 9 are împuterniciri caracteristice atât activităii legislative,t Ai activităii eecutive, Ai, într-o măsură mai mică, activităii 2udecătoreAti.b) ;tabili,i locul %re/edintelui 4> în sistemul autorită,ilor publice.rin faptul că orice lege, pentru a intra în vigoare, este necesar, potrivit art. =' alin. (1) din onstituia 9, să fie promulgată de reAedintele, indică o atribuie specifică procesului legislativ. De asemenea, în temeiul art. B/ Ai art. <B alin. (/) din onstituia 9, reAedintele 9ate să di#olve arlamentul, dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea uvernului, etc. "semenea atribuii in de domeniultivităii puterii legislative.n anumite condiii, reAedintele 9 îndeplineAte unele atribuii împreună cu arlamentul, cum ar fi declararea mobili#ării generală saurială, iar în ca# de agresiune armată împotriva ării, ia măsuri pentru respingerea agresiunii (art.B<). "semenea atribuii se eercită curobarea prealabilă sau cu aducerea la cunoAtina arlamentului."vând în vedere faptul că unele decrete emise de reAedintele 9 (art.= alin.(%) din onstituia 9) sunt contrasemnate de către prim-inistru, evident că aceste decrete in Ai de domeniul eecutivului (cum ar fi acreditarea Ai rec$emarea de repre#entani diplomatici ai 9 Airobarea statutului 2uridic al misiunilor diplomatice etc.). De asemenea, în acest domeniu, reAedintele 9:

meAte uvernul, în ba#a votului de încredere acordat de arlament,ordă grade militare supreme prevă#ute de lege&meAte în funcii publice în condiiile prevă#ute de lege,spendă actele uvernului ce contravin legislaiei până la adoptarea $otărârii urii onstituionale etc.reAedintele 9 are Ai atribuii ce in de domeniul puterii 2udecătoreAti, cum ar fi numirea Ai eliberarea din funcie a 2udecătorilor instanelor decătoreAti, la propunerea onsiliului +uperior al agistraturii (art. 11; alin.(%) din onstitu ia 9)& conferirea de grade superioareț

crătorilor din procuratură Ai 2udecătorilor& sau acordarea de graiere individuală unor persoane condamnate.c) Aprecia,i rolul %re/edintelui 4> în cadrul sistemului autorită,ilor publice (organelor statale).



1reAedintele 9 ar avea un rol de mediator (arbitru) între puterile statului, precum Ai între stat Ai societate. +arcina lui principală este caterile statului (legislativă, eecutivă Ai 2udecătorească) să nu se bloc$e#e reciproc Ai să active#e eficient în interesul Ai pentru prosperareacietăii. "vând rol de mediator evident, ne-am contra#ice afirmând că el conduce Ai cu puterea eecutivă Ai administraia publică, deoarecelitatea de ba#ă a unui mediator este imparialitatea. "ceastă te#ă este acceptabilă Ai în ceea ce priveAte apartenena reAedintelui 9 la unrtid pe parcursul eercitării mandatului."stfel, reAedintele 9 ar fi o autoritate publică autonomă ce asigură, pe de o parte, colaborarea puterilor în stat, iar pe de altă parte,veranitatea, independena, unitatea Ai integritatea teritorială a ării. 9olul reAedintelui 9 este comparabil cu rolul urii onstituionalere, la rândul ei, garantea#ă supremaia onstituiei 9, reali#area principiului separării puterilor în stat Ai a responsabilităii dintre stat Aităean.odul de constituire, activitate Ai actele reAedintelui 9epublicii oldova:a) Determina,i modul de constituire /i activitate a %re/edintelui 4>.onform prevederilor constituionale, reAedintele 9 este Aeful statului, adică repre#intă statul fiind Ai garantul suveranităii, independenei,unită ii Ai integrităii teritoriale a statului.ț

eAedintele 9 este o autoritate publică Ai este ales de arlament prin vot secret pentru un mandat de ani. Nicio persoană nu poate îndeplinincia de reAedinte al 9 decât pentru cel mult două mandate consecutive.rocedura de alegere este prevă#ută de onstituia 9 Ai de 4egea cu privire la procedura de alegere a reAedintelui 9, nr. 1%'@%>>>.andidat la funcia de reAedinte al 9 poate fi cetăeanul:drept de vot&

re are > de ani împlinii&re a locuit sau locuieAte permanent pe teritoriul 9 nu mai puin de 1> ani&sedă limba de stat.

ste ales candidatul care a obinut votul a '@/ din numărul deputailor aleAi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, segani#ea#ă al doilea tur de scrutin între primii doi candidai stabilii în ordinea numărului descrescător de voturi obinute în primul tur. Dacă Aiturul al doilea niciun candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organi#ea#ă alegeri repetate. Dacă Ai după alegerile repetateeAedintele 9 nu va fi ales, reAedintele în eerciiu di#olvă arlamentul Ai stabileAte data alegerilor în noul arlament.9e#ultatul alegerilor pentru funcia de reAedinte al 9 este validat de urtea onstituională. Dacă urtea onstituională nu validea#ă#ultatele alegerilor pentru funcia de reAedinte al 9, se organi#ea#ă alegeri noi.b) ;tabili,i specificul actelor %re/edintelui 4>.reAedintele 9 eercită, în temei, atribuiile prevă#ute de onstituia 9, cum ar fi atribuii privind asigurarea colaborării Ai funcionării înteresul societăii a puterilor în stat Jdi#olvarea arlamentului, promulgarea legilor, numirea uvernului (ca re#ultat al votului de încredere arlamentului) sau suspendarea actelor uvernului, numirea sau revocarea 2udecătorilor instanelor 2udecătoreAti (la propunerea onsiliului

uperior al agistraturii)K, atribuii în domeniul apărării (este comandatul suprem al forelor armate), atribuii în domeniul politicii eterne,ribuii privind soluionarea problemelor cetăeniei Ai alte atribuii de ordin diferit (conferirea de decoraii Ai titluri de onoare, numirea înncii publice Ai acordarea de grade militare Ai de clasificare, solicitarea organi#ării referendumului republican, acordarea graierii individualec.).c) Aprecia,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind constituirea /i activitatea %re/edintelui 4>.

onform art.= din onstituia 9 în eercitarea atribuiilor sale, reAedintele 9 emite decrete ca acte 2uridice, care pot avea caracter rmativ sau individual, însă de regulă (pornind de la atribuii) au caracter individual. Decretele sunt acte obligatorii pentru eecutare pe întregritoriul statului Ai se publică în onitorul 5ficial al 9. *nele decrete ale reAedintelui 9, cum ar fi cele cu privire la repre#entaniiplomatici Ai misiunile diplomatice sau în domeniul apărării, securităii Ai ordinii publice, se contrasemnea#ă de către rim-ministru. DeAi înmeiul art. B din onstituia 9 reAedintele 9 poate lua parte la lucrările arlamentului Ai poate adresa mesa2e cu privire la principaleleobleme ale naiunii. "ctivitatea reAedintelui este finanată de la bugetul de stat, iar indemni#aia Ai alte drepturi ale reAedintelui 9 seabilesc prin 4egea privind asigurarea activităii reAedintelui 9 nr. 1111@ @1==<.cetarea mandatului Ai responsabilitatea reAedintelui 9epublicii oldova:a) Determina,i temeiurile de încetarea a mandatului %re/edintelui 4>.onform prevederilor constituionale, mandatul reAedintelui 9 este de ani Ai se eercită de la data depunerii 2urământului. nsă mandatuleAedintelui 9 poate înceta înainte de termen în următoarele situaii:emisie sau încetarea mandatului din iniiativă proprie. ererea de demisie a reAedintelui 9 este pre#entată arlamentului, care se pronunăupra ei.

emitere. n ca#ul săvârAirii de către reAedintele 9 a unor fapte prin care încalcă prevederile onstituiei, poate fi iniiată propunerea demitere de cel puin o treime dintre deputai Ai aceasta se aduce neîntâr#iat la cunoAtina reAedintelui 9. ircumstanele respective senstată de urtea onstituională a 9 Ai reAedintele poate da arlamentului Ai urii onstituionale eplicaii cu privire la faptele ce i secriminea#ă. reAedintele 9 poate fi demis de către arlament cu votul a %@' din numărul deputailor aleAi.

mposibilitate definitivă a eercitării atribuiilor. +e are în vedere imposibilitatea eercitării atribuiilor mai mult de ;> de #ile, fapt confirmaturtea onstituională în termen de '> de #ile de la sesi#are.

eces.b) ;tabili,i caracterul /i modalită,ile responsabilită,ii %re/edintelui 4>.onform art. B1 din onstituia 9, reAedintele 9 se bucură de imunitate. l nu poate fi tras la răspundere 2uridică pentru opiniileprimate în eercitarea mandatului.onstituia 9 se referă doar la răspunderea penală a reAedintelui 9. "stfel arlamentul poate $otărî punerea sub acu#are a reAedintelui, cu votul a cel puin %@' din numărul deputailor aleAi, în ca#ul în care săvârAeAte o infraciune. a#ul este 2udecat de urtea +upremă destiie Ai reAedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a sentinei de condamnare.

c) Evalua,i gradul de perfec,iune a legisla,iei referitor la încetarea mandatului /i responsabilitatea %re/edintelui 4>.onform art. => din onstituia 9, în ca# de epirare a mandatului de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a eercităriiribuiilor sau de deces, intervine vacana funciei de reAedinte al 9. n termen de % luni de la data la care a intervenit vacana funciei deeAedinte al 9, se vor organi#a alegeri pentru un nou reAedinte.Dacă funcia de reAedinte al 9 devine vacantă ori dacă acesta se află în imposibilitate temporară de a-Ai eercita atribuiile, survineterimatul funciei. Cnterimatul funciei se asigură, în ordinea respectivă, de reAedintele arlamentului sau de rim-ministru. Dacă persoanare asigură interimatul funciei de reAedinte al 9 săvâr e te fapte grave prin care încalcă prevederile onstituiei, se aplică art.B= alin.(1) Aiș ș

t.=1.



1/odul de constituire Ai funcionare a uvernului:a) Descrie,i modul de constituire /i componen,a ?uvernului.onform art. =; al onstituiei 9 Ai art.l al 4egii cu privire la uvern, nr.;@1==>, ?uvernul este autoritatea publică care asigură reali#arealiticii interne Ai eterne a statului, eercită conducerea generală a administraiei publice.

%rocedura constituirii ?uvernului începe cu desemnarea de către reAedintele 9, în urma consultării fraciunilor parlamentare, a unuindidat pentru funcia de prim-ministru. ersoana desemnată drept candidat la funcia de prim-ministru va cere, în termen de 1/ #ile de lasemnare, votul de încredere al arlamentului asupra programului de activitate Ai a întregii liste a uvernului (componenei uvernului).ceasta se eaminea#ă în Aedina arlamentului Ai se acordă încredere uvernului cu votul ma2orităii deputailor aleAi. n ba#a votului decredere acordat de arlament, reAedintele 9 numeAte prin decret uvernul. rin urmare, uvernul este o autoritate numită după modul dermare, deAi eistă elemente mite (alegere Ai numire).5 condiie obligatorie ce trebuie îndeplinită pentru a fi membru al uvernului este cetăenia 9 Ai domiciliul în ară.embrii uvernului depun individual 2urământul în faa reAedintelui 9, în termen de ' #ile de la data numirii uvernului.onform prevederilor constituionale, uvernul are următoarea componen,ă:im-ministru&im-viceprim-ministru&ceprim-miniAtri&iniAtri&i membri stabilii prin legea organică.

0etele constituionale (art.== din onstituia 9) prevăd că funcia de membru al uvernului este incompatibilă cu eercitarea altei funciitribuite, deAi conform 4egii cu privire la uvern (art. %=) ministrului i se permite activitatea Atiinifico-pedagogică.b) Determina,i modul de func,ionare a ?uvernului.uvernul este o autoritate publică colegială care activea#ă în Aedine. Eedina plenară repre#intă unica modalitate de lucru a întreguluiuvern.uvernul se întruneAte în Aedine pe măsura necesităii, dar nu mai rar decât o dată pe trimestru la convocarea prim-ministrului. onformegii cu privire la uvern (art.%/), la Aedine uvernul eaminea#ă:ogramul său de activitate Ai declaraia de politică generală&oiectele concepiilor, progno#elor Ai strategiilor de#voltării social-economice a ării&oiectele programelor de importană statală&oiectul bugetului de stat Ai bugetului asigurărilor sociale de stat, iniiativele legislative Ai amendamentele ce in de ma2orarea sau reducereaniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum Ai de ma2orarea sau reducerea c$eltuielilor bugetare&poartele privind eecutarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat Ai fondurilor asigurării obligatorii de asistenă medicală&rea de seamă a uvernului asupra activităii sale, care va fi pre#entată spre eaminare arlamentului&e c$estiuni ma2ore de politică internă Ai eternă.

Eedinele uvernului sunt pre#idate de prim-ministru sau de unul din viceprim-miniAtri. Eedinele sunt publice i deliberative, dacă la eleș

rticipă ma2oritatea membrilor uvernului. nsă la deci#ia prim-ministrului Aedinele uvernului pot fi înc$ise.c) Decide,i asupra structurilor organi-atorice care activea-ă pe lîngă ?uvern.

e lângă uvern, activea#ă aAa structuri organi#atorice, cum ar fi re#idiul uvernului Ai ancelaria de +tat. "cestea au menirea de a asigurativitatea uvernului ca autoritate colegială. re#idiul uvernului este creat pentru coordonarea activităii interne a uvernului Ai în scopulrobării proiectului ordinii de #i a Aedinelor uvernului. re#idiul uvernului este compus din prim-ministru Ai viceprim-miniAtri.ancelariei de +tat îi revine asigurarea organi#ării activităii uvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea priorităilor uvernului,igurarea suportului metodologic Ai organi#atoric pentru sistemul de planificare, elaborare Ai implementare a politicilor publice la nivelulinisterelor Ai al altor autorităi administrative centrale, monitori#area implementării rogramului de guvernare, pre#entarea materialelor alitice Ai informaionale, pregătirea proiectelor de $otărâri, ordonane Ai dispo#iii, precum Ai verificarea eecutării $otărârilor, ordonanelor dispo#iiilor.ancelaria de +tat îAi desfăAoară activitatea în ba#a regulamentului aprobat de uvern. uvernul stabileAte structura, statul de personal Aiigurarea social-materială a funcionarilor ancelariei de +tat. +ub aspect structural, ancelaria de +tat este constituită din conducerea acesteitorităi, cabinetele persoanelor care eercită funcii de demnitate publică (cum ar fi consilieri, secretari Ai alt personal), din direcii, secii Aie subdivi#iuni. !inanarea c$eltuielilor de întreinere a ancelariei de +tat se efectuea#ă în limita mi2loacelor bugetare aprobate de arlamentntru uvern.

ribuiile uvernului:a) Enumera,i atribu,iile ?uvernului.onform art.=; din onstituia 9, uvernul, potrivit programului său de activitate, acceptat de arlament, asigură reali#area politiciiterne Ai eterne a statului Ai eercită conducerea generală a administraiei publice.0otodată, uvernul este autoritatea căreia îi revine rolul de a asigura Ai coordona organi#area în concret a eecutării legilor adoptate de cătrerlament, precum Ai a autorităilor administraiei publice centrale Ai locale. ndeplinirea acestor sarcini importante implică multiple Ai variate

ribuii, cele mai principale fiind prevă#ute în 4egea cu privire la uvern.b) lasifica,i atribu,iile ?uvernului."tribuiile uvernului se pot clasifica în mai multe categorii. onform criteriului eercitării atribuiilor în spaiu, atribuiile uvernului pot fiasificate în:ribuii privind politica internă&ribuii privind politica eternă."semenea clasificare este prea generală, întrucât categoriile menionate se pot subdivi#a în mai multe grupe care reflectă mai concret

ecificul activităii îndeplinite de uvernul 9:romovarea în via,ă a legilor# otăr@rilor %arlamentului# decretelor %re/edintelui 4> /i exercitarea controlului asupra executăriiopriilor otăr@ri /i ordonan,e. !iind autoritatea cu cea mai înaltă po#iie în sistemul administraiei publice, uvernul asigură eecutarea

gilor, în primul rând prin actele normative adoptate în ba#a acestora, care cuprind dispo#iii obligatorii pentru toate autorităile administraieiblice, precum Ai pentru alte persoane 2uridice Ai persoane fi#ice.abilirea concretă a func,iilor ministerelor# ale altor autorită,i administrative centrale /i ale celor din subordinea sa# asigurareatre,inerii autorită,ilor administra,iei publice centrale în limitele miloacelor financiare aprobate în acest scop de %arlament .



1;onducerea Ai controlul activităii ministerelor Ai celorlalte autorităi ale administraiei publice centrale de specialitate se reali#ea#ă direct detre uvern, acestea fiindu-i subordonate. a atare, acest control întruneAte caracteristicile controlului administrativ ierar$ic.tribu,ii referitor la coordonarea /i exercitarea controlului asupra activită,ii autorită,ilor administra,iei publice locale . "stfel,uvernul promovea#ă în viaă Ai eercită controlul asupra respectării Ai eecutării legilor 9, $otărârilor arlamentului, decretelor eAedintelui 9, propriilor $otărâri Ai ordonane de către autorităile administraiei publice locale. uvernul administrea#ă în comun saurta2at cu autorităile administraiei publice locale obiectele Ai ramurile de importană social-statală.tribu,ii în domeniul reali-ării programelor de de-voltare economică /i socială a statului# crearea de condi,ii pentru func,ionareautoadministrării. "ceastă categorie implică mai multe direcii, cum ar fi:

domeniul economiei:− eercită funciile de proprietar al patrimoniului statului, creea#ă condiiile necesare pentru de#voltarea tuturor tipurilor de

proprietate&− reglementea#ă activitatea tuturor ramurilor economiei Ai a subiecilor proprietăii pe teritoriul 9&− întreprinde măsuri pentru asigurarea libertăii comerului Ai activităii de întreprin#ător, proteciei concurenei loiale, creării unui

cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producie&− ia măsuri în vederea apărării intereselor producătorilor auto$toni, eecutorilor de lucrări Ai servicii, etc.

domeniul de#voltării sociale, învăământului, tineretului Ai sportului, culturii Ai ocrotirii sănătăii:− promovea#ă o politică de stat unitară în vederea asigurării pentru populaia statului a unui nivel de trai care nu ar fi mai scă#ut decât

nivelul minimal de trai stabilit oficial Ai care ar corespunde nivelului de#voltării economice a 9&− reali#ea#ă politica de stat în domeniul reglementării proceselor migraioniste, promovea#ă Ai perfecionea#ă un program integral în

domeniul demografiei&− ia măsuri în ceea ce priveAte creAterea numărului de locuri de muncă, crearea condiiilor pentru ridicarea nivelului de trai, a unor

condiii normale de muncă Ai odi$nă, asistena socială&− elaborea#ă direciile strategice de de#voltare a urbanismului, a gospodăriei comunale Ai de locuine, etc.

domeniul Atiinei Ai te$nicii:− promovea#ă o politică unitară în domeniul Atiinei Ai te$nicii, asigurând crearea ba#ei te$nico-materiale necesare de#voltării lor&− asigură elaborarea Ai reali#area programelor de de#voltare a Atiinei Ai te$nicii, creând în acest scop fonduri republicane speciale&− instituie premii de stat, aprobă condiiile de decernare a acestora Ai pre#intă reAedintelui 9 proiectul decretului cu privire la

decernarea premiilor de stat.domeniul finanelor, creditelor, impo#itelor, preurilor Ai circulaiei monetare:− asigură transpunerea în viaă a politicii unice a statului în domeniul finanelor, creditelor Ai circulaiei monetare&− elaborea#ă Ai pre#intă anual arlamentului spre eaminare Ai aprobare proiectele bugetului de stat Ai bugetului asigurărilor sociale de

stat, precum Ai proiectul fondurilor asigurării obligatorii de asistenă medicală&− promovea#ă politica unică a statului în domeniul preurilor&− promovea#ă politica vamală Ai financiar-valutară.

domeniul muncii Ai politicii de cadre în serviciul public:− promovea#ă politica în domeniul utili#ării forei de muncă, al muncii Ai salari#ării, ia măsuri în vederea perfecionării ei&− conduce Ai organi#ea#ă activitatea de progno#are Ai formare a re#ervei de cadre pentru aparatul autorităilor administraiei publice

centrale Ai locale, contribuie la asigurarea pregătirii Ai sporirii gradului de calificare a acestora&− coordonea#ă Ai controlea#ă activitatea organelor administraiei publice antrenate în implementarea politicii de cadre Ai în crearea

sistemului continuu de instruire a cadrelor.domeniul asigurării legalităii:− întreprinde aciuni vi#ând asigurarea drepturilor Ai libertăilor cetăenilor&− organi#ea#ă controlul asupra eecutării legilor Ai altor acte normative de către ministere Ai alte autorităi administrative centrale, de

către organele Ai instituiile cu atribuii de interes publice din subordine care îAi desfăAoară activitatea pe teritoriul 9&− în scopul perfecionării legislaiei în vigoare Ai reglementării 2uridice a raporturilor din societate, elaborea#ă proiecte de legi pe

anumite domenii&−

ia măsuri de meninere a ordinii publice, reali#ea#ă programe de stat privind combaterea criminalităii.tribu,ii în domeniul asigurării securită,ii /i capacită,ii de apărare a ,ării9ia măsuri în vederea asigurării securităii statului, pa#ei frontierelor de stat Ai a teritoriului 9&eercită conducerea generală a construciei !orelor "rmate, stabileAte anual contingentul de cetăeni care urmea#ă să fie recrutai învederea pregătirii Ai reciclării militare&ia măsuri în vederea asigurării capacităii de apărare a ării, dotării !orelor "rmate cu toate cele necesare pentru ca ele să-Ai onore#edatoria privind apărarea independenei Ai integrităii teritoriale a atriei, îndeplineAte alte atribuii prevă#ute de legislaie în domeniulapărării naionale&înaintea#ă reAedintelui 9 propuneri privind numirea Ai demiterea persoanelor care, din oficiu, intră în componena omandamentului+uprem al !orelor "rmate, precum Ai a viceminiAtrilor apărării&eercită conducerea generală a proteciei civile a 9.

tribu,ii în domeniul politicii externe9 poartă tratative Ai ia parte la negocieri, acordă împuterniciri pentru iniierea negocierilor Ai semnarea tratatelor, înc$eie tratate internaionale

Ai asigură îndeplinirea lor&stabileAte relaii multilaterale între 9 Ai state străine, organi#aii internaionale, asigură sc$imbul de informaie, de studeni Ai specialiAti& pre#intă reAedintelui 9 propuneri privind acreditarea Ai rec$emarea repre#entanilor diplomatici ai 9, înfiinarea, desfiinarea Aisc$imbarea rangului misiunilor diplomatice&repre#intă 9 în relaiile internaionale&asigură promovarea unui curs unic Ai coerent în domeniul politicii eterne&



1<organi#ea#ă Ai promovea#ă activitatea economică eternă a statului luând ca premisă politica liberului sc$imb sau a protecionismuluiconform intereselor naionale.

c) Aprecia,i corela,ia dintre atribu,iile ?uvernului /i atribu,iile %rimministrului /i viceprimmini/trilor.Atribu,iile %rimministrului /i ale viceprimmini/trilor# care sunt persoaneleceie care asigură activitatea ?uvernului9im-ministrul eercită următoarele atribuii: participă la formarea uvernului în modul prevă#ut de onstituia 9, conduce uvernul Ai coordonea#ă activitatea membrilor acestuia& pre#idea#ă Aedinele uvernului Ai ale re#idiului acestuia&în ca#uri ecepionale, ia deci#ii în problemele conducerii 9 în limitele competenei uvernului Ai informea#ă despre aceasta uvernul laAedina lui ordinară&asigură colegialitatea în activitatea uvernului&

acordă împuterniciri pentru negocierea Ai semnarea tratatelor internaionale ale 9& pre#intă spre eaminare re#idiului uvernului sau pune în faa reAedintelui 9 c$estiunea cu privire la stimularea sau aplicarea unor sanciuni disciplinare faă de membrul uvernului&în ca#ul în care unul dintre miniAtri nu îAi eercită atribuiile conform legislaiei, este în drept să înainte#e reAedintelui 9 propunere privitor la revocarea acestui ministru&informea#ă reAedintele 9 în problemele deosebit de importante pentru ară& poate eercita Ai alte împuterniciri prevă#ute de lege.

im-viceprim-ministrul Ai viceprim-miniAtrii, la rândul lor, înfăptuiesc:coordonarea activităii ministerelor, a altor autorităi administrative centrale Ai a celorlalte organe din subordinea uvernului&controlul asupra activităii acestora Ai le dau, în mod operativ, indicaii pentru asigurarea îndeplinirii $otărârilor, ordonanelor Aidispo#iiilor uvernului&soluionarea altor probleme ale activităii autorităilor administraiei publice centrale de specialitate& inclusiv eaminea#ă în prealabil

propunerile Ai proiectele $otărârilor, ordonanelor Ai dispo#iiilor, pre#entate uvernului.ctele uvernului:a) 'dentifica,i actele ?uvernului.otrivit prevederilor onstituiei 9 (art. 1>% (1)), uvernul adoptă $otărâri, ordonane Ai dispo#iii.b) ompara,i diferitele categorii de acte ale ?uvernului.otăr@rile sunt cele mai răspândite acte ale uvernului, deoarece corespund caracterului său eecutoriu Ai sunt adoptate pentru organi#areaecutării legilor. Gotărârile pot avea atât caracter normativ, cât Ai caracter individual. Gotărârile uvernului cu caracter normativ pot fiasificate în următoarele categorii:tărâri ce conin ele însele norme 2uridice pe ba#ă Ai în vederea eecutării legii, adică sunt acte de reglementare a anumitor relaii sociale, în

mei aferente organi#ării eficiente a administraiei publice&tărârile prin care se aprobă Ai alte acte 2uridice, aAa cum sunt $otărârile de aprobare a regulamentelor, normelor (de eemplu, prin aAatărâri se aprobă regulamentele de organi#are Ai funcionare a ministerelor Ai altor autorităi administrative centrale de specialitate).

Gotărârile uvernului cu caracter individual se referă la persoane Ai situaii 2uridice concrete (de eemplu, numirea în funcie a unuinducător de autoritate administrativă centrală de specialitate)."doptarea ordonan,elor ine de instituia constituională a delegării legislative. "stfel, întru reali#area programului său de activitate Ai înmeiul art. 1>;@% din onstituia 9, uvernul adoptă ordonane în conformitate cu o lege specială de abilitare. "Aadar, ordonanele sunt actermative cu putere de lege ordinară, adoptate într-o anumită perioadă de timp Ai în domeniile care nu fac obiectul legilor organice.

4a cererea uvernului (de eemplu, în ca#uri urgente, Ai arlamentul urmea#ă să plece în vacană), arlamentul adoptă o lege de abilitare auvernului de a aproba ordonane pentru o perioadă definită. n lege se indică domeniile Ai data până la care pot fi aprobate ordonanele detre uvern. 4egile de abilitare pot fi de două feluri: cele care solicită aprobarea ulterioară a ordonanelor de către arlament Ai cele care nulicită o asemenea aprobare.5rdonanele pot fi abrogate, suspendate sau modificate de uvern prin adoptarea de ordonane doar în limitele termenului de abilitare. Dupăpirarea termenului de abilitare, ordonanele pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege de către arlament."ceastă instituie a delegării legislative este destul de eficientă în că#urile când, în condiiile principiului legalităii, este necesar a întreprindeăsuri urgente de către eecutiv.

Dispo-i,iile se emit de rim-ministru pentru organi#area activităii interne a uvernului Ai, ca regulă, au un caracter individual.c) Decide,i asupra coraportului dintre actele ?uvernului /i actele %rimministrului.onform art. 1>% (/) al onstituiei 9 Ai art.'> din 4egea cu privire la uvern, dispo#iiile se emit de către rim-ministru pentrugani#area activităii interne a uvernului, deci ele, în mare parte, sunt acte cu caracter individual, ce se referă la situaii Ai persoane concrete.fectiv, dispo#iiile ar fi acte ale rim-ministrului, iar actele uvernului ar fi $otărârile Ai ordonanele. 4a acest capitol, prevederilenstituionale Ai legale ar urma să fie perfecionate.Gotărârile, ordonanele Ai dispo#iiile uvernului se semnea#ă de rim-ministru, iar $otărârile Ai ordonanele se contrasemnea#ă de miniAtrire au obligaia punerii lor în aplicare. n ca#ul $otărârilor Ai ordonanelor cu caracter comple, se contrasemnea#ă, la deci#ia rim-inistrului, de către un ministru responsabil pentru punerea acestora în aplicare.Gotărârile, ordonanele Ai dispo#iiile uvernului, cu ecepia celor care conin secret de stat, se publică în onitorul 5ficial al 9 înrmen de 1> #ile de la data adoptării sau emiterii.n general, conform prevederilor constituionale Ai legislaiei în vigoare, $otărârile, ordonanele Ai dispo#iiile uvernului intră în vigoare lata publicării în onitorul 5ficial al 9 sau la data indicată în tetul acestora, dar care nu poate precede data publicării lor.

cetarea mandatului Ai responsabilitatea uvernului:a) Determina,i durata mandatului /i temeiurile de încetare înainte de termen a mandatului ?uvernului.onform prevederilor constituionale, încetarea mandatului uvernului are loc, de regulă, la data validării alegerilor pentru un nourlament. "dică, în mod ideal, mandatul uvernului ar fi de ani.

revederile legislaiei în vigoare sunt destul de incerte în special în ceea ce priveAte încetarea mandatului uvernului înainte de termen (adicălidarea alegerilor pentru un nou arlament)."stfel, conform prevederilor 4egii cu privire la uvern (art.;), uvernul demisionea#ă în următoarele circumstane:uvernul are dreptul să demisione#e din proprie initiativă&



1Bim-ministrul poate demisiona Ai acest fapt conduce la demisionarea uvernului în întreaga componenă&rlamentul Ai-a eprimat neîncrederea în uvern conform art. 1>; sau 1>;@1 din onstituia 9&im-ministrul a decedat&fost ales un nou arlament (la prima sa Aedină demisionea#ă uvernul).ererea de demisie a rim-ministrului sau a întregii componene a uvernului se pre#intă arlamentului, care se pronună asupra ei.b) ;tabili,i modalită,ile /i caracterul responsabilită,ii ?uvernului.onform art. 1> al onstituiei 9, uvernul este responsabil în faa arlamentului Ai pre#intă informaiile Ai documentele cerute de acesta,comisiile parlamentare Ai de deputai.

onform art./ al 4egii cu privire la uvern, uvernul cel puin o dată pe an susine în faa arlamentului o dare de seamă despre activitatea. uvernul eaminea#ă deci#iile comisiilor parlamentare de specialitate vi#ând activitatea uvernului Ai a organelor din subordinea lui,

munică comisiilor re#ultatele eaminării deci#iilor sau măsurile luate pe marginea lor.embrii uvernului sunt obligai să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputai referitor la activitatea uvernului Ai aganelor din subordinea lui în conformitate cu procedurile stabilite.uvernul poartă o răspundere politică doar în faa arlamentului pentru întreaga sa activitate Ai cea mai severă sanciune ar fi acordareatului de neîncredere de către arlament Ai demiterea uvernului. !iecare membru al uvernului răspunde politic solidar cu ceilali membrintru activitatea Ai actele uvernului.c) Evalua,i gradul de perfec,iune a legisla,iei referitor la încetarea mandatului ?uvernului /i decide,i asupra posibilită,ii de influen,ă?uvernului asupra organului legislativ.rocedura de încetare a mandatului uvernului urmea#ă a fi deosebită de procedura de încetare a mandatului unor membri ai uvernului înrte.onform art. 1>' (%) din onstituia 9, uvernul, al cărui mandat a încetat la data alegerilor parlamentare generale sau în ca#ul votului deîncredere, sau al demisiei prim-ministrului, îndeplineAte în continuare numai funciile de administrare a treburilor publice până la depunerearământului de către membrii noului uvern.

onform art. 1>1 (%) al onstituiei 9, dacă prim-ministrul se află în imposibilitate de a-Ai eercita atribuiile sau în ca#ul decesuluiestuia, reAedintele 9 va desemna un alt membru al uvernului ca rim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuiile până la formareaului uvern. Cnterimatul pe perioada imposibilităii eercitării atribuiilor încetea#ă, dacă rim-ministrul îAi reia atribuiile în uvern.

onform art. 1>; din onstituia 9, la propunerea a cel puin 1@ din deputai, poate fi iniiată eprimarea neîncrederii în uvern. Cniiativaeprimare a neîncrederii se eaminea#ă după ' #ile de la data pre#entării ei în arlament. Neîncrederea în uvern, Ai ca re#ultat demiterea

uvernului, are loc cu votul ma2orităii deputailor din arlament.ncepând cu anul %>>>, prevederile constituionale au cunoscut o instituie nouă, care urmăreAte scopul ca uvernul să dispună de anumiteecanisme de influenă asupra arlamentului, i anume 3 de anga2area răspunderii uvernului conform art.1>;@1 din onstituia 9.ș

uvernul îAi poate anga2a răspunderea în faa arlamentului asupra unui program, a unei declaraii de politică generală sau a unui proiect dege.rgani#area Ai funcionarea organelor centrale de specialitate ale administraiei publice:a) Determina,i modul de organi-are /i structura organelor centrale de specialitate ale administra,iei publice.inisterele sunt principalele organe centrale de specialitate ale statului, care conduc în limitele competenei lor domeniile Ai sferele ce le-au

st încredinate. n afara ministerelor, ca organe centrale de specialitate, funcionea#ă birouri, agenii, servicii, centre, inspectoratele de stat,misiile Ai consiliile guvernamentale (art.%% al 4egii cu privire la uvern).inisterele Ai principalele autorităi administrative centrale de specialitate se formea#ă de arlament la propunerea rim-ministrului. "ltetorităi administrative centrale de specialitate se creea#ă în scopul conducerii, coordonării activităii Ai eercitării controlului în domeniulgani#ării economiei Ai în alte domenii, care nu intră nemi2locit în atribuiile ministerelor. n pre#ent, conform art. % al 4egii cu privire lauvern, activea#ă următoarele ministere Ai autorităi administrative centrale de specialitate:inistere:

inisterul conomieiinisterul !inanelor inisterul Hustiieiinisterul "facerilor Cnterneinisterul "facerilor terne Ai Cntegrării uropene

inisterul "părăriiinisterul De#voltării 9egionale Ai onstruciilor inisterul "griculturii Ai Cndustriei "limentareinisterul 0ransporturilor Ai Cnfrastructurii Drumurilor inisterul ediuluiinisterul ducaieiinisterul ulturiiinisterul uncii, roteciei +ociale Ai !amilieiinisterul +ănătăiiinisterul 0ineretului Ai +portuluiinisterul 0e$nologiei Cnformaiei Ai omunicaiilor&

te autorită,i administrative centrale9Iiroul Naional de +tatistică"genia 9elaii !unciare Ai adastruIiroul 9elaii Cnteretnice+erviciul răniceri"genia Loldsilva8"genia 9e#erve ateriale"genia 0urismului



1=entrul pentru ombaterea rimelor conomice Ai orupiei

n afară de ministere Ai alte autorităi administrative centrale de specialitate menionate, pe plan central sunt organi#ate Ai inspectoratele deat, comisiile Ai consiliile guvernamentale. Cnspectoratele de stat se formea#ă de către uvern în scopul eercitării controlului asupraecutării legilor Ai $otărârilor arlamentului, a decretelor reAedintelui 9, a $otărârilor Ai ordonanelor uvernului, adică în temei sunt niAtetorităi cu funcii de control sau supraveg$ere. n general, aceste autorităi sunt subordonate ministerelor.uvernul poate să cree#e comisii Ai consilii permanente sau provi#orii 3 pentru studierea unor probleme Ai elaborarea $otărârilor în vederea#voltării economiei, finanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum Ai în domeniile politicii sociale, învăământuluiblic, culturii etc. omisiile Ai consiliile se formea#ă din funcionari ai autorităilor administraiei publice centrale de specialitate, precum Ain savani Ai specialiAti în domeniu. "ctivitatea comisiilor Ai consiliilor este condusă de rim-ministru, de miniAtri sau de alte persoane numiteuvern.

inisterele sunt conduse de miniAtri numii în modul stabilit de onstituia 9 Ai de lege fiind membri ai uvernului."utorităile administrative centrale sunt conduse de directori generali sau de directori, numii în funcie Ai eliberai din funcie de cătreuvern.b) Determina,i modul de func,ionare a organelor centrale de specialitate ale administra,iei publice.inistrul Ai, respectiv, ceilali conducători ai organelor administraiei publice centrale de specialitate asigură aplicarea strategiei Aiogramului uvernului în domeniul, domeniile sau ramura respectivă, organi#ea#ă Ai asigură eecutarea legii, a $otărârilor, ordonanelor Aispo#iiilor uvernului. n activitatea sa, ministrul este a2utat de viceminiAtri, iar directorii respectivi de vicedirectori care, de regulă, sunt

umii de către uvern. Numărul acestora varia#ă în funcie de specificul Ai compleitatea activităii autorităilor administraiei publicentrale de specialitate.e lângă ma2oritatea organelor administraiei publice centrale de specialitate, în special pe lângă ministere, activea#ă colegiile acestor organe,re eaminea#ă cele mai importante probleme ce reies din sarcinile Ai funciile autorităii.entru a-Ai desfăAură activitatea, fiecare organ al administraiei publice centrale de specialitate are o anumită structură organi#atoricăevă#ută, de regulă, prin $otărâre de uvern. +tructura organi#atorică a autorităilor administraiei publice centrale de specialitate cuprinde un

umit număr de compartimente, formând aparatul propriu Ai aparatul te$nic al organului administraiei publice centrale de specialitate. nincipiu, structura organi#aională a ministerelor Ai altor autorităi ale administraiei publice centrale de specialitate cuprinde aAa unităi, cumfi:cii&recii&rvicii&partamente&spectorate etc.*nele organe ale administraiei publice centrale de specialitate au subdivi#iuni deconcentrate în teritoriu, care îndeplinesc sarcinile organuluintral în teritoriul respectiv (de regulă, raioane Ai municipii).c) Evalua,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind organi-area /i func,ionarea organelor centrale de specialitate ale administra,ieiublice.onform legislaiei, sunt create un Air de autorităi de natură administrativă (eecutive) care se bucură de independenă funcională Ai, în

are măsură, funcională faă de uvern, cum ar fi Ianca Naională a oldovei, urtea de onturi, +erviciul de Cnformaii Ai +ecuritate,omisia lectorală entrală, onsiliul oordonator al "udiovi#ualului, omisia Naională a ieei !inanciare, entrul pentru Drepturilemului, "genia Naională pentru 9eglementare în nergetică, "genia Naională pentru 9eglementare în omunicaii lectronice Aie$nologia Cnformaiei etc. "pare problema, inclusiv eistă discuii în literatura de specialitate, privind faptul dacă asemenea autorităi pot finsiderate organe ale administraiei publice centrale de specialitate, odată ce uvernul, conform prevederilor constituionale, eercitănducerea generală a administraiei publice, iar autorităile menionate sunt independente faă de uvern."utorităile administraiei publice centrale de specialitate conform modului de formare sunt numite. După natura lor sau modul de activitate,este organe sunt individuale (unipersonale), implicând Ai anumite elemente de conducere colegială. Din punctul de vedere al competeneiateriale, autorităile centrale de specialitate îAi desfăAoară activitatea într-un anumit domeniu sau ramură de activitate, deci ele au ompetenă speciali#ată, iar unele pot avea c$iar o competenă interramurală în mai multe domenii de activitate (de eemplu, unele ministere).n punctul de vedere al competenei teritoriale, autorităile centrale de specialitate ale administraiei publice îAi eercită atribuiile pe întreg

ritoriul statului, inclusiv prin intermediul serviciilor publice ale acestora deconcentrate în unităile administrativ-teritoriale (raioane, unitateritorial-autonomă cu statut special Ai municipiul $iAinău).

ribuiile Ai actele organelor centrale de specialitate ale administraiei publice:a) Determina,i categoriile de atribu,ii ale organelor centrale de specialitate ale administra,iei publice.+arcinile care le revin autorităilor administraiei publice centrale de specialitate se aduc la îndeplinire prin eecutarea unor atribuii variateevă#ute pentru fiecare organ, de regulă, prin $otărâre de uvern privind organi#area Ai funcionarea acestora, precum Ai prin legi Ai alte actermative ce reglementea#ă domeniul de activitate.

"nali#ând atribuiile organelor administraiei publice centrale de specialitate, inclusiv în raport cu literatura de specialitate, atribuiile acestor torităi pot fi clasificate în două categorii:ribuii comune, care sunt caracteristice tuturor sau ma2orităii autorităilor 3 pot fi divi#ate în mai multe grupe, în funcie de specificultivităii, cum ar fi:

atribuii privind organi#area Ai asigurarea eecutării legilor, $otărârilor arlamentului& decretelor reAedintelui 9& a $otărârilor,ordonanelor Ai dispo#iiilor uvernului, precum Ai a propriilor acte normative&atribuii în domeniul economico-social Ai financiar, cum ar fi elaborarea de strategii, progno#e, programe de de#voltare în domeniulrespectiv de activitate&atribuii de natură organi#atorică. De eemplu cum ar fi conducerea Ai controlul structurilor, instituiilor, întreprinderilor din subordine&coordonarea activităii cu alte autorităi publice în domeniul său de activitate, iar în unele ca#uri c$iar eercitarea unor funcii de control Aisupraveg$ere conform împuternicirilor stabilite prin lege&atribuii în domeniul repre#entării pe plan etern, cum ar fi iniierea Ai negocierea din împuternicirea uvernului, precum Ai înc$eiereaconveniilor (acordurilor) Ai altor înelegeri internaionale& ori repre#entarea intereselor statului în organismele internaionale de profil, precum Ai colaborarea cu organele similare din alte state.



%>ribuii specifice fiecărui organ 3 reflectă particularităile activităii desfăAurate de fiecare organ al administraiei publice centrale deecialitate. "cestea pot fi atribuii concrete în domeniul economic (activitatea inisterului conomiei) ori financiar (inisterul !inanelor),i în domeniul educaiei, ori 2ustiiei, ori afacerilor interne sau relaiilor eterne etc.b) Determina,i categoriile de acte ale organelor centrale de specialitate ale administra,iei publice.Nu eistă o lege separată care ar reglementa distinct modul de organi#are, funcionare Ai categoriile de acte ale autorităilor administraieiblice centrale de specialitate. 4egislaia în vigoare, inclusiv $otărârile guvernamentale privind organi#area Ai funcionarea organelor ministraiei publice centrale de specialitate, nu preci#ea#ă e$austiv categoriile de acte ce pot fi emise de aceste autorităi. a re#ultat,tegoriile de acte ce pot fi emise diferă de la un organ la altul.Din activitatea practică a autorităilor administraiei publice centrale de specialitate, s-au conturat a fi răspândite următoarele acte:dine&

struciuni&spo#iii.c) Aprecia,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind identificarea /i delimitarea diferitor categorii de acte ale organelor centrale deecialitate ale administra,iei publice.Nu este reglementat concret referitor la caracterul normativ sau individual al actelor menionate Ai nici referitor la situaiile în care autoritateaministraiei publice centrale de specialitate poate recurge la o categorie sau alta.Din activitatea practică a organelor administraiei centrale de specialitate, s-a constatat că ordinele pot avea caracter normativ, dar de celeai multe ori au un caracter individual. 5rdinele cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general Ai impersonal, fiind emise pentrulicarea unor prevederi legale. 5rdinele cu caracter individual se aplică unor subieci Ai situaii 2uridice dinainte definite.'nstruc,iunile au totdeauna un caracter normativ, Ai anume, ele cuprind reguli de conduită cu caracter general Ai impersonal, aplicându-se lan număr indefinit de situaii. rin intermediul instruciunilor se stabilesc, pe ba#a Ai în vederea eecutării legii Ai altor acte normativeperioare din punctul de vedere al forei 2uridice, anumite detalii în vederea aplicării integrale a mecanismului acestora din urmă. n ultimarioadă, ca re#ultat al evoluiei legislaiei, inclusiv în scopul ecluderii eventualului conflict de interese (în special în raport cu particularii), se

servă descreAterea numărului acestor acte, mecanismele necesare fiind stabilite prin $otărâri de uvern.Dispo-i,iile, la rândul lor, sunt, în general, acte emise pentru re#olvarea unor probleme concrete (de cele mai multe ori de ordin intern) sauerative ale autorităii administraiei publice centrale de specialitate. n consecină, dispo#iiile, de regulă, au un caracter individual.

n activitatea practică a organelor administraiei publice centrale de specialitate, se întâlnesc Ai acte ce poartă alte denumiri, cum ar figulamente, reguli, norme, deci#ii, $otărâri etc. "ctele ce poartă alte denumiri poartă în esenă un caracter normativ.onform prevederilor legislaiei, în special a 4egii privind actele normative ale uvernului Ai ale altor autorităi ale administraiei publicentrale Ai locale nr.'1<@%>>', actele autorităilor administraiei publice centrale de specialitate se numesc Ai acte departamentale fie cu caracter rmativ, fie cu caracter individual.

#ctele normative departamentale urmea#ă a fi supuse eperti#ei 2uridice Ai înregistrării de stat la inisterul Hustiiei Ai doar apoi pot fiblicate în onitorul 5ficial al 9, intrând în vigoare nu mai devreme de data publicării. "ctele normative departamentale nesupuseperti#ei 2uridice Ai înregistrării de stat, precum Ai cele înregistrate, dar nepublicate în modul stabilit, cu ecepia actelor, a căror publicare estestricionată, nu au putere 2uridică Ai nu pot servi drept temei legitim pentru reglementarea relaiilor de drept respective sau aplicarea denciuni.

#ctele departamentale cu caracter individual ar trebui să intre în vigoare nu mai devreme de data aducerii lor la cunoAtina persoanelor #ate în ele.oiuni generale privind administraia publică locală:a) Defini,i administra,ia publică locală /i enumera,i principiile de organi-are /i func,ionare a acesteia.onform prevederilor art.l din 4egea privind administraia publică locală, administra,ia publică locală cuprinde totalitatea autorităilor blice constituite în condiiile legii pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităi administrativ-teritoriale.

"dministraia publică locală include acele structuri organi#atorice Ai funcionale care au o competenă teritorială limitată la unităileministrativ-teritoriale, unde s-au constituit Ai care se disting în raport cu administraia publică centrală prin aceea că promovea#ă cu prioritateteresele specifice colectivităilor locale. olectivitatea locală este definită ca totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritorială. nctrină, colectivităile locale sunt definite ca de#membrăminte ale statului, creaii ale legii pentru scopuri administrative ridicate la rangul dersoane 2uridice Ai învestite cu anumite drepturi de către puterea centrală.%rincipiile administra,iei publice locale repre#intă prescripii general-obligatorii consacrate în onstituie, care stabilesc direciilendamentale potrivit cărora se formea#ă Ai funcionea#ă autorităile publice locale Ai se stabilesc raporturile dintre acestea.

rincipiile generale re#ultă din confruntarea intereselor politice deduse pe ba#a eperienelor din practica socială, indicând în acelaAi timptura regimului politic al societăii date. %rincipiile generale sunt următoarele9galitatea 3 un principiu fundamental al oricărui stat de drept. !iind constituită în condiiile legii, administraia publică locală este obligată sătive#e numai în sensul efectiv al respectării legalităii, să emită acte 2uridice numai conform Ai în ba#a legii. 4a nivelul administraiei publicecale, principiul legalităii este garantat prin stabilirea răspunderii 2uridice Ai prin aplicarea de sanciuni administrativ-disciplinare, materiale,ntravenionale Ai penale, după ca#, atunci când autorităile publice locale Ai funcionarii publici din subordinea lor încalcă normele legale.emocraţia %i pluripartitismul 3 conform art./ din onstituie, democraia în 9 se eercită în condiiile pluralismului politic care estecompatibil cu dictatura Ai totalitarismul. etăenii se pot asocia liber în partide Ai alte organi#aii social-politice, astfel se contribuie laprimarea voinei politice a cetăenilor Ai în condiiile legii participă la alegeri.

galitatea în drepturi 3 conform art. 1; onstituia 9, toi cetăenii sunt egali în faa legii Ai a autorităilor publice, fără deosebire de rasă,ionalitate, religie, se, opinie A.a. "utorităile publice locale trebuie să trate#e în mod egal toi membrii colectivităii locale, adică suntligate să satisfacă interesele tuturor locuitorilor unităii administrativ-teritoriale respective, fără deosebiri discriminatorii pe diferite criterii.

otodată, cetăenii au dreptul să candide#e, în condiiile legii, la mandatul de ales local în mod egal, fără selectări după anumite dimensiuni.ublicitatea 3 potrivit competenelor ce le revin, autorităile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăenilor asupra treburilor blice Ai asupra problemelor de interes personal (art.' onstituia 9). 5rice persoană cointeresată are dreptul de a avea acces la oriceformaie de interes public.rincipiul colectivismului 3 autorităile publice locale sunt constituite Ai activea#ă pentru satisfacerea Ai promovarea intereselor colectivităilor ităii administrativ-teritoriale respective, la rândul lor, făcând parte din colectivitatea dată. onducerea colectivă presupune că deci#iile luatefie re#ultatul de#baterii, epunerii opiniilor Ai aprobării lor în colectiv, astfel prin deliberare urmea#ă să fie luată cea mai oportună soluie.

%rincipiile constitu ionale ale administra,iei publice locale (art. 1:6 din onstitu,ia 4>) sunt următoarele9ț



%1tonomiei locale&scentrali#ării serviciilor publice&gibilităii autorităilor administraiei publice locale&nsultării cetăenilor în problemele locale de interes deosebit.b) ;tabili,i sistemul autorită,ilor administra,iei publice locale."dministraia publică locală este parte componentă a sistemului autorităilor administraiei publice din 9. +istemul autorităilor publicecale poate fi sistemati#at după două criterii, Ai anume:pă întinderea teritoriului unde îAi eercită competenele de ba#ă:autorităi ale administraiei publice locale de nivelul întâi ca autorităi publice luate în ansamblu, care sunt constituite Ai activea#ă peteritoriul satului (comunei), oraAului (municipiului), pentru promovarea intereselor Ai soluionarea problemelor colectivităilor locale&

autorităi ale administraiei publice locale de nivelul al doilea ca autorităi publice luate în ansamblu, care sunt constituite Ai activea#ă peteritoriul raionului, municipiului $iAinău Ai unităii teritoriale autonome cu statut 2uridic special, pentru promovarea intereselor Aisoluionarea problemelor populaiei unităii administrativ-teritoriale respective&

pă caracterele 2uridice:autorităi deliberative 3 consiliile locale săteAti (comunale), orăAeneAti (municipale), raionale Ai "dunarea opulară a ăgău#iei&autorităi eecutive 3 primarii Ai viceprimarii, preAedintele Ai vicepreAedintele raionului, uvernatorul (IaAcanul) Ai omitetul ecutiv alăgău#iei (în conformitate cu 4egea cu privire la statutul 2uridic special al ăgău#iei, nr.'@1==).

'onsiliile locale %i cele raionale, primarii %i pre%edinţii de raioane funcionea#ă ca autorităi administrative autonome, solu ionând treburileț

blice din sate (comune), oraAe (municipii) Ai raioane în condiiile legii. 9aporturile dintre autorităile publice centrale Ai cele locale au la ba#ăincipiile autonomiei, legalităii, transparenei Ai colaborării în re#olvarea problemelor comune. ntre autorităile centrale Ai cele locale, întretorităile publice de nivelul întâi Ai cele de nivelul al doilea nu eistă raporturi de subordonare, cu ecepia ca#urilor prevă#ute de lege.onsiliul local este autoritatea repre#entativă Ai deliberativă a populaiei unităii administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, aleasăvederea soluionării problemelor de interes local. onsiliile locale sunt compuse din consilieri aleAi în condiiile odului electoral. onsiliul

cal are drept de iniiativă Ai decide, în condiiile legii, în toate problemele de interes local, cu ecepia celor care in de competena altor torităi publice.Primarul este autoritatea repre#entativă a populaiei unităii administrativ-teritoriale Ai eecutivă a consiliului local, aleasă prin vot universal,al, direct, secret Ai liber eprimat. rimarul este Aeful administraiei publice locale. rimarul participă la Aedinele consiliului local Ai areeptul să se pronune asupra tuturor problemelor supuse de#baterii. onfirmarea legalităii alegerii primarului Ai validarea mandatului acestuiafac în condiiile odului electoral. n ca# de invalidare a mandatului de primar, se organi#ea#ă alegeri noi în condiiile odului electoral. nercitarea atribuiilor sale, primarul emite dispo#iii cu caracter normativ Ai individual.Pre%edinte al raionului este autoritatea publică eecutivă a consiliului raional.onsiliul raional alege preAedintele raionului, la propunerea al puin o treime din consilierii aleAi, cu votul ma2orităii consilierilor aleAi. reAedintele raionului este asistat de vicepreAedini. n eercitarearibuiilor sale, preAedintele raionului emite dispo#iii cu caracter normativ Ai individual.c) Estima,i nivelul de respectare a principiilor privind administra,ia publică locală.rincipiile constitu ionale ale administraiei publice locale (art. 1>= din onstituia 9) sunt următoarele:ț

utonomiei locale 3 este un principiu fundamental recunoscut pe plan internaional, care guvernea#ă administraia publică locală Ai activitatea

torităilor acesteia& presupune dreptul Ai capacitatea efectivă a autorităilor publice locale (colectivităilor locale) de a reglementa Ai gestiona,condiiile legii, sub propria lor responsabilitate Ai în interesul populaiei locale o parte importantă din treburile publice. onform art. 11% din

onstituia 9, autorităile administraiei publice, prin care se eercită autonomia locală în sate Ai în oraAe, sunt consiliile locale alese Aiimarii aleAi. "utonomia unei unităi administrativ-teritoriale nu se opune autonomiei alteia, după cum nu poate fi mai largă decât alta, sau nubucură de un statut special de autonomie. "utonomia financiară repre#intă un component vital al autonomiei locale Ai este strâns legată detonomia patrimonială a colectivităilor teritoriale locale. După doctrină, principiul autonomiei cunoaAte următoarele forme:autonomie teritorială 3 prin care se recunoaAte unităii administrativ-teritoriale dreptul în condiiile legii de a se autoadministra&autonomie funcională 3 care constă în recunoaAterea posibilităii pentru unele servicii publice de a beneficia de autonomie în domeniul lor de activitate&autonomie deci#ională 3 dreptul autorităilor publice locale de a adopta liber deci#ii, în condiiile legii, fară intervenii din partea altor autorităi publice, în scopul reali#ării intereselor sale&autonomie organi#aională 3 dreptul autorităilor publice locale de a aproba, în condiiile legii, statutul, structurile administrative interne,modalităile de funcionare a acestora, statele Ai organigrama lor, precum Ai de a institui persoane 2uridice de drept public de interes local&autonomie financiară Ai bugetară 3 dreptul autorităilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente Ai de a le utili#aliber, în condiiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale.

rincipiul autonomiei locale întruneAte în sine anumite condiii obligatorii:eistena unei colectivităi locale în cadrul unei unităi administrativ-teritoriale, care are interese Ai cerine specifice faă de intereselecolectivităii naionale&gestiunea nevoilor specifice locale să aparină acestei colectivităi&organele de conducere să fie locale&să dispună de veniturile necesare în vederea reali#ării atribuiilor ce le revin&să eiste autonomia faă de organele centrale ale administraiei publice.

entru a fi în pre#ena unei veritabile autonomii financiare, urmea#ă să fie respectate Ai reali#ate câteva obiective, Ai anume:getele unităilor administrativ-teritoriale să fie aprobate în condiii de autonomie cu tendine de stabilitate Ai previ#ibilitate&rfecionarea mecanismului de colectare a impo#itelor (colectivităile locale să dispună de fiscalitate proprie)&niturile proprii ale unităilor administrativ-teritoriale să fie percepute direct pe conturile bancare ale acestor bugete&niturile încasate la buget suplimentar la cele aprobate Ai economiile de c$eltuieli să rămână la dispo#iia autorităilor publice locale, etc.scentrali-ării serviciilor publice 3 descentrali#area semnifică acea organi#are administrativă care permite colectivităilor locale să seministre#e ele însele, sub controlul statului, care le atribuie personalitate 2uridică, le permite constituirea unor autorităi proprii Ai le dotea#ăresurse necesare. Descentrali#area apare ca un regim opus centrali#ării. rin descentrali#are se presupune transferul de deci#ie Ai

sponsabilităi de la centru spre fiecare localitate din ară, precum Ai transferul de resurse financiare, patrimoniale Ai umane. onform art.' dinegea privind descentrali#area administrativă, principiile descentrali#ării administrative sunt:



%% principiul autonomiei locale& principiul subsidiarităii& principiul ec$ităii& principiul integrităii competenelor& principiul corespunderii resurselor cu competenele& principiul solidarităii financiare, etc.

Descentrali#area cunoaAte două forme:descentrali#area teritorială 3 presupune eistena unor interese comune ale locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, care suntdistincte de cele naionale Ai, respectiv, eistena unor autorităi locale alese care au competenă materială generală pe un teritoriu strictdeterminat&

descentrali#area te$nică sau funcională 3 presupune eistena unor persoane 2uridice de drept public, reparti#area c$ib#uită acompetenelor între acestea Ai nivelul de eficacitate cu care sunt reali#ate competenele în procesul de autogestiune.

Descentrali#area se reali#ea#ă prin modul de scoatere a unor servicii din ierar$ia serviciilor statale prin dobândirea personalităii 2uridice aestora.Deconcentrarea în administraia publică constituie un regim 2uridic administrativ situat între centrali#area administrativă Ai descentrali#are.econcentrarea administrativă nu se întemeia#ă pe promovarea interesului local ca fundament al concentrării puterii eecutive. Cdeeandamentală a organi#ării desconcentrate este de a asigura reali#area sarcinilor autorităilor publice centrale prin repre#entanii proprii, însăre sunt organi#ai pe principii teritoriale. oordonarea generală pe plan teritorial a activităii serviciilor publice deconcentrate este asiguratăancelaria de +tat prin intermediul oficiilor sale teritoriale.gibilită,ii autorită,ilor administra,iei publice locale 3 principiul eligibilităii este formulat epres în dispo#iiile constituionale ca unulntre principiile de ba#ă ale organi#ării Ai funcionării administraiei publice locale i prevede că consiliile locale de nivelul întâi Ai de nivelulș

i, precum Ai primarii sunt aleAi în condiiile odului electoral. Dispo#iiile odului electoral, alături de principiile participării la alegeri,abileAte Ai condiiile speciale ce trebuie întrunite pentru ca un candidat să fie ales, precum Ai situaiile în care o persoană nu poate fi aleasă.

nsultării cetă,enilor în problemele locale de interes deosebit 3 determină un nou sistem de raporturi în planul funcionării administraieiblice locale, care are scopul să asigure un contact nemi2locit între autorităile locale Ai cetăenii care i-au ales. "ctivităile de superioritate

ebuie să fie îndreptate spre colectivitatea locală, care doreAte soluii eficiente pentru de#voltarea localităii sale. "dunările cetăenilor,nsultările, audierile publice Ai convorbirile pot fi desfăAurate la iniiativa primarului sau a consiliului local. ropunerile formulate în urmaestor adunări se consemnea#ă într-un proces-verbal Ai se înaintea#ă primarului sau consiliului local. etăenii Ai organi#aiile acestora aueptul:

de a participa, în condiiile legii, la orice etapă a procesului deci#ional&de a avea acces la informaiile privind bugetul localităii Ai modul de utili#are a resurselor bugetare, la proiectele de deci#ii Ai la ordinea de#i a Aedinei consiliului local Ai ale primăriei&de a propune iniierea elaborării Ai adoptării unor deci#ii&de a pre#enta autorităilor publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele unor grupuri de locuitori ai colectivităilor respective, privind diverse proiecte de deci#ie supuse de#baterilor.

n condiiile legii, autorităile publice locale sunt obligate să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităilor adecvate derticipare a cetăenilor Ai organi#aiilor acestora la procesul deci#ional, inclusiv prin intermediul recepionării Ai eaminării, în timp util, aturor recomandărilor, sesi#ărilor, scrisorilor, adresate de către cetăeni autorităilor lor.aracteristica generală a statutului autorităilor administraiei publice locale:a) Determina,i modul de constituire /i activitate a autorită,ilor administra,iei publice locale.odalitatea de constituireonsiliile locale sunt constituite în unităile administrativ-teritoriale ca autorităi pluripersonale ale administraiei publice locale Ai repre#intăpresia reali#ării practice a principiului autonomiei locale. "ceastă autoritate se bucură de statut autonom potrivit căruia deliberea#ă asupratereselor specifice colectivităilor locale Ai $otărăAte asupra modului lor de reali#are, fără amestecul altor autorităi publice.onsiliul local este legal constituit, dacă sunt validate mandatele a cel puin %@' din numărul de consilieri aleAi. După constituirea legală ansiliului local, consilierii formea#ă organele sale de lucru 3 fraciuni, aliane, blocuri. De regulă, fracţiunile se organi#ea#ă la Aedina denstituire Ai se consemnea#ă într-un proces-verbal care se transmite preAedintelui Aedinei pentru a fi aneat la procesul-verbal al Aedineinsiliului. #lianţele %i blocurile se constituie din mai multe fraciuni, din consilierii independeni Ai, de asemenea, se consemnea#ă în

ocesul-verbal, care, împreună cu declaraia cu privire la constituirea alianei sau blocului, se aneea#ă la procesul-verbal al Aedineinsiliului în cadrul căreia este anunată constituirea acestora.După constituire, consiliul local îAi organi#ea#ă comisiile consultative de specialitate pentru principalele domenii de activitate.rimăria se organi#ea#ă Ai funcionea#ă în ba#a unui regulament aprobat de consiliul local. rimarul propune spre aprobare consiliului localganigrama Ai statele de personal ale primăriei, inându-se cont de statele-tip aprobate prin Gotărârea de uvern, nr.;BB@%>>'. entru a activadiverse domenii, personalul primăriei trebuie să dispună de competene profesionale, iar primarul, în condiiile legii, trebuie să contribuie larmarea Ai reciclarea profesională a acestora. onducerea generală Ai controlul asupra activităii primăriei sunt eercitate, de asemenea, detre primar.5rganigrama Ai statele de personal ale aparatului preAedintelui raionului sunt aprobate de consiliul raional la propunerea preAedinteluiionului, în funcie de necesităile Ai priorităile de de#voltare social-economică ale raionului, inându-se cont de organigrama Ai statele-tipcomandate de uvern. "ceastă structură se organi#ea#ă Ai funcionea#ă în ba#a unui regulament aprobat de consiliul raional.odul de activitateNoiunea de atribuţie a autorităţii publice poate fi definită ca o învestire legală a organului administrativ cu anumite prerogative de reali#are

drepturilor Ai obligaiilor prevă#ute de lege.onsiliul local activea#ă în cadrul Aedinelor Ai consilierii se întrunesc în Aedine ordinare, o dată la ' luni, la convocarea primarului sau după# a preAedintelui raionului. onsiliile locale sunt în drept să decidă, în condiiile legii, în toate problemele de interes local, cu ecepia celor re sunt date prin lege în competena altor autorităi publice.roiectul ordinii de #i al Aedinei se întocmeAte la propunerea primarului, preAedintelui raionului sau a consilierilor care au solicitatnvocarea consiliului. onsilierii sunt în drept sa facă propuneri si observaii privind ordinea de #i a Aedinei consiliului Ai modul în care ser eamina c$estiunile puse în discuie.

Eedina consiliului local este deliberativă, dacă sunt pre#eni ma2oritatea consilierilor aleAi.



%'De#baterea problemelor se face în ordinea strictă în care acestea sunt înscrise în ordinea de #i aprobată de consilieri. roblema se pre#intăccint de către raportor, care, de regulă, este iniiatorul proiectului respectiv.reAedintele Aedinei oferă consilierilor cuvântul, iar aceAtia pot să-Ai eprime opinia referitor la problema care formea#ă obiectul de#baterii.onsilierul care nu a luat cuvântul în de#bateri este în drept să transmită preAedintelui Aedinei tetul cuvântării, propunerile i observaiile saleș

upra c$estiunii eaminate de către consiliu.Eedinele consiliului local sunt publice Ai se desfăAoară în limba de stat sau în altă limbă utili#ată pe teritoriul unităii administrativ-teritorialespective.ompetenele consiliilor locale pot fi grupate în funcie de specificul activităii la care se referă, în următoarele categorii:ribuii de natură organi#atorică internă&ribuii privind administrarea finanelor publice&ribuii privind activitatea economico-socială locală Ai de apărare a drepturilor Ai libertăilor fundamentale ale cetăenilor&ribuii privind asocierea, colaborarea, cooperarea Ai înfrăirile."tribuiile de ba#ă ale primarului pot fi grupate în următoarele categorii:domeniul asigurării ordinii de drept&domeniul economic Ai financiar-bugetar&domeniul politicii de cadre&domeniul social, cultural Ai urbanistic.

reAedintele raionului îndeplineAte în teritoriul administrat următoarele atribuii de ba#ă:igură eecutarea deci#iilor consiliului raional&nvoacă Aedinele consiliului raional Ai asigură pre#ena consilierilor&ntribuie la meninerea ordinii publice, asigurarea securităii Ai apărarea drepturilor cetăenilor, etc.+ub autoritatea preAedintelui raionului@primarului, secretarul consiliului local îndeplineAte următoarele atribuii de ba#ă:igură înAtiinarea convocării consiliului local&

rticipă la Aedinele consiliului local&i#ea#ă proiectele de deci#ii ale consiliului local Ai contrasemnea#ă deci#iile (cu ecepia deci#iei de numire în funcie a secretaruluinsiliului)&igură buna funcionare a primăriei, etc.a structură funcională, primăria are următoarele atribuii:tocmeAte proiecte de deci#ii ale consiliului local Ai proiecte de dispo#iii ale primarului&uce la cunoAtina publică deci#iile consiliului Ai dispo#iiile normative ale primarului&ntribuie la elaborarea proiectului de buget al unităii administrativ-teritoriale pentru următorul an bugetar&igură eecutarea bugetului unităii administrativ-teritoriale, în conformitate cu deci#iile consiliului local Ai respectarea prevederilor legale&tocmeAte modul de înc$eiere a eerciiului bugetar al unităii administrativ-teritoriale, etc.a structură funcională, aparatul preAedintelui raionului eercită atribuii similare cu cele ale primăriei (aparatul de lucru al primarului), dar ribuiile sunt eercitate pentru satisfacerea intereselor populaiei raionului respectiv.

b) Determina,i categoriile de acte /i modul de încetare a mandatului (activită,ii) autorită,ilor administra,iei publice locale.onsiliul local.andatul consiliului local începe efectiv din momentul validării Ai, respectiv, de la data declarării ca legal constituit Ai durea#ă până la datanstituirii legale a consiliului nou-ales sau până la data când intervin anumite condiii legale pentru încetarea înainte de termen.n mod general, durata mandatului consiliului local este de ani Ai acest termen este stabilit de prevederile odului electoral.andatul consilierului poate înceta înainte de termen în ca# de:senă, fară motive întemeiate, de la ' Aedine consecutive ale consiliului sau ale comisiei din care face parte&călcare de către consilier a onstituiei, fapt confirmat prin $otărâre 2udecătorească definitivă&compatibilitate a funciei&trare în vigoare a sentinei de condamnare la privaiune de libertate sau a sentinei prin care se inter#ice de a ocupa funcia de consilier&misie&ces.4a epirarea mandatului, alesului local care a activat cel puin % ani în această calitate, i se acordă o indemni#aie unică egală cu salariul

ediu lunar pe economia naională pentru anul precedent."ctele consiliului local. n reali#area competenelor legale, consiliul local adoptă deci#ii, care pot fi cu caracter normativ sau caracter dividual. roiectele de deci#ii pot fi iniiate de consilieri, de primar Ai, respectiv, de preAedintele raionului. le trebuie să fie însoite de notaformativă Ai se redactea#ă în conformitate cu normele de te$nică legislativă. roiectele de deci#ii se transmit spre avi#are comisiilor deecialitate ale consiliilor locale sau compartimentelor de resort ale primăriei Ai, respectiv, ale aparatului de lucru al preAedintelui raionului,rviciilor publice descentrali#ate Ai deconcentrate. onsiliul local poate adopta deci#iile privind:robarea bugetului local&ministrarea bunurilor proprietate a unităii administrativ-teritoriale&

abilirea cuantumului taelor Ai impo#itelor locale&anificarea de#voltării localităii Ai amena2ării teritoriului&ocierea cu alte consilii, instituii publice din ară sau din străinătate (se adoptă cu votul ma2orităii consilierilor aleAi).Deci#iile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoAtina publică, prin publicarea sau prin afiAarea în locurile publice, iar le cu caracter individual la data comunicării persoanelor vi#ate.

rimarulDurata mandatului este de ani. andatul primarului încetea#ă înainte de termen în ca# de:misie&compatibilitate a funciei&

mposibilitatea de a-Ai eercita atribuiile pe o perioadă mai mare de patru luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală&trarea în vigoare a sentinei de condamnare&misie&ces.



%andatul primarului poate înceta înainte de termen Ai prin revocare pe cale de referendum local, în condiiile odului electoral. "tunci cândaflă într-o stare de incompatibilitate prevă#ută de lege, primarul este revocat fără efectuarea unui referendum local, în ba#a $otărârii

decătoreAti definitive. onform prevederilor art.B alin.(') din 4egea privind statutul alesului local, această procedură de revocare este iniiatăcătre oficiul teritorial al ancelariei de +tat, din proprie iniiativă sau la cererea persoanelor interesate, inclusiv la sesi#area omisiei

aionale de Cntegritate.De asemenea, primarul poate fi suspendat din funcie în ca#ul când a fost deferit 2ustiiei pentru săvârAirea unei infraciuni. Durataspendării nu poate fi epres determinată, deci mandatul este suspendat până la soluionarea definitivă a cau#ei. +uspendarea poate fi dispusămai de către instana de 2udecată, în condiiile legii.

re edintele raionuluiș

Durata mandatului preAedintelui Ai al vicepreAedintelui raionului este de ani, în condiiile odului electoral, Ai încetea#ă odată cu mandatulnsiliului raional. oate înceta înainte de termen în următoarele ca#uri:eAedintele raionului poate fi eliberat din funcie de către consiliul raional cu votul a %@' din consilierii aleAi la propunerea a cel puin 1@' dinmărul acestora&cepreAedintele raionului poate fi eliberat din funcie înainte de termen cu votul ma2orităii consilierilor aleAi la propunerea preAedinteluiionului sau a 1@' din consilierii aleAi&unci când mandatul consiliului raional încetea#ă înainte de termen&compatibilitate a funciei&

mposibilitatea de a eercita funcia pe o perioadă mai mare de luni consecutive, inclusiv pe motive de boală&berarea din funcie de către consiliul respectiv, în conformitate cu legislaia în vigoare&trarea în vigoare a sentinei de condamnare a acestora&misie&ces.reAedintele Ai vicepreAedintele raionului îAi pre#intă demisia în faa consiliului raional.n ca#ul când mandatul consiliului raional încetea#ă înainte de termen, preAedintele Ai vicepreAedintele raionului îAi eercită atribuiile Ailuionea#ă problemele curente ale raionului până la alegerea de către consiliul raional nou-constituit a unui alt preAedinte al raionului. "tuncind mandatul consiliului local este prelungit în condiiile legii, mandatul preAedintelui Ai al vicepreAedintelui raionului de asemenea esteelungit de drept."ctele pre edintelui raionuluiș . n eercitarea atribuiilor sale, preAedintele raionului emite dispo#iii cu caracter normativ Ai individual.spo#iiile preAedintelui raionului Ai, după ca#, ale vicepreAedintelui raionului se consemnea#ă într-un registru special.cretarul consiliului local# primăria i aparatul pre edintelui raionului.ș ș

entru încalcarea normelor de conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, contraveniile sau infraciunile săvîrAite în timpul serviciuluiu în legătură cu eercitarea atribuiilor funciei, secetarul consiliului local poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după#. entru abateri disciplinare, secretarul consiliului local poate fi sancionat de către primar, de preAedintele raionului sau de către consiliulcal@raional, în condiiile 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, sau în modul stabilit de legislaia munci.onsiliul local este în drept să modifice, să suspende sau să încete#e prin deci#ie raporturile de serviciu ale secretarului consiliului local, înndiiile legii.

reAedintele raionului numeAte în funcii publice, modifică, suspendă Ai încetea#ă, în condiiile legii, raporturile de serviciu ale funcionarilor blici din aparatul său de lucru, înc$eie Ai re#ilia#ă contracte individuale de muncă cu personalul aparatului care nu au statut de funcionariblici, promovea#ă Ai supraveg$ea#ă cadrele Ai stabileAte atribuiile acestora.

c) Aprecia,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind statutul uridic al autorită,ilor administra,iei publice locale.onsiliul localonsilierii precum Ai primarii au statut de ales local care este determinat de 4egea privind statutul alesului local, nr.<;B@%>>>, Ai, respectiv,d sub incidena legii vi#ate. n unitatea administrativ-teritorială, consilierul, având statut de ales local Ai fiind repre#entantul autorităiiliberative, este, totodată, Ai persoana oficială care se află în serviciul colectivităii respective.

rimarulrimarul este Aeful administraiei publice locale Ai în eercitarea mandatului participă la Aedinele consiliului local Ai are dreptul să seonune asupra tuturor problemelor supuse de#baterii. n eercitarea mandatului primarul are statut de ales local Ai, respectiv, cade subcidena 4egii privind statutul alesului local, nr.<;B@%>>>. rin calitatea sa de ales local Ai de repre#entant al unităii administrativ-teritoriale,imarul este obligat să fie în serviciul colectivităii care l-a ales.

alitatea primarului de autoritate eecutivă a consiliului local semnifică că el este cel ce răspunde de ducerea la îndeplinire a deci#iilor nsiliului local, în condiiile legii. ercitându-Ai mandatul de ales local, primarul nu poate fi supus persecuiilor sau tras la răspunderentravenională sau penală pentru opiniile politice eprimate.

re edintele raionuluiș

reAedintele raionului este autoritatea publică eecutivă a consiliului raional. reAedintele Ai vicepreAedintele raionului cad sub incidenaegii cu privire la statutul persoanelor cu funcii de demnitate publică, nr.1==@%>1>, în partea în care statutul acestora nu este reglementat dege specială, adică 4egea privind statutul alesului local. n ca#ul în care soluiile 2uridice prevă#ute de 4egea nr.1== Ai de 4egea nr.<;B, careglementea#ă activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică prevederile legii speciale corespun#ătoare.cretarul consiliului local# primăria i aparatul pre edintelui raionului.ș ș

+ecretarul consiliului local este Ai secretar al satului (comunei), oraAului (municipiului), raionului, se bucură de stabilitate în funcie, areatut de funcionar public de conducere, Ai cade sub incidena 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, nr.l/B@%>>B.rimăria este o structură funcională din cadrul administraiei publice locale, care asistă atât primarul, cât Ai consiliile locale în eercitarearibuiilor de ba#ă. ersonalul primăriei cade sub incidena 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionatului public, nr.l/B@%>>B

nea nr.l), respectiv au statut de funcionari publici de eecuie Ai se bucură de garaniile sociale prevă#ute în legea menionată."paratul preAedintelui raionului este structura funcională care asistă preAedintele raionului în eercitarea atribuiilor sale legale. ersonaluln aparatul preAedintelui raionului care au statut de funcionari publici cad sub incidena 4egii cu privire la funcia publică Ai statutulncionatului public Ai, respectiv, în eercitarea atribuiilor dispun de garaniile sociale reglementate în această lege.aracteristica controlului administrativ al activităii autorităilor administraiei publice locale:a) 'dentifica,i categoriile de control administrativ al activită,ii autorită,ilor administra,iei publice locale.rin control se înelege activitatea de verificare a conformităii aciunii organelor administraiei publice locale cu reglementările 2uridice îngoare. ontrolul de legalitate include:



%/ntrolul obligatoriu 3 controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităilor administraiei publice locale:deci#iile consiliilor locale de nivelurile întîi Ai al doilea&actele normative ale primarului, ale preAedintelui raionului Ai ale pretorului&actele privind organi#area licitaiilor Ai actele privind atribuirea de terenuri&actele de anga2are Ai cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului administraiei publice locale&actele care implică c$eltuieli sau anga2amente financiare de peste '> mii lei&actele emise în eercitarea unei atribuii delegate de stat autorităilor administraiei publice locale.

ntrolul facultativ 3 pînă la data de 1> a fiecărei luni, secretarul consiliului transmite oficiului teritorial al ancelariei de +tat lista actelor mise de primar sau de preAedintele raionului în luna precedentă. 5ficiul teritorial al ancelariei de +tat poate supune controlului legalităiiice act care nu constituie obiectul unui control obligatoriu în termen de '> de #ile de la data primirii.

ntrolul solicitat de autorită ile publice localeț 3 consiliul local de nivelul întîi sau al doilea poate solicita oficiului teritorial al ancelariei deat să verifice legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea eecutivă respectivă în ca#ul în care consideră că acesta este ilegal. n ca#ul înre consideră că deci#ia consiliului local este ilegală, primarul, preAedintele raionului sau secretarul poate solicita oficiului teritorial alancelariei de +tat efectuarea unui control al legalităii. n termen de '> de #ile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al ancelariei deat va lua una din următoarele deci#ii:

declanAarea procedurii controlului de legalitate, prevă#ute la art.;B&respingerea cererii Ai încunoAtinarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.

ntrolul solicitat de persoanele vătămate 3 orice persoană fi#ică sau 2uridică ce se consideră vătămată într-un drept al său printr-un actministrativ emis de o autoritate a administraiei publice locale poate solicita oficiului teritorial al ancelariei de +tat controlul legalităiitului. ererea de efectuare a controlului legalităii se depune în termen de '> de #ile de la data publicării sau comunicării actului. n termen'> de #ile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al ancelariei de +tat va lua una din următoarele deci#ii:declanAarea procedurii controlului de legalitate, prevă#ute la art.;B&

respingerea cererii Ai încunoAtinarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.b) Determina,i subiectele /i obiectele controlului administrativ al autorită,ilor administra,iei publice locale.De organi#area controlului administrativ al activităii autorităilor administraiei publice locale este responsabilă ancelaria de +tat, acestand eercitat nemi2locit de ancelaria de +tat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de repre#entanii uvernului în teritoriu.;ubiec,i ai controlului de oportunitate sunt uvernul, autorităile de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autorităiministrative, care activea#ă în unităile administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor deconcentrare.+pre deosebire de subiecii controlului administrativ de legalitate (care nu au dreptul de a modifica sau abroga actele administrative ilegale),biecii controlului de oportunitate sunt în drept să modifice sau să abroge actul administrativ, în termen de 1/ #ile de la data primirii lui, peotiv de oportunitate. "tunci când consideră că deci#ia subiectului controlului de oportunitate este ilegală, autoritatea publică locală este înept să atace deci#ia în instana de contencios administrativ în termen de '> de #ile de la data notificării.+biectul controlului în administraia publică constă în activitatea acesteia care se constituie prin actele, aciunile Ai inaciunile organelor ministraiei publice sau ale funcionarilor acestora Ai felul în care Ai-au eercitat atribuiile cu care au fost învestii.entru reali#area eficientă a obiectivelor Ai sarcinilor în activitatea de control, important este respectarea unor eigene ca:

ntrolul trebuie înfăptuit în mod organi#at&ntrolul trebuie efectuat sistematic&

abilirea unei proporii 2uste a activităii de control&ntrolul trebuie să fie efectuat de un personal calificat, etc.c) Estima,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind controlul administrativ al activită,ii autorită,ilor administra,iei publice locale.+copul controlului de legalitate constă în asigurarea reali#ării intereselor naionale Ai respectarea legii în mod unitar, la nivelul tuturor ităilor administrativ-teritoriale.

onstituia 9 nu reglementea#ă epres formele Ai procedura eercitării controlului asupra activităii autorităilor publice locale, însăevede că uvernul, conform art.=;, eercită conducerea generală a administraiei publice, iar potrivit art. 1>< autorităile administraieiblice centrale au atribuii constituionale de eercitare a conducerii Ai efectuării controlului în diverse domenii ale economiei Ai sfereiciale."vând la ba#ă prevederile constituionale, controlul administrativ al activităii autorităilor administraiei publice locale este reglementat înp. CM din 4egea privind administraia publică locală, nr. ';@%>>;. "stfel, conform art.;1 (%) din legea sus-menionată, controlulministrativ al activităii autorităilor administraiei publice locale vi#ea#ă respectarea de către autorităile administraiei publice de niveluriletâi Ai al doilea, precum Ai de către funcionarii acestora a onstituiei, a tratatelor internaionale la care 9 este parte Ai a altor actermative.

onform art.;% din 4egea privind administraia publică locală, principiile pe care se întemeia#ă controlul administrativ sunt următoarele:ercitarea acestuia numai potrivit procedurilor Ai în ca#urile prevă#ute de legislaia în vigoare&spectarea proporionalităii dintre amploarea interveniei autorităii de control Ai importana intereselor pe care le prote2ea#ă&admiterea limitării dreptului autorităii administraiei publice locale de a administra în mod autonom afacerile ce in de propria competenă.oiunea, categoriile de servicii publice Ai principiile de ba#ă ale serviciului public:a) Defini,i no,iunea serviciului public /i identifica,i principiile de ba-ă ale serviciului public.0o iunea doctrinală9ț +erviciul public repre#intă o structură organi#atorică înfiinată prin lege sau în ba#a legii, de către stat, inclusiv unitateministrativ-teritorială, pentru satisfacerea în mod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societăii, această structurăgani#atorică fiind încadrată cu personal de specialitate Ai finanată, de regulă, din bugetul statului sau bugetul unităii administrativ-

ritoriale.0o iunea legală9ț onform art.% din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, nr. 1/B@%>>B, prin serviciu public seelege o activitate de interes public, organi#ată Ai desfăAurată de către o autoritate publică.%rincipiile serviciului public repre#intă acele fundamente sau idei de ba#ă care stabilesc limitele organi#ării Ai funcionării serviciilor blice. a2oritatea principiilor serviciului public menionate sunt descrise în odul de conduită a funcionarului public, aprobat prin 4egea%/@%>>B, deoarece efectiv aceste principii sunt reali#ate de funcionarii publici. onform art./ din 4egea nr.1/B@%>>B, serviciul public se#ea#ă pe următoarele principii:



%;galităii 3 funcionarul public, în procesul eercitării atribuiilor ce îi revin, este obligat să respecte onstituia 9 Ai legislaia în vigoare,ecum Ai tratatele internaionale la care 9 este parte&ofesionalismului 3 funcionarul public are obligaia să-Ai îndeplinească atribuiile de serviciu cu responsabilitate, eficienă, promptitudine Airectitudine, fiind responsabil pentru îndeplinirea atribuiilor sale de serviciu faă de conducătorul său nemi2locit, faă de conducătorulrar$ic superior Ai faă de autoritatea publică&ansparenei (conform art. B din odul de conduită a funcionarului public este denumit Ai accesul la informaie) 3 funcionarul public potrivitribuiilor ce îi revin Ai legislaiei privind accesul la informaie, trebuie:

să asigure informarea activă, corectă Ai la timp a cetăenilor asupra c$estiunilor de interes public&să asigure accesul liber la informaie&să respecte termenele prevă#ute de lege privind furni#area informaiei.

mparialităii 3 funcionarul public este obligat să ia deci#ii Ai să întreprindă aciuni în mod imparial, nediscriminatoriu Ai ec$itabil, fără aorda prioritate unor persoane sau grupuri în funcie de rasă, naionalitate, origine etnică, limbă, religie, se, opinie, apartenenă politică,ere sau origine socială&dependenei 3 apartenena politică a funcionarului public nu trebuie să influene#e comportamentul Ai deci#iile acestuia, precum Ai politicile,ci#iile Ai aciunile autorităii publice. n acest contet, funcionarului public îi este inter#is în procesul eercitării funciei:să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice Ai a altor organi#aii social-politice&să folosească resursele administrative pentru susinerea concurenilor electorali&să afiAe#e, în incinta autorităilor publice, însemne sau obiecte inscripionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidailor acestora&să facă propagandă în favoarea oricărui partid&să cree#e sau să contribuie la crearea unor subdivi#iuni ale partidelor politice în cadrul autorităilor publice.

sponsabilităii 3 se presupune că trebuie să fie destul de clare formele de răspundere 2uridice ale funcionarului public pentru consecinelefavorabile ale aciunilor ilegale sau inaciunilor sale. 5dată cu funcionarul public, subiect al răspunderii patrimoniale trebuie să fie Ai

toritatea publică&abilităii 3 funcionarii publici trebuie să fie divi#ai în două categorii principale: funcionari de carieră Ai funcionari ce dein funcii de naturălitică (aceAtia din urmă, conform legislaiei, dein în esenă funcii de demnitate publică). "nume funcionarii de carieră constituie nucleul Aira motrice a autorităii publice Ai ei trebuie să se bucure de stabilitate în funcie, adică pot fi demiAi numai pentru fapte ilegale Ai alte ca#uripres prevă#ute de lege&ialităii 3 funcionarul public este obligat să servească cu bună-credină autoritatea publică în care activea#ă, precum Ai interesele legitime aletăenilor. De asemenea, funcionarul public are obligaia să se abină de la orice act sau faptă care poate pre2udicia imaginea, prestigiul sauteresele legale ale autorităii publice&cesului tuturor cetăenilor la serviciul public&iorităii drepturilor&

bertăilor Ai intereselor legitime ale cetăeanului în procesul activităii serviciului public etc.b) Determina,i categoriile de servicii publice.ntru adoptarea unor norme 2uridice general-obligatorii, care să reglemente#e în mod uniform la nivelul întregii ări cele mai importante

porturi sociale ce apar între membrii societăii, statul a înfiinat serviciul public de legiferare, care în 9 este un organ monocameral Ai semeAte arlament.ntru soluionarea conflictelor 2uridice ce apar între membrii societăii, precum Ai stabilirea de sanciuni concrete pentru cei ce încalcă legea,

atul a înfiinat serviciul public 2udiciar format din sistemul instanelor 2udecătoreAti (2udecătorii, curile de apel Ai urtea +upremă de Hustiie).rvicii publice administrative înfăptuiesc sarcinile puterii eecutive prin intermediul administraiei publice. "ceste organisme administrativent înfiinate de stat, inclusiv de colectivităile locale.+erviciile publice administrative sunt organi#ate Ai funcionea#ă sub diferite forme:rma de organi#are:

autorităţile administraţiei publice 3 această categorie de servicii publice se înfiinea#ă prin lege sau în ba#a legii pentru a eercita niAtefuncii de conducere cu membrii societăii&instituţii publice 3 această categorie de servicii publice se înfiinea#ă, ca regulă, înba#a legii pentru satisfacerea unor necesităi ale populaiei cu caracter nematerial (învăământ, ocrotirea sănătăii, cultură)&

întreprinderile de stat sau întreprinderile municipale 3 această categorie de servicii publice se înfiinea#ă, de regulă, în ba#a legii pentrusatisfacerea unor necesităi ale populaiei cu caracter material (prestarea serviciilor comunale, transport public etc.)& servicii publice înfiinţate de particulari sub formă de asociaii obAteAti, fundaii, organi#aii filantropice etc.dependenă de interesul public reali#at:servicii publice centrale (naionale)&servicii publice locale.

c) Evalua,i gradul de perfec,iune a legisla,iei referitor la definirea serviciului public.n sens legal, noiunea de serviciu public poartă un caracter mai restrictiv decât în aspect doctrinal. "stfel din punctul de vedere al legislaieirvicii publice sunt considerate doar autorităile publice, adică acele organe, instituite prin lege sau printr-un alt act normativ, care acionea#ăregim de putere publică în scopul reali#ării unui interes public.

"utorităile administraiei publice sunt cea mai importantă categorie de servicii publice care se înfiinea#ă prin lege sau în ba#a legii (deseoriin legi organice). De eemplu, uvernul, ministerele, consiliile locale Ai primăriile sunt înfiinate prin legi, iar unele organe din subordineauvernului se înfiinea#ă prin $otărâri ale uvernului, adică în ba#a legii. "ceastă categorie de servicii publice înfăptuiesc în temei funcii de

nducere (administrare) cu membrii societăii.Cnstituiile publice, ca servicii publice, se înfiinea#ă prin lege sau în ba#a legii, dar, de regulă, în ba#a legii (de eemplu, ompania

0eleradio-oldova8 este înfiinată prin lege (odul audiovi#ualului al 9 nr. %;>@%>>;), iar instituiile de învăământ gimna#iale se creea#ăba#a legislaiei în domeniul învăământului).

ntreprinderile de stat Ai municipale sunt înfiinate în temei conform legii (4egea cu privire la întreprinderea de stat, nr. 1;@1==, 4egeaivind administraia publică locală, nr. ';@%>>; etc.).oiunea, clasificarea funcionarilor publici Ai funciilor publice:a) Defini,i no,iunea de func,ionar public /i identifica,i criteriile de clasificare a acestora.



%<0o,iunea de func,ionar public poate fi definită:sens larg, funcionarul public este considerată persoana care ocupă o funcie într-o organi#aie statală Jautoritate publică, instituie publică,

treprindere de stat sau municipală conform ordinii stabilite de lege (actele normative)K.sens restrâns, prin funcionar public se înelege cetăeanul care ocupă o funcie într-o autoritate publică în ordinea stabilită de lege.

n dependenă de particularităile statutului 2uridic, funcionarii publici pot fi clasifica,i în diferite categorii:ncţionarii publici din cadrul autorităţilor publice. "ceAti funcionari publici au ca scop îndeplinirea sarcinilor Ai funciilor privitor landucerea societăii de către stat&ncţionarii publici din cadrul instituţiilor publice. "ceAti funcionari publici îndeplinesc sarcini cu caracter social-cultural (asigurareavăământului, asistena medicală a populaiei, asigurarea odi$nei populaiei, promovarea culturii naionale Ai altele)&ncţionarii publici din cadrul întreprinderilor de stat sau municipale. 4a această categorie se atribuie conducătorii, ad2uncii Ai specialiAtiitreprinderii, adică persoanele care nu au ca sarcină producerea valorilor materiale, îndeplinirea de lucrări Ai prestarea de servicii cu caracter aterial, dar ei asigură procesul de producie.n dependenă de specificul atribuiilor, care determină rolul funcionarilor publici în înfăptuirea sarcinilor serviciului public, ei se clasifică înmătoarele categorii:1) conducători&%) persoane cu funcii de răspundere&') repre#entani ai puterii administrative&) personalul operativ (specialiAtii)&/) personalul auiliar.b) Determina,i categoriile de func,ii publice /i func,ionari publici conform prevederilor legale /i conform doctrinei.unc,ia publică repre#intă ansamblul atribuiilor Ai obligaiilor stabilite în temeiul legii în scopul reali#ării prerogativelor de putere publică.6orbind despre clasificarea legală a funcionarilor publici Ai funciilor publice, ar fi necesar de făcut referină cel puin la prevederile 4egii cuivire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, nr. 1/B@%>>B, 4egii cu privire la statutul persoanelor cu funcii de demnitate publică,1==@%>1>, Ai 4egii cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcii de demnitate publică, nr.B>@%>1>.

ategorii de func,ii publice conform legisla,iei:ncii de demnitate publică 3 funcii publice ce se ocupă prin mandat obinut direct în urma alegerilor organi#ate sau, indirect, prin numire înndiiile legii&ncii publice propriu-#ise, care constituie ma2oritatea, Ai repre#intă ansamblul atribuiilor stabilite în temeiul legii în scopul reali#ăriierogativelor de putere publică&ncii eercitate de personalul încadrat, pe ba#a încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce eercită funcii de demnitate publică 3 Aef debinet& consilier& asistent& secretar.!unciile de demnitate publică pot fi clasificate în:ncii publice ce se ocupă prin mandat direct în urma alegerilor (reAedinte al 9, deputat în arlament, primar etc.)&ncii publice ce se ocupă prin mandat indirect, adică prin numire în condiiile legii (rim-ministru, ministru, Director general (director) altorităii administrative centrale, 2udecător, membru al urii de onturi etc.).!unciile publice propriu-#ise conform art.< din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionalului public se clasifică în următoarele

tegorii:ncii publice de conducere de nivel superior&ncii publice de conducere&ncii publice de eecuie.n raport cu compleitatea Ai natura sarcinilor, cu nivelul de importană Ai responsabilitate, fiecare categorie de funcii publice se împarte înupuri, specificate în lasificatorul unic al funciilor publice, aprobat prin 4egea nr. 1//@%>11.!uncionarii publici ce eercită funcii de conducere de nivel superior reali#ea#ă conducerea nivelului superior în autorităile publice Aiclud:2unct al conducătorului autorităii administrative&nducător Ai ad2unct al conducătorului aparatului autorităii publice (arlamentul, reAedintele 9, onsiliul +uperior al agistraturii,

urtea onstituională, urtea +upremă de Hustiie, rocuratura enerală, urtea de onturi).ategoria funcionarilor publici ce eercită funcii de conducere include:nducător Ai ad2unct al conducătorului organului din subordinea ministerelor Ai altor autorităi administrative&nducător Ai ad2unct al conducătorului subdivi#iunii interioare a autorităii publice&nducător Ai ad2unct al conducătorului serviciului deconcentrat al autorităii publice&nducător Ai ad2unct al conducătorului serviciului descentrali#at, organi#at în unitatea administrativ-teritorială Ai în unitatea teritorialătonomă cu statut special&cretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraAului (municipiului), raionului Ai secretar al preturii&etor Ai vicepretor al sectorului municipiului $iAinău.ategoria funcionarilor publici ce eercită funcii de eecuie include ceilali funcionari ce cad sub incidena 4egii cu privire la funciablică Ai statutul funcionarului public Ai nu au fost nominali#ai la primele două categorii.

entru fiecare categorie de funcionari publici nominali#ai, se stabilesc următoarele grade de calificare:ntru funcionarii publici de conducere de nivel superior:consilier de stat al 9 de clasele C, CC, CCC

ntru funcionarii publici de conducere:

consilier de stat de clasele C, CC, CCCntru funcionarii publici de eecuie:consilier de clasele C, CC, CCC

ategorii de func ionari publici conform doctrinei9ț

pă gradul de pregătire profesională 3 studii superioare, liceale, generale, speciale&pă natura funciei 3 funcionari cu funcii de conducere Ai funcionari cu funcii de eecuie (asemănătoare cu clasificarea menionată)&pă modul de învestire 3 funcionari aleAi sau numii.



%Bc) Decide,i asupra gradului de perfec,iune a no,iunii de func,ionar public /i clasificarea func,ionarilor publici conform legisla,iei îngoare.0o iuneaț . n sens larg, funcionarul public este considerată persoana care ocupă o funcie într-o organi#aie statală (autoritate publică,stituie publică, întreprindere de stat sau municipală conform ordinii stabilite de lege (actele normative)).n sens restrâns, prin funcionar public se înelege cetăeanul care ocupă o funcie într-o autoritate publică în ordinea stabilită de lege. "ceastătimă noiune este apropiată de noiunea legală dată în art. % din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, nr.1/B@>B, care menionea#ă că prin funcionar public se înelege persoană fi#ică numită, în condiiile legii menionate, într-o funcie publică.

Dispo#iiile 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public nu se etind asupra tuturor categoriilor de persoane dintorităile publice, cum ar fi:rsoanele ce eercită funcii de demnitate publică&rsonalul încadrat, pe ba#a încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce eercită funcii de demnitate publică&rsonalul din autorităile publice care desfăAoară activităi auiliare de secretariat, protocol Ai administrative (pa#ă, întreinere-reparaii,spodărire Ai deservire), de administrare a sistemelor informaionale, inclusiv de introducere Ai prelucrare a informaiei ce asigurăncionarea autorităii publice.n conformitate cu criteriile clasificării func ionarilor publici, în dependenă de specificul atribuiilor, care determină rolul funcionarilor ț

blici în înfăptuirea sarcinilor serviciului public, reiese că:onducătorii sunt principalii funcionari publici care dispun de maimum de împuterniciri 2uridice. i iau deci#ii pentru re#olvarea diferitelor obleme, ce apar în cadrul serviciilor publice Ai, de asemenea, aplică diferite măsuri de stimulare sau de atragere la răspundere disciplinarăă de subalterni. onducătorii pot emite acte administrative, pot efectua funcii de control, numai conducătorii dispun de dreptul de a încadraserviciu Ai de a elibera din funcie pe ceilali funcionari ai serviciului public, cu ecepiile prevă#ute de lege. onducătorii repre#intă

teresele serviciului public în relaiile eterne, ei sunt principalii ordonatori de credite Ai numai sub semnătura lor pot fi decontate mi2loacelenanciare.rsoane cu funcii de răspundere sunt considerai:

ad2uncii conducătorului,funcionarii care conduc o secie sau altă subdivi#iune a serviciului public,specialiAtii principali (contabili-Aefi, ingineri-Aefi etc.).

epre#entanii puterii administrative 3 denumirea acestei categorii se datorea#ă faptului că aceAti funcionari activea#ă în regim de putere,ectuând, în general, aciuni de control Ai supraveg$ere în domenii specifice (ordinea publică, securitatea antiincendiară, sanitară, a mediuluic.). "stfel această categorie se caracteri#ea#ă prin următoarele trăsături:

ei dispun de o sumă determinată de atribuii fiate în lege (acionea#ă într-un anumit domeniu concret, spre deosebire de alte persoane derăspundere care au atribuii mai largi)&

repre#entanii puterii administrative eercită în temei funcii de control (supraveg$ere) în domeniul respectiv, spre deosebire de alifuncionari care trebuie să preste#e anumite lucrări (servicii)&

ei au dreptul de a da indicaii obligatorii pentru acele persoane care-s indicate conform legii Ai, de asemenea, pot aplica măsuri de influenăadministrativă (cum ar fi de eemplu poliiAtii, funcionarii organelor vamale, inspectorii diferitor inspectorate de stat (fiscale, sanitare,

protecia mediului etc.)&de regulă, repre#entanii puterii administrative nu se află în raporturi de subordonare ierar$ică faă de cetăeni, ali particulari, instituii Aiorgani#aii, dimpotrivă, aceAtia din urmă se află într-o subordonare administrativă prevă#ută de normele de drept administrativ.

rsonalul operativ 3 repre#intă o altă categorie de funcionari care îndeplinesc funcii concrete, nemi2locit determinate de sarcinile serviciuluiblic, în calitate de specialiAti (2uriAti, contabili, A.a.). n această categorie intră specialiAtii serviciilor publice, care dein funcii în domeniulercitării aciunilor cu caracter eecutoriu, dar neavând dreptul de a săvârAi aciuni cu caracter administrativ ca mi2loc de conducere cu altersoane. "tribuiile personalului operativ permit ca aceAtia să îndeplinească acte pregătitoare Ai alte operaiuni administrative 3 pregătireaoiectelor de deci#ii administrative, anali#a problemelor, care necesită cunoAtine speciale Ai eperienă, organi#area diferitor întruniri.rsonalul auiliar 3 cuprinde funcionarii, funciile cărora nu presupun aciuni care produc efecte 2uridice sau care influenea#ă coninutulci#iilor serviciului public respectiv. Drepturile Ai obligaiile lor se reduc la problemele auiliare de asigurare a activităii persoanelor cuncii de răspundere Ai personalului operativ, creându-le condiii necesare pentru îndeplinirea atribuiilor de serviciu (secretarii, lucrătoriincelariei etc.). Dar aceAti funcionari pot avea ca atribuii Ai efectuarea de aciuni care au importană 2uridică (de eemplu, înregistrareatiiilor, având în vedere că din momentul înregistrării lor decurge termenul de eaminare a petiiei).

stituirea funciei publice Ai condiiile de acces la funcia publică:a) Determina,i premisele de apari,ie a func,iei publice /i categoriile de condi,ii (exigen,e) privind accesul la func,ia publică.onform art. ; din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, funciile publice se instituie în temeiul:telor arlamentului&telor reAedintelui 9&telor uvernului&telor altor autorităi publice.9eglementarea funciei publice Ai a funcionarului public include, în principal, o reglementare administrativ-2uridică, adică aplicareaferitelor norme de drept, în special administrative, în cadrul raporturilor ce apar, se de#voltă Ai încetea#ă în cadrul serviciului public."ceastă reglementare administrativ-2uridică ar întruni următoarele etape:stituirea funciei publice 3 instituirea funciei publice este generată de necesităile societăii Ai, respectiv, sarcina autorităilor publice de atisface aceste necesităi&

abilirea condiiilor de ocupare a funciei publice în cadrul serviciului public 3 condi,iile de ocupare a funciei publice pot fi divi#ate în douătegorii:condiii de ba#ă (generale) de ocupare a funciei publice (a candida la o funcie publică)&condiii speciale de ocupare a funciei publice (a candida la o funcie publică).

odurile de ocupare a funciei publice Ai temeiurile de apariie a raporturilor de serviciu&epturile Ai obligaiile funcionarilor publici&compatibilităii (restriciile) faă de funcionarii publici&ansarea în serviciu a funcionarilor publici&



%=odificarea, suspendarea Ai încetarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici.%remisele de apari ie a func iei publice: instituirea funciei publice este generată de necesităile societăii Ai, respectiv, sarcina autorităilor ț ț

blice de a satisface aceste necesităi.b) ompara,i diferitele condi,ii (exigen,e) de acces la func,ia publică /i consecin,ele nerespectării acestora.ondiiile de ocupare a funciei publice pot fi divi#ate în două categorii:ndiii de ba#ă (generale) de ocupare a funciei publice 3 sunt aplicabile tuturor funcionarilor publici Ai ele re#ultă atât din prevederile

onstituiei 9 (art.'=), cât Ai a 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public. "stfel, la o funcie publică poate candidarsoana care îndeplineAte următoarele condiii:deine cetăenia 9: posedă limba de stat Ai limbile oficiale de comunicare interetnică, vorbite în teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege&

are capacitate deplină de eerciiu (presupune vârsta de 1B ani)&nu a împlinit vârsta necesară obinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă&este aptă, din punctul de vedere al stării sănătăii, pentru eercitarea funciei publice, conform certificatului medical eliberat de instituiamedicală abilitată, dacă pentru funcia respectivă sunt stabilite cerine speciale de sănătate, etc.&

ndiii speciale de ocupare a funciei publice 3 re#ultă din specificul funciei Ai a domeniului de activitate a viitorului funcionar, care necesitărine suplimentare. De eemplu, pentru ocuparea anumitor funcii, pot fi stabilite criterii suplimentare de vârstă, eperienă (funciile denducere), stare ecelentă a sănătăii. Nerespectarea condiiilor respective atrage imposibilitatea ocupării funciei publice.c) Evalua,i gradul de corespundere necesită,ilor -ilei a legisla,iei privind instituirea func,iei publice /i condi,iile de acces la func,iaublică.egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, art. %< alin.(1) lit.d): 7nu a împlinit vârsta necesară obinerii dreptului lansie pentru limită de vârstă8&

egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, art. %< alin.(%): 7entru ocuparea funciilor publice în autorităile publicent necesare studii superioare absolvite cu diplomă de licenă sau ec$ivalentă, cu ecepia funciilor publice de eecuie din autorităileministraiei publice locale de nivelul întîi în care, după ca#, pot fi încadrate persoane cu studii medii de specialitate absolvite cu diplomă.8odurile de ocupare a funciei publice Ai temeiurile de apariie a raporturilor de serviciu:a) 'dentifica,i modurile de ocupare a func,iei publice /i temeiurile de apari,ie a raporturilor de serviciu.onform legislaiei, funciile publice în autorităile publice se ocupă prin:egere&mire&ncurs&omovare&ansfer.rimele două modalită,i se referă la funciile de demnitate publică Ai, în anumită măsură, pentru personalul încadrat, pe ba#a încrederiirsonale, în cabinetul persoanelor ce eercită funcii de demnitate publică. elelalte moduri se referă la funcionarii publici propriu-#iAi.rin temeiuri de apari,ie a raporturilor de serviciu se înelege stabilirea legală a unor fapte ce determină eistena legăturii (drepturilor Ailigaiilor) dintre funcionarul public Ai autoritatea publică. a temeiuri de apariie a raporturilor de serviciu se pre#intă următoarele fapte:

miterea sau adoptarea actului administrativ de numire în funcia publică.epunerea 2urământului.rioada de probă ca un temei suplimentar.

b) ompara,i diferitele moduri de ocupare a func,iei publice /i temeiurile corespun-ătoare de apari,ie a raporturilor de serviciu."legerea, ca mod de ocupare în special a funciilor de demnitate publică, este reglementată prin diferite acte normative. n actele respectivent indicate condiiile ce trebuie să le îndeplinească persoana pentru a candida la ocuparea funciei respective. entru ocuparea funciei prinegere, ar fi necesare:istena funciei eligibile vacante&clanAarea procedurii de alegere (depunerea candidaturii Ai compania electorală)&egerea Ai stabilirea re#ultatelor alegerilor&lidarea alegerilor&vestirea în funcie.

Numirea, ca mod de ocupare a funciilor de demnitate publică Ai a funciilor ocupate de personalul încadrat, pe ba#a încrederii personale, înbinetul persoanelor ce eercită funcii de demnitate publică, repre#intă emiterea sau adoptarea unui act administrativ al autorităiimpetente sau persoanei cu funcii de răspundere, ce determină momentul atribuirii cetăeanului a posibilităii de a eercita atribuiileterminate de funcia respectivă.oncursul repre#intă principalul mod de ocupare a funciei publice vacante, care are la ba#ă principiile competiiei desc$ise, transparenei,mpetenei Ai meritelor profesionale, precum Ai principiul egalităii accesului la funciile publice pentru fiecare cetăean.oncursul se organi#ea#ă de către:misia de concurs (formată din < membri specialiAti notorii în administraia publică, desemnai de uvern) pentru funciile publice de ad2unctconducătorului autorităii administrative&misiile de concurs instituite de către autorităile publice (arlamentul, reAedintele 9, onsiliul +uperior al agistraturii, urtea

onstituională, urtea +upremă de Hustiie, rocuratura enerală, urtea de onturi), pentru funciile publice de conducere Ai de eecuie dineste autorităi.romovarea este o modalitate de ocupare a funciei publice pentru persoanele care au de2a statutul de funcionar public. "ceasta repre#intă o

le de de#voltare a carierei prin ocuparea unei funcii publice superioare celei eercitate. romovarea funcionarului public într-o funcieblică superioară se face în ba#ă de merit Ai se efectuea#ă de autoritatea publică în care funcia publică respectivă este vacantă. n situaia înre doi sau mai muli funcionari publici îndeplinesc condiiile promovării într-o funcie publică superioară, selecia se face pe ba#ă dencurs.0ransferul, la fel ca Ai promovarea, este o modalitate de ocupare a funciei publice pentru persoanele care au de2a statutul de funcionar publicare loc între autorităile publice sau între subdivi#iunile interioare ale aceleiaAi autorităi publice. 0ransferul se face în interesul serviciuluiu la cererea funcionarului public. 0ransferul în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al funcionarului public transferat i într-oș



'>ncie publică ec$ivalentă cu funcia publică deinută de funcionarul public. 0ransferul la cererea funcţionarului public se face într-o funcieblică ec$ivalentă cu funcia publică deinută de funcionarul public sau într-o funcie publică de nivel inferior.

a temeiuri de apari,ie a raporturilor de serviciu se pre#intă următoarele fapte:miterea sau adoptarea actului administrativ de numire în funcia publică. onform art. '> din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutulncionarului public, raporturile de serviciu apar în ba#a actului administrativ de numire în funcia publică. "ctul administrativ de numire arermă scrisă Ai conine:

temeiul legal al numirii&referina la una din modalităile de ocupare a funciei publice&numele funcionarului public&funcia publică&

data de la care acesta urmea#ă să eercite funcia publică&drepturile salariale& perioada de probă (dacă este necesar conform legii)&alte componente stabilite de legislaie.

epunerea 2urământului. !uncionarul public depune 2urământul o singură dată, în termen de 1> #ile de la confirmarea în funcia publică, îne#ena conducătorului autorităii publice respective Ai în faa simbolurilor de stat. !uncionarul public depune 2urământ de credină conformtului din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public. !uncionarul public semnea#ă faptul depunerii 2urământului,re se păstrea#ă în dosarul lui personal. 9efu#ul depunerii 2urământului are ca efect destituirea funcionarului din funcia publică.rioada de probă ca un temei suplimentar. erioada de probă este stabilită pentru funcionarul public debutant, adică cetăeanul care eercită oncie publică pentru prima dată. erioada de probă are drept scop verificarea cunoAtinelor, abilităilor Ai atitudinilor profesionale îndeplinirea funciei publice, formarea practică a funcionarului public debutant, precum Ai cunoaAterea de către aceAtia a specificului Aiigenelor serviciului public. nsă funcionarilor publici de conducere de nivel superior nu li se stabileAte perioadă de probă.

c) Decide,i asupra celor mai performante moduri de ocupare a func,iei publice.odalitatea principală de ocupare a funciei publice ar fi concursul, iar promovarea Ai transferul ar fi mai mult modalităi sau temeiuri deodificare a raportului de serviciu al funcionarului public.repturile Ai obligaiile funcionarilor publici:a) Enumera,i drepturile /i obliga,iile func,ionarilor publici.onform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public (art. 1 etc.), funcionarul public are următoarele drepturinerale:eamine#e probleme Ai să ia deci#ii în limitele competenei sale.solicite Ai să primească informaia necesară de la alte autorităi publice, de la persoane fi#ice Ai 2uridice.-Ai cunoască drepturile Ai atribuiile stipulate în fiAa postului.beneficie#e de condiii normale de muncă Ai igienă.beneficie#e de un salariu corespun#ător compleităii atribuiilor funciei. se adrese#e uvernului sau autorităilor publice respective asupra ca#urilor de încălcare a legislaiei referitoare la funcia publică Ai la

atutul funcionarului public.beneficie#e de stabilitate în funcia publică deinută.beneficie#e de dreptul de a fi promovat într-o funcie publică superioară.

reptul la opinie, etc.n afară de drepturi, funcionarul public are următoarele obliga,ii generale:

respecte onstituia, legislaia în vigoare, inclusiv tratatele internaionale la care 9 este parte.respecte drepturile Ai libertăile cetăenilor.fie loial autorităii publice în care activea#ă.îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate Ai promptitudine toate atribuiile de serviciu.păstre#e, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum Ai confidenialitatea în legătură cu faptele, informaiile sau documentele de care

cunoAtină în eerciiul funciei publice, cu ecepia informaiilor considerate de interes public.respecte normele de conduită profesională, etc.

b) ;tabili,i corela,ia dintre drepturile /i obliga,iile func,ionarilor publici.onform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public (art. 1 etc.), funcionarul public are următoarele drepturinerale:eamine#e probleme Ai să ia deci#ii în limitele competenei sale.solicite Ai să primească informaia necesară de la alte autorităi publice, de la persoane fi#ice Ai 2uridice.beneficie#e de dreptul de a fi promovat într-o funcie publică superioară.

reptul la opinie. !uncionarul public poate eprima opinia oficială a autorităii publice numai dacă este abilitat în acest sens. !uncionarulblic poate participa la activităi sau de#bateri publice, având obligaia de a face cunoscut faptul că opinia eprimată nu repre#intă punctul dedere oficial al autorităii publice în cadrul căreia îAi desfăAoară activitatea. n timpul eercitării atribuiilor, funcionarul public se va abinela eprimarea sau manifestarea publică a preferinelor politice Ai favori#area vreunui partid politic sau vreunei organi#aii social-politice.

reptul de a avea calitatea de membru al partidelor politice sau organi#aiilor social-politice legal constituite, cu ecepiile prevă#ute de lege.reptul la asociere. !uncionarii publici pot să întemeie#e organi#aii sindicale Ai să adere la ele. !uncionarii publici se pot asocia în

gani#aii profesionale sau în alte organi#aii care au drept scop repre#entarea Ai prote2area intereselor profesionale.reptul de acces la informaia de ordin personal. !uncionarul public are dreptul la acces liber la dosarul său personal Ai la datele personalecluse în registrul funciilor publice Ai al funcionarilor publici.reptul la o durată normală a timpului de muncă. Durata normală a timpului de muncă pentru funcionarii publici este de B ore pe #i Ai de >

ore pe săptămână. 4a dispo#iia conducătorului, funcionarii publici pot lucra peste durata normală a timpului de muncă, în #ilele derbătoare nelucrătoare Ai@sau în #ilele de repaus, în limita a 1%> de ore într-un an calendaristic. n ca#uri ecepionale, această limită, cuordul repre#entanilor funcionarilor publici, poate fi etinsă până la %> de ore.reptul la protecia 2uridică în eerciiul funciei. !uncionarii publici în eerciiul atribuiilor lor sunt prote2ai de lege.



'1reptul la grevă. !uncionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă în conformitate cu legislaia. nsă funcionarilor publici le esteter#is să participe la grevele care dereglea#ă funcionarea autorităii publice de a cărei activitate depinde asigurarea societăii cu servicii de

mportană vitală.n afară de drepturi, funcionarul public are următoarele obliga,ii generale:

respecte onstituia, legislaia în vigoare, inclusiv tratatele internaionale la care 9 este parte.respecte drepturile Ai libertăile cetăenilor.respecte normele de conduită profesională.respecte regulamentul intern al autorităii publice.

bligaia funcionarilor publici de conducere de a încura2a propunerile Ai iniiativele motivate ale personalului din subordine în vedereambunătăirii activităii autorităii publice în care îAi desfăAoară activitatea.bligaia de a eecuta dispo#iiile conducătorului. "stfel funcionarul public este obligat să se conforme#e dispo#iiilor primite de landucătorul său direct Ai de la conducătorul autorităii publice în care îAi eercită funcia publică. nsă funcionarul public are dreptul săfu#e, în scris Ai motivat, îndeplinirea dispo#iiilor, scrise sau verbale, primite de la conducător dacă le consideră ilegale. Dacă funcionarulblic are dubii cu privire la legalitatea unei dispo#iii, acesta este obligat să comunice în scris autorului dispo#iiei dubiile sale, precum Ai săucă la cunoAtina conducătorului ierar$ic superior al acestuia astfel de situaii.bligaia de a depune declaraia cu privire la venituri, proprietate Ai de interese personale. "stfel, funcionarul public este obligat să pre#inte, lacadrare în serviciu Ai să actuali#e#e anual, în condiiile 4egii nr.1%;@%>>%, declaraia cu privire la venituri Ai proprietate.c) ormula,i garan,iile ce asigură exercitarea drepturilor /i obliga,iilor func,ionarilor publici.n eercitarea dreptului la o durată normală a timpului de muncă, în ca#urile ecep ionale, func ionarii publici pot beneficia de următoareleț ț

ran iiț : funcionarii publici beneficia#ă de o plată în mărimea dublă a salariului sau de recuperarea timpului lucrat cu păstrarea salariuluiediu. Durata #ilei de muncă din a2unul #ilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel puin o oră pentru toi funcionarii publici, cucepia celor cărora li s-a stabilit o durată redusă a timpului de muncă sau #iua de muncă parială. Nu se admite atragerea la lucru peste durata

mpului de muncă a femeilor gravide, a femeilor aflate în concediul postnatal, a femeilor care au copii în vârstă de până la ' ani, precum Ai a

rsoanelor cărora o astfel de activitate le este contraindicată conform certificatului medical, eliberat în modul stabilit.n eercitarea dreptului la protec ia 2uridică în eerci iul func iei, func ionarii publici dispun de următoarele garan iiț ț ț ț ț : autoritatea publică esteligată să asigure protecia funcionarului public Ai a membrilor familiei lui împotriva ameninărilor Ai violenelor cărora le-ar putea fi victimăeerciiul funciei publice sau în legătură cu aceasta. "utoritatea publică poate solicita spri2inul organelor abilitate. lus la aceasta,toritatea publică este obligată să îl despăgubească pe funcionarul public în situaia în care acesta a suferit un pre2udiciu material Ai@sau morallegătură cu îndeplinirea atribuiilor de serviciu.

n eercitarea obliga iei de a eecuta dispo#i iile conducătoruluiț ț , funcionarul public nu poate fi sancionat pentru sesi#area cu privire laspo#iiile ilegale ale conducătorului.n conformitate cu prevederile art. % din 4egea cu privire la func ia publică i statutul func ionarului public, func ionarii publici dispun deț ș ț ț

mătoarele garan ii socialeț :uncionarului public i se acordă a2utoare materiale în vederea soluionării problemelor sociale Ai de trai în conformitate cu legea.uncionarul public beneficia#ă de pensie în condiiile 4egii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

ca#ul pensionării anticipate ori obinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă sau în ca#ul încetării raporturilor de serviciu, funcionarul

blic, la cererea lui scrisă, depusă pînă la data survenirii situaiilor menionate, beneficia#ă, pentru fiecare an complet de vec$ime în serviciulblic, de dreptul la o indemni#aie unică în proporie de 1/ din salariul de funcie determinat conform gradului Ai treptei de salari#areinute la momentul depunerii cererii în cau#ă.rsoanele care au deinut anterior funcii publice, dar nu s-au folosit de dreptul la indemni#aie unică beneficia#ă de aceasta în ca#ulanga2ării în serviciul public Ai încetării ulterioare a raporturilor de serviciu sau în ca#ul pensionării acestora în perioada aflării în serviciulblic, etc.compatibilităile (restriciile) faă de funcionarii publici:a) 'dentifica,i incompatibilită,ile (restric,iile) fa,ă de func,ionarii publici.'ncompatibilitatea poate fi definită ca imposibilitatea prevă#ută de lege ca un funcionar să eercite anumite aciuni, activităi sau profesii.copul unor asemenea interdicii (restricii) este de a asigura buna funcionare a serviciului public, astfel ca funcionarul public să-Ai consacretreaga capacitate profesională eercitării funciei pe care o deine.Cncompatibilităi generale pentru funcia publică re#ultă din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public (art.%/, %;), Aiume:

alitatea de funcionar public este incompatibilă cu orice altă funcie publică decât cea în care a fost numit.uncionarul public nu este în drept să desfăAoare alte activităi remunerate:− în cadrul autorităilor publice, cu ecepiile prevă#ute de lege&− în funcie de demnitatea publică sau în funcie din cadrul cabinetului persoanei care eercită funcie de demnitate publică, cu ecepia

ca#ului în care raporturile de serviciu sunt suspendate pe perioada respectivă&− prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor

de stat sau municipale, precum Ai al organi#aiilor necomerciale a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privineeste de competena autorităii în care funcionarul este anga2at, cu ecepia activităilor Atiinifice, didactice, de creaie Ai de repre#entarea statului în societăile economice.

uncionarul public nu poate fi mandatar al unor tere persoane în autoritatea publică în care îAi desfăAoară activitatea, inclusiv în ceea ceiveAte efectuarea unor acte în legătură cu funcia publică pe care o eercită.

uncionarul public nu poate eercita o funcie publică în subordinea nemi2locită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei

de prin afinitate (so@soie, părinte, frate Ai soră a soului@soiei) în cadrul aceleiaAi autorităi publice. "ceeaAi interdicie se aplică Ai în situaiacare conducătorul superior nemi2locit al funcionarului public are calitatea de persoană ce eercită funcie de demnitate publică.te incompabilită i, inclusiv conflicte de interese:ț

− implicarea în activitatea unor alte organe, întreprinderi, instituii Ai organi#aii, indiferent de tipul de proprietate Ai forma lor 2uridică deorgani#are, în ca#ul în care faptul acesta nu ine de competena lor, făcând u# de serviciu, care conduce la conflict de interese&

− participarea cu drept de vot sau de deci#ie la eaminarea Ai soluionarea problemelor ce vi#ea#ă interesele lor personale sau interesele persoanelor cu care se află în raporturi de rudenie&



'%− acordarea de spri2in, neprevă#ut de actele normative, în activitatea de întreprin#ător sau de alt gen privat sau calitatea de a fi însărcinat cu

afaceri al unor teri în autoritatea administraiei publice în care lucrea#ă sau care li se subordonea#ă, sau a cărei activitate o controlea#ă&− acordarea fară 2ust temei a preferinei unor persoane fi#ice sau 2uridice la elaborarea Ai emiterea deci#iei&− beneficierea de privilegii pentru a obine pentru sine sau pentru alte persoane credite Ai împrumuturi, procurarea $ârtiilor de valoare, a

bunurilor imobiliare Ai altor bunuri profitând de situaia de serviciu&− folosirea ilicită, în interese proprii sau în interesul unor alte persoane, a bunurilor publice puse la dispo#iie pentru eercitarea funciei,

etc.b) lasifica,i incompatibilită,ile (restric,iile) fa,ă de func,ionarii publici.Cncompatibilităile aferente persoanelor ce dein funcii publice sunt stabilite prin onstituia 9, prin legile ce reglementea#ă activitateatorităilor publice în care persoanele ce dein funcii de demnitate publică sau funcionarii publici îAi desfăAoară activitatea, prin legislaia în

omeniul serviciului public, etc. i se clasifică în:șcompabilită i generale.ț

estricii în ierar$ia funciei publice.te incompabilită i, inclusiv conflicte de interese.ț

c) Estima,i nivelul eficien,ei incompatibilită,ilor (restric,iilor) prevă-ute pentru func,ionarii publici.Cncompatibilităile aferente persoanelor ce dein funcii publice sunt stabilite prin onstituia 9, prin legile ce reglementea#ă activitateatorităilor publice în care persoanele ce dein funcii de demnitate publică sau funcionarii publici îAi desfăAoară activitatea, prin legislaia în

omeniul serviciului public etc.!uncionarul public poate cumula, în cadrul autorităii publice în care îAi desfăAoară activitatea, atribuiile funciei sale cu atribuiile funcieiublice temporar vacante, fapt confirmat prin actul administrativ al conducătorului.!uncionarul public nu poate eercita o funcie publică în subordinea nemi2locită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a uneide prin afinitate (so@soie, părinte, frate Ai soră a soului@soiei) în cadrul aceleiaAi autorităi publice. "ceeaAi interdicie se aplică Ai în situaiacare conducătorul superior nemi2locit al funcionarului public are calitatea de persoană ce eercită funcie de demnitate publică. !uncionarii

re se află în situaiile menionate vor întreprinde aciuni în vederea încetării raporturilor ierar$ice nemi2locite în termen de % luni. n ca#ntrar, funcionarul public se transferă într-o funcie care ar eclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil, acesta esteiberat din funcia publică deinută.vansarea în serviciu a funcionarilor publici:a) Defini,i avansarea în serviciu a func,ionarilor publici.rin 7avansare în serviciu8 se înelege transferarea funcionarului public cu acordul său într-o funcie superioară sau conferirea unui grad delificare superior. "vansarea în serviciu se face în urma evaluării performanelor profesionale ale funcionarului public.b) Determina,i criteriile ce determină avansarea în serviciu a func,ionarilor publici.De dreptul la avansare beneficia#ă funcionarii publici care au obinut re#ultate mai bune în muncă, au dat dovadă de spirit de iniiativă, ausinut atestarea, îAi perfecionea#ă continuu pregătirea profesională Ai au gradul de calificare necesar. !uncionarii publici sunt supuAialuării performanelor profesionale periodic (anual) în scopul de a ameliora activitatea serviciului public Ai de a îmbunătăi procesul delectare Ai reparti#are a cadrelor, precum Ai de a stimula perfecionarea profesională.valuarea performanelor profesionale ale funcionarului public se reali#ea#ă prin compararea re#ultatelor obinute în perioada evaluată cu

iectivele stabilite, în ba#a criteriilor de evaluare. 5biectivele pentru fiecare funcionar public se stabilesc anual de către conducătorultorităii publice în care îAi desfăAoară activitatea funcionarul public Ai trebuie să respecte următoarele cerine:fie specifice activităilor ce implică eercitarea prerogativelor de putere publică&fie măsurabile, adică să aibă o formă concretă de reali#are&reflecte termenele de reali#are&fie realiste 3 să poată fi aduse la îndeplinire în termenele de reali#are prevă#ute Ai cu resursele alocate&fie fleibile 3 să poată fi revi#uite în funcie de modificările intervenite în priorităile autorităii publice.

entru fiecare obiectiv se stabilesc indicatori de performană care măsoară cantitativ Ai calitativ îndeplinirea acestuia. 9evi#uirea obiectivelor poate face semestrial. odificările se consemnea#ă într-un proces-verbal semnat Ai datat de conducătorul autorităii publice Ai de

ncionarul public care urmea#ă să fie evaluat. valuarea performanelor profesionale ale funcionarului public acestea se efectuea#ă anual.riteriile de evaluare repre#intă abilităile profesionale Ai caracteristicile comportamentale@atitudinile necesare funcionarului public pentrundeplini obiectivele, sarcinile de ba#ă Ai atribuiile de serviciu.

entru funcţionarii publici de conducere de nivel superior %i de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare:mpetenă managerială&mpetenă profesională&tivism Ai spirit de iniiativă&icienă&eativitate&municare Ai repre#entare.entru funcţionarii publici de execuţie se stabilesc următoarele criterii de evaluare:mpetenă profesională&tivism Ai spirit de iniiativă&icienă&litate a muncii&cru în ec$ipă&

municare.c) 4ecomanda,i unele criterii performante privind avansarea în serviciu a func,ionarilor publici.!uncionarii publici care au urmat cursuri de perfecionare, au susinut evaluarea, au vec$ime în gradul respectiv pot fi recomandai demisiile de evaluare pentru a ocupa funcii superioare. 4egislaia în vigoare prevede că, de regulă, funcionarul public pentru a fi avansat înrviciu trebuie să aibă o vec$ime în grad de cel puin % ani. !uncionarii publici care au calităile menionate sunt avansai în serviciu. nsă în#ul în care la momentul respectiv nu eistă funcii publice vacante, funcionarul public este inclus în re#erva de cadre. +copul re#ervei dedre este de a oferi posibilitatea completării oportune a posturilor vacante, precum Ai a avansării în serviciu.



''onform 4egiicu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, nr. 1/B-M6C din >.><.%>>B gradul de calificare, inclusiv în#ultatul avansării se conferă pe viaă. n ca#ul trecerii la altă autoritate publică se păstrea#ă gradul stabilit Ai sporul respectiv.odificarea Ai suspendarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici:a) Determina,i temeiurile de modificare /i suspendare a raporturilor de serviciu ale func,ionarilor publici.>odificarea sau suspendarea raporturilor de serviciu repre#intă o etapă a reglementării administrativ-2uridice a raporturilor de serviciu cetermină criteriile Ai mecanismele intervenirii unor sc$imbări permanente sau provi#orii în statutul funcionarului public.onform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, modificarea raporturilor de serviciu se face:interesul serviciului&cererea funcionarului public.odificarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici de conducere Ai de eecuie are loc prin:omovare în funcie&ansare în trepte de salari#are&taAare&

ansfer&terimatul unei funcii publice de conducere.odificarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici de conducere de nivel superior are loc prin:ansare în trepte de salari#are&taAare&

ansfer în interesul serviciului.;uspendarea raporturilor de serviciu presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuiilor de către funcionarul publica plăii drepturilor salariale de către autoritatea publică în care acesta activea#ă. +uspendarea raporturilor de serviciu poate interveni:circumstane ce nu depind de voina părilor:alegere sau numire într-o funcie de demnitate publică pentru perioada respectivă&

încadrare în cabinetul persoanei ce eercită funcie de demnitate publică&concediu de maternitate& boală sau traumă&carantină&încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativă)&foră ma2oră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor de serviciu&stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă suferit în timpul eerciiului funciei publice,care nu-i permite funcionarului public eerciiul acesteia&în alte circumstane prevă#ute de lege.

iniiativa autorităii publice:dacă funcionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul contravenional& pe durata anc$etei de serviciu în privina funcionarului public, dacă eercitarea în continuare a atribuiilor de către acesta ar putea afecta

desfăAurarea obiectivă a anc$etei Ai re#ultatele acesteia&în ca#ul recunoaAterii în calitate de bănuit sau emiterii în privina acestuia a ordonanei de punere sub învinuire, până la rămânereadefinitivă a sentinei 2udecătoreAti&în alte ca#uri prevă#ute de lege.

iniiativa funcionarului public:înregistrare în calitate de concurent electoral sau în calitate de persoană de încredere a unui concurent electoral&concediu pentru îngri2irea copilului în vârstă de până la ; ani, a copilului bolnav în vârstă de până la < ani sau a copilului invalid până lavârsta de 1; ani&concediu pentru îngri2irea unui membru bolnav al familiei cu durata de până la un an, conform certificatului medical&concediu neplătit, în condiiile legii&însoire a soului (soiei) membru al personalului instituiilor serviciului diplomatic la transferarea lui într-o misiune diplomatică sau oficiuconsular&în alte circumstane prevă#ute de lege.

b) lasifica,i temeiurile de modificare /i suspendare a raporturilor de serviciu ale func,ionarilor publici.onform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, modificarea raporturilor de serviciu se face:1) în interesul serviciului&%) la cererea funcionarului public.odificarea raporturilor de serviciu are loc pentru:nc ionarii publici de conducere i de eecu ie&ț ș ț

nc ionarii publici de conducere de nivel superior.ț

;uspendarea raporturilor de serviciu poate interveni:circumstane ce nu depind de voina părilor&iniiativa autorităii publice&iniiativa funcionarului public.

c) Aprecia,i temeiurile de modificare /i suspendare a raporturilor de serviciu ale func,ionarilor publici.>odificarea sau suspendarea raporturilor de serviciu repre#intă o etapă a reglementării administrativ-2uridice a raporturilor de serviciu cetermină criteriile Ai mecanismele intervenirii unor sc$imbări permanente sau provi#orii în statutul funcionarului public.onform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, modificarea raporturilor de serviciu se face:interesul serviciului&cererea funcionarului public.odificarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici de conducere Ai de eecuie are loc prin:



'omovare în funcie 3 este modalitatea de de#voltare a carierei prin ocuparea unei funcii publice superioare celei eercitate Ai se face în ba#ămerit. romovarea funcionarului public se efectuea#ă de autoritatea publică în care funcia publică respectivă este vacantă. oate fi

omovat într-o funcie publică superioară funcionarul public care a obinut, în urma evaluării performanelor profesionale, calificativuloarte bine8 la ultima evaluare sau calificativul 7bine8 la ultimele două evaluări&ansare în trepte de salari#are 3 se efectuea#ă în funcie de performana profesională a acestuia. 0recerea funcionarului public într-o treaptăsalari#are superioară se efectuea#ă succesiv, cu condiia obinerii la evaluarea performanelor profesionale cel puin a calificativului 7bine8.

espectiv, în ca#ul obinerii la evaluarea performanelor profesionale a calificativului 7satisfăcător8, funcionarul public rămâne în aceeaAieaptă de salari#are&taAare 3 repre#intă modificarea temporară a raporturilor de serviciu Ai se dispune de către conducătorul autorităii publice, la solicitareatorităii publice în interesul căreia se efectuea#ă detaAarea. DetaAarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcionaruluiblic corespunde atribuiilor Ai responsabilităilor funciei publice în care urmea#ă să fie detaAat. DetaAarea se dispune pentru o perioadă del mult un an. u acordul funcionarului public, perioada detaAării poate fi prelungită cu încă cel mult un an. e perioada detaAării,ncionarul public îAi păstrea#ă funcia publică Ai este salari#at de autoritatea publică la care este detaAat. !uncionarul public este în drept săfu#e detaAarea din următoarele motive:

graviditate&îAi creAte singur copilul minor&este singurul întreinător al familiei&starea sănătăii, confirmată prin certificat medical, face contraindicată detaAarea&detaAarea se efectuea#ă într-o funcie publică inferioară celei eercitate&detaAarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiii de trai&alte motive temeinice care 2ustifică refu#ul de a fi detaAat.

ansfer 3 repre#intă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu Ai are loc între autorităile publice sau între subdivi#iunile interioaree aceleiaAi autorităi publice. 0ransferul în cadrul aceleiaAi autorităi publice se dispune de conducătorul autorităii, iar transferul întretorităile publice se efectuea#ă prin acceptarea transferului de către conducătorul autorităii publice în care activea#ă funcionarul public Aiin numirea acestuia în funcie de către conducătorul autorităii publice în interesul căreia se efectuea#ă transferul. 0ransferul se face înteresul serviciului sau la cererea funcionarului public:

ransferul în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al funcionarului public Ai transferul se face într-o funcie publicăec$ivalentă cu funcia publică deinută de funcionarul public. !uncionarii publici de conducere de nivel superior pot fi transferai îninteresul serviciului într-o funcie publică de conducere de nivel superior vacantă în ca#ul în care: este necesară coordonarea unor activităi complee de către un funcionar public de conducere de nivel superior cu o anumită calificare,

speciali#are Ai eperienă sau de natura celor care intră în atribuiile funcionarului public de conducere de nivel superior& este necesară coordonarea unor proiecte sau programe de importană ma2oră.ransferul la cererea funcţionarului public se face într-o funcie publică ec$ivalentă cu funcia publică deinută de funcionarul public sauîntr-o funcie publică de nivel inferior. "utorităile publice pot da publicităii funciile publice care pot fi ocupate prin transfer la cerere.

terimatul unei funcii publice de conducere 3 repre#intă eercitarea temporară a unei funcii publice de conducere Ai se reali#ea#ă prin

igurarea interimatului de către funcionarul public care îndeplineAte condiiile specifice pentru ocuparea acestei funcii publice Ai nu arenciuni disciplinare nestinse în condiiile legii. onform legii nu se consideră interimat situaia când funcia publică de conducere esteercitată temporar de către ad2unctul titularului funciei publice în cau#ă.;uspendarea raporturilor de serviciu presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuiilor de către funcionarul publica plăii drepturilor salariale de către autoritatea publică în care acesta activea#ă. +uspendarea raporturilor de serviciu poate interveni:circumstane ce nu depind de voina părilor:alegere sau numire într-o funcie de demnitate publică pentru perioada respectivă&încadrare în cabinetul persoanei ce eercită funcie de demnitate publică&concediu de maternitate& boală sau traumă&carantină&încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativă)&

în alte circumstane prevă#ute de lege.iniiativa autorităii publice:dacă funcionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul contravenional& pe durata anc$etei de serviciu în privina funcionarului public, dacă eercitarea în continuare a atribuiilor de către acesta ar putea afectadesfăAurarea obiectivă a anc$etei Ai re#ultatele acesteia&în ca#ul recunoaAterii în calitate de bănuit sau emiterii în privina acestuia a ordonanei de punere sub învinuire, până la rămânereadefinitivă a sentinei 2udecătoreAti&în alte ca#uri prevă#ute de lege.

iniiativa funcionarului public:înregistrare în calitate de concurent electoral sau în calitate de persoană de încredere a unui concurent electoral&concediu pentru îngri2irea copilului în vârstă de până la ; ani, a copilului bolnav în vârstă de până la < ani sau a copilului invalid până lavârsta de 1; ani&

concediu pentru îngri2irea unui membru bolnav al familiei cu durata de până la un an, conform certificatului medical&în alte circumstane prevă#ute de lege.

+uspendarea raporturilor de serviciu se aprobă sau, după ca#, se constată prin actul administrativ al persoanei sau organului care arempetena legală de numire în funcie, cu ecepia concediului de maternitate, boală sau traumă. +uspendarea raporturilor de serviciu sensemnea#ă în dosarul personal Ai în carnetul de muncă, cu ecepia concediului de maternitate, boală, traumă sau concediu neplătit, înndiiile legii.n ca#urile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetea#ă sau la sfârAitul perioadei pentru care a fost aprobatărerea de suspendare funcionarul public este reîncadrat în funcia publică eercitată înainte de suspendare sau într-o funcie publică



'/$ivalentă vacantă dacă cea anterioară nu mai eistă. e perioada suspendării, raporturile de serviciu nu pot înceta Ai nu pot fi modificatecât la iniiativa sau cu acordul funcionarului public respectiv.cetarea raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici:a) 'dentifica,i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale func,ionarilor.Bncetarea raporturilor de serviciu este una din ultimele etape ale reglementării administrativ-2uridice a serviciului public Ai se referă latreruperea definitivă a raporturilor (drepturilor Ai obligaiilor) dintre funcionarul public Ai autoritatea publică.9aporturile de serviciu încetea#ă în următoarele circumstane:rcumstane ce nu depind de voina părilor:

în ca#ul rămânerii definitive a $otărârii 2udecătoreAti prin care funcionarul este declarat dispărut fară urmă sau decedat&dacă funcionarul public nu mai deine cetăenia 9 sau nu are capacitate deplină de eerciiu&

la împlinirea de către funcionarul public a vârstei necesare obinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă&ca urmare a constatării, prin $otărâre 2udecătorească definitivă, a nulităii absolute a actului administrativ de numire în funcia publică&în ca#ul în care funcionarul public a fost condamnat printr-o sentină 2udecătorească prin care s-a dispus aplicarea unei sanciuni privativede libertate, la data rămânerii definitive a sentinei de condamnare&în ca#ul decesului funcionarului public, etc.

cetarea raporturilor de serviciu din iniiativa autorităii publice 3 are loc prin următoarele două modalităi:eliberarea din funcia publică&destituirea din funcia publică.

cetarea raporturilor de serviciu din iniiativa funcionarului public 3 are loc prin demisie, adică comunicarea în scris persoanei sau organuluire are competena legală de numire în funcie despre încetarea raporturilor de serviciu ale funcionarului public. Demisia nu va fi motivată Aiproduce efecte după 1 #ile calendaristice de la comunicare. 0emeiuri de demisie pot fi foarte diverse Ai legislatorul nu a considerat necesar intre în detalii.

b) lasifica,i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale func,ionarilor publici.9aporturile de serviciu încetea#ă în următoarele circumstane:rcumstane ce nu depind de voina părilor&cetarea raporturilor de serviciu din iniiativa autorităii publice&cetarea raporturilor de serviciu din iniiativa funcionarului public.c) Aprecia,i temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu din ini,iativa autorită,ii publice.4aporturile de serviciu încetea-ă în circumstan,e ce nu depind de voin,a păr,ilor9ca#ul rămânerii definitive a $otărârii 2udecătoreAti prin care funcionarul este declarat dispărut fară urmă sau decedat&că funcionarul public nu mai deine cetăenia 9 sau nu are capacitate deplină de eerciiu&împlinirea de către funcionarul public a vârstei necesare obinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă&urmare a constatării, prin $otărâre 2udecătorească definitivă, a nulităii absolute a actului administrativ de numire în funcia publică&ca#ul în care funcionarul public a fost condamnat printr-o sentină 2udecătorească prin care s-a dispus aplicarea unei sanciuni privative de

bertate, la data rămânerii definitive a sentinei de condamnare&

ca#ul decesului funcionarului public, etc.ncetarea raporturilor de serviciu în circumstane ce nu depind de voina părilor se face în termen de / #ile lucrătoare de la intervenirea sauucerea la cunoAtina autorităii publice a ca#ului respectiv, prin actul administrativ al persoanei sau organului care are competena legală demire în funcie.

Bncetarea raporturilor de serviciu din ini,iativa autorită,ii publice are loc prin următoarele două modalităi:berarea din funcia publică 3 nu presupune oarecare fapte ilegale din partea funcionarului public. ersoana sau organul care are competenagală de numire în funcie va dispune eliberarea din funcia publică printr-un act administrativ, care se comunică funcionarului public înrmen de / #ile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcia publică, în următoarele situaii:

autoritatea publică Ai-a încetat activitatea prin lic$idare (în ca#ul primelor trei temeiuri autoritatea publică este obligată să acordefuncionarilor publici un preavi# cu o durată de '> de #ile calendaristice)&autoritatea publică este mutată într-o altă localitate, iar funcionarul public refu#ă să o urme#e&autoritatea publică îAi reduce efectivul de personal sau îAi modifică statul de personal&

ca urmare a obinerii de către funcionarul public debutant a calificativului 7nesatisfacător8 la evaluarea activităii profesionale&ca urmare a refu#ului neîntemeiat al funcionarului public de a accepta detaAarea în interesul serviciului&ca urmare a imposibilităii transferului funcionarului public aflat în situaia de subordine faă de o rudă&ca urmare a refu#ului neîntemeiat al funcionarului public de conducere de nivel superior de a accepta transferul în interesul serviciului, etc.

n perioada de preavi#, persoana sau organul care are competena legală de numire în funcie acordă funcionarului public în cau#ă reducereaogramului de muncă, cu până la % ore #ilnic, fără reducerea salariului cuvenit.stituirea din funcia publică. ersoana sau organul care are competena legală de numire în funcie va dispune destituirea din funcia publicăintr-un act administrativ, care se comunică funcionarului public în termen de / #ile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii dinncia publică, în următoarele situaii:

drept sanciune disciplinară, aplicată pentru săvârAirea unei abateri disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sanciuni disciplinare nestinseîn modul stabilit&drept sanciune disciplinară, aplicată pentru săvârAirea unei abateri disciplinare care a avut consecine grave&

dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcionarul public nu acionea#ă pentru încetarea acesteia în termenul stabilit de lege(de regulă o lună)&incompetenă profesională stabilită în urma obinerii calificativului 7nesatisfăcător8 la evaluarea anuală a performanelor profesionale alefuncionarului public&refu# de a depune 2urământul.

Bncetarea raporturilor de serviciu din ini,iativa func,ionarului public are loc prin demisie, adică comunicarea în scris persoanei sauganului care are competena legală de numire în funcie despre încetarea raporturilor de serviciu ale funcionarului public. Demisia nu va fiotivată Ai va produce efecte după 1 #ile calendaristice de la comunicare. 0emeiuri de demisie pot fi foarte diverse Ai legislatorul nu a



';nsiderat necesar să intre în detalii. u acordul părilor, demisia poate fi acceptată la data solicitată de către funcionarul public, dar nu mair#iu de 1 #ile calendaristice.n ca#ul demisiei funcionarului public în legătură cu pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate, concediul pentru îngri2irea copilului,matricularea într-o instituie de învăământ, trecerea cu traiul în altă localitate, îngri2irea copilului până la vârsta de 1 ani (a copilului invalidnă la vârsta de 1; ani), alegerea în funcie electivă, autoritatea publică este obligată să accepte demisia în termenul indicat în cerere în limitarioadei de 1 #ile calendaristice.imularea funcionarilor publici:a) Defini,i /i identifica,i măsurile de stimulare a func,ionarilor publici."plicarea măsurilor de stimulare serveAte drept imbold ca funcionarul să depună noi eforturi (de regulă, peste nivelul mediu de performană)reali#area sarcinilor puse. +timularea poate fi divi#ată în următoarele două categorii:lesniri&ăsuri de încura2are sau stimularea propriu-#isă.*nii autori consideră că măsurile de aplicare a răspunderii 2uridice, de asemenea, stimulea#ă funcionarii publici la îndeplinirea atribuiilor.să ele nu asigură eficiena Ai spiritul de iniiativă caracteristice stimulării, dar creea#ă efectul opus, adică funcionarii publici să active#e în

mitele legii Ai să nu coboare sub nivelul minim de comportare necesară. entru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită,ntru pagubele materiale pricinuite, contraveniile sau infraciunile săvârAite în timpul serviciului sau în legătură cu eercitarea atribuiilor nciei, funcionarul public poartă următoarele forme de răspundere 2uridică:spundere disciplinară&spundere civilă&spundere materială&spundere contraven ională&ț

spundere penală.b) Determina,i deosebirile dintre diferite categorii de măsuri de stimulare a func,ionarilor publici.+timularea poate fi divi#ată în următoarele două categorii:lesniri 3 repre#intă beneficii pentru toi funcionarii publici în scopul de a face mai atractivă Ai mai comodă activitatea în serviciul public. ngislaie aceste înlesniri se mai numesc Ai garanii sociale& unele din aceste înlesniri sunt:!uncionarul public beneficia#ă de pensie în condiiile 4egii privind pensiile de asigurări sociale de stat, iar în ca#ul pensionării anticipate oriinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă sau în ca#ul încetării raporturilor de serviciu, funcionarul public, la cererea lui scrisă,neficia#ă, pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, de dreptul la o indemni#aie unică în proporie de /> din salariulnciei stabilit pe funcia deinută la momentul depunerii cererii în cau#ă.!uncionarului public i se acordă un concediu de odi$nă anual, plătit, cu o durată de '/ de #ile calendaristice, fără a se lua în calcul #ilele derbătoare nelucrătoare. n ca#ul în care vec$imea în serviciul public depăAeAte /, 1> Ai 1/ ani, concediul de odi$nă anual plătit se măreAte cu ',Ai, respectiv, < #ile calendaristice. nlocuirea concediului de odi$nă anual nefolosit prin compensaie în bani nu se admite, cu ecepia#urilor de încetare a raporturilor de serviciu sau de transfer într-o altă autoritate publică. !uncionarul public are dreptul la compensareaturor concediilor de odi$nă anuale nefolosite. lus la aceasta funcionarului public, din motive familiale Ai din alte motive întemeiate, i seate acorda, la cerere, concediu neplătit, cu o durată de până la ;> de #ile calendaristice în decursul unui an.

ăsuri de încuraare sau stimularea propriu-isă. După natura sau coninutul lor, ele sunt:morale 3 influenea#ă asupra stării psi$ice a funcionarului. De eemplu, conform art.> din 4egea cu privire la funcia publică Ai statutulfuncionarului public, stimularea funcionarului public poate fi sub formă de mulumire, diplomă de onoare, iar pentru succese deosebite înactivitate, merite faă de societate Ai faă de stat, funcionarul public poate fi decorat cu distincii de stat conform legii, i anume: cu ordine,ș

medalii Ai titlurile onorifice&materiale 3 au o epresie bănească sau o anumită valoare, cum ar fi premii, cadouri de pre etc.

După ordinea de acordare, măsurile de încura2are pot fi: generale 3 se aplică conform legislaiei privind serviciul public Ai altor acte normative& speciale 3 se aplică în ca#uri de ecepie, cum ar fi trecerea înainte de termen în gradul de calificare superior sau în gradul ce îl depăAeAte pe cel anterior cu un grad, ori trecerea la o altă funcie superioară. "ceasta se face când funcionarul public a îndeplinit misiuni deimportană deosebită. n acest ca#, se îmbină măsurile de încura2are morale cu cele materiale 3 funcionarul creAte în grad Ai, respectiv,creAte salariul Ai alte plăi aferente.

+timulările se aplică, de regulă, de către persoana sau organul care are competenă legală de numire în funcie printr-un act administrativ.

imulările se înscriu în carnetul de muncă Ai în dosarul personal al funcionarului public.c) Estima,i gradul eficien,ei măsurilor de stimulare a func,ionarilor publici.9eieAind din specificul firii umane, aplicarea măsurilor de stimulare serveAte drept imbold ca funcionarul să depună noi eforturi (de regulă,ste nivelul mediu de performană) în reali#area sarcinilor puse. +timularea, eprimând o apreciere Ai o aprobare a activităii funcionarilor blici, are ca scop creAterea eficienei activităii serviciilor publice. !actorul stimulării în ultima instană contribuie la o mai mare eficienă Ailitate a activităii serviciului public.+alari#area funcionarului public 3 retribuirea muncii (salari#area) asigură funcionarului public condiii necesare pentru eercitareadependentă Ai eficientă a atribuiilor Ai contribuie la completarea autorităilor publice cu personal competent, stimulea#ă eercitareanAtiincioasă a atribuiilor de serviciu Ai spiritul de iniiativa.oncediul funcionarului public 3 funcionarului public i se acordă un concediu de odi$nă anual, plătit, cu o durată de '/ de #ilelendaristice, fără a se lua în calcul #ilele de sărbătoare nelucrătoare. oncediul poate fi acordat integral sau divi#at, cu condiia ca una dintreri să nu fie mai mică de 1 #ile calendaristice. n ca#ul în care vec$imea în serviciul public depăAeAte /, 1> Ai 1/ ani, concediul de odi$năual plătit se măreAte cu ', / Ai, respectiv, < #ile calendaristice. !uncionarului public, din motive familiale Ai din alte motive întemeiate, i seate acorda, la cerere, concediu neplătit, cu o durată de până la ;> de #ile calendaristice în decursul unui an.

+timularea funcionarului public 3 funcionarul public este stimulat pentru eercitarea eficientă a atribuiilor, manifestarea spiritului deiiativă, pentru activitate îndelungată Ai ireproAabilă în serviciul public. n funcie de nivelul eecutării obligaiilor de serviciu, manifestareairitului de iniiativă, operativitate, fleibilitate Ai alte merite în serviciu public pot fi stabilite următoarele măsuri de stimulare:ăsuri de stimulare morală 3 mulumire, diplomă de onoare&ăsuri de stimulare materială 3 premiu sau cadou de pre&nferirea unui grad de calificare mai înalt sau conferirea titlului onorific.

ăspunderea disciplinară Ai răspunderea civilă a funcionarilor publici:



'<a) 'dentifica,i răspunderea disciplinară /i răspunderea civilă a func,ionarilor publici."plicarea răspunderii 2uridice faă de funcionarii publici care încalcă prevederile legii este foarte importantă Ai necesară, deoarece încălcăriler ating nemi2locit interesele societăii Ai statului, inclusiv pot le#a drepturile, libertăile Ai interesele legitime ale cetăenilor. onform art. /;4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentrugubele materiale pricinuite, contraveniile sau infraciunile săvârAite în timpul serviciului sau în legătură cu eercitarea atribuiilor funciei,ncionarul public poartă următoarele forme de răspundere 2uridică:spundere disciplinară 3 survine pentru comiterea unor abateri disciplinare, adică încălcarea disciplinei de serviciu&spundere civilă 3 are ca temei cau#area unui pre2udiciu persoanei tere de către autoritatea publică (inclusiv autoritate a administraieiblice), precum Ai răspunderea solidară a funcionarului public.

b) Determina,i deosebirile dintre răspunderea disciplinară /i răspunderea civilă a func,ionarilor publici.4ăspundere disciplinară 3 survine pentru comiterea unor abateri disciplinare, adică încălcarea disciplinei de serviciu. "ceastă formă despundere este reglementată conform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, precum Ai conform regulamentelor Aiatutelor disciplinare pentru unele categorii speciale de funcionari, cum ar fi funcionarii organelor afacerilor interne, militarii etc. onstituieateri disciplinare următoarele fapte:

întâr#ierea sistematică la serviciu&absene nemotivate de la serviciu mai mult de ore pe parcursul unei #ile lucrătoare&interveniile în favoarea soluionării unor cereri în afara cadrului legal&nerespectarea cerinelor privind păstrarea secretului de stat sau a confidenialităii informaiilor de care funcionarul public ia cunoAtinăîn eerciiul funciei&refu#ul ne2ustificat de a îndeplini sarcinile Ai atribuiile de serviciu, etc.

entru comiterea abaterilor disciplinare, funcionarului public îi pot fi aplicate următoarele sanciuni disciplinare:avertisment&mustrare&

mustrare aspră&suspendarea dreptului de a fi promovat în funcie în decursul unui an&suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salari#are pe o perioadă de la unu la doi ani&destituirea din funcia publică.

4ăspundere civilă 3 are ca temei cau#area unui pre2udiciu persoanei tere de către autoritatea publică (inclusiv autoritate a administraieiublice), precum Ai răspunderea solidară a funcionarului public. "ceastă formă de răspundere re#ultă Ai din art./' din onstituia 9,nform căreia persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea în termenulgal a unei cereri, este îndreptăită să obină recunoaAterea dreptului pretins, anularea actului Ai repararea pagubei. onform art. 1> dinodul civil al 9, pre2udiciul cau#at printr-un act administrativ ilegal sau nesoluionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritateublică sau de către o persoană cu funcie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. +ubiect al răspunderii civileoate fi atât autoritatea publică, cât Ai funcionarul public, deAi în legislaie nu eistă o claritate referitor la calitatea funcionarului public: oricencionar public sau doar persoana cu funcie de răspundere (inclusiv definirea acesteia).

c) Estima,i rolul răspunderii disciplinare /i răspunderii civile a func,ionarilor publici în coraport cu alte forme de răspundereridică."plicarea răspunderii 2uridice faă de funcionarii publici care încalcă prevederile legii este foarte importantă Ai necesară, deoarece încălcăriler ating nemi2locit interesele societăii Ai statului, inclusiv pot le#a drepturile, libertăile Ai interesele legitime ale cetăenilor.9ăspunderea disciplinară a funcionarilor publici survine pentru comiterea unor abateri disciplinare, adică încălcarea disciplinei de serviciu.ceastă formă de răspundere este reglementată conform 4egii cu privire la funcia publică Ai statutul funcionarului public, precum Ai conformgulamentelor Ai statutelor disciplinare pentru unele categorii speciale de funcionari, cum ar fi funcionarii organelor afacerilor interne,ilitarii etc.n ca#ul în care fapta funcionarului public conine componentele unei abateri disciplinare Ai ale unei infraciuni, procedura cercetării de cătremisia de disciplină se suspendă până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penaleu până la data la care instana de 2udecată dispune ac$itarea sau încetarea procesului penal. ntr-un asemenea ca# urmea#ă sa fie reali#ateevederile răspunderii penale.DeAi în literatura de specialitate de multe ori Ai răspunderea civilă, Ai cea materială sunt îmbinate în categoria de răspundere patrimonială,

nform legislaiei ar fi vorba de două forme distincte de răspundere 2uridică pentru încălcarea normelor de drept administrativ, având îndere Ai faptul că temeiul lor este diferit. 9ăspunderea civilă survine pentru cau#area pre2udiciului unui ter, spre deosebire de răspundereaaterială care survine pentru cau#area pre2udiciului autorităii publice de către funcionarul public. n ca#ul pre2udiciului cau#at funcionaruluiblic, autoritatea publică, pornind de la prevederile legislaiei vi#avi de serviciul public Ai ale contenciosului administrativ, poartă răspundere

vilă. nsă în ca#ul pre2udiciului cau#at de funcionarul public autorităii publice, se aplică răspunderea materială conform legislaiei muncii.spo#iiile legislaiei aferente funciei publice Ai funcionarului public se completea#ă cu prevederile legislaiei muncii, cu reglementările deept civil, contravenionale sau penale, după ca#, în măsura în care nu contravin legislaiei speciale care reglementea#ă activitateancionarilor publici. 9ăspunderea materială nu survine dacă pre2udiciul material a fost cau#at printr-o faptă ce întruneAte semnelemponenei de infraciune.

ăspunderea penală a funcionarilor publici:a) Defini,i răspunderea penală a func,ionarilor publici.4ăspundere penală 3 este cea mai severă formă de răspundere 2uridică aplicabilă Ai funcionarilor publici pentru comiterea unei infraciunievă#ute de legea penală în legătură cu eercitarea atribuiilor de serviciu. 9ăspunderea penală după condiiile aplicării este asemănătoare cu

spunderea contravenională.b) Determina,i deosebirile dintre răspunderea penală /i răspunderea contraven,ională a func,ionarilor publici.4ăspundere contraven,ională 3 survine în ca#ul comiterii unei contravenii prevă#ute de partea specială a odului contravenional al 9.uncionarul public poartă răspundere contravenională, dacă întruneAte următoarele două condiii:

are calitatea de persoană cu funcţie de răspundere 3 prin persoană cu funcie de răspundere se înelege persoana căreia, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provi#oriu, anumite drepturi Ai obligaii în vederea eercitării funciilor autorităii publice sau a aciunilor administrative de dispo#iie, organi#atorice ori economice&contravenţia ţine de exercitarea atribuţiilor de serviciu 3 conform legii contravenionale se are în vedere următoarele ca#uri:



'B folosirea intenionată a atribuiilor contrar obligaiilor de serviciu& depăAirea vădită a atribuiilor acordate prin lege& neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespun#ătoare a obligaiilor de serviciu.n lipsa condiiilor enunate, persoana cu funcie de răspundere vinovată de săvârAirea unei contravenii răspunde conform dispo#iiilor generale, adică ca persoană fi#ică.

4ăspundere penală 3 este cea mai severă formă de răspundere 2uridică aplicabilă Ai funcionarilor publici pentru comiterea unei infraciunievă#ute de legea penală în legătură cu eercitarea atribuiilor de serviciu. 9ăspunderea penală după condiiile aplicării este asemănătoare cuspunderea contravenională. "stfel, ca funcionarul public să fie atras la răspundere penală, trebuie să întrunească următoarele două condiii: funcţionarul, de regulă, are calitate de persoană cu funcţie de răspundere sau persoana publică %i persoana cu funcţie de demnitate

publică, ori persoana publică străină sau funcţionar internaţional . rin persoană cu funcie de răspundere se înelege persoana căreia într-o

instituie, organi#aie de stat sau a administraiei publice locale ori într-o subdivi#iune a lor, i se acordă, permanent sau provi#oriu, prinstipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi Ai obligaii în vederea eercitării funciilor autorităii publice sau a aciunilor administrative de dispo#iie ori organi#atorico-economice. rin persoană publică se înelege: funcionarul public,inclusiv funcionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securităiinaionale Ai ordinii publice, altă persoană care deine grade speciale sau militare)& anga2atul autorităilor publice autonome sau dereglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane 2uridice de drept public& anga2atul din cabinetul persoanelor cufuncii de demnitate publică& persoana autori#ată sau învestită de stat să preste#e în numele acestuia servicii publice sau să îndeplineascăactivităi de interes public. rin persoană cu funcie de demnitate publică se înelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere estereglementat de onstituia 9 sau care este învestită în funcie, prin numire sau prin alegere, de către arlament, reAedintele 9 sauuvern, în condiiile legii& consilierul local& deputatul în "dunarea opulară a ăgău#iei& persoana căreia persoana cu funcie de demnitate publică i-O delegat împuternicirile sale. rin persoană publică străină se înelege: orice persoană, numită sau aleasă, care deine un mandatlegislativ, eecutiv, administrativ sau 2udiciar al unui stat străin& persoana care eercită o funcie publică pentru un stat străin, inclusiv pentru un organ public sau o întreprindere publică străină& persoana care eercită funcia de 2urat în cadrul sistemului 2udiciar al unui stat

străin. rin funcionar internaional se înelege: funcionarul unei organi#aii publice internaionale ori supranaionale sau orice persoanăautori#ată de o astfel de organi#aie să acione#e în numele ei& membrul unei adunări parlamentare a unei organi#aii internaionale orisupranaionale& orice persoană care eercită funcii 2udiciare în cadrul unei curi internaionale, inclusiv persoana cu atribuii de grefa.infracţiunea ţine de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu

onform cap.M6 din partea specială a odului penal, funcionarii publici pot purta răspundere pentru următoarele componene defraciuni:

coruperea pasivă (art.'%)&coruperea activă (art.'%/)&traficul de influenă (art.'%;)&abu#ul de putere sau abu#ul de serviciu (art.'%<)&ecesul de putere sau depăAirea atribuiilor de serviciu (art.'%B)&negli2ena în serviciu (art.'%=)&

încălcarea regimului de confidenialitate a informaiilor din declaraiile cu privire la venituri Ai proprietate (art.''>)&falsul în acte publice (art.''%).onform art. %>> din odul de procedură penală al 9, nr.1%% din 1 martie %>>', pentru funcionarii publici învinuii de comiterea uneifraciuni poate fi dispusă suspendarea provi#orie din funcie care constă în inter#icerea provi#orie de a eercita atribuiile de serviciu sau de aali#a activităi cu care acesta se ocupă sau le efectuea#ă în interesul serviciului public.c) Estima,i rolul răspunderii penale a func,ionarilor publici în coraport cu alte forme de răspundere uridică.9ăspunderea penală după condiiile aplicării este asemănătoare cu răspunderea contravenională. a Ai în ca#ul răspunderii contravenionalentru survenirea răspunderii penale a funcionarului public sunt necesare următoarele două condiii:regulă funcionar public trebuie să fie recunoscut persoană cu funcii de răspundere sau persoana cu înaltă funcie de răspundere, conform

t. 1%' al odului enal&fraciunea trebuie să fie săvârAită în legătură cu neeecutarea sau eecutarea necorespun#ătoare a atribuiilor de serviciu. onform 4egiinale (odul penal) al 9 în capitolul M6 consacră infraciunilor săvârAite, de persoanele cu funcie de răspundere.atutul administrativ-2uridic al organi#aiilor necomerciale:

a) 'dentifica,i categoriile organi-a,iilor necomerciale.rin statut administrativuridic se îneleg drepturile, obligaiile Ai responsabilităile particularilor în cadrul raporturilor 2uridiceministrative, precum Ai locul Ai rolul particularilor Ai asociaiilor acestora în democrati#area Ai eficienti#area administraiei publice.5 categorie importantă de subieci ai dreptului administrativ o formea#ă organi#aiile necomerciale. onform art. 1B> din odul civil,gani-a,ia necomercială este persoana 2uridică, al cărei scop este altul decât obinerea de venit. 5rgani#aiile necomerciale sunt o categoriepersoane 2uridice Ai, în temei, devin subieci ai dreptului administrativ din momentul înregistrării de stat. 9espectiv, organi#aiile

comerciale se clasifică în următoarele categorii:ociaţii 3 sunt organi#aii necomerciale constituite benevol de persoane fi#ice Ai@sau 2uridice asociate prin comunitate de interese, care nuntravin ordinii publice Ai bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităi nemateriale&ndaţii 3 sunt organi#aii necomerciale, fără calitatea de membri, înfiinate de una sau mai multe persoane fi#ice Ai 2uridice, dotată cutrimoniu distinct Ai separat de cel al fondatorilor, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevă#ute în actul de constituire. !undaia poateconstituită Ai prin testament&stituţii 3 sunt organi#aii necomerciale constituite de fondator (fondatori) pentru eercitarea unor funcii sociale, culturale, de învăământ Ai

or funcii cu caracter necomercial, fiind finanate parial sau integral de acesta (aceAtia). Cnstituiile pot fi: publice 3 se constituie în ba#a unui act emis de autoritatea publică Ai este finanată, integral sau parial, de la bugetul acesteia din urmă(adică din bugetul de stat sau bugetul unităii administrativ-teritoriale)& private 3 se constituie în ba#a $otărârii persoanei fi#ice sau 2uridice de drept privat, care o dotea#ă potrivit scopului preconi#at.

b) Determina,i principalele drepturi# obliga,ii /i responsabilită,i cu caracter administrativ ale organi-a,iilor necomerciale.5rgani#aiile necomerciale capătă drepturi /i obliga,ii de natură administrativă, începând de la înregistrare (înregistrarea fiind în sine oligaie cu caracter administrativ), pe parcursul activităii (pre#entarea diferitelor rapoarte Ai dări de seamă conform legislaiei aferente



'=tivităii autorităilor administrative în diferite domenii) Ai terminând cu încetarea activităii, care poate fi iniiată (în ca# de încălcare gravă agii) de autoritatea publică competentă.5rgani#aiile necomerciale sunt în drept să desfăAoare orice gen de activitate neinter#is de lege, care ine de reali#area scopurilor prevă#ute

statut. n ceea ce priveAte activitatea economică, ea este în drept să desfăAoare activitatea economică ce re#ultă nemi2locit din scopulevă#ut în statut. entru practicarea activităii economice care nu re#ultă nemi2locit din scopul prevă#ut în statut, organi#aiile necomercialet fonda societăi comerciale Ai cooperative.

Asocia,ia poate avea forma de asociaie obAtească, asociaie religioasă, partid sau de altă organi#aie social-politică, de sindicat, uniune dersoane 2uridice, de patronat, alte forme în condiiile legii. atrimoniul transmis asociaiei de către fondatori (asociai) este proprietatea ei Aiociaia utili#ea#ă acest patrimoniu în scopurile stabilite în statut. embrii nu-Ai păstrea#ă drepturile asupra patrimoniului transmis asociaieiproprietate, nici asupra coti#aiilor de membru. i nu răspund pentru obligaiile asociaiei, iar aceasta nu răspunde pentru obligaiile

embrilor săi.Ieneficiari ai funda,iei sunt considerate persoanele fi#ice Ai 2uridice în folosul cărora poate fi efectuată o anumită plată, prestate servicii saumisă o parte din bunurile fundaiei în conformitate cu prevederile statutului acesteia. !undaiile pot fi de utilitate publică, a căror activitatete orientată spre apărarea drepturilor omului, promovarea democraiei, dobândirea Ai propagarea cunoAtinelor, educaie, de#voltareavăământului Ai Atiinei, culturii Ai artei, culturii fi#ice Ai sportului de amatori, ocrotirea sănătăii, asistena socială, protecia mediuluicon2urător, propagarea valorilor umane, susinerea religiei Ai altor domenii de utilitate publică.atrimoniul se consideră transmis de fondator institu,iei cu drept de proprietate, dacă actul de constituire nu prevede altfel. n ca#ulstituiei, fondatorul răspunde pentru obligaiile instituiei în măsura în care patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor.stituia publică nu este în drept să instituie alte persoane 2uridice, cu ecepia uniunii de persoane 2uridice.c) Estima,i rolul organi-a,iilor necomerciale în ceea ce prive/te perfec,ionarea administra,iei publice.5rgani#aiile necomerciale, fiind nucleul societăii civile, au un rol determinant în democrati#area Ai eficienti#area administraiei publice.stfel, ele se constituie Ai îAi desfăAoară activitatea în scopul:ali#ării Ai apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi Ai libertăi legitime (inclusiv în raport cu autorităile

blice)&#voltării activismului social Ai spiritului de iniiativă al cetăenilor, satisfacerii intereselor lor profesionale Ai de amatori în domeniul creaieiinifice, te$nice, artistice&rotirii sănătăii populaiei, antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă Ai a culturii fi#ice&sfăAurării activităii de culturali#are a populaiei&rotirii naturii, monumentelor de istorie Ai cultură&ucaiei patriotice Ai umanistice&tinderii contactelor internaionale& consolidării păcii Ai prieteniei dintre popoare&sfăAurării altor activităi ce urmăresc beneficiul public.atutul administrativ-2uridic al persoanelor 2uridice cu scop lucrativ (comercial), inclusiv al întreprinderilor:a) 'dentifica,i categoriile persoanelor uridice cu scop lucrativ (comercial)# inclusiv întreprinderile# din punct de vedere alracterului public sau privat.ersoanele 2uridice cu scop lucrativ, spre deosebire de organi#aiile necomerciale, urmăresc scopul comercial, adică obinerea de venit. le

vin subieci ai dreptului administrativ din momentul înregistrării de stat. nregistrarea de stat a persoanelor 2uridice se efectuea#ă în termen/ #ile lucrătoare de la data pre#entării tuturor documentelor necesare înregistrării. onform legislaiei civile, în calitate de persoane 2uridicescop lucrativ apar:

cietăţile comerciale (societate în nume colectiv, societate în comandită, societate cu răspundere limitată Ai societate pe aciuni) 3 estegani#aia comercială cu capital social constituit din participaiuni ale fondatorilor (membrilor). atrimoniul creat din aportul fondatorilor

membrilor) Ai cel dobândit de societatea comercială în proces de activitate aparine acesteia cu drept de proprietate. n ca#urile prevă#ute degislaia civilă, societatea comercială poate fi fondată Ai de o singură persoană&operativele 3 este asociaia benevolă de persoane fi#ice Ai 2uridice, organi#ată pe principii corporative în scopul favori#ării Ai garantării, priniunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor economice Ai a altor interese legale. ooperativa nu poate avea mai puin de / membri, iar litatea de membru de cooperativă o poate avea persoana fi#ică de la vârsta de 1; ani Ai persoana 2uridică. embrul cooperativei suportăcul ce re#ultă din activitatea acesteia în limita participaiunii deinute în patrimoniul ei (inclusiv partea nedepusă). articularităile Ai statutulridic al diferitelor tipuri de cooperative, precum Ai drepturile Ai obligaiile membrilor lor se stabilesc de odul civil Ai de alte legi&

treprinderile de stat sau municipale 3 întreprinderile de stat se fondea#ă de către uvern sau de alte autorităi publice centrale abilitate pringe. ntreprinderile municipale se fondea#ă de către autorităile administraiei publice locale.b) Determina,i principalele drepturi# obliga,ii /i responsabilită,i cu caracter administrativ ale persoanelor uridice cu scop lucrativomercial)# inclusiv întreprinderile.ersoanele 2uridice cu scop lucrativ capătă drepturi Ai obligaii de natură administrativă, începând cu momentul înregistrării, pe parcursultivităii, inclusiv până la încetarea activităii. ncetarea activităii (di#olvarea) persoanelor 2uridice cu scop lucrativ poate fi iniiată Ai detoritatea publică competentă (în ca# de încălcare gravă a legii).entru a desfăAura anumite genuri de activitate, persoanele 2uridice cu scop lucrativ trebuie să obină licene, sau să obină acte permisive,m ar fi cele prevă#ute de 4egea privind reglementarea prin autori#are a activităii de întreprin#ător, acestea, de asemenea, implică drepturi Ailigaii administrative, re#ultate din raporturi administrative cu diferite autorităi publice.

ntreprinderile de stat Ai întreprinderile municipale sunt persoane 2uridice Ai răspund pentru obligaii cu tot patrimoniul lor. +tatul sau unităileministrativ-teritoriale nu poartă răspundere respectiv pentru obligaiile întreprinderilor de stat Ai ale întreprinderilor municipale. "cestetreprinderi nu poartă răspundere pentru obligaiile statului sau ale unităilor administrativ-teritoriale. articularităile fondării, funcionării Ai

cetării activităii întreprinderilor de stat Ai întreprinderilor municipale se reglementea#ă de legislaia civilă, cu privire la întreprinderile deat, cu privire la administraia publică locală, sau de alte acte normative.c) Estima,i rolul persoanelor uridice cu scop lucrativ (comercial) în ceea ce prive/te perfec,ionarea administra,iei publice.ersoanele 2uridice cu scop lucrativ, activând într-un anumit domeniu, influenea#ă ridicarea eficienei administraiei publice în domeniulspectiv, precum Ai democrati#area administraiei publice, intervenind cu diferite iniiative, propuneri Ai, în general, participând la procesulci#ional.atutul administrativ-2uridic al cetăenilor 9epublicii oldova, cetăenilor străini Ai apatri#ilor:



>a) Determina,i drepturile# obliga,iile /i responsabilită,ile cu caracter administrativ ale cetă,enilor 4># cetă,enilor străini /i alatri-ilor.

etăenii 9, cetăenii străini Ai apatri#ii (denumite Ai persoane fi#ice) devin subieci deplini ai dreptului administrativ din momentulspunerii de capacitate de eerciiu administrativă deplină, adică din momentul când prin fapte proprii pot eercita drepturi, obligaii Aisponsabilităi de natură administrativă, sau mai simplu, să fie parte la raporturile 2uridice administrative. ersoanele fi#ice au Ai capacitate delosină administrativă, care presupune capacitatea de a avea drepturi Ai obligaii de natură administrativă. "ceastă capacitate apare dinomentul naAterii.ersoanele fi#ice ca subieci ai dreptului administrativ pot fi cetăeni ai 9, cetăeni străini Ai apatri#i. DeAi în 4egea privind regimulrăinilor în 9, nr. %>>@%>1>, în scopul reglementării intrării Ai ieAirii persoanelor care nu dein cetăenia 9 sau sunt apatri#i, se utili#ea#ăiunea de 7străin8. +trăinii, evident, sunt subieci ai dreptului administrativ, dacă intenionea#ă să se afle sau se află pe teritoriul 9.

erinele faă de capacitatea 2uridică administrativă (de folosină Ai de eerciiu) a persoanei fi#ice, cu ecepiile prevă#ute de lege, estelicabilă Ai cetăenilor străini Ai apatri#ilor. "ceastă capacitate poate sau poate să nu coincidă cu capacitatea 2uridică civilă (din dreptul privat).Drepturile# obliga iile i responsabilită ile cu caracter administrativ ale cetă enilor 4># cetă enilor străini i al patri-ilor9ț ș ț ț ț ș

etăenii 9 dispun de maimum de drepturi Ai obligaii cu caracter administrativ, care Ai formea#ă statutul lor administrativ-2uridic. areaa2oritate a drepturilor, libertăilor Ai îndatoririlor fundamentale prevă#ute în onstituia 9, la o etapă sau alta de reali#are, capătă naturăministrativă (în special datorită faptului că reali#area lor în practică ine de competena anumitor autorităi administrative). *nele dintre eleun caracter administrativ din start, cum ar fi dreptul la învăătură, dreptul la administrare (inclusiv accesul la o funcie publică), dreptul de

tiionare Ai dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, libertatea întrunirilor, obligaia de a apăra atria etc. etăenilor 9 le revinerol important în democrati#area administraiei publice, intervenind cu diferite iniiative, propuneri Ai, în general, participând la procesul

ci#ional.etăenii străini Ai apatri#ii beneficia#ă de ma2oritatea drepturilor, libertăilor Ai obligaiilor prevă#ute pentru cetăenii 9, cu ecepiileevă#ute de lege. nu pot fi desemnai în funcii sau antrenai în activităi pentru care, în conformitate cu legislaia în vigoare, se cere cetăenia. etăenii străini Ai apatri#ii nu beneficia#ă de dreptul de a ocupa o funcie în autorităile publice Ai nici de a participa la sufragiu universal.etăenii străini Ai apatri#ii nu pot fi membri de partide Ai de alte organi#aii social-politice. etăenii străini Ai apatri#ii nu pot satisfacerviciul militar în forele armate ale 9 etc.b) ompara,i /i eviden,ia,i deosebirile în ceea ce prive/te statutul administrativuridic al cetă,enilor 4> în raport cu cel altă,enilor străini /i al apatri-ilor.n ceea ce prive te deosebirile între statutul administrativ-2uridic al cetă enilor 9 în raport cu cel al cetă enilor străini i al apatri#ilor, reieseș ț ț ș

mătoarele:etăenii 9 dispun de maimum de drepturi Ai obligaii cu caracter administrativ, care Ai formea#ă statutul lor administrativ-2uridic.etăenilor 9 le revine un rol important în democrati#area administraiei publice, intervenind cu diferite iniiative, propuneri Ai, în general,rticipând la procesul deci#ional.

ât priveAte cetăenii străini Ai apatri#ii (sau străinii), ei beneficia#ă de ma2oritatea drepturilor, libertăilor Ai obligaiilor prevă#ute pentrutăenii 9, cu ecepiile prevă#ute de lege. Deci, cetăenii străini Ai apatri#ii nu pot fi desemnai în funcii sau antrenai în activităi pentrure, în conformitate cu legislaia în vigoare, se cere cetăenia 9. etăenii străini Ai apatri#ii nu beneficia#ă de dreptul de a ocupa o funcieautorităile publice Ai nici de a participa la sufragiu universal. etăenii străini Ai apatri#ii nu pot fi membri de partide Ai de alte organi#aii

cial-politice. etăenii străini Ai apatri#ii nu pot satisface serviciul militar în forele armate ale 9 etc.c) Aprecia,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind reglementarea statutului administrativuridic al cetă,enilor 4># cetă,enilorrăini /i apatri-ilor.etăenii 9, cetăenii străini Ai apatri#ii (denumite Ai persoane fi#ice) devin subieci deplini ai dreptului administrativ din momentulspunerii de capacitate de eerciiu administrativă deplină. apacitatea de eerciiu deplină apare de la vârsta de 1B ani. 4egislaia ceglementea#ă funcia publică Ai statutul funcionarului public face referină că cetăeanul poate ocupa o funcie publică dacă 7are capacitateplină de eerciiu8. 9espectiv, capacitatea administrativă de eerciiu limitată apare de la vârsta de 1; ani (în ca#ul răspunderiintravenionale) sau c$iar mai devreme 3 din momentul când copilul devine elev într-o instituie de învăământ Ai prin fapte proprii îAi asumăumite drepturi Ai obligaii aferente ascensiunii în trepte educaionale.oiunea Ai categoriile formelor de reali#are a administraiei publice:a) Defini,i /i enumera,i formele administra,iei publice.orma de reali-are a administra,iei publice repre#intă o aciune eterioară a autorităii publice (persoanei cu funcie de răspundere)ectuată în limitele competenelor prevă#ute de lege sau conform legii, ce generea#ă anumite efecte, consecine cu caracter 2uridic sau cu

racter ne2uridic. Dacă un asemenea gen de aciuni produc efecte cu caracter 2uridic sau au o importană 2uridică concretă, atunci ele suntnsiderate ca forme 2uridice administrative. 9eglementarea formelor de reali#are a administraiei publice se eercită în principal prin normeledrept administrativ. De regulă, acest gen de norme le conin actele 2uridice prin care se stabileAte statutul 2uridic al autorităii administraieiblice (de eemplu, regulamentele ministerelor etc.).

5 deosebită importană au formele legate de reali#area funciilor de stabilire, aplicare Ai ocrotire a normelor de drept administrativ, întrucâteste forme generea#ă cele mai importante efecte 2uridice. rin reglementarea lor se asigură regimul de legalitate în sfera administrativă.n calitate de forme principale de reali#are a administraiei publice, pot fi considerate următoarele:

miterea (adoptarea) actelor administrative normative Ai individuale 3 se referă la principala formă de reali#are a administraiei publice, avândvedere faptul că autorităile administrative (subsidiar Ai alte autorităi publice) pentru a organi#a eecutarea Ai a eecuta în concret

evederile legii emit (adoptă) un număr impunător de acte normative Ai individuale&licarea actelor normative, inclusiv administrative, adică săvârAirea în temeiul lor a unor aciuni ce produc efecte 2uridice 3 acordarea unor epturi speciale (certificate, permise), înfăptuirea unor aciuni de înregistrare de stat etc.&rma de activitate contractuală sau înc$eierea contractelor administrative 3 contractele cu caracter administrativ-2uridic (de eemplu,

nelegeri8 între organele administraiei publice Ai formaiunile nestatale, transmiterea în ba#a unei înelegeri a unor împuterniciri din parteaganelor administraiei publice centrale autorităilor administraiei publice locale& coordonarea unor activităi, administrarea patrimoniuluiblic, unele probleme fiscale (termenul de plată, creditul fiscal) etc.). Car în ca#ul înc$eierii contractelor de către autorităile publice, cândistă egalitatea 2uridică a părilor, aceste contracte nu pot fi considerate forme administrativ-2uridice&vârAirea unor aciuni cu caracter organi#atoric (denumite în doctrină Ai operaiuni te$nico-administrative) 3 au în temei o naturăgani#atorică Ai scopul lor constă în săvârAirea de către funcionarii publici, care asigură activitatea #i de #i a autorităii publice, a aciunilor re au sau nu au importană 2uridică, dar care nu sunt eprimate în forme 2uridice. De eemplu, funcionarii publici ce dein funcii eecutive,



1m ar fi specialiAtii, care activea#ă sub conducerea nemi2locită a persoanei cu funcie de răspundere, eercită aciuni care se limitea#ă lativitatea în cadrul aparatului autorităii publice (pregătirea proiectelor de deci#ii administrative, soluionarea unor demersuri, etc.)&deplinirea unor aciuni te$nico-organi#atorice Ai a unor operaiuni material-te$nice 3 rolul aciunilor te$nico-organi#atorice (cum ar fiectuarea lucrărilor de secretariat, corespondena, ar$ivă, contabilitate etc.) Ai a operaiunilor material-te$nice (lucrări de reparaie Aitreinere, procurarea inventarului necesar, transport etc.) este eclusiv auiliar, iar forma de eprimare 3 ne2uridică. "ceste forme nu eprimăali#area directă a activităii puterii eecutive în stat, iar eercitarea lor, de multe ori, nu este de competena funcionarilor publici, dar alrsonalului auiliar, asupra căruia nu se răsfrâng dispo#iiile legislaiei privind funcia publică Ai statutul funcionarului public.b) lasifica,i formele administra,iei publice.!ormele administra iei publice pot fi clasificate în două categorii:ț

orme 2uridice de reali#are a administraiei publice 3 produc efecte 2uridice bine determinate Ai ele sunt numite forme administrativ-2uridice aleministraiei publice. le sunt forme de reali#are a activităii eecutive în stat. 4a această categorie se referă: emiterea (adoptarea) actelor ministrative normative Ai individuale& aplicarea actelor normative& înc$eierea contractelor administrative.#ct administrativ 3 manifestare 2uridică unilaterală de voin ă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorită i publice înț ț

derea organi#ării eecutării sau eecutării în concret a legii&'ontract administrativ 3 contract înc$eiat de autoritatea publică, în virtutea prerogativelor de putere publică, avînd ca obiect administrarea iș

losirea bunurilor proprietate publică, eecutarea lucrărilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea func ionarilor publiciț

re reiese din rela iile de muncă reglementate de statutul 2uridic al acestora.ț

ontractele administrative in de un anumit serviciu public Ai pot fi divi#ate în două mari categorii:contracte înc$eiate între două autorităi ale administraiei publice sau între două persoane 2uridice de drept public&contracte înc$eiate între o autoritate a administraiei publice (persoană 2uridică de drept public) Ai un particular (în ultima perioadă, capătărăspândire contractele de parteneriat public-privat).

*apte materiale juridice 3 acele fapte de a căror eisten ă legea leagă efecte, dînd astfel na tere, modificînd sau stingînd raporturi 2uridice,ț ș

i faptele respective nu sunt epresia unei manifestări de voin ă în scopul creării acestor efecte 2uridice.ș ț

orme ne2uridice de reali#are a administraiei publice 3 nu produc efecte 2uridice directe, deAi în unele ca#uri au importană pentru reali#areaicientă a formelor 2uridice. 4a această categorie se atribuie: săvârAirea unor aciuni cu caracter organi#atoric Ai îndeplinirea unor aciuni$nico-organi#atorice sau a unor operaiuni material-te$nice.#ct executiv-politic 3 act referitor la raporturile dintre arlament, re edintele 9 i uvern, actele de numire i de destituire din func iileș ș ș ț

blice eclusiv politice, precum i declara iile, apelurile, mo iunile, mesa2ele, scrisorile i alte acte de acest gen ale autorită ilor publice, careș ț ț ș ț

produc efecte 2uridice.+pera iuni te!nico-administrativeț 3 forme de activitate ale autorită ilor administra iei publice desfă urate în vederea îndeplinirii de cătreț ț ș

esta a atribu iilor conferite de lege, care nu produc efecte 2uridice proprii.ț

+pera iuni material-te!niceț 3 activită i cu caracter auiliar care asigură func ionarea autorită ilor publice.ț ț ț

c) ormula,i cele mai răsp@ndite forme de reali-are a administra,iei publice.miterea sau adoptarea actelor administrative cu caracter normativ sau individual se referă la principala formă de reali#are a administraieiblice, având în vedere faptul că autorităile administrative (subsidiar Ai alte autorităi publice) pentru a organi#a eecutarea Ai a eecuta înncret prevederile legii emit (adoptă) un număr impunător de acte normative Ai individuale.

oiunea Ai însemnătatea 2uridică a actelor administrative:a) Defini,i actul administrativ /i enumera,i trăsăturile lui caracteristice.Actul administrativ repre#intă manifestarea 2uridică unilaterală de voină, cu caracter normativ sau individual, din partea autorităii publicevederea organi#ării eecutării sau eecutării în concret a legii.

ele mai importante trăsături care determină natura Ai însemnătatea 2uridică a actelor administrative ar fi următoarele:ctul administrativ repre#intă o variantă 2uridică a deci#iei cu caracter administrativ. rin emiterea sau adoptarea actului administrativ,toritatea administrativă re#olvă o problemă sau alta (cu caracter general sau particular), care apare în procesul activităii sale.ctul administrativ este emis sau adoptat, în principal, de către autorităile publice (uneori c$iar legislative Ai 2udecătoreAti), împuternicite înmitele competenei stabilite conform legii sau conform legii (c$iar acte administrative normative ce aparin autorităii administrative ierar$icperioare).ctul administrativ este, în general, o manifestare de voină unilaterală a autorităii publice în care îAi găseAte eprimare natura sa autoritară.ctul administrativ conine, de regulă, prescripii 2uridice, adică este imperativ Ai obligatoriu pentru adresani.ctul administrativ determină regula de conduită corespun#ătoare în domeniul administraiei publice.

ctul administrativ, fie creea#ă ba#a 2uridică pentru apariia, modificarea sau încetarea raporturilor 2uridice administrative (actul administrativrmativ), fie serveAte în calitate de fapt 2uridic care nemi2locit dă naAtere, modifică sau stinge anumite raporturi 2uridice administrativencrete (actul administrativ individual).ctul administrativ este emis sau adoptat în temeiul legii Ai pentru organi#area eecutării sau eecutarea în concret a legii, adică el poate fi

mis (adoptat) de o autoritate a administraiei publice sau, în anumite ca#uri, de alte autorităi publice sau persoane împuternicite conformonstituiei 9 Ai altor acte legislative (în scopul asigurării eecutării lor).ctul administrativ ocupă un loc determinant în sistemul ierar$ic al actelor administrative, ceea ce presupune corespunderea actului organuluiministraiei publice actelor autorităilor administraiei publice ierar$ic superioare.ctul administrativ, de regulă, se emite sau se adoptă în formă de document 2uridic scris, dar uneori poate fi eprimat verbal (în relaiile derviciu ce apar între conducător Ai subalterni, în domeniul militar etc.) sau prin anumite semne, iar în ultima perioadă se manifestă eprimareaectronică a acestuia.ctele administrative urmea#ă a fi emise sau adoptate cu respectarea unor reguli, proceduri concrete oficial determinate, care prevăd ordinea

pregătire, aprobare, cerine faă de formă Ai coninut, precum Ai modul de intrare în vigoare a actului administrativ. "ceste aspecte sunt

glementate prin diferite acte normative.ctul administrativ poate fi contestat în ordinea stabilită de lege, în special în instanele de contencios administrativ.ctul administrativ poate genera consecine 2uridice speciale cu caracter 2urisdicional (adică de răspundere), adică în ca# de nerespectare aescripiilor prevă#ute în el survine răspunderea pării vinovate (de regulă, apare răspunderea disciplinară sau contravenională).b) Determina,i rolul actelor administrative."ctele administrative sau actele de drept administrativ repre#intă principala formă 2uridică a activităii autorităilor administraiei publice.in intermediul actelor administrative se reglementea#ă unele raporturi sociale care constituie obiectul de reglementare a altor ramuri de drept,de eemplu relaii financiare, relaii de muncă, funciare etc.



%c) ormula,i asemănările /i deosebirile dintre actul administrativ /i alte acte uridice."ctele administrative se deosebesc de cele legislative, în primul rând, prin fora 2uridică inferioară, adică ele trebuie să corespundă Ai să nupăAească prevederile legii."ctele administrative se deosebesc de actele autorităilor 2udecătoreAti prin aceea că au, de regulă, un caracter po#itiv Ai mai rar un caracter risdicional, deoarece pentru autorităile administrative 2urisdicia nu este prioritară. lus la aceasta, actele administrative nu pot anula sauodifica actele 2udecătoreAti, pe când ultimele au aAa posibilitate. n sfârAit, actele administrative de multe ori pot servi în calitate de probe înstana de 2udecată (pe diferite cau#e administrative, civile, penale etc.).+pre deosebire de actele 2uridice de drept privat, care, de regulă, repre#intă manifestări de voină bilaterale sau multilaterale (adică presupunînc$eiere consimământul părilor), actele administrative sunt manifestări unilaterale de voină cu caracter autoritar, adică cealaltă parte nue libertatea de conduită sau de a rămâne absentă la cerine sub riscul survenirii constrângerii 2uridice. De multe ori, pentru înc$eierea unor te sau desfăAurarea unor activităi în domeniul dreptului privat, este necesară aprobarea unor acte administrative cu caracter permisiv saunstatator.asificarea actelor administrative:a) 4elata,i criteriile de clasificare ale actelor administrative.riteriile de clasificare ale actelor administrative sunt următoarele:ninutul 2uridic al actului administrativ&tura 2uridică&dinea de adoptare sau emitere&odul de eprimare&iunea în spaiu&iunea în timp&tegoria organului de la care emană&ninutul efectelor 2uridice pe care le produc.

b) lasifica,i actele administrative conform criteriilor stabilite.După con,inutul uridic actele administrative pot fi clasificate în:te administrative cu caracter normativ 3 eprimă funcia de reglementare a dreptului administrativ, adică ele conin norme de dreptministrativ Ai servesc ca i#voare ale dreptului administrativ. "ceste acte posedă următoarele trăsături:ele reglementea#ă raporturile sociale omogene (în domeniul administrării) Ai se aplică, de regulă, pe un termen nelimitat&actele administrative normative stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr indefinit de situaii 2uridice&ele servesc ca ba#ă 2uridică pentru apariia, modificarea sau încetarea raporturilor 2uridice administrative, dar ele însele nu creea#ă raporturi 2uridice administrative concrete&actele administrative cu caracter normativ concreti#ea#ă normele de drept prevă#ute în lege (regulamentele de funcionare a ministerelor Aialtor autorităi administrative), prin aceste acte pot fi stabilite anumite interdicii Ai limitări, obligaii sau drepturi speciale, reali#ate îndomeniul administraiei publice&aceste acte pot servi ca ba#ă pentru emiterea sau adoptarea actelor administrative cu caracter individual Ai, de regulă, cuprind norme

onerative, pro$ibitive sau permisive.te administrative cu caracter individual 3 servesc pentru reali#area concretă a sarcinilor administraiei publice. le întrunesc trăsături absolutuse actelor administrative normative, cum ar fi:ele repre#intă manifestări 2uridice de voină concrete ale autorităilor publice&aceste acte se emit (adoptă) cu un scop bine determinat, adică pentru re#olvarea unei sarcini concrete ce ine de domeniul administraiei publice&actele administrative cu caracter individual, de regulă, sunt personificate, adică au un adresant concret&ele se aplică pe un termen determinat, adică după ce Ai-au atins scopul, aceste acte îAi pierd importana lor 2uridică, dar rămân ca document 2uridic (probă)&actele administrative cu caracter individual sunt, în acelaAi timp, fapte 2uridice care generea#ă apariia, modificarea sau stingerearaporturilor 2uridice administrative concrete.

#ctele administrative cu caracter individual sunt cele mai răspândite în activitatea administraiei publice, deoarece ele corespund caracterului

eecutoriu Ai repre#intă un mi2loc principal de re#olvare operativă a problemelor curente din cadrul administraiei publice. "cteledividuale, de asemenea, asigură reali#area funciilor 2urisdicionale ale administraiei publice (de eemplu, atragerea la răspunderentravenională sau disciplinară poate fi făcută printr-un act administrativ individual).rin acte administrative normative, sunt re#olvate cele mai importante probleme ale administraiei publice, iar actele administrative curacter individual aplică în practică normele de drept administrativ. n unele ca#uri, atât actele administrative cu caracter normativ, cât Ai celecaracter individual, se adoptă (emit) prin acte cu aceeaAi denumire, cum ar fi decrete ale reAedintelui 9, $otărâri ale uvernului, ordine

e ministerelor, deci#ii Ai dispo#iii ale autorităilor administraiei publice locale.După natura uridică, actele administrative ar putea fi clasificate în:te administrative de autoritate (de putere publică), care sunt emise sau adoptate în mod unilateral, pe ba#a Ai în vederea organi#ării eecutăriigii sau în scopul apariiei, modificării ori încetării unor raporturi 2uridice concrete. rin intermediul acestor acte administrative sunt eercitatenciile de conducere&tele administrative 2urisdicionale 3 sunt emise sau adoptate în mod unilateral de autoritatea publică competentă ce eercită 2urisdiciaministrativă conform legii, în scopul soluionării unui conflict apărut, de regulă, între autoritatea publică Ai particulari (aplicarea unei amen#i

u a altor măsuri de constrângere)&te administrative de gestiune 3 sunt emise (adoptate), în esenă, pentru administrarea patrimoniului public din domeniul privat. "ceste acte,regulă, cuprind manifestări bilaterale sau multilaterale de voină a unei autorităi publice Ai a unei persoane fi#ice sau 2uridice.

După ordinea de adoptare sau emitere, actele administrative pot fi clasificate în:te administrative ale autorităilor publice colegiale ($otărârile uvernului, deci#iile consiliilor locale etc.)&te administrative ale autorităilor publice individuale (unipersonale) 3 dispo#iiile uvernului& ordinele, instruciunile organelor centrale deecialitate ale administraiei publice& dispo#iiile primarului sau ale preAedintelui raionului.După modul de exprimare, actele administrative pot fi clasificate în următoarele categorii:



'te administrative scrise (în formă de document pe $ârtie) sau în format electronic (în formă de document electronic)&te administrative verbale (cum ar fi în domeniul militar, afacerilor interne, relaiile de serviciu etc.)&te administrative eprimate prin anumite semne (semnele de circulaie rutieră, semnele în cadrul transportului feroviar, semnele ce in deploatarea mi2loacelor de comunicaie Ai altele).După ac,iunea în spa,iu, actele administrative se clasifică (la fel ca Ai organele administraiei publice după competena teritorială) în:te administrative ale autorităilor publice centrale (uvern, ministere Ai alte autorităi publice centrale), care acionea#ă pe întreg teritoriulatului&te administrative ale autorităilor publice locale, care se aplică în limita unui teritoriu definit (de regulă, în limitele unităii administrativ-ritoriale (sat, oraA)).După ac,iunea în timp, actele administrative pot fi clasificate în:

te administrative aprobate pe un termen indefinit sau permanente&te administrative pe un anumit termen sau temporare (provi#orii) care, de regulă, sunt aprobate pentru un anumit scop.După categoria organului de la care emană:te emise (adoptate) de autorităile administraiei publice&te emise (adoptate) de alte autorităi publice (organe ale statului)&te care emană de la alte persoane 2uridice sau fi#ice (inclusiv private) în ba#a împuternicirilor date prin lege ori delegate, în ba#a legii, detorităile publice 3 acte administrative prin delegaie.După con,inutul efectelor uridice pe care le produc:te administrative ce stabilesc drepturi Ai obligaii determinate&te administrative ce conferă un statut personal (de regulă, conferă anumite drepturi 3 permis de conducere, licenă de activitate etc.).c) Estima,i importan,a practică a clasificării actelor administrative.lasificarea actelor administrative are atât importană teoretică, cât Ai practică. De eemplu, se aplică o terminologie diferită referitor laodul de aprobare a actului administrativ. "stfel, actele autorităilor publice colegiale se adoptă după deliberare, iar actele autorităilor publice

dividuale se emit în ba#a deci#iei conducătorului autorităii. onform criteriilor aciunii în timp Ai spaiu, se pot determina limitele de aciuneactului administrativ concret.erinele înaintate faă de actele administrative:a) Determina,i cerin,ele înaintate fa,ă de actele administrative.erinele faă de actele administrative, conform prevederilor legislaiei Ai ale etapelor evoluiei unui act administrativ (în special, cu caracter rmativ), pot fi clasificate în următoarele categorii:rine privind ordinea de pregătire a proiectelor actelor administrative&rine privind ordinea de aprobare a actului administrativ Ai punerea lui în aplicare&rine privind coninutul actului administrativ.b) lasifica,i cerin,ele fa,ă de actele administrative.erin,ele privind ordinea de pregătire a proiectelor de acte administrative sunt prevă#ute în diferite acte normative (4egea, nr.';@%>>;,ivind administraia publică locală, 4egea, nr.%'=@%>>B, privind transparena în procesul deci#ional& Gotărârea uvernului 9, nr. 11>@1==<,

u privire la modul de efectuare a eperti#ei 2uridice Ai înregistrării de stat a actelor normative8 .a.), regulamentele de funcionare aș

ganelor administraiei publice etc. enerali#ând prevederile legislaiei, ar putea fi menionate următoarele cerine:aminarea propunerilor, documentarea Ai luarea deci#iei corespun#ătoare (în special pentru actele normative). entru fundamentarea unei noiglementări, se va porni de la aspectele sociale pre#ente Ai de perspectivă, precum Ai de la insuficienele actelor normative în vigoare. Deemenea, elaborarea proiectului va fi precedată de anunarea părilor interesate despre iniierea elaborării Ai de o activitate de documentare Aiali#ă Atiinifică pentru cunoaAterea realităilor economico-sociale care urmea#ă să fie reglementate, a practicii de aplicare a actelor normativevigoare, precum Ai a reglementărilor similare din legislaia străină, inclusiv cea a *niunii uropene. n activitatea de documentare pentru

ndamentarea proiectului se va studia, de asemenea, practica urii onstituionale, practica 2udiciară, inclusiv europeană, precum Ai doctrinaridică în materie.nunul referitor la iniierea elaborării proiectului de act administrativ. 4a iniierea procesului de elaborare a proiectului de act normativ,toritatea publică va plasa, cu cel puin 1/ #ile lucrătoare până la eaminarea proiectului, anunul respectiv pe pagina Peb oficială, îl vapedia prin intermediul poAtei electronice păr ilor interesate, îl va afiAa la sediul său într-un spaiu accesibil publicului Ai@sau îl va difu#a înț

ass-media centrală sau locală, după ca#. "nunul referitor la iniierea elaborării proiectului conine: argumentarea necesităii de a adoptatul& termenul-limită, locul Ai modalitatea în care cetăenii, asociaiile Ai alte pări interesate pot avea acces la proiectul de act Ai pot pre#entau epedia recomandări& precum Ai datele de contact ale persoanelor responsabile de recepionarea Ai eaminarea recomandărilor.sigurarea te$nică, organi#atorică Ai financiară a procesului elaborării. "utoritatea care elaborea#ă proiectul de act normativ trebuie să asiguren punct de vedere te$nic, organi#atoric Ai financiar procesul întocmirii proiectului. Dacă la elaborarea proiectului sunt antrenai specialiAti dinverse domenii ori, în ba#ă de contract, sunt solicitai specialiAti, comisii speciale, instituii Atiinifice, savani, inclusiv din străinătate, serfectea#ă documentele respective Ai se stabilesc concret sumele Ai mi2loacele bugetare Ai speciale care trebuie alocate în acest scop.eterminarea conceptelor Ai noiunilor ce vor fi utili#ate în proiect Ai la întocmirea proiectului. n ba#a prevederilor legii, a propunerilor iiale, a re#ultatelor investigaiilor Atiinifice, a studiului comparat, a activităii de documentare, grupul de lucru determină conceptele Aiiunile ce vor fi utili#ate în proiect. onceptele Ai noiunile determinate trebuie să fie compatibile sau similare celor utili#ate în legislaia

niunii uropene. n ba#a activităii de documentare, grupul de lucru întocmeAte tetul iniial al proiectului conform te$nicii 2uridice (durataîntocmire varia#ă de la Cpână la ' luni).

undamentarea. oncomitent cu elaborarea proiectului de act, grupul de lucru întocmeAte o notă de argumentare (informativă), semnată dersoana responsabilă, care include:

condiiile ce au impus elaborarea proiectului, argumentele necesare, progno#ele social-economice Ai consecinele reali#ării lor& principalele prevederi, locul actului în sistemul de acte normative, evidenierea elementelor noi&argumentarea Ai gradul compatibilităii proiectului de act normativ cu reglementările legislaiei comunitare, referinele la reglementărilecorespondente ale legislaiei comunitare&fundamentarea economico-financiară în ca#ul în care reali#area noilor reglementări necesită c$eltuieli financiare, umane etc.&materiale informative Ai analitice&actul de anali#ă a impactului de reglementare, în ca#ul proiectelor de acte ce reglementea#ă activitatea de întreprin#ător. "nali#a impactuluide reglementare repre#intă argumentarea, în ba#a evaluării costurilor Ai beneficiilor, a necesităii adoptării actului normativ Ai anali#a de



impact al acestuia asupra activităii de întreprin#ător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor Ai intereselor întreprin#ătorilor Ai alestatului&numele, denumirea participanilor la elaborarea proiectului, precum Ai denumirea autorităilor Ai instituiilor care au efectuat avi#area Aieperti#a proiectului.

vi#area, consultarea publică Ai eperti#a. nainte de a fi pre#entat spre aprobare, proiectul de act (în special normativ) se avi#ea#ă, în modligatoriu, de autorităile Ai instituiile implicate direct în soluionarea problemelor incluse în proiect, de alte autorităi Ai instituii interesate,autorităile în a căror sarcină este pusă avi#area obligatorie, precum Ai se consultă public. roiectul, însoit de o notă informativă, pre#entat

re avi#are, este eaminat în termen de 1> #ile. Dacă în termenul stabilit nu s-a obinut răspunsul autorităii sau al instituiei interesate Ai nu ast solicitată prelungirea termenului de avi#are, proiectul de act normativ se consideră avi#at fără obiecii Ai propuneri. roiectul de actrmativ este supus, în mod obligatoriu, unei expertize juridice pentru a se verifica dacă nu contravine onstituiei 9, legislaiei naionale,

gislaiei comunitare, tratatelor internaionale la care 9 este parte, precum Ai normelor te$nicii legislative. roiectul care urmea#ă a fie#entat uvernului este supus unei expertize anticorupţie pentru a se verifica dacă corespunde standardelor anticorupie naionale Aiternaionale, precum Ai pentru a preveni apariia de noi reglementări care favori#ea#ă sau pot favori#a corupia. 4a deci#ia organului care l-aaborat, precum Ai a autorităii competente de a-1 aproba, proiectul poate fi supus Ai unor expertize financiare, economice, ecologice etc.vi#area Ai eperti#a poate fi obligatorie sau facultativă. onsultarea publică este obligatorie.efinitivarea. "utoritatea care a elaborat proiectul îl definitivea#ă conform avi#elor, eperti#elor, precum Ai luând în considerare re#ultatelensultării publice. n ca# de divergene, autoritatea care a elaborat proiectul va organi#a o de#batere cu autorităile Ai instituiile interesatentru a se decide pe principii reciproc acceptabile. n ca# contrar, în proiect se va reflecta punctul de vedere al autorităii care l-a elaborat Ai seanea lista divergenelor, epuse în formă de tabel, cu argumentarea neacceptării propunerilor, precum Ai avi#ele. După primirea avi#elor,

perti#elor, a recomandărilor recepionate în cadrul consultării publice la proiect, grupul de lucru întocmeAte varianta lui finală Ai dosarul desoire. roiectul definitivat se pre#intă autorităii publice competente spre aprobare.n ceea ce priveAte cerin,ele fa,ă de ordinea de adoptare (emitere)# precum /i intrarea în vigoare a actului administrativ , acestea ar nstitui următoarele:

utoritatea publică trebuie să respecte procedura de adoptare (emitere) prevă#ută de lege sau conform legii. rocedurile sunt prevă#ute înferite acte normative, cum ar fi 4egea, nr.;@1==>, cu privire la uvern& 9egulamentul uvernului 9, aprobat prin Gotărârea uvernului, nr.'@%>>1& 4egea, nr.';@%>>;, privind administraia publică locală& regulamentele organelor administraiei publice centrale deecialitate etc. rocedurile respective diferă în dependenă de locul Ai rolul organului în sistemul autorităilor publice, natura sau modul detivitate al organului (colegial sau unipersonal) Ai altele.ctul administrativ adoptat (emis) trebuie să conină toate elementele necesare care însoesc actul Ai acordă acestuia valabilitate, cum ar fi dataoptării (emiterii), Atampila Ai alte rec$i#ite ale autorităii (formulare speciale etc.), semnătura conducătorului autorităii, cine sunt eecutoriitermenul eecutării (dacă este necesar).ctul administrativ trebuie să respecte procedura de punere în aplicare. "stfel, actele administrative cu caracter normativ, cu ecepiileevă#ute de lege, se pun în aplicare nu mai devreme de data publicării sau data aducerii lor la cunoAtină publică. "ctele administrative curacter individual, de regulă, se pun în aplicare de la data aducerii lor la cunoAtina persoanelor vi#ate în ele.n calitate de cerin,e referitor la con,inutul actelor administrative, pot fi considerate următoarele:egalitatea actului administrativ 3 actul administrativ trebuie să fie emis în temeiul legii Ai nu trebuie să contravină sau să depăAească limitele

gii, inclusiv actele autorităilor ierar$ic superioare.contetul cerinei precedente, actul administrativ trebuie să fie emis (adoptat) de o autoritate publică competentă. "ceasta prevede

mătoarele aspecte:adoptarea (emiterea) actului de către acel organ (autoritate) care are asemenea împuterniciri prin lege sau conform legii&adoptarea (emiterea) actului administrativ în limitele competenei&trebuie să fie aplicată acea denumire (formă) a actului care este prevă#ută prin lege sau în ba#a legii.

ctul administrativ trebuie să fie fundamentat, deoarece coninutul său repre#intă, de regulă, o manifestare unilaterală de voină cu caracter mperativ a autorităii publice (adresantul nu poate rămânea absent). Din acest punct de vedere, el trebuie să fie raional Ai logic, adică să fie

puse clar scopurile, efectele 2uridice care se vor produce, să fie eficient din punct de vedere economic, financiar Ai al resurselor umane 3 prineltuieli minimale a resurselor materiale, băneAti, te$nice Ai umane să fie atinse scopurile. n contetul celor menionate, se determinăortunitatea Ai eficiena actului.

ctul administrativ nu trebuie să limite#e sau să le#e#e competena autorităilor ierar$ic inferioare sau, îndeosebi, competena autorităilor

ministraiei publice locale (inclusiv principiile constituionale ale autonomiei locale Ai descentrali#ării serviciilor publice).ctul administrativ nu trebuie să limite#e sau să le#e#e drepturile, libertăile Ai interesele legitime ale cetăenilor Ai altor particulari în domeniulministraiei publice. "ceastă cerină, alături de cea precedentă, derivă din principiul legalităii.c) ormula,i care ar fi cele mai importante cerin,e fa,ă de actele administrative."utorităile administrative adoptă sau emit #i de #i un volum impunător de acte administrative care trebuie să corespundă anumitor cerine deninut, formă, eficienă, oportunitate etc.5 condiie importantă legată de fora 2uridică Ai efectele actului administrativ ine de corespunderea actului cerinelor stabilite de lege saunform legii privind ordinea de pregătire, adoptare (emitere) Ai punere în aplicare, precum Ai a coninutului actului administrativ pentru aoduce efecte 2uridice. 9espectarea cerinelor faă de actele administrative constituie o garanie că ele vor fi aplicate cu respectarea legalităii,ortunităii, inclusiv la un randament optim. 9eie ind din cele men ionate, cerin e privind ordinea de pregătire a proiectelor actelor ș ț ț

ministrative i cerin e privind ordinea de aprobare a actului administrativ Ai punerea lui în aplicare au o importan ă deosebită.ș ț ț

evalabilitatea actelor administrative Ai consecinele ei:a) Defini,i actele administrative nevalabile.

;unt considerate nevalabile acele acte administrative care sunt create, aprobate Ai puse în aplicare cu încălcarea cerinelor faă de acestete, în special modul de aprobare Ai coninutul lor 2uridic. De regulă, actele administrative produc efecte 2uridice până în momentul scoateriir din vigoare printr-un alt act 2uridic, care aparine, de regulă, autorităii emitente, organului ierar$ic superior acestuia sau altei autorităiblice, în special instanei 2udecătoreAti.

b) Determina,i consecin,ele constatării nevalabilită,ii actului administrativ.a urmare a constatării nevalabilită ii, actele administrative nevalabile pot fi lovite de:ț



/litate absolută 3 nerespectarea unor condiii de fond, cum ar fi încălcări grave ale legii, ale competenei Ai aceasta este evident, atrage

ulitatea absolută a actului administrativ. ste cert că actele lovite de nulitate absolută urmea#ă a fi scoase din vigoare, inclusiv cu efecttroactiv&nulitate relativă (acte contestabile sau anulabile) 3 nerespectarea unor condiii de formă, cum ar fi lipsa unor elemente ale actului (data,

mnătura etc.), nerespectarea unor proceduri (cvorumul), admiterea unor ineactităi (greAeli) care nu afectea#ă esena actului va determinalitatea relativă sau contestabilitatea actului. Dacă deficienele actului pot fi înlăturate fără a afecta esena acestuia, atunci el va aciona înntinuare, iar dacă nu, ca Ai în ca#ul actelor lovite de nulitate absolută 3 el urmea#ă a fi scos din vigoare&t fi inexistente 3 actul ineistent este caracteri#at ca fiind lipsit de elementele eseniale privitoare la natura Ai obiectul său fără de care el nuate fi conceput, cum ar fi, de eemplu, actul emis de o organi#aie care nu are calitatea de autoritate publică ori de către o persoană care nue calitatea de funcionar public etc. n ca#ul actului ineistent nu operea#ă pre#umia de legalitate Ai el nu poate fi pus în eecutare, spreosebire de actul lovit de nulitate absolută sau relativă care, în ba#a pre#umiei de legalitate, continuă să producă efecte 2uridice până înomentul scoaterii lui din vigoare. "stfel, nepublicarea $otărârii sau ordonanei uvernului atrage ineistena ei (eceptându-le pe cele de u#tern Ai cele ce conin secret de stat).5 caracteristică comună a actelor lovite de nulitate absolută Ai relativă constă în faptul că ele se consideră legale până în momentul cândeste nulităi sunt constatate sau declarate de autoritatea publică competentă. "dică atâta vreme cât aceste acte nu au fost anulate, revocate sauspendate, ele trebuie considerate obligatorii pentru subiecii vi#ai prin ele 3 principiul pre#umiei de legalitate. Numai ineistena actului nue nevoie să fie constată pentru a-1 lipsi de efecte 2uridice.odalităile concrete prin care încetea#ă efectele 2uridice produse de actele administrative sunt:ularea 3 se înelege manifestarea de voină a autorităii publice, alta decât autoritatea emitentă, în scopul de a determina încetarea efectelor ridice produse de acest act, adică de a-1 desfiina. Dreptul de anulare al actelor administrative aparine următoarelor autorităi publice:

urii onstituionale în ceea ce priveAte decretele reAedintelui 9, $otărârile Ai ordonanele uvernului cu caracter normativ, precum Aicele individuale referitoare la persoanele oficiale eponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatuluiatribuit, sub aspectul formei Ai procedurii de adoptare.

"utorităile administrative, de regulă ierar$ic superioare, în ba#a raportului de subordonare ierar$ică. De e., uvernul abrogă $otărârile Aiordinele miniAtrilor, conducătorilor altor organe din subordine, ce nu corespund legilor, $otărârilor Ai ordonanelor uvernului, etc.Cnstanele 2udecătoreAti, în special instanele de contencios administrativ.

vocarea 3 se înelege modalitatea specifică de încetare a efectelor 2uridice ale actelor administrative dispusă de autoritatea publică emitentărin redactare sau retragere (abrogare), inclusiv la indicaia autorităii publice ierar$ic superioare sau a altei autorităi publice competente).otivele de revocare pot fi atât ilegalitatea, cât Ai oportunitatea actului.spendarea actului administrativ 3 se înelege încetarea temporară a efectelor 2uridice produse de aceste acte. +uspendarea poate interveni în#a legii (de drept), inclusiv a $otărârii 2udecătoreAti, în ba#a actului organului emitent ori în ba#a actului autorităii ierar$ic superioare.otivele de suspendare pot fi diferite, cum ar fi:

eistena unor îndoieli cu privire la legalitatea sau oportunitatea actului, inclusiv ca re#ultat al contestării&suspendarea în ca#urile prevă#ute de lege (de eemplu, suspendarea actelor ce permite eercitarea unui gen de activitate)&suspendarea ca formă de sanciune (de eemplu, a unui permis) etc.

c) Aprecia,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind reglementarea nevalabilită,ii actelor administrative.reci#ări despre acte administrative ineistente se întâlnesc atât în onstituia 9 (art. 1>%()), cât Ai alte acte normative. De asemenea,nform pct.; din Gotărârea uvernului 9, nr. 11>@1==<, 7u privire la modul de efectuare a eperti#ei 2uridice Ai înregistrării de stat atelor normative departamentale8, actele nesupuse eperti#ei 2uridice Ai înregistrării de stat la inisterul Hustiiei, precum Ai cele înregistrate,r nepublicate în modul stabilit de lege, cu ecepia actelor a căror publicare este restricionată, nu au putere 2uridică Ai nu pot servi dreptmei legitim pentru reglementarea relaiilor de drept respective sau aplicarea de sanciuni.oiunea metodelor de reali#are a administraiei publice Ai corelaia dintre ele:a) 'dentifica,i metodele administra,iei publice.rin 7metodă8 se înelege mi2locul sau procedeul practic de reali#are a sarcinilor Ai funciilor activităii eecutive de către autorităileministrative conform competenei stabilite Ai prin intermediul formei corespun#ătoare de reali#are a administraiei publice.etoda administraiei publice permite obinerea informaiei referitoare la modul de funcionare a mecanismului puterii eecutive, cum seercită practic funciile administrative, inclusiv care sunt mi2loacele folosite. etoda, la fel ca Ai forma de reali#are a administraiei publice,ribuie administrării un caracter dinamic. etoda administraiei publice repre#intă un procedeu practic de reali#are a funciilor organelor

ecutive i un mi2loc de influenă în scopul reali#ării sarcinilor puterii eecutive în cadrul statului.șetodele administraiei publice sau administrative se caracteri#ea#ă prin următoarele trăsături:e sunt organic legate de sarcinile acestei forme a activităii statale (adică puterea eecutivă) Ai repre#intă o modalitate specifică de reali#areactică a unei laturi a puterii de stat&etodele administraiei publice eprimă o influenă administrativă (de punere în ordine) a obiectelor administrării Ai ele se eprimă nemi2locitrelaiile ce apar între subiecii Ai obiectele administrării&

e sunt folosite de către autorităile administraiei publice în calitate de mi2loace de reali#are a competenei Ai totdeauna au un adresant, fiedividual sau colectiv&ieAind din diversitatea procedeelor Ai mi2loacelor de reali#are a atribuiilor administrative, metoda administraiei publice repre#intă osibilitate concretă de re#olvare a sarcinilor cu caracter administrativ care stau în faa autorităii publice&cadrul metodei administraiei publice este eprimat în volum corespun#ător interesul public sau voina statului&ntru ele este caracteristică, de regulă, forma 2uridică de eprimare&

licarea metodelor concrete de influenă administrativă se află în dependenă directă nu numai de statutul 2uridic al autorităii administrative,r Ai de particularităile obiectului administrării (de eemplu, forma proprietăii, caracterul său colectiv sau individual etc.).b) Determina,i corela,ia dintre metodele administra,iei publice.Bn dependen,ă de destina,ia lor, metodele administraiei publice pot fi:etode de influenă administrativă. le totdeauna au o eprimare Ai importană autoritară Ai repre#intă, de fapt, metodele administrativ-2uridicelimitele cărora se reali#ea#ă eecutarea legii sau puterea eecutivă&etode de organi#are a activităii aparatului autorităii publice. le au o importană infrastructurală, adică în cadrul organului sau organi#aieiatale concrete 3 ele, în general, sunt metode cu caracter procedural.



;etodele administraiei publice se aplică în comun cu formele de reali#are ale administraiei publice.Bn dependen,ă de procedeul de influen,ă asupra obiectului administrării (cetăenilor, organi#aiilor obAteAti, organelor ierar$icferioare), se manifestă două metode universale ale oricărei activităi administrative:etoda convingerii 3 presupune aplicarea unor mi2loace, procedee, cum ar fi aciuni de lămurire, de#bateri, răspândirea eperienei înaintate Aiogresiste, măsuri de propagandă, stimulare, etc. etoda convingerii repre#intă mi2locul principal de influenă asupra obiectului administrării.u a2utorul mi2loacelor de convingere, de regulă, este stimulată comportarea corespun#ătoare a participanilor la relaiile administrative,losindu-se măsuri de educaie (inclusiv 2uridică), de lămurire, propagandă, de recomandare, de stimulare Ai a alte măsuri, în temei, curacter de influenă morală.etoda convingerii asigură transformarea benevolă a voinei celor administrai (obiectului administrării) conform voinei guvernanilor ubiectului administrării). onvingerea presupune că cei administrai, independent Ai în mod voluntar, eecută prescripiile legale, adică printermediul acestei convingeri se atinge unitatea de voine pentru reali#area sarcinilor generale puse în faa participanilor la relaiile deministrare.n practica socială, transformarea voinei celor supuAi (sau a obiectului administrării) conform voinei guvernanilor (subiectuluiministrării), ca re#ultat al reaciei la unele sau alte prescripii (dispo#iii) are loc din diferite motive. a urmare, obiectul administrării (înecial, persoanele fi#ice) se clasifică în diferite categorii, i anume:ș

5 parte a celor guvernai în mod benevol eecută prescripiile, adică conAtient Ai activ se includ în reali#area lor. n ca#ul dat, efortul deaplicare a măsurilor de convingere se reduce la minim, deoarece obiectul administrării este dispus să îndeplinească dispo#iiile imperative." doua categorie de participani la raporturile administrative îndeplinesc cerinele legale în mod automat, adică fără să pătrundă în esenalor. 5 asemenea percepie pasivă poate avea loc conform tradiiei, obiAnuinei. n ca#ul când poate fi vorba de absenteismul 2uridic, politic,adică indiferena." treia categorie a obiectelor administrării îndeplinesc dispo#iiile cu caracter administrativ numai din teama survenirii consecinelor negative, adică a răspunderii. "ceastă categorie de persoane în interiorul lor protestea#ă, manifestă de#acord faă de cerinele înaintate, însăfrica de constrângere îi impune să fore#e voina lor Ai să eecute benevol prescripiile. Dar cu toate acestea Ai aici este re#ultatul aplicării

măsurilor de convingere, deAi eficiena convingerii este mai 2oasă ca în primele două ca#uri. n ca#ul respectiv, metoda convingerii seînvecinea#ă cu aplicarea măsurilor de constrângere, adică este foarte uAor de trecut dintr-o categorie în alta.etoda constrângerii 3 repre#intă o metodă de influenă cu caracter secundar, folosită în situaii etreme, Ai anume, ineficien a convingerii.ț

onstrângerea repre#intă aplicarea influenei fi#ice, psi$ice, materiale sau organi#atorice, prin măsuri determinate conform legii, faă dersoanele care nu îndeplinesc benevol prescripiile legale.n acest sens, prin 7constrângere8 se înelege manifestarea voinei subiectului administrării care este contrară voinei obiectului administrării.e regulă, măsura de constrângere se aplică faă de persoanele nedisciplinate, nestabile din punctul de vedere al comportării. ăsurile denstrângere trebuie să fie aplicate în ca#uri ecepionale (dacă eistă necesităi obiective de aplicare).0oate măsurile de constrângere aplicate în societate pot fi divi#ate în două categorii: constrngerea morală (obAtească) Ai constrngereaatală (2uridică).'onstrngerea morală (obAtească) prevede condamnarea din partea societăii sau cercului de persoane pentru faptele amorale, care seanifestă în mod diferit: i#olarea din partea celorlali membri ai societăii, limitarea relaiilor cu persoana respectivă, ecluderea dinrmaiunea sau grupul (cercul) de persoane) etc.

'onstrngerea statală (2uridică) este cea mai importantă categorie Ai ea are ca sarcină ocrotirea celor mai importante relaii sociale. +tatului îiarine monopolul asupra aplicării răspunderii 2uridice. După coninutul ei, constrângerea statală poate fi clasificată pornind de la principalelemuri (domenii) ale dreptului: constituională, administrativă, civilă, materială, disciplinară, penală, procesual-2udiciară, fiscală, vamală etc. ntima perioadă, odată cu intensificarea proceselor de globali#are, creAte ponderea Ai importana constrângerii internaionale.n ca# de încălcare a normelor de drept administrativ, constrângerea 2uridică se manifestă prin aplicarea, în esenă, a constrângeriiministrative sau administrativ-2uridice.etodele convingerii Ai constrângerii aplicate în domeniul administraiei publice mai sunt numite Ai metode administrative sau directe. engă metodele administrative, pot fi menionate Ai metodele economice sau indirecte.Dacă metodele administrative sunt calificate în calitate de procedee sau mi2loace de influenă directă din partea subiecilor administrăriiupra obiectelor corespun#ătoare ale administrării, indiferent de domeniul concret al vieii sociale, atunci metodele economice seracteri#ea#ă în calitate de procedee de influenă indirecte. unctul-c$eie în aplicarea metodelor economice se manifestă în aceea că subiectul

dministrării atinge comportarea necesară a persoanelor administrate prin influena asupra intereselor lor materiale, adică indirect, spreosebire de mi2loacele de influenă directă cu caracter autoritar (stimularea materială, acordarea înlesnirilor de diferit gen, a scutirilor,

editelor prefereniale etc.).ste inadmisibilă contradicia dintre metodele de influenă directă Ai cele indirecte, mai ales că nici un procedeu de influenă economică nuoate să eercite o guvernare corectă, raională Ai eficientă, fără a avea o reglementare Ai formă 2uridică, adică administrativ-2uridică.etodele administrative Ai economice trebuie aplicate optimal, adică ele trebuie să se complete#e reciproc. 0otuAi, ponderea principală înomeniul administraiei publice aparine metodelor administrative, deoarece ele pun în ordine sfera socială Ai se caracteri#ea#ă prinperativitatea necesară unei guvernări eficiente.>etodele principale ale administra,iei publice sunt metodele convingerii /i constr@ngerii , deoarece fără folosirea lor este imposibilăingerea scopurilor administrării, iar unele metode indirecte sunt complementare în atingerea eficienei maimale de influenă asuprabiectului administrării, adică membrilor societăii.c) 4ecomanda,i metode ale administra,iei publice întro societate democratică.5 societate democratică, un stat de drept presupune Ai un nivel înalt de conAtiină socială, în general, Ai conAtiină 2uridică, în special, atăenilor. n atingerea acestui scop, administraia utili#ea#ă anumite mi2loace Ai activităi menite să contribuie la formarea convingerilor ridice ale cetăenilor. ntr-o societate democrartică, administra ia publică se face în special prin intermediulț metodei convingerii, care

esupune mai multe activită i, i anume:ț ștărirea ba#ei economice a statului Ai ridicarea nivelului de trai al cetăenilor&opagarea Ai populari#area legilor (cunoaAterea legii, precum Ai a consecinelor nerespectării ei creea#ă, la o bună parte a populaiei,nvingerea necesităii de respectare)&blicitatea proceselor 2udiciare&blicitatea activităii organelor administraiei publice, utili#ând în acest scop pe larg: presa, radioul, televi#iunea&rmarea condiiilor necesare pentru reali#area accesului liber al populaiei la administraie&miliari#area cetăenilor cu principiile de ba#ă ale dreptului Ai politi#area maselor.



<etoda convingerii presupune aplicarea unor mi2loace, procedee, cum ar fi aciuni de lămurire, de#bateri, răspândirea eperienei înaintate Aiogresiste, măsuri de propagandă, stimulare, etc. n ca#uri de etremă necesitate, trebuie să fie utili#ată i metoda constrîngerii, anume pentruș

men ine ordinea de drept i pentru nu a perturba regimul democratic dintr-un stat.ț ș

onstrângerea administrativă:a) Defini,i constr@ngerea administrativă /i identifica,i trăsăturile ei.onstr@ngerea administrativă repre#intă totalitatea măsurilor dispuse de organele administraiei publice, în temeiul legii Ai cu folosireaterii publice, în scopul de a reali#a prevenirea săvârAirii de fapte antisociale, sancionarea comiterii unor asemenea fapte, apărarea drepturilor libertăilor cetăenilor, eecutarea obligaiilor acestora sau punerea în eecutare a unor obligaii dispuse de autorităi publice din sfera celor

ei clasice puteri sau din afara acestei sfere.onstrângerea administrativă are un Air de trăsături ce o deosebeAte de alte forme de constrângere, cum ar fi:reduce la influena psi$ică, fi#ică, materială Ai organi#atorică (limitarea unor activităi profesii etc.) asupra participanilor la raporturileministrative&te însoită de aplicarea diferitelor limitări, pierderi ale anumitor drepturi Ai libertăi (până c$iar la privarea de libertate)&efectuea#ă în ba#a normelor 2uridice de drept administrativ în limitele funciilor de ocrotire a dreptului, adică de ocrotire a anumitor relaiiciale&eercită, de regulă, pe cale etra2udiciară, adică în mod administrativ (Ai numai în ca#urile epres prevă#ute pe cale 2udiciară)&aplică cu scopul de a preveni, curma sau a pune capăt aciunilor ilegale, precum Ai sancionarea persoanelor vinovate.

b) lasifica,i măsurile de constr@ngere administrativă.>ăsurile de constr@ngere administrativă în scopul ocrotirii ordinii de drept eercită Ai alt gen de funcii fiind aplicate nu numai în calitate

pedeapsă pentru încălcările de drept (disciplinare Ai contravenionale), dar Ai pentru preîntâmpinarea Ai curmarea lor. "plicarea lor este dempetena organelor eecutive (persoanelor cu funcii de răspundere) i în unele ca#uri 3 prin intermediul instanelor de 2udecată.ș onformstinaiei lor sau în dependenă de pre#ena sau lipsa faptei ilegale, măsurile de constrângere administrativă pot fi clasificate în trei grupe:ăsuri de prevenire 3 se aplică în scopul de a preîntâmpina posibilele încălcări în domeniul administrativ, precum Ai anticiparea producerii

or fenomene negative regimului securităii publice (de eemplu, ele se aplică în ca#ul calamităilor naturale, accidentelor pentru asigurareacurităii vieii Ai sănătăii cetăenilor, precum Ai a condiiilor normale de activitate a instituiilor Ai organi#aiilor). u toate că măsurile deest gen poartă un caracter vădit de profilaie, ele se eercită în mod forat (silit), adică în procesul reali#ării unilaterale a împuternicirilor toritare (cu caracter de putere) a autorităilor publice competente (inclusiv persoanelor cu funcii de răspundere). ăsurile administrative deevenire nu sunt legate de săvârAirea contraveniei sau a altor fapte ilegale. Dimpotrivă, aceste măsuri preîntâmpină Ai, în acest sens,ticipea#ă aplicarea altor măsuri de constrângere (cum ar fi răspunderea 2uridică), care pot fi aplicate împotriva persoanelor vinovate demiterea contraveniilor Ai altor încălcări. Dintre cele mai răspândite măsuri de prevenire ar putea fi menionate următoarele:controlul Ai aciunile de supraveg$ere (poliia supraveg$ea#ă ordinea publică Ai circulaia rutieră)&controlul obiectelor Ai controlul corporal (organele vamale, ale poliiei)&controlul actelor de identitate (eistena anumitor premise de săvârAire a unor infraciuni Ai altor fapte ilegale)&reinerea (reinerea minorilor rămaAi fără supraveg$erea părinilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc etc.)&stabilirea stării de carantină (în ca# de epidemii sau epi#ootii)&

inter#icerea circulaiei transporturilor Ai pietonilor în ca# de apariie a pericolului securităii publice (polei, alunecări de teren etc.)&controlul medical al persoanelor Ai starea sanitară a organi#aiilor din domeniul alimentaiei publice&sec$estrarea sau rec$i#iionarea averii&înc$iderea unor sectoare de frontiere (ca#uri de epidemie etc.).

ăsuri de stopare (curmare) 3 sunt destinate pentru întreruperea unor fapte ilegale Ai prevenirea consecinelor negative ce pot apărea în urmaestor fapte. "ceste măsuri se aplică de către diferite autorităi publice (persoane cu funcii de răspundere), i anume:ș

erina de a înceta aciunile ilegale (poliia are dreptul să ceară cetăenilor Ai persoanelor oficiale respectarea ordinii publice Ai încetareainfraciunilor, să ia măsuri de constrângere, prevă#ute de lege, faă de infractori)."plicarea forei fi#ice."plicarea mi2loacelor speciale (cătuAe, bastoane de cauciuc, mi2loace de imobili#are, substane lacrimogene Ai substane colorante specialeAi alte mi2loace)."plicarea armei de foc. olaboratorii poliiei Ai alte persoane împuternicite prin lege au dreptul să deină, să aibă asupra lor în permanenă,

să aplice Ai să folosească arme de foc cu condi ia că persoana ce o aplică este datoare să ia toate măsurile posibile pentru a asigurațsecuritatea cetăenilor, ca dauna cau#ată sănătăii, onoarei, demnităii Ai bunurilor lor să fie cât mai mică, precum Ai pentru a acordaasistenă medicală urgentă victimelor. "rma de foc este folosită ca măsură etremă în următoarele ca#uri: pentru apărarea cetăenilor Ai pentru autoapărare contra unor atacuri ce constituie un pericol real pentru viaa sau sănătatea lor, precum Ai

pentru prevenirea capturării prin violenă a armei de foc& pentru respingerea unui atac în grup sau atac armat, precum Ai pentru respingerea atacurilor de altă natură ce periclitea#ă viaa sau

sănătatea lor& pentru eliberarea ostaticilor, dacă viaa sau sănătatea lor se află în pericol& pentru respingerea unor atacuri în grup sau atacuri armate asupra unor obiective importante, aflate sub pa#ă, asupra încăperilor de locuit

Ai de menire gospodărească ale cetăenilor, asupra sediilor autorităilor publice Ai organi#aiilor obAteAti, întreprinderilor, instituiilor Aiorgani#aiilor, dacă eistă un pericol real pentru viaa sau sănătatea persoanelor care se află în ele, pentru respingerea atacurilor asupra personalului militar Ai de serviciu al organelor de poliie&

pentru reinerea persoanei care opune re#istenă armată ori care a fost surprinsă în momentul săvârAirii unei infraciuni grave, sau adelincventului care evadea#ă de sub arest, precum Ai a unei persoane înarmate care refu#ă să se subordone#e cerinei legale de a depunearma, când este imposibilă înfrângerea re#istenei sau reinerea delincventului pe alte căi Ai cu alte mi2loace.

9einerea 3 constă în limitarea de scurtă durată a libertăii persoanei fi#ice (nu poate depăAi, de regulă, ' ore) Ai se aplică în aAa ca#uri, cumar fi: comiterea contraveniilor flagrante pentru care odul contravenional prevede sanciunea arestului contravenional& imposibilitatea identificării persoanei în a cărei privină este pornit proces contravenional, dacă au fost epui#ate toate măsurile de

identificare&



B comiterea contraveniilor pasibile de aplicarea măsurii de sigurană a epul#ării.0ratarea forată a persoanelor care suferă de boli periculoase pentru populaie ori înlăturarea temporară de la îndeplinirea atribuiilor demuncă a persoanelor infectate.Cnter#icerea eploatării mi2loacelor de transport sau altor utila2e, a căror stare te$nică nu corespunde cerinelor stabilite etc.

ăsuri de răspundere juridică 3 se aplică pentru încălcarea normelor de drept, în special cele administrative, de regulă de către autorităileministrative competente. "ceste măsuri se eprimă prin aplicarea răspunderii contravenionale (faă de particulari Ai persoane cu funcii despundere) sau răspunderea disciplinară ori patrimonială (aplicabile funcionarilor publici Ai autorităilor publice (doar răspundereatrimonială)."plicarea măsurilor de constrângere administrativă se manifestă evident în condiiile stării ecepionale. 5rganele (autorităile)ministrative în aceste condiii sunt în#estrate cu atribuii ecepionale, necesare pentru normali#area operativă a situaiei, restabilirea ordinii

drept, a legalităii Ai lic$idarea pericolului securităii publice. De eemplu, este posibilă evacuarea temporară a cetăenilor din regiunilericuloase pentru trai, ori introducerea regimului special de intrare Ai ieAire a persoanelor, inter#icerea manifestaiilor, limitarea circulaieiansportului, starea de alertă etc.n literatura de specialitate, la aceste măsuri mai sunt adăugate iș măsurile administrativ-educative Ai măsurile de asigurare procesuală.c) Aprecia,i locul /i rolul constr@ngerii administrative ca formă a constr@ngerii statale (uridice).onstrângerea administrativă constă dintr-o sumă de măsuri, aplicate în scopul asigurării respectării normelor de drept administrativ Ai a altor muri de drept, precum Ai în scopul sancionării nerespectării acestora. 0oate măsurile de constrângere administrativă au ca scop finalucarea cetăenilor în spiritul respectării normelor de drept. +anciunea coninută în aceste măsuri nu trebuie privită ca scop, ci doar ca oncie a constrângerii.onvingerea este metoda de ba#ă, iar constrîngerea e metoda secundară. u toate acestea, aplicarea convingerii ca metodă principală aministraiei publice nu eclude însă aplicarea Ai măsurilor de constrângere. Cnteresele ocrotirii legalităii Ai ordinii de drept, meninereasciplinei de stat necesită uneori ca autorităile statului să asigure transpunerea în viaă a voinei statale prin aplicarea celor care nu urmea#ănevol această voină a unor măsuri de constrângere stabilite prin lege. De asemenea, aceasta este una din atribuiile statului. "plicarea

gitimă Ai întemeiată a măsurilor de constrângere nu numai că nu contravine principiului democratismului, dar serveAte în acelaAi timp ca uni2loc de asigurare a acestuia, deoarece permite reali#area consecventă a voinei ma2orităii populaiei prin intermediul puterii de stat.emocraia este de neconceput fără o ordine de drept durabilă.aracteristica generală a răspunderii 2uridice în dreptul administrativ:a) 'dentifica,i formele de răspundere uridică în dreptul administrativ.a forme de răspundere 2uridică aplicabile prin mecanisme administrative, apar:spunderea contravenională 3 prevede aplicarea sanciunilor contravenionale de către autoritatea competentă sau instana 2udecătorească faă

persoana fi#ică sau 2uridică care a comis o contravenie. +ubiecii răspunderii contravenionale sunt un cerc larg de persoane fi#ice sauridice (cu ecepia autorităilor publice Ai instituiilor publice), inclusiv persoane cu funcii de răspundere atât din organi#aiile statale, cât Ain structurile private.+anciunile contravenionale sunt diverse având atât caracter moral, cât Ai ca racter material, inclusiv cu elemente restrictive în privinaumitor activităi (de la avertisment 3 până la privarea de dreptul de a desfăAură o anumită activitate sau arestul contravenional). "ceastărmă de răspundere este reglementată, în temei, de prevederile odului contravenional al 9.

spunderea disciplinară. +ubiecii răspunderii disciplinare sunt funcionarii publici, inclusiv funcionarii cu statut special (militari, poliiAti,meAi A.a.). +anciunile disciplinare poartă, în general, caracter moral, dar pot avea Ai caracter mit, cum ar fi eliberarea din funcie.eglementarea răspunderii disciplinare se face prin diferite acte normative precum legi, regulamente sau statute disciplinare.spunderea materială limitată. "ceastă formă de răspundere este preluată din dreptul muncii Ai nu este reglementată clar de către normele deept administrativ. n calitate de subieci ai răspunderii materiale, apar funcionarii publici care, cu vinovăie, au cau#at un pre2udiciurviciului public. +anciunea constă în repararea pre2udiciului real direct (adică cu ecepia venitului ratat) Ai poate fi răspundere limitată (în

mita salariului mediu lunar) sau răspundere materială deplină 3 în ca#urile prevă#ute de lege. 9ăspunderea materială limitată poate fi aplicatămod administrativ (etra2udiciar) prin ordinul conducerii autorităii publice, pe când răspunderea materială deplină se aplică pe cale

decătorească (evident, dacă funcionarul public nu decide să repare benevol pre2udiciul material).entru încălcarea normelor de drept administrativ apar Ai alte forme de răspundere 2uridică reglementate (sau preluate) de alte ramuri deept, aplicabile în temei prin intermediul sistemului 2udecătoresc: răspunderea patrimonială (a autorităii publice Ai solidar a funcionaruluiblic), răspunderea materială deplină Ai răspunderea penală.

9ăspunderea patrimonială (civilă). a subiect al răspunderii apare autoritatea publică, inclusiv solidar funcionarul public vinovat de fapta

gală, Ai această formă de răspundere se manifestă în repararea pre2udiciului, inclusiv a pre2udiciului moral 3 în ca#urile prevă#ute degislaia civilă.b) Determina,i temeiurile de apari,ie a diferitor forme de răspundere uridică în dreptul administrativ.!ormele de răspundere 2uridică pot fi eaminate având la ba#ă aAa criterii, cum ar fi: temeiul aplicării, cercul de subieci i caracterulș

nciunilor. 9ăspunderea disciplinară are ca temei abaterea disciplinară, adică neeecutarea sau eecutarea necorespun#ătoare a atribuiilor derviciu. 9ăspunderea materială are ca temei cau#area unui pre2udiciu material autorităii publice sau altei organi#aii statale (unui serviciublic). 9ăspunderea patrimonială (civilă) are ca temei cau#area de către autoritatea publică, în procesul neeecutării corespun#ătoare a

ribuiilor, inclusiv de funcionarul acesteia, a unui pre2udiciu cetăeanului sau altui ter.c) Aprecia,i gradul de corespundere a opiniilor din doctrină cu prevederile legisla,iei privind răspunderea în dreptul administrativ.n literatura de specialitate, se menionea#ă că răspunderea în dreptul administrativ se manifestă în aAa forme, cum ar fi răspundereaministrativ-disciplinară, răspunderea administrativ-contravenională Ai răspunderea administrativ-patrimonială (materială). Din punct dedere teoretic, această clasificare poate fi acceptată, dar în contetul legislaiei 9, pentru a nu crea confu#ii, este prevă#ut că răspunderea îneptul administrativ se manifestă în următoarele forme: răspunderea contravenională, răspunderea disciplinară Ai răspunderea materială.

9ăspunderea materială urmea#ă a fi deosebită de răspunderea patrimonială (civilă), care are ca temei cau#area de către autoritatea publică, înocesul neeecutării corespun#ătoare a atribuiilor, inclusiv de funcionarul acesteia, a unui pre2udiciu cetăeanului sau altui ter. "stfel,nform prevederilor art. /' din onstituia 9 7persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, prin-tr-un act administrativ sauin nesoluionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăită să obină recunoaAterea dreptului pretins, anularea actului Ai reparareagubei8.

onceptul de procedură (proces) administrativ(ă):a) Defini,i procedura (procesul) administrativ /i determina,i trăsăturile lui caracteristice.



=%rocedura administrativă# în sens larg, repre#intă o activitate de reali#are a normelor 2uridice administrative cu caracter material (adicătivitatea de aplicare a dreptului Ai de stabilire a normelor de drept) Ai în sens îngust, ca activitate de ocrotire a ordinii de drept

urisdicională), săvârAită de organele administrative. 7răsăturile caracteristice9 procedura administrativă, în sens larg, nu posedă o ba#ăridică necesară pentru a fi posibilă a o aplica practic i cuprinde totalitatea aciunilor săvârAite de autorităile administraiei publice pentruș

ali#area funciilor lor. Ia#a normativă este incompletă în acest sens Ai în ma2oritatea ca#urilor lipsesc norme unice de săvârAire a unor emenea aciuni, cum ar fi îmbinarea procedurilor de pregătire a actelor normative Ai individuale cu regulile de eercitare a unor aciuni curacter de dispo#iie (aplicarea dreptului), cu procedurile de control Ai supraveg$ere, precum Ai cu procedurile 2urisdicionale (de aplicare aspunderii 2uridice).%rocedura administrativă# în sens restr@ns, eprimă 2urisdicia administrativă Ai poate fi definită ca o formă de activitate a autorităilor ministrative, reglementată prin anumite norme 2uridice, având ca scop eaminarea Ai soluionarea unor litigii administrative cu caracter dividual. 7răsăturile caracteristice9 este mai preferabilă în sens 2uridic Ai este supusă într-un volum mai mare reglementărilor 2uridice.b) Determina,i corela,ia dintre categoriile !proces administrativ (procedură administrativă)" /i !proces contraven,ional".otrivit legislaiei în vigoare, pot fi evideniate următoarele forme ale procedurii administrative în sens restrâns:ocesul contravenional.ocedura disciplinară.ocedura materială.ocedura în ca#ul petiiilor Ai de contencios administrativ.ocedura de coordonare (aplicabilă în ca#ul divergenelor dintre autorităile administrative).orela ia dintre categoriile 7procedură administrativă8 Ai 7proces contravenional8 este evidentă, i anume: procesul contraven ionalț ș ț

pre#intă una din fomele procedurii administrative.c) Aprecia,i tendin,ele legisla,iei privind procesul contraven,ional.Dintre formele de procedură administrativă procesul contravenional este reglementat cel mai complet de către normele cuprinse, în temei, înodul contravenional al 9. "stfel, ordinea derulării procesului contravenional este strict determinată în legislaie Ai, în particular, prevedeiar Ai circumstanele (împre2urările) care eclud procedura respectivă.oiunea Ai însemnătatea legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice:a) Defini,i legalitatea /i disciplina în domeniul administra,iei publice.rin legalitate se înelege respectarea strictă a prevederilor normelor de drept atât de cei care adoptă aceste norme, precum Ai cei care le puneecutare, cât Ai de toi membrii societăii. 4egalitatea repre#intă un principiu constituional, potrivit căruia toate organele de stat, persoanelefuncii de răspundere, cetăenii Ai asociaiile lor sunt obligate să respecte onstituia 9. onform art. < din onstituia 9 nici o lege Ai

ci un act 2uridic care contravine prevederilor onstituiei nu are putere 2uridică. onform art.1/ din onstitu ie toate autorită ile publice,ț ț

ncionarii publici Ai alte persoane antrenate în sectorul public, cetă enii i asocia iile lor sunt obliga i să respecte onstitu ia 9 i legileț ș ț ț ț ș

optate conform onstitu iei.ț 5 importană deosebită are principiul legalită ii în domeniul administraiei publice pornind de la următoarele considerente:ț

dministraia publică cuprinde o sferă foarte largă a activităii statale, adică efectuea#ă o activitate multilaterală în domeniul conducerii cuonomia, în domeniul social-cultural Ai administrativ-politic Ai cel al relaiilor eterne.

ubiecii administrării sau organele administraiei publice, în procesul reali#ării funciilor Ai atribuiilor lor, eercită o activitate de eecutare a

gilor care este însoită de elaborarea Ai adoptarea deci#iilor administrative în formă de acte de aplicare a dreptului.dministraia publică este efectuată de o multitudine de autorităi publice Ai persoane cu funcii de răspundere cu care au de a face cetăenii Aiferite organi#aii.rganele administraiei publice eercită activitatea de creare a normelor de drept care cuprinde o sferă largă a vieii sociale.utorităile administraiei publice sunt în#estrate cu atribuii largi în domeniul aplicării măsurilor de constrângere.rin disciplina se înelege subordonarea conAtientă a tuturor cetăenilor normelor Ai regulilor stabilite de stat Ai de organele împuternicite,spectarea strictă a regulilor de comportament, coordonarea în aciuni, iar pentru funcionarii publici eecutarea atribuiilor de serviciu Aispo#iiilor conducătorilor. "stfel, disciplina prevede eecutarea strictă a legilor, a altor acte normative emise sau adoptate în ba#a legii, detre toi funcionarii din aparatul de stat Ai, de asemenea, de persoanele din domeniul economiei, social-cultural, administrativ-politic, precumde populaie.b) Determina,i corela,ia dintre legalitate /i disciplină în domeniul administra,iei publice.4egalitatea Ai disciplina sunt categorii distincte, dar, în acelaAi timp, ele sunt legate reciproc. "stfel, legalitatea serveAte ca ba#ă sau nucleu alsciplinei, deoarece una din principalele cerine ale disciplinei este respectarea legilor Ai altor acte normative. 4egalitatea repre#intă Ai un

i2loc de ocrotire a disciplinei, aAa cum cerinele principale ale disciplinei sunt oglindite în formă de norme, prevă#ute în actele normative. 4andul său, fără respectarea disciplinei nu este posibilă nici legalitatea strictă. "dică disciplina este un element important de garantare agalităii.c) Decide,i asupra compatibilită,ii categoriei !legalitate /i disciplină" cu categoria !oportunitate (necesitate)" în procesul activită,iidministra,iei publice.ntr-o legătură strânsă cu legalitatea Ai disciplina se află Ai oportunitatea, adică corespunderea aciunilor autorităilor administraiei publice Aitor participani la activitatea de administrare a scopurilor Ai sarcinilor puse. 4egile Ai alte acte normative, punând în faa organelor ministraiei publice anumite scopuri Ai sarcini, nu totdeauna în volum deplin determină aciunile Ai condiiile care trebuie înfăptuite. *neoritorităilor publice li se oferă posibilitatea să aleagă cele mai raionale căi Ai măsuri de reali#are a sarcinilor puse în faa lor. Doar astfelortunitatea poate să aducă folos cetăenilor Ai societăii, cu alte cuvinte, când ea nu contravine legalităii i este în concordană deplină cuș

teresul public. *nele aspecte ale oportunităii pot fi deduse din legislaia contravenională Ai cea penală. "stfel nu constituie faptă ilegalăpta care a cau#at daune intereselor ocrotite de lege în ca#ul riscului întemeiat în atingerea unor scopuri socialmente utile, iar riscul sensideră întemeiat fără de care scopul socialmente util nu a putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat măsuri de prevenire a cau#ării de

une intereselor ocrotite de lege."stfel se poate de vorbit despre unitatea legalităii, disciplinei Ai oportunităii. 5dată cu lărgirea independenei organelor administraieiblice (cum ar fi cele locale), a instituiilor Ai organi#aiilor, precum Ai apariia unui volum mare de norme permisive, oportunitatea întivitatea subiecilor raporturilor de administrare se intensifică în continuare.oiunea Ai sistemul mi2loacelor de asigurare a legalităii Ai disciplinei în procesul administraiei publice:a) Defini,i /i clasifica,i miloacele de asigurare a legalită,ii /i disciplinei în cadrul administra,iei publice.n procesul activităii de asigurare a legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice, autorităile publice, persoanele fi#ice Aiferite organi#aii folosesc, în limitele legii, următoarele mi2loace (procedee):



/>ntrolul 3 se caracteri#ea#ă prin faptul că, de regulă, are un caracter universal Ai se eercită în toate domeniile administrării. rin intermediulntrolului, se stabileAte dacă activitatea autorităilor administrative Ai aciunile funcionarilor publici corespund cerinelor Ai normelor deept. +unt supuse controlului Ai aciunile cetăenilor Ai organi#aiilor care au tangene cu domeniul administraiei publice. ontrolul esteemat să asigure respectarea strictă Ai eecutarea întocmai a legilor Ai altor acte normative, respectarea disciplinei de către organeleministraiei publice, funcionarii publici, de către întreprinderi, societăi comerciale, instituii, alte organi#aii Ai cetă eni. onformț

omentului efectuării, controlul poate fi clasificat în următoarele categorii:controlul prealabil (e-ante) 3 scopul constă în preîntâmpinarea sau profilaia eventualelor încălcări Ai el se organi#ea#ă până la reali#areaunei operaiuni&controlul curent 3 scopul este de a stabili starea legalităii Ai disciplinei, precum Ai aprecierea corectitudinii aciunilor subiectului supuscontrolului în timpul unei operaiuni&

controlul ulterior (e-post) 3 scopul constă în verificarea eecutării reale, adică se organi#ea#ă după reali#area unei operaiuni, inclusiv severifică eecutarea dispo#iiilor, $otărârilor organelor de control.După calitatea celui ce efectuea#ă controlul, deosebim:

controlul etern eercitat de persoane din afara sistemului administraiei publice (organul legislativ, instana de 2udecată etc.)&controlul intern sau administrativ.

După timpul efectuării, controlul poate fi: planificat&inopinat.

După natura subiectului controlului, controlul poate fi: parlamentar&administrativ& 2udecătoresc&ob tesc 3 este eercitat de societatea civilă.ș

După regimul activită ii de control, controlul poate fi:ț

2urisdic ional&ț

non-2urisdic ional.ț

După etinderea activită ii de control, controlul poate fi:ț

de legalitate&de oportunitate.

ontrolului îi sunt caracteristice următoarele:între autoritatea ce eercită controlul Ai cel controlat, de regulă, eistă relaii de subordonare&obiectivul controlului serveAte legalitatea Ai oportunitatea activităii obiectului controlat&autoritatea ce controlea#ă, de regulă, poate anula deci#iile celui controlat Ai poate aplica măsuri de influenă prevă#ute de lege.

5 varietate a controlului este controlul eecutării 3 repre#intă o activitate care permite de a stabili ce Ai cum a fost făcut pentru eecutareaspo#iiilor Ai cerinelor legii Ai altor acte normative, inclusiv a organului ierar$ic superior. ontrolul eecutării repre#intă un element necesar

indispensabil al activităii de administrare operativă de către conducătorii de diferit rang, deoarece una din obligaiile lor este urmărireaecutării corecte Ai la timp de către persoanele pe care le conduc sau sunt subordonate lor a diferitelor $otărâri, dispo#iii, indicaii etc.pravegerea administrativă 3 repre#intă în esena urmărirea permanentă sau sistematică de către autorităile Ai persoanele cu funcii despundere, împuternicite pentru aceasta a eecutării normelor speciale care acionea#ă în anumite domenii (norme sanitare, fiscale,tiincendiare, regulile circulaiei rutiere etc.). "ctivitatea de supraveg$ere administrativă are următoarele trăsături ce o deosebeAte de control:"utoritatea de supraveg$ere administrativă îAi eercită funciile Ai atribuiile faă de subiectul verificării care, din punct de vedereorgani#atoric, nu-i este subordonat, spre deosebire de autorităile de control care verifică în temei subiecii subordonai Ai numai în uneleca#uri, prevă#ute de lege, cei nesubordonai din punct de vedere organi#atoric.n procesul supraveg$erii administrative, faă de subiectul supus supraveg$erii se aplică măsuri de constrângere administrativă (măsuri destopare, răspundere contravenională), pe când în procesul controlului pot fi aplicate Ai măsuri de influenă disciplinară Ai materială faă de persoanele vinovate."utorităile ce eercită supraveg$erea administrativă verifică respectarea regulilor speciale, pe când autorităile ce efectuea#ă controlul seocupă de verificarea diferitelor laturi ale activităii subiecilor supuAi controlului, adică are caracter mai universal.+upraveg$erea administrativă se efectuea#ă din punctul de vedere al legalităii, dar nu Ai al oportunităii activităii subiectului supusverificării. De aceea, în ca#ul supraveg$erii administrative, spre deosebire de control, nu se admite amestecul în activitatea operativă asubiectului verificat.

clamarea (dreptul de petiionare) 3 repre#intă reali#area de către o persoană fi#ică sau organi#aia nestatală a dreptului lor de a-Ai înaintaeteniile (cererile) faă de autorităile Ai persoanele cu funcii de răspundere din cadrul administraiei publice. "cest mi2loc de asigurare agalităii Ai disciplinei în administraia publică re#ultă din art. /' al onstituiei 9 (dreptul la petiionare). lus la aceasta, fiecare persoanăte în drept, conform art.%> al onstituiei 9, să se adrese#e in2ustiie.b) ?enerali-a,i elementele sistemului miloacelor de asigurare a legalită,ii /i disciplinei în cadrul administra,iei publice.+istemul mi2loacelor de asigurare a legalităii Ai disciplinei în procesul administraiei publice include următoarele forme de control,praveg$ere Ai reclamare:ntrolul formaiunilor nestatale&tiiile cetăenilor Ai altor persoane fi#ice&

ntrolul eercitat de către arlament&ntrolul eercitat de reAedintele 9&ntrolul eercitat de urtea onstituională&ntrolul eercitat de urtea de onturi&ntrolul eercitat de avocaii parlamentari&ntrolul (supraveg$erea) administrativ (controlul intern)&ntrolul 2udecătoresc, inclusiv contenciosul administrativ.



/1c) ormula,i principalele căi de întărire a legalită,ii /i disciplinei în domeniul administra,iei publice.entru asigurarea unui nivel înalt de legalitate Ai disciplină în administraia publică, se impune selectarea Ai promovarea funcionarilor cuvel de moralitate Ai profesionalism suficient pentru satisfacerea necesităilor Ai de#voltarea continuă a nivelului de viaă a cetăenilor 9,ecum Ai re#olvarea unor aAa sarcini, cum ar fi:rearea unei atmosfere care asigură inevitabilitatea răspunderii în ca# de încălcare a legii, altor acte normative Ai disciplinei.eadmiterea Ai c$iar profilaia încălcărilor apărute în procesul activităii autorităilor administrative.escoperirea operativă Ai la timp, curmarea Ai înlăturarea cau#elor încălcărilor legalităii Ai disciplinei.aborarea Ai aplicarea unor măsuri complee îndreptate spre înlăturarea cau#elor încălcărilor, cum ar fi nivelul de salari#are Ai asigurarea cundiii de trai a funcionarului public c$iar din momentul încadrării în serviciul public (promovarea principiului 7funcionarul trebuie să aibăpierde în ca# de comitere a încălcărilor regimului de legalitate Ai disciplină8).ragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea legalităii Ai disciplinei, indiferent de po#iia Ai funcia ocupată.

sigurarea transparenei procesului de administrare, cu supraveg$erea continuă din partea mi2loacelor de informare în masă Ai a societăiivile.incipiile controlului (supraveg$erii) în domeniul administraiei publice:a) 'dentifica,i principiile controlului (supravegerii) în domeniul administra,iei publice.n calitate de principii ale controlului (supraveg$erii) în domeniul administraiei publice, pot fi menionate următoarele:galitate Ai respectarea competenei stipulate de lege&iectivitate Ai imparialitate&dependenă&ansparenă în limitele legii, inclusiv a actelor individuale Ai normative emise de organul de control&ectuarea controlului în ba#a evaluării riscurilor&e#umia respectării legislaiei de către persoana supusă controlului&oporionalitate Ai oportunitate privind iniierea controlului 3 recurgerea la control doar când acesta este re#onabil necesar&oporionalitate Ai oportunitate privind durata controlului 3 eercitarea controlului într-un termen re#onabil, în funcie de temeiul invocat deganul de control&admiterea aplicării sanciunilor care nu sunt stabilite de legi&

atarea dubiilor apărute la aplicarea legislaiei în favoarea particularului&ectuarea c$eltuielilor de control din contul statului&darea, de regulă, unui caracter consultativ controlului&idena tuturor aciunilor Ai actelor de control&eptul de a contesta orice fapt sau act al controlorului Ai de reparare a pre2udiciului cau#at astfel&

psa interesului patrimonial al controlorului, inclusiv în raport cu defalcarea unei pări din amenda percepută în bugetul organului respectiv dentrol, etc.b) ;tabili,i importan,a principiilor controlului (supravegerii) în domeniul administra,iei publice.

Cmportan a principiilor controlului în domeniul administra iei publice constă în faptul că aceste principii sînt eercitate în raport cuț țtorităile publice Ai alte structuri subordonate ale acestora (adică faă de sectorul public) Ai, de asemenea, acest control este eercitat de cătreutorităile administrative, conform prevederilor legii Ai în limitele legii, asupra activităii persoanelor 2uridice Ai persoanelor fi#ice (adicăctorul privat).c) Evalua,i gradul de corespundere necesită,ilor -ilei a principiilor controlului (supravegerii) în domeniul administra,iei publice.rincipiile controlului (supraveg$erii) în domeniul administraiei publice cuprind controlul (supraveg$erea) în domeniul administraieiublice eercitat în raport cu autorităile publice Ai alte structuri subordonate ale acestora (adică faă de sectorul public) Ai, de asemenea,ntrolul (supraveg$erea) eercitat de către autorităile administrative, conform prevederilor legii Ai în limitele legii, asupra activităiirsoanelor 2uridice Ai persoanelor fi#ice (adică sectorul privat).

ontrolul cetăenilor (persoanelor fi#ice) Ai a formaiunilor nestatale în domeniul administraiei publice:a) Determina,i rolul peti,iilor cetă,enilor (persoanelor fi-ice) în asigurarea legalită,ii /i disciplinei în domeniul administra,iei publice.rin peti,ie se înelege orice cerere, reclamaie, propunere, sesi#are, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care sentestă un act administrativ sau nesoluionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. ererea (sesi#area) repre#intă adresarea persoanei

feritor la reali#area unui drept sau interes legitim al său, care nu este legat de o oarecare încălcare a dreptului sau interesului legitim.opunerea repre#intă atragerea ateniei la nea2unsurile în organi#area, activitatea sau reglementarea unui sau altui domeniu Ai indicarea căilor lic$idare a lor. 9eclamaia, cererea prealabilă este o adresare a persoanei unei autorităi referitor la un drept sau interes legitim încălcat.

4egislaia în vigoare prevede diferite modalităi de eaminare a petiiilor, cum ar fi cele ordinare Ai cele ce in de legislaia de procedurănală, de procedură civilă, de procedură de eecutare, cu privire la contravenii, precum Ai de legislaia muncii.

9olul petiiilor cetăenilor (persoanelor fi#ice) în asigurarea legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice constă în scopuligurării proteciei drepturilor Ai intereselor legitime ale cetă enilor 9. ornind de la prevederile legislaiei în vigoare, cetăenii Ai alteț

rsoane fi#ice se pot adresa autorităilor publice prin peti ia pentru a obine informaii sau să contribuie la îmbunătăirea procesului deț

ministrare.b) Determina,i modalită,ile de control din partea forma,iunilor nestatale în domeniul administra,iei publice.ontrolul formaiunilor nestatale reiese, în temei, din dreptul cetăeanului la asociere prevă#ut de art.1, % din onstituia 9 (libertateartidelor Ai a altor organi#aii social-politice, dreptul de a întemeia Ai de a se afilia la sindicate etc.). "ceastă formă de control este efectuată înferite direcii, cum ar fi:

earea grupurilor de iniiativă pentru soluionarea diferitelor probleme ce se referă la interesele anumitor asociaii Ai grupuri de persoane&rotirea drepturilor Ai intereselor legitime ale membrilor formaiunilor obAteAti Ai cetăenilor&tivitatea mi2loacelor de informare în masă, inclusiv în domeniul informării populaiei despre nea2unsurile în activitatea administraiei publiceerularea unor certări în procesul pregătirii informaiei)&tivitatea sindicatelor Ai patronatelor, care trebuie să asigure un ec$ilibru real între interesele anga2ailor Ai anga2atorilor (inclusiv proteciauncii, asistena socială, remunerarea muncii etc.)&



/%n control specific asupra activităii diferitelor autorităi administrative se eercită prin intermediul agenilor economici Ai altor structuriivate, mai ales în domeniile ce in de activitatea nemi2locită a acestora (adresarea cu propuneri, cereri, reclamaii), aceasta având efect asupra

mbunătăirii atât a legislaiei, cât Ai perfecionarea activităii autorităilor respective.c) Estima,i gradul de eficien,ă a controlului exercitat de către cetă,eni (persoane fi-ice) /i forma,iunile nestatale în procesuligurării legalită,ii /i democrati-ării administra,iei publice.ontrolul cetă enilorț (persoanelor fi#ice) în asigurarea legalită ii i disciplinei în domeniul administra iei publice eercitat prin adresareaț ș ț

tiiilor are o deosebită importană pentru întărirea legalităii, disciplinei Ai perfecionarea activităii autorităilor publice, deoarece acestetorităi sunt obligate prin lege să reacione#e la aceste petiii Ai să înlăture încălcările Ai obstacolele în reali#area drepturilor Ai intereselor gitime ale cetăenilor Ai altor persoane fi#ice.ontrolul forma,iunilor nestatale, denumit Ai control obAtesc, este una din formele principale de control eercitat faă de administraiaublică din partea organi#aiilor social-politice, asociaiilor obAteAti, mi2loacelor de informare în masă Ai alte formaiuni nestatale, adică ceea ceoate fi numit prin termenul generic de societatea civilă. "ceastă formă de control reiese, în temei, din dreptul cetăeanului la asociere prevă#ut

art.1, % din onstituia 9 (libertatea partidelor Ai a altor organi#aii social-politice, dreptul de a întemeia Ai de a se afilia la sindicatec.).ontrolul eercitat de către arlament Ai reAedintele 9epublicii oldova în domeniul administraiei publice:a) 'dentifica,i modalită,ile de control ale %arlamentului în domeniul administra,iei publice.!orme de control al arlamentului asupra administraiei publice:dinele arlamentului, în plenul cărora se ascultă dările de seamă Ai rapoartele conducătorilor autorităilor administraiei publice (orauvernului) Ai se iau deci#ii pe marginea acestora&tivitatea comisiilor parlamentare permanente sau speciale (de anc$etă) în diferite domenii, care pot audia persoanele oficiale Ai solicitărilerora trebuie îndeplinite de autorităile administrative&trebările sau interpelările adresate de deputai ca un mi2loc destul de eficient de control al administraiei publice.b) ;tabili,i esen,a controlului %re/edintelui 4> în domeniul administra,iei publice.

onform prevederilor constitu ionale, esen a controlului re edintelui 9 constă în următoarele:ț ț șca#ul imposibilităii formării uvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de ' luni, reAedintele 9, după consultarea

aciunilor parlamentare, poate să di#olve arlamentul&eAedintele 9 este comandantul suprem al forelor armate.eAedintele 9 soluionea#ă problemele cetăeniei 9 Ai acordă a#il politic.eAedintele 9 numeAte în funcii publice, în condiiile prevă#ute de lege.eAedintele 9 poate cere poporului să-Ai eprime, prin referendum, voina asupra problemelor de interes naional.eAedintele 9 suspendă actele uvernului, ce contravin legislaiei, până la adoptarea $otărârii definitive a urii onstituionale.eAedintele 9, în limitele prevă#ute de onstituia 9, participă la numirea uvernului, precum Ai la numirea Ai eliberarea din funcie aor membri ai uvernului în parte.

c) Decide,i asupra rolului controlului %arlamentului# în raport cu controlul %re/edintelui 4># în domeniul administra,iei publice.onform prevederilor constituionale, uvernul este responsabil în faa arlamentului Ai pre#intă informaiile Ai documentele cerute de

esta, de comisiile parlamentare Ai de deputai. embrii uvernului au acces la lucrările arlamentului, iar dacă li se solicită pre#ena,rticiparea lor este obligatorie. n urma controlului parlamentar, poate fi eprimată neîncrederea în uvern, adică survine răspunderea politică

acestuia.reAedintele 9 ca Aef al statului, de asemenea, are unele funcii de control asupra eecutivului eprimat prin administraia publică, desigur ai puine decât organul legislativ.ontrolul eercitat de către urtea onstituională, urtea de onturi Ai "vocatul oporului în domeniul administraiei publice:a) Descrie,i specificul controlului ur,ii onstitu,ionale /i al Avocatului %oporului.onform art. 1'/ alin.(l) lit. a) din onstituia 9, urtea onstitu,ională eercită, la sesi#are, controlul constituionalităii decretelor eAedintelui 9, a $otărârilor Ai ordonanelor uvernului, precum Ai a tratatelor internaionale la care 9 este parte. onform practiciiabilite de urtea onstituională, ea eercită, de regulă, controlul actelor reAedintelui 9 Ai uvernului doar cu caracter normativ, însătele emise de arlament, reAedintele 9 Ai uvern referitoare la persoanele oficiale eponente ale unui interes public deosebit, alese sau

umite pentru durata mandatului atribuit, pot face obiect al controlului constituionalităii sub aspectul formei Ai procedurii de adoptare. ânăadoptarea de către arlament a cadrului legal pertinent urtea onstituională decide cu discernământ în ca#urile privind funciile oficiale cu

racter public deosebit. Gotărârile urii onstituionale sunt definitive Ai nu pot fi atacate.Avocatul %oporului eaminea#ă cererile privind deci#iile, aciunile sau inaciunile autorităilor publice, organi#aiilor Ai întreprinderilor,diferent de tipul de proprietate Ai forma 2uridică de organi#are, ale organi#aiilor necomerciale Ai persoanelor cu funcii de răspundere deate nivelurile care, conform opiniei petiionarului, i-au încălcat drepturile Ai libertăile. Nu este primită spre eaminare cererea adresatăvocatului oporului a cărei eaminare ine de competena altor organe (intentarea urmăririi penale, eplicarea deci#iei 2udecătoreAti).n eercitarea mandatului său, "vocatul oporului are dreptul:

pre#inte arlamentului sau uvernului recomandări în vederea perfecionării legislaiei în domeniul asigurării drepturilor Ai libertăilor mului&

verifice respectarea Ai eercitarea conformă de către autorităile publice, de către organi#aii Ai întreprinderi, indiferent de tipul deoprietate Ai forma 2uridică de organi#are, de către organi#aiile necomerciale, de către persoanele cu funcii de răspundere de toate nivelurileatribuiilor acestora privind respectarea drepturilor Ai libertăilor omului&repre#inte persoanele fi#ice sau grupurile de persoane fi#ice în faa autorităilor publice Ai instanelor de 2udecată în ca#urile complee ce in

drepturile Ai libertăile omului sau în ca#urile de interes public&aibă acces liber la toate autorităile publice, să asiste la Aedinele subdivi#iunilor lor, inclusiv la Aedinele organelor colegiale ale acestora&solicite Ai să primească de la autorităile publice, de la persoanele cu funcii de răspundere de toate nivelurile informaiile, documentele Ai

aterialele necesare pentru eercitarea atribuiilor, inclusiv informaiile oficiale cu accesibilitate limitată Ai informaiile atribuite la secret deat în condiiile legii&

solicite conclu#iile instituiilor competente referitoare la respectarea drepturilor Ai libertăilor omului în ca#ul în care eistă suficientemeiuri pentru a presupune le#area drepturilor Ai libertăilor garantate de onstituia 9epublicii oldova Ai de tratatele internaionale la care este parte&



/'aibă acces liber Ai fără întîr#iere în instituii, organi#aii Ai întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate Ai forma 2uridică de organi#are, în

spectoratele de poliie Ai locurile de detenie din cadrul acestora, în instituiile penitenciare, în i#olatoarele de urmărire penală, în unităileilitare, în centrele de plasament pentru imigrani sau pentru solicitanii de a#il, în instituiile care acordă asistenă socială, medicală saui$iatrică, în instituiile speciale de învăămînt Ai de reeducare sau în instituiile curative Ai de reeducare a minorilor Ai în alte instituiimilare, etc."vocatul oporului este obligat să apere drepturile Ai libertăile omului în conformitate cu onstituia 9, cu legile Ai tratatele internaionalen domeniul drepturilor Ai libertăilor omului la care 9 este parte, să-Ai eercite atribuiile funciei în conformitate cu legislaia.b) Determina,i obiectul controlului ur,ii de onturi.+biectivele generale ale activităii urii de onturi sunt:aluarea regularităii, legalităii, conformităii, economicităii, eficienei Ai eficacităii gestionării resurselor financiare publice Ai a

trimoniului public&omovarea standardelor, recunoscute internaional, privind transparena Ai responsabilitatea în domeniul managementului finanelor publice&igurarea transparenei prin informarea autorităilor publice responsabile Ai publicului despre planurile sale strategice Ai anuale, desprenstatările Ai recomandările sale&rtificarea personalului cu atribuii de audit public.n eercitarea atribuiilor sale, urtea de onturi auditea#ă următoarele domenii:rmarea Ai utili#area resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităilor administrativ-teritoriale, alendurilor asigurării obligatorii de asistenă medicală, inclusiv:

formarea, utili#area Ai gestionarea fondurilor speciale, precum Ai a fondurilor de te#aur public&formarea Ai gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru creditele interne Ai eterne&utili#area de către instituiile publice a granturilor Ai finanelor alocate de donatorii eterni pentru reali#area programelor la care participă9&utili#area alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor Ai altor forme de asistenă financiară din partea statului&

ecutarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar&ministrarea Ai gestionarea patrimoniului public&ocesul de privati#are a patrimoniului statului Ai de asigurare a activităii de postprivati#are&ministrarea Ai utili#area resurselor naturale&ili#area resurselor creditare Ai valutare ale statului&nerea evidenei contabile Ai raportarea financiară&tivitatea altor organe de control@audit financiar public, precum Ai a sistemelor de control intern&e domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competena urii de onturi.

n eercitarea atribuiilor sale, urtea de onturi auditea#ă următoarele entită,i:torităile administraiei publice centrale Ai locale, alte autorităi publice&stituiile Ai organi#aiile finanate din bugetul public naional&enii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de />&

e entităi, în conformitate cu legislaia.c) Estima,i rolul ur,ii onstitu,ionale# ur,ii de onturi /i al Avocatului %oporului în asigurarea legalită,ii /i disciplinei înomeniul administra,iei publice.urtea onstitu,ională este unica autoritate de 2urisdicie constituională în 9, fiind independentă de orice altă autoritate publică Ai sepune numai onstituiei 9. urtea onstituională eercită, la sesi#are, controlul constituionalităii decretelor reAedintelui 9, a

otărârilor Ai ordonanelor uvernului.urtea de onturi eercită controlul asupra modului de formare, de administrare Ai de întrebuinare a resurselor financiare publice.ctivitatea ei este reglementată în principal de 4egea urii de onturi, nr.%;1@%>>B. urtea de onturi este unica autoritate publică a statuluire eercită controlul asupra formării, administrării Ai întrebuinării resurselor financiare publice Ai administrării patrimoniului public prinali#area auditului etern în sectorul public în calitate de instituie supremă de audit Ai este prote2ată legal de interferena din partea organelor drept sau cu funcii de control. Gotărârile urii de onturi asupra rapoartelor de audit sunt oficiale Ai eecutorii pentru toate autorităile

ublice Ai pentru toate persoanele 2uridice Ai fi#ice.urtea de onturi, în ca# de necesitate, conlucrea#ă cu autorităile, instituiile publice, inclusiv organele de drept, în re#olvarea problemelor

mune, conducându-se de principiile legalităii Ai neadmiterii amestecului în activitatea lor. urtea de onturi, în conformitate cu legea,si#ea#ă organele de drept despre depistarea încălcărilor a căror constatare Ai eaminare in de competena acestora. n scopul reali#ăriiribuiilor sale, urtea de onturi este în drept să solicite materialele întocmite de către organele de drept, de control Ai de alte autorităiublice, iar acestea sunt obligate să le pre#inte la prima solicitare.Cnstituia Avocatului %oporului este menită să asigure garantarea respectării drepturilor Ai libertăilor omului de către autorităile publice, detre organi#aii Ai întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate i forma 2uridică de organi#are, de către organi#aiile necomerciale Ai de cătreș

rsoanele cu funcii de răspundere de toate nivelurile. "vocatul oporului contribuie la apărarea drepturilor Ai libertăilor omului prinevenirea încălcării acestora, prin monitori#area Ai raportarea modului de respectare a drepturilor Ai libertăilor fundamentale ale omului lavel naional, prin perfecionarea legislaiei ce ine de domeniul drepturilor Ai libertăilor omului, prin colaborarea internaională în acest

omeniu, prin promovarea drepturilor Ai libertăilor omului Ai a mecanismelor de apărare a acestora, prin aplicarea procedeelor reglementate deegea cu privire la "vocatul oporului (5mbudsmanul), nr./%@%>1.ontrolul (supraveg$erea) administrativ(ă):a) 'dentifica,i controlul (supravegerea) administrativ(ă).

ontrolul (supravegerea) administrativ(ă) se referă la controlul intern în cadrul administraiei publice Ai ar fi o formă deosebit demportantă de autoreglare a regimului de legalitate Ai disciplină în administraia publică.b) lasifica,i controlul (supravegerea) administrativ(ă).ontrolul (supraveg$erea) administrativ(ă) poate fi clasificat(ă) în următoarele categorii:ntrolul general&ntrolul departamental&praveg$erea administrativă.0otodată, controlul (supraveg$erea) administrativ(ă) se clasifică în:



/ontrol intern:

control general&control speciali#at

ontrol administrativ etern:control ierar$ic&control administrativ al activită ii administra iei publice locale&ț ț

control speciali#at.c) Estima,i rolul controlului (supravegerii) administrativ(e) în asigurarea legalită,ii /i eficien,ei administra,iei publice.ontrolul general ine de activitatea autorităilor administrative care au competenă generală, cum ar fi controlul eercitat de uvern sau densiliile locale sau raionale. uvernul eercită controlul asupra activităii ministerelor Ai altor organe ale administraiei publice centrale de

ecialitate Ai, de asemenea, prin intermediul structurilor ancelariei de +tat, eercită controlul administrativ de legalitate asupra activităiitorităilor administraiei publice locale. onsiliile eercită controlul autorităilor eecutive ale administraiei publice locale.

ontrolul departamental este eercitat de către organele administraiei publice centrale de specialitate referitor la structurile subordonate lor,ică respectarea Ai eecutarea legilor Ai altor acte normative de către autorităile, instituiile, întreprinderile Ai organi#aiile subordonate lor. Deemplu, inisterul ducaiei eercită controlul referitor la executarea legislaţiei de către instituţiile de învăţămnt . 4a această categorie ar

utea fi menionat Ai controlul administrativ de oportunitate asupra autorităilor administraiei publice locale în ca#ul competenelor delegatestat. De asemenea, pe plan local serviciile publice cu competenă de specialitate eercită controlul activităţii întreprinderilor %i instituţiilor

cale. 4a această categorie ar putea fi inclus Ai controlul interdepartamental eercitat de către organele care au o competenă interramurală.tre aceste autorităi Ai subiecii supuAi controlului, de regulă, lipsesc relaiile de subordonare ierar$ică, cum ar fi controlul respectăriiandardelor Ai normelor, unităilor de măsură de către autorităi Ai organi#aii independent de ramura de activitate.+upraveg$erea administrativă constă în verificarea eecutării diferitelor norme speciale, reguli obligatorii consfinite în legi sau alte acteormative, care acionea#ă în anumite domenii ale vieii sociale (regulile circulaiei rutiere, securităii antiincendiare, securităii sanitare,curităii muncii, reguli fiscale, reguli de audit Ai altele). +ubiecii supraveg$erii administrative sunt organele afacerilor interne, diferite

specii, servicii, adică repre#entanii puterii administrative. "ceste autorităi pot aplica faă de funcionarii publici, persoanele fi#ice,treprinderi, instituii Ai organi#aii supuse supraveg$erii măsuri de constrângere administrativă.aracteristică generală a controlului 2udecătoresc, inclusiv al organelor procuraturii, în domeniul administraiei publice:a) 'dentifica,i modalită,ile de influen,ă ale instan,elor udecătore/ti (în procesul examinării cau-elor penale# contraven,ionale# dentencios administrativ) asupra activită,ii administra,iei publice.

'nstan,ele udecătore/ti eaminea#ă diferite cau#e administrative, civile, de muncă, penale Ai în procesul eaminării acestor cau#e ies laeală momente de încălcarea sistemică a legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice. oninutul controlului 2udecătoresc cai2loc de asigurare a legalităii Ai disciplinei în administraia publică constă în:recierea 2uridică a deci#iilor Ai aciunilor autorităilor administrative Ai funcionarilor publici în ba#a principiului dreptăii&ncionarea faptelor ilegale Ai restabilirea drepturilor Ai intereselor legitime le#ate ale cetăenilor Ai altor persoane&ntribuirea la identificarea cau#elor Ai condiiilor ce au dus la încălcarea legalităii Ai disciplinei.roblemele privind încălcarea sistematică a legalităii depistate în cau#ele civile sunt lăsate la latitudinea părilor (iar procedurile civilespective se referă Ai la litigiile de contencios administrativ), doar în cau#ele contravenionale Ai penale a fost păstrată posibilitatea de

tervenie a instanei de 2udecată.onform art./> din odul contravenional al 9, instana de 2udecată, constatând în procesul de 2udecată fapte de încălcare a legalităii Ai aepturilor omului, emite, odată cu $otărârea, Ai o înc$eiere interlocutorie, prin care aceste fapte se aduc la cunoAtină procurorului Ai, după ca#,rsoanei cu funcie de răspundere responsabile. n decursul a '> de #ile, persoana cu funcie de răspundere sesi#ată informea#ă instana dedecată despre măsurile întreprinse de ea.onform art.%1B din odul de procedură penală al 9, instana de 2udecată, constatând în procesul de 2udecată fapte de încălcare a legalităiia drepturilor omului, odată cu adoptarea $otărârii, emite Ai o înc$eiere interlocutorie prin care aceste fapte se aduc la cunoAtina organelor spective, persoanelor cu funcie de răspundere Ai procurorului. n termen de cel mult o lună, instana de 2udecată va fi informată despre#ultatele soluionării faptelor epuse în înc$eierea interlocutorie.Cnstanele 2udecătoreAti au un rol $otărâtor în soluionarea litigiilor de contencios administrativ.b) Determina,i esen,a controlului organelor procuraturii în domeniul administra,iei publice.sena controlului organelor procuraturii în domeniul administraiei publice constă în următoarele atribu ii:ț

numele societăii Ai în interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile Ai libertăile cetăeanului, atunci cândcălcarea acestora atrage sanciune penală&nduce Ai eercită urmărirea penală&pre#intă învinuirea în instana de 2udecată&rticipă, în condiiile legii, la 2udecarea cau#elor civile, inclusiv de contencios administrativ, Ai contravenionale în care procedura a fosttentată de ea&igură asistena 2uridică Ai colaborarea internaională în domeniul său de activitate&

mplementea#ă politica penală a statului&igură protecie eficientă martorilor, victimelor infraciunii Ai altor participani la proces&tentea#ă aciune civilă în ca#urile prevă#ute de lege&ercită controlul respectării legilor în locurile de detenie preventivă Ai în penitenciare&ercită controlul legalităii în !orele "rmate&ercită controlul asupra eecutării $otărârilor 2udecătoreAti in cau#ele penale.

n scopul eercitării atribuiilor care îi revin, procurorul, în condiiile legii, este în drept:solicite Ai să primească de la persoanele 2uridice Ai fi#ice informaii, materiale Ai date ce constituie secret comercial Ai bancar, necesarentru eercitarea atribuiilor sale, doar în cadrul unui proces penal pornit, cu autori#aia 2udecătorului de instrucie&dispună organelor abilitate efectuarea controlului, a revi#iei privind activitatea agenilor economici Ai a altor persoane 2uridice& să antrene#eecialiAti pentru elucidarea unor probleme de specialitate apărute în eerciiul funciei& să dispună efectuarea unor eperti#e, controale asupraaterialelor, informaiilor, comunicărilor primite de organele rocuraturii Ai să ceară pre#entarea re#ultatelor acestor aciuni&cite#e orice persoană Ai să solicite eplicaii verbale sau scrise în ca#ul urmăririi penale sau al le#ării drepturilor Ai libertăilor fundamentale

e omului, precum Ai în ca#ul încălcării ordinii de drept&



//aibă acces liber în localurile instituiilor publice, ale agenilor economici, ale altor persoane 2uridice, precum Ai la documentele Ai materialele

r.4a desfăAurarea investigaiilor în vederea constatării încălcărilor de lege care urmea#ă a fi sancionate penal, la eercitarea Ai la conducereamăririi penale, la aplicarea unor măsuri de alternativă urmăririi penale, la implementarea politicii penale a statului Ai la asigurarea protecieiartorilor infraciunii Ai a altor participani la procesul penal, precum Ai în ca#ul participării la înfăptuirea 2ustiiei, procurorul este în drept, înmita competenei, să adopte acte prevă#ute de legea procesual-penală, civilă, de legea contravenională Ai de alte legi, să înainte#e sesi#ări Ai

conteste cu recurs actul administrativ. "stfel, procurorul emite aAa acte, cum ar fi:si#area. n cadrul eercitării atribuiilor, în ca#urile în care se aprecia#ă că fapta pre2udiciabilă ar putea atrage măsuri ori sanciuni altelecât cele prevă#ute de legea penală, procurorul sesi#ea#ă instituia sau persoana cu funcie de răspundere competentă pentru:lic$idarea încălcărilor de lege, înlăturarea cau#elor Ai condiiilor care le-au favori#at&

sancionarea încălcărilor de lege, neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespun#ătoare a obligaiilor care le revin în cadrul urmăririi penale,comise de ofierii de urmărire penală, de lucrătorii organelor de constatare Ai de cei ai organelor care eercită activitate operativă deinvestigaii&ridicarea imunităii unor persoane Ai tragerea lor la răspundere în condiiile legii.

rocurorul înaintea#ă sesi#area privind lic$idarea încălcărilor de lege instituiei respective, inclusiv autorităii administrative respective, saursoanei cu funcie de răspundere spre a fi eaminată imediat. Cnstituia respectivă sau persoana cu funcie de răspundere va lua măsurincrete în vederea lic$idării încălcărilor de lege menionate în sesi#are, înlăturării cau#elor Ai condiiilor care le-au favori#at, în vederealicării sanciunilor prevă#ute de lege, fapt care îl va comunica în scris procurorului în termen de o lună de la data primirii sesi#ării.

ontestarea actului administrativ (recursul). Dacă în eercitarea atribuiilor procurorul a depistat acte administrative ilegale cu caracter rmativ sau individual, emise de un organ sau de o persoană cu funcie de răspundere, care încalcă drepturile Ai libertăile cetăeanului, el estedrept să le conteste cu recurs. 9ecursul va fi eaminat de organul respectiv sau de persoana cu funcie de răspundere în termen de 1> #ile dedata primirii lui, iar în ca#ul eaminării de un organ colegial, la prima lui Aedină. 9e#ultatele eaminării recursului se comunică imediat înris procurorului. n ca# de respingere neîntemeiată sau de neeaminare a recursului, procurorul este în drept să reclame actul administrativ în

stana de 2udecată competentă (contencios administrativ) pentru a fi declarat nul.ontestarea $otărârilor 2udecătoreAti. n cadrul eaminării în instana de 2udecată a cau#elor penale, precum Ai a cau#elor civile, inclusiv dentencios administrativ, Ai contravenionale în care procedura a fost intentată de procuror sau la care participarea lui este prevă#ută de lege,esta este în drept să utili#e#e, după ca#, căi ordinare Ai etraordinare de atac împotriva $otărârilor pe care le consideră ilegale sauîntemeiate.si#area urii onstituionale. rocurorul eneral este în drept să sesi#e#e urtea onstituională pentru a se pronuna asupranstituionalităii legilor, decretelor reAedintelui 9, $otărârilor Ai ordonanelor uvernului.c) Aprecia,i gradul de eficien,ă a controlului udecătoresc în domeniul administra,iei publice.ontrolul 2udecătoresc este o formă specifică a controlului în domeniul administraiei publice, deoarece, spre deosebire de alte forme dentrol sau supraveg$ere, nu are un caracter sistematic sau permanent. !uncia principală a sistemului 2udecătoresc este înfăptuirea 2ustiiei.stanele 2udecătoreAti eaminea#ă diferite cau#e administrative, civile, de muncă, penale Ai în procesul eaminării acestor cau#e ies la ivealăomente de încălcarea sistemică a legalităii Ai disciplinei în domeniul administraiei publice.oiunea de contencios administrativ:

a) Defini,i contenciosul administrativ.rin contencios administrativ se înelege o instituie 2uridică ce cuprinde activitatea de soluionare de către autorităile competente, Ai înecial instanele de contencios administrativ, a litigiilor 2uridice generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea în termenul legal a

nei cereri privind recunoaAterea unui drept recunoscut de lege, în care cel puin una dintre pări este o autoritate publică sau un funcionar alestei autorităi ca purtători de putere publică.b) Determina,i categoriile de contencios administrativ.onform doctrinei în domeniu, în dependenă de competena instanei de contencios administrativ, deosebim următoarele categorii dentencios administrativ:ntenciosul administrativ în anulare 3 presupune că instana de contencios administrativ poate să anule#e sau să modifice un act administrativ

mis cu nerespectarea legii ori să oblige autoritatea publică să re#olve cererea referitor la un drept legitim. nsă instana nu este competentă să#olve c$estiunea referitor la repararea pre2udiciilor, aceasta efectuându-se într-o procedură aparte de către instana de drept comun&ntenciosul administrativ de plină 2urisdicie 3 presupune că instana este competentă atât să anule#e sau să modifice actul administrativacat, inclusiv să oblige autoritatea publică să re#olve cererea referitor la un drept legitim, cât Ai să acorde repararea pre2udiciilor cau#ate&

ntenciosul administrativ obiectiv 3 are la ba#ă noiunea de drept obiectiv, adică eistă un ansamblu de norme 2uridice independent de voinabiecilor raportului 2uridic concret în care acestea apar cu drepturi Ai obligaii ce re#ultă din dreptul obiectiv (controlul de legalitate a unor te ale autorităilor administraiei publice locale ori ridicarea ecepiei de legalitate a unui act administrativ normativ). Cnstana constată carete starea de legalitate a actului respectiv, fără să pătrundă Ai să ină seama la concret de situaia 2uridică a părilor litigiuluintenciosul administrativ subiectiv 3 are la ba#ă noiunea de drept subiectiv, adică prerogativa prevă#ută de lege a unei persoane (ca subiecttiv al raportului) de a pretinde săvârAirea anumitor fapte de la altă persoană (subiect pasiv care este, în temei, o autoritate publică). "dicăstana nu soluionea#ă doar situaia contencioasă, dar constată Ai se referă la situaia 2uridică a părilor (eistena Ai întinderea drepturilor biective, valoarea pre2udiciilor etc.). rin urmare, el este un contencios administrativ de plină 2urisdicie.c) ormula,i caracteristicile principale ale contenciosului administrativ în 4>.ontenciosul administrativ în 9 este reglementat de 4egea contenciosului administrativ, nr.<='@%>>>. Dispo#iiile legii respective sempletea#ă cu prevederile odului de procedură civilă. De asemenea, unele noiuni (cererea prealabilă etc.) îAi iau începutul din 4egea cuivire la petiionare, nr.1=>@1==.aracteristicile principale ale contenciosului administrativ în 9 sunt următoarele:

ntenciosul administrativ ca instituie 2uridică are drept scop contracararea abu#urilor Ai eceselor de putere ale autorităilor publice, apărareaepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităii autorităilor publice, asigurarea ordinii de drept&ice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sauin nesoluionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine anulareatului, recunoaAterea dreptului pretins Ai repararea pagubei ce i-a fost cau#ată.rile Ai obiectul aciunii în contenciosul administrativ:

a) 'dentifica,i păr,ile în litigiul de contencios administrativ.



/;%ăr,ile în litigiile de contencios administrativ sunt reclamaii, care trebuie să fie subieci cu drept de sesi#are în contenciosul administrativ,pârâii, adică autorităile publice Ai persoanele asimilate acestora.onform art./ din 4egea contenciosului administrativ, subiecţi cu drept de sesizare în contenciosul administrativ sunt:rsoana fi#ică, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut dege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea în termenul legal a unei cereri&uvernul, ancelaria de +tat, oficiul teritorial al ancelariei de +tat, preAedintele raionului Ai primarul 3 în condiiile 4egii privindministraia publică locală&ocurorul care, în condiiile odului de procedură civilă, atacă actele emise de autorităile publice&vocatul oporului, care, la sesi#area persoanei vătămate într-un drept al său, atacă actele administrative 3 în condiiile 4egii cu privire lavocatul oporului (5mbudsmanul) nr./%@%>1&omisia Naională de Cntegritate 3 în condiiile 4egii cu privire la omisia Naională de Cntegritate, nr.1B>@%>11&stanele de drept comun Ai cele speciali#ate, în ca#ul ridicării ecepiei de ilegalitate&e persoane, în conformitate cu legislaia în vigoare.

n calitate de p@r@t apar autorităile publice Ai organi#aiile asimilate acestora, cum ar fi:bdivi#iunile autorităilor publice cu competenă deci#ională&ncionarii din structurile menionate.Din categoria autorităilor publice fac parte:rlamentul 9&eAedintele 9&uvernul&ganele administraiei publice centrale (ministerele, ageniile, birourile, serviciile, alte autorităi administrative) Ai subdivi#iunile lor ritoriale&torităile administraiei publice locale de nivelul întâi, care sunt constituite Ai activea#ă pe teritoriul satului (comunei), oraAului

municipiului)&torităile administraiei publice locale de nivelul al doilea, care sunt constituite pe teritoriul raionului, municipiului $iAinău, unităiiritoriale cu statut 2uridic special, Ai subdivi#iunile lor&toritatea 2udecătorească, care include toate instanele 2udecătoreAti, onsiliul +uperior al agistraturii Ai rocuratura.De asemenea, din categoria autorităilor publice centrale autonome fac parte urtea onstituională, urtea de onturi, omisia Naională aeei !inanciare, omisia lectorală entrală, Ianca Naională a oldovei etc.ersoanele private pot fi asimilate autorităilor publice, dacă acestea eercită atribuii de putere publică sau utili#ea#ă domeniul public, fiind

mputernicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să preste#e un serviciu de interes public sau să eercite funcii publice întruecutarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităilor administrativ-teritoriale (notarii A.a.). rin urmare, actele emise dersoanele private întru reali#area acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. Nu pot fi contestate înntenciosul administrativ actele emise de organi#aiile obAteAti sau persoanele 2uridice cu scop lucrativ.

b) Determina,i obiectul ac,iunii în contenciosul administrativ.

5biectul aciunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ Ai individual, prin care este vătămat unept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter, emise (adoptate) de autorităile publice Ai organi#aiile asimilate acestora înnsul 4egii contenciosului administrativ, precum Ai funcionarii acestora.5biect al aciunii în contenciosul administrativ poate fi Ai nesoluionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut dege. Nesoluionarea în termenul legal a unei cereri repre#intă refu#ul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde petiionarului în termen'> de #ile de la data înregistrării cererii de către o autoritate publică, în ca#ul în care legea nu dispune altfel.

c) Aprecia,i legisla,ia referitor la actele exceptate de la controlul în contenciosul administrativ.onform art. din 4egea contenciosului administrativ, sunt prevă#ute actele eceptate de la controlul în instanele de contenciosministrativ, cum ar fi:tele eclusiv politice ale arlamentului, reAedintelui 9 Ai uvernului, precum Ai actele administrative cu caracter individual, emise derlament, de reAedintele 9epublicii oldova Ai de uvern în eerciiul atribuiilor prevă#ute epres de normele constituionale sau

gislative, ce in de alegerea, numirea Ai destituirea din funciile publice cu responsabilităi de protecie a intereselor generale ale statului saue instituiilor publice a persoanelor oficiale de stat, eponente ale unui interes politic sau public deosebit, conform listei pre#entate în aneă,

rte integrantă a pre#entei legi&tele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica eternă a 9&gile, decretele reAedintelui 9 cu caracter normativ, ordonanele Ai $otărârile uvernului cu caracter normativ, tratatele internaionale lare 9 este parte, care sunt supuse controlului de constituionalitate&tele de comandament cu caracter militar. rin act de comandament cu caracter militar se înelege actul administrativ referitor la problemelerict militare ale activităii din cadrul forelor armate&tele administrative referitoare la securitatea naională a 9, la eercitarea regimului stării ecepionale, la măsurile de urgenă luate detorităile publice în vederea combaterii calamităilor naturale, incendiilor, epidemiilor, epi#ootiilor Ai altor fenomene de aceeaAi natură&tele administrativ-2urisdicionale de sancionare contravenională Ai alte acte administrative pentru a căror desfiinare sau modificare legeaevede o altă procedură 2udiciară&tele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană 2uridică, în legătură cu administrarea Ai folosirea bunurilor ce aparinmeniului său privat&tele administrative emise pentru eecutarea $otărârilor 2udecătoreAti irevocabile."ctele pregătitoare sau operaiunile administrative Ai te$nico-materiale, care au stat la ba#a emiterii actului administrativ contestat, nu potnstitui de sine stătător obiect al aciunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte 2uridice prin ele însele.

ompetena 2urisdicională Ai procedura în contenciosul administrativ:a) Descrie,i competen,a urisdic,ională în contenciosul administrativ.ompeten,a urisdic,ională se referă la competena de 2udecare a aciunilor în contenciosul administrativ de către 2udecătorii, curile deel Ai urtea +upremă de Hustiie. ompetena 2urisdicională este prevă#ută de 4egea contenciosului administrativ Ai odul de procedurăvilă.Hudecătoriile, ca instane de contencios administrativ, eaminea#ă:



/<igiile piivind nesoluionarea în termen legal a unei cereri Ai privind legalitatea actelor administrative emise de autorităile administraieiblice din sate (comune), oraAe, raioane, de funcionarii publici din cadrul acestora, precum Ai de persoanele de drept privat de orice nivel,re prestea#ă servicii de interes public&rerile privind constatarea circumstanelor care 2ustifică suspendarea activităii consiliului local de nivelul întâi&ntestaiile în materie electorală, cu ecepia celor date prin lege în competena altor instane 2udecătoreAti&igiile cu privire la refu#ul organelor notariale de a îndeplini anumite acte notariale.urile de apel 2udecă litigiile privind contestările actelor 2uridice cu caracter normativ, $otărârilor, aciunilor (inaciunilor) autorităilor ministraiei publice din municipii, ale consiliului municipal Ai primăriei municipiului $iAinău, ale funcionarilor publici din cadrul acestora,le#ea#ă drepturile, libertăile Ai interesele legitime ale cetăenilor Ai organi#aiilor.

urtea de "pel $iAinău eaminea#ă în primă instană litigiile de contencios administrativ:

ivind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de arlament, de reAedintele 9 Ai de uvern, prin care sunt vătămatedrepturi Ai interese legitime persoanele fi#ice Ai 2uridice, în afara celor eceptate prin lege&ivind nesoluionarea în termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor administrative emise de organele centrale de specialitate aleministraiei publice, în afara celor eceptate prin lege, precum Ai legalitatea $otărârilor omisiei lectorale entrale&ivind verificarea legalităii $otărârilor onsiliului +uperior al agistraturii, în ca#urile prevă#ute de lege&ivind păstrarea secretului de stat.urtea de "pel omrat verifică, de asemenea, legalitatea actelor administrative emise de autorităile publice ale unităii teritoriale autonomeăgău#ia.a instane de recurs, curile de apel 2udecă recursurile declarate împotriva $otărârilor pronunate de 2udecătorii.urtea +upremă de Hustiie, ca instană de recurs, 2udecă recursurile declarate împotriva $otărârilor pronunate în primă instană de curile deel, precum Ai alte recursuri date prin lege în competena sa.

n ceea ce priveAte completul de 2udecată Ai temeiurile de recu#are a 2udecătorului, se aplică prevederile odului de procedură civilă.b) Determina,i etapele procedurii în contenciosul administrativ.

rocedura în contenciosul administrativ poate fi divi#ată în mai multe etape cum ar fi:aminarea prealabilă a ca#ului 3 începe cu adresarea din cererea prealabilă. ersoana care se consideră vătămată într-un drept al său,cunoscut de lege, printr-un act administrativ solicită, în formă de cerere prealabilă, autorităii publice emitente, în termen de '> de #ile de lata comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în ca#ul în care legea nu dispune altfel. ererea prealabilă se eaminea#ă detre organul emitent sau ierar$ic superior în termen de '> de #ile de la data înregistrării ei, deci#ia urmând a fi comunicată de îndatătiionarului, dacă legislaia nu prevede altfel.resarea Ai eaminarea ca#ului în instana de contencios administrativ 3 începe cu sesi#area instanei de contencios administrativ competentăpersoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ Ai nu este mulumită de răspunsul

imit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevă#ut de lege, adică pentru anularea, în tot sau în parte, a actuluispectiv Ai repararea pagubei cau#ate. "ciunea poate fi înaintată nemi2locit instanei de contencios administrativ. ererea de c$emare înstana de contencios administrativ se depune în scris în condiiile odului de procedură civilă.

miterea $otărârii asupra ca#ului de către instana de contencios administrativ 3 în urma 2udecării aciunii, instana de contencios administrativ,nform principiilor, prevederilor procedurii civile Ai a normelor materiale, adoptă una din următoarele $otărâri:

respinge aciunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripie&admite aciunea Ai anulea#ă, în tot sau în parte, actul administrativ, sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori săelibere#e un certificat, o adeverină sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum Ai dispune ad2udecarea încontul reclamantului a despăgubirilor pentru întâr#ierea eecutării $otărârii&admite aciunea Ai constată circumstanele care 2ustifică suspendarea activităii consiliului local sau a consiliului raional, după ca#.

Cnstana de contencios administrativ este în drept să se pronune, în limitele competenei sale, din oficiu sau la cerere, Ai asupra legalităiitelor sau operaiunilor administrative care au stat la ba#a emiterii actului administrativ contestat (legalitatea avi#elor, de la ba#a emiteriitului administrativ, cvorumul prevă#ut de lege, dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial, contrasemnat etc.).lea de atac sau recursul 3 $otărârea instanei de contencios administrativ asupra aciunii 2udecate în fond poate fi atacată cu recurs (în urtea"pel sau urtea +upremă de Hustiie), în termen de 1/ #ile de la data pronunării sau de la data comunicării $otărârii integrale, în ca#ul în

re aciunea este 2udecată în lipsa pării. 9ecursul suspendă eecutarea $otărârii. 9ecursul se 2udecă în condiiile odului de procedură civilă.stana de recurs, după ce 2udecă recursul, este în drept:

să respingă recursul Ai să menină $otărârea primei instane&să admită recursul Ai să modifice $otărârea primei instane&să admită recursul Ai să dea o nouă $otărâre fără a restitui pricina spre re2udecare, anulând $otărârea primei instane, dacă nu este necesar săverifice suplimentar dove#ile pre#entate în instana de recurs Ai dacă circumstanele pricinii au fost stabilite de prima instană, însă normelede drept material au fost aplicate eronat&să admită recursul Ai să case#e integral sau parial $otărârea primei instane, restituind pricina spre re2udecare în primă instană în ca#ul încare eroarea 2udiciară a primei instane nu poate fi corectată de instana de recurs, etc.

Dacă se constată mai multe motive întemeiate dintre care unele in de modificare, iar altele de casare, instana de recurs, pentru a asigura odecată unitară, casea#ă integral $otărârea atacată.ecutarea $otărârii 3 $otărârile 2udecătoreAti irevocabile constituie titluri eecutorii. Cnstana de contencios administrativ care a adoptattărârea în fond, în termen de ' #ile de la data la care $otărârea devine irevocabilă, trimite o copie a $otărârii pârâtului pentru eecutare Ai altanstanei de drept comun de la sediul pârâtului pentru controlul eecutării $otărârii Ai, în ca# de necesitate, pentru eecutare silită. Gotărâreaeecută în termenul stabilit în dispo#itivul ei, iar în ca#ul în care termenul nu este stipulat 3 în cel mult '> de #ile de la data la care $otărâreavine irevocabilă. n ca#ul neeecutării în termen a $otărârii, conducătorul autorităii publice în a cărei sarcină a fost pusă eecutarea acesteiaate fi tras la răspundere în conformitate cu prevederile legislaiei în vigoare.

c) Evalua,i gradul de perfec,iune a legisla,iei privind competen,a urisdic,ională /i procedura în contenciosul administrativ.ompeten,a urisdic,ională este prevă#ută de 4egea contenciosului administrativ Ai odul de procedură civilă.entru 2udecarea aciunilor în contenciosul administrativ, la curile de apel Ai la urtea +upremă de Hustiie se instituie colegii speciali#ate. nrile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, aciunile în contenciosul administrativ sunt 2udecate de complete dedecată sau de 2udecători desemnai de preAedintele instanei respective. n 2udecătorii, aciunile în contenciosul administrativ sunt 2udecate dedecători desemnai de preAedintele instanei respective.



/B"ciunile de contencios administrativ se înaintea#ă în 2udecătoriile sau curile de apel în a căror ra#ă teritorială îAi are domiciliul reclamantulu îAi are sediul pârâtul, cu ecepia ca#urilor când prin lege este stabilită o altă competenă. n ca#ul în care se constată că, într-o pricină ce sedecă în instana de contencios administrativ, una din pretenii este de drept comun (cu ecepia ca#urilor când prin emiterea actuluiministrativ contestat s-a cau#at o pagubă materială), instan a de contencios administrativ emite o înc$eiere, fără drept de atac, de separare aț

eteniei de drept comun Ai de strămutare a acesteia în instana competentă. onflictul de competen ă dintre 2udecătorii Ai colegiile sauț

mpletele de contencios administrativ ale curilor de apel se soluionea#ă de olegiul civil Ai de contenciosul administrativ al urii +upremeHustiie.

n ceea ce ine deț procedura în contenciosul administrativ, instana de contencios administrativ poate 2udeca pricina în fond în prima #i defăiAare, dacă pările declară că sunt pregătite pentru de#baterile 2udiciare. n celelalte ca#uri, instana fiea#ă data 2udecării pricinii în fond înrmen re#onabil, dacă legea nu dispune altfel. Cnstana de contencios administrativ eaminea#ă cererea cu participarea reclamantului Airâtului Ai@sau a repre#entanilor acestora, în condiiile odului de procedură civilă, cu ecepiile prevă#ute de 4egea contenciosului

dministrativ. Nepre#entarea la Aedina de 2udecată, fără motive temeinic 2ustificate, a păr ilor Ai@sau a repre#entanilor lor nu împiedicăț

aminarea cererii, iar în ca#ul în care este imposibil de a 2udeca cau#a în lipsa reclamantului, instana de contencios administrativ va scoatererea de pe rol în condiiile odului de procedură civilă.n urma 2udecării aciunii, instana de contencios administrativ, conform principiilor, prevederilor procedurii civile Ai a normelor materiale,optă una din următoarele $otărâri:spinge aciunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripie&mite aciunea Ai anulea#ă, în tot sau în parte, actul administrativ, sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori săbere#e un certificat, o adeverină sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum Ai dispune ad2udecarea în contulclamantului a despăgubirilor pentru întâr#ierea eecutării $otărârii&mite aciunea Ai constată circumstanele care 2ustifică suspendarea activităii consiliului local sau a consiliului raional, după ca#.Cnstana de contencios administrativ este în drept să se pronune, în limitele competenei sale, din oficiu sau la cerere, Ai asupra legalităiitelor sau operaiunilor administrative care au stat la ba#a emiterii actului administrativ contestat (legalitatea avi#elor, de la ba#a emiterii

tului administrativ, cvorumul prevă#ut de lege, dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial, contrasemnat etc.). n#urile în care controlul legalităii acestor acte sau operaiuni ine de competena instanei de contencios administrativ ierar$ic superioare,mea#ă a fi ridicată ecepia de ilegalitate în faa acestei instane în condiiile 4egii contenciosului administrativ.Cnstana de contencios administrativ adoptă $otărârea în condiiile odului de procedură civilă.

examen rezolvat la drept administrativ usm 2015

Documents