Anul al LXXXVU-U» n-l 100 IU M A R Ü L 2 L e i Braşov Vineri 22 August 1924

>

PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226

Abonament anual 360 lei f»entru strelnfltate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

F o n d a ta »» 1828 G e o rg e B aiiţiuApare în fîe-eare zi de lueru Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E fca şi cum ar grăi prin gura streinului.

liberalii şi Dinasticlsmul

!

Sub regimul oamenilor de a- faceri, conduşi de fraţii Brătianu şi Constantineşiii samsariâcu- rilor, presa oficioasă nu e de sigur în [măsură să discute o idee, fiindcă înţelegerea liberală e încadrată între samsarlâcuri şi afaceri.

Presa liberală nu poate să discute, ci înjură, ziariştii libe­rali nu comentează, ci închee

* procese verbale ca subcomisa­rii, cari batjocoresc graiul ro­mânesc, — fiindcă aşa le-au sucit minţile conducătorii poli­tici ai partidului. Aşa se explică, dece foile liberale, — întreţinute din fondurile publice (dovezile sunt făcute cu „în frăţirea“ de la Cluj, căreia i s’au dat bani dela toate ministerele şi dela Teatrul Naţional şi cu „ Viitorul*, căruia i se aduc bani dela pri­măriile rurale şi urbane) — nu-şi pot da seama de dinasticismul curat şi respectuos al partidului nostru democratic şi naţional.

Când confratele „Patria" a scris un articol, în care se a- trage atenţia M. S. Regelui asu­pra stărilor deplorabile din Ar­deal, — stări provocate de gu­vernarea liberală — şi se spu­nea deschis, limpede şi cinstit M. S. Regelui, să ia seama, a- supra soluţiei pe care a dat-o unui guvern ca şi cel liberal, în Jugoslavia, M S. Regele ■Alexandru al Sârbilor, Slovenilor şi Croaţilor, atunci presa inspi­rată de Brătieni, a început să strige că Partidul Naţional e antidinastic. Antidinastic e Par­iidul Naţional, fiindcă spune deschis, leal. cinstit şi în plină cunoştinţă de mizeria, în care e adus poporul, că guvernarea li­berală e dezastruoasă ?

Antidinastic e PartidulNaţional, fiindcă luptă [Tură preget împo­triva partidului şi guvernului li­beral, care a năruit prestigiul ţării şi a împiedicat puterea de producţie şi de propăşire a nea­mului?

Antidinastic e Partidul Naţio­nal, care spune M. S. Regelui, adevărul situaţiilor, atrăgându-I atenţia, că reprezentanţii guver-

nului liberal II înconjoară nu­mai cu minciuni şi Ii dă apa­renţa liniştii în ţară, prin starea de asediu, împiedicând glasu­rile oropsite de samavolnicia administrativă de. a ajunge până la M. S. Regele ?

Acesta-i antidinasticism, fiind- se arată M. S. Regelui primej­diile pentru ţară, dacă se pre­lungeşte o guvernare nefastă ?

Apoi nu.Acesta e cel mai leal şi mai

devotat dinasticism, căci se a- rată cinstit, sincer şi cu îngri­jorare, care-i adevărata situaţie în ţară şi printr’aceasta se caută apărarea Dinastiei Regale de eventuale complicaţii, când mi­zeria populară nu va mai putea fi suportată de massele munci­toare, care plătesc dăjdii pen­tru ziarele d-lui Vintilă Brătianu. Dinasticismul Partidului Na­ţional se manifestă şi de astădată leal şi întreg, in­formând exact pe M. S. Regele, că guvernarea liberală trebue schimbată, ca interesele ţării să nu fie complet compromise. Şi s’a adus ca pildă, fapta M. S. Regelui Alexandru al Jugosla- viei, care a înţeles, că guvernul Passici, nu trebuia să mai gu­verneze prin silnicie şi stare de asediu. Şi Ta înlocuit printr’un guvern democrat, cu adânci le­gături în massele populare şi

( în toate provinciile regatului Sârbilor, Slovenilor şi Croaţilor.

Oare a lua pildele bune dela vecini şi aliaţi constitue pentru ţara românească, sub regimul liberal, ireverenţă fată de Palat ?

Noi ştim, că sunt acte de antidinasticism, acele minciuni, care se tot spun în public, c ă M. S. R eg ele sprijină p e libe­ra li ; c ă M. S. R egele opreşte p e cutare ministru de a lua m ă­suri, c ă M. S. R eg e le doreşte s ă s e f a c ă anume cointeresare, a şa cum spun liberalii.

D ar d inasticism cinstit e a s p u n e : Măria Ta, liberalii de dragul îmbogăţirii partizanilor, distrug încrederea poporului în autoritate.

B. C.

In ajunai S S f M ' ; Cui" îngrijesc Saşiiriior Avram Ianco

Prefectura judeţului B raşoo a • duce la cunoştinţa ce lor \cari do re sc sâ dar Hei p e la serbările cen• Unt rului m şter ii iui Auam Iancu d ela Câm ptni, tn zilele d e 31 August, 1 ş i 2 Sept, c a sâ no- tifice prefecturei judeţului până Sâfflbâtâ IB 23 1 C- numărul par­ticipanţilor şi anume câţi de cl. 1, 2 ş i 3. Sub clasa 1 s e în­ţeleg intelectualii, sub ci. 2

, c la sa de mijloc ş i sub c i 3 /ă- \ rănii. A ceasta pentru-ca s ă s e

ia la Câm peni dispoziţii pentru g âz d iirea celor anunţaţi.

C ei cari ocr participa la a- ces te serbări, — şi c r f i d e dorit s ă participe cât d e mulţi şi din oraşul şi judeţul B raşoo , —1 se bucură de o reducere de 73 la sulă p e căile fe r a te .

de învăţătorii lor?Consistorul regnicolar săsesc

din Sibiiu a pensionat pe înv. dir. Mihail Graef dela şcoala primară evang. din Bod jud. Braşov pe ziua’ de 1 Septem­vrie e. c<, asigurându'i o pensie anu.-lă de 32,604 iei, adecă 2717 lei luna-, care sumă se ridică dela fondul de pensie al bisericei săseşti din Ardeal.

Oare când vom ajunge şi noi învăţătorii de stat în situa­ţia de a ne şti asigurată exis­tenţa la zile de bătrâneţe şi de neputinţă ? !

Un învăţător.

Un rezumat al conferinţelor d-lui N. lorga ţinute la cursurile de vară ale Universităţii săseşti din Sibiu.

In arma faptului că ia cursu­rile Universităţii populare din Vălenii de Mante aa luat parte activă mai mulţi reprezentant! ai Saşilor ardeleni, precum şi la invitarea ce s’a făcut cHui prof. N. targa ca aă ţină o serie de conferenţe la cursurile de vară a e Universităţii populare săseşti din Sibiu, cari s’au inaugurat Luni, d-1 lorga a primit aâ ia parte şl în scopul acesta a^şl sosit Luni dimineaţa cu automo- bila! )a Sbia ţinând in aceiaşi zi două coofercnţe tratând tre­cutul şi desvoltirea istorică a Ardealului până la înstăpânirea dominaţiunei Habsbu.-g lor.

Era nemţi firesc ca marele nostru istoric sâ fie sărbătorit călduros de concetăţenii noştri saşi, cari — după cum scriu ziarele săseşti — văd îa d-1 N. lorga nu numai pe marele sa­vant şi istoric ci şi pe bărbatul politic, care urmăreşte «împă­carea tuturor elemeatetar valo­roase ale statului “român şi co­laborarea frăţească a tuturor naţiunilor".

Conferenţele d-lui prof. N. lorga find de intere« ob tesc şi adu âid contribuţii coji privitor la trecutul Ardealului, dăm duoă rapoartele ziarelor germane din S bia un rezumat ai expunerilor sale, can an fost urmărite cu cn deosebit Interes de aed torul na- meros săsesc din Ardeal precum şi de numeroşi profesori şi cur-

sişti sosiţi la Sibiu dio ţările germane.

Prima conferenţăD-1 prof. N. lorga ţiae să ac*

centueze dela început că In ce priveşte cunoaşterea destinelor popoarelor şi ale ţârilor esenţialul nu este singură formala ştieoţl- fică ci ideia, care ae manifestă in formarea şi desvo tarea ţări­lor şi a popoarelor. Astfel şi in ce priveşte cunoştinţele despic modul cum s a înjghebat Ar­dealul şi că acest Ardeal Îşi are istoria sa proprie b'ne defintă, no se poate răspunde numai cu formulele creiate de scrutările ştlenţifice adeseori superficiale şi unilaterale. Nici Herodot şi nici Anonimat regelui Beia al IIMea n-au putut aprecia în­deajuns relaţiile Ardealului, dar n-au em s nici păreri cu total e rouate. Şi in cazul a:esta ade­vărul este îmi reonat cu multe rătăciri inerente vederilor perso­nale ale autorilor şi cu multă faatezle.

La Întrebarea că „are Ardea- ţ lai o Istorie* dau drs'uşin des- coperir le fă:ute şi cari ne sunt păstrate în ţară din epooa de peatră şi cea a bronzata*. Ele ne in ie i o poperaţie prim tivâ de origine tracă, care cu toate numeroasele incursii de popoare trecute peste Ardea), n-a dispă­rut niciodată şi care s'a menţi­nut atât sub imperiul dac cât şi

in timpul ţdominaţlunei roman-, şi s evutal mediul

Conferenţiarul a arătat cu e* xemple cum s'a a format ade* seorl păreri cu totul falş> des­pre modul cum a fost luată în stăpânire şi cum a fost admi­nistrată de învingători o ţară cucerită. N ci Dacii dar nici Ro­manii n-au colonizat din bou şi in iutregme teritoriile cucerite cu colonişti! lor ş! nici n-au extirpat populaţia pe care aa găsit-o in tară. Din contră pre* cum mai târzia Tartarii astfel şt vechii cuceritori au procedat în acela* mod: Noal stăpân a ră­mas statornicit in vech ui său teritoriu, făcâudu-şi coaile tt r - torit cucerite în genere numii tribatarr.

In înţelesul acesta greşesc şi istoriografii saşi, susţinând că Saşii au vent îutr’un „de­şertam", adecă intr'o ţară ne- locuifă. Din contră Saşii au venit intr’o ţară, îa care se găsea un •trat de popor« ţie rămasă din vechea poporaţle a Ardealului, care însă n a fost organizată: din punct de vedere adminis­trativ si fiscal.

D 1 N. lorga a ţinut să accen­tueze în cursul „confereuţel sale Ia diferite rânduri, că d sa ca »ciutător nu se poate lăsa in­fluenţat nici de sentimente na­ţionale şi cu atât mai puţin de vre>o ambiţie naţională. Prin armare precum nici d*sa na poate deduce originea veche! po- poraţii «Ardealului nu maidela «tra­tai dominant iuţarâ de sub regimul' Romanilor, tot astfel nu poate accepta, ca Saşii aă fi transpus munca k r de cultură intr’o ţară tu totul lipsită de poporaţie.

(Va urma).

Doctrinele politice in RomaniaII.

Doctrina curentului liberai se apropie mult de cea a curen­tului naţional-democrat şi amân- două sunt fundamental opuse doctrinei soeialistcomuniste; pri mele îşi întemeiază crezul po liţic pe realitatea economică a proprietăţii individual?, ultimul pe idealul economic al proprie­tăţii sociale. Ceea ce deosebeşte curentul libero! de cei naţional- democrat e nu atât enunţarea principiilor cât mai cu seamă disponibilităţile economice pe cari sunt create acesta două curente; primul e secundat în manifestarea lui de-o puternică organizaţie economică, ai doilea are un fond pur de idei, pur politic, deci independent în rea­lizarea principiilor sale călăuzi­toare de Orice natură, de inte­rese proprii economice, cari ar putea să i altereze crezul în ma­terie de realizări economice de interes general.

O reamintire a trecutului par­tidelor politice dela noi şi de aiurea ne dovedeşte, cum viaţa politică — înţeleasă ca o mani­festare în conducerea şi supra­vegherea mersului ireburilor pu­blice — s’a născut în rândul celor bogaţi, după cum însuşi

, principiul suveranităţii a fost j câtva timp confundat cu propri­

etatea funciară. Era şi firesc ca atunci când cei cari aveau, con­stituiau şi clasa celor cari şti- fu, conducerea treburilor pu­blice să le fie lor rezervată.

Câni o ţară e sub conduce­rea po itică a unui partid eco nomle, un alt partid cu fond pur de idei H poate rezista, numai întrucât coastitue o manifestare viguroasă care reuşeşte, fie să-l răstoarne pe primul, fie să-l ti­nă piept vreme îndelungată în luptele politice.

Altfel partidul de idei, sau dis­pare, ca o creeţiune efemeră, sau — urmând o lege fiziolo­gică — se adaptează felului e- conomic al adversarului. Şi’n istoria partidelor noastre poli­tice s’a petrecut fenomenul ul­tim, Partidul liberal — partidul zis roşu — s’a închegat în fră­mântarea ideilor liberale — re­flex al mişcării revoluţionare franceze dela 1848 — şi con­stituia atunci faţă de reacţiona­rii conservatori, un curent avân­tat, un curent nou de idei. Par­tidul conservator însă, destul de puternic, a rezistat nouilor ad- versari cari n'au putut rezista Informaţia lor principială ci au

recurs, pentru a-şi conserva spe­cia, la principiul adaptabilităţii căutând a contra pune adversa­rilor şt forţe economice, fie prin atragerea în partid a conserva­torilor răsleţi, fie acapararea e- conomică prin stat, atunci când erau la putere. Şi cu timpul a- ceste două partide au ajuns să se apropie în putere economică: unul stăpânind pământul tar ce­lălalt stăpânind şi in curs de stăpânire industrială şi bancară. Şi de atunci începu alternarea la putere, care dura perioade mai lungi sau mai scurte, după. cum unui sau sau celălalt par. tid aveau figuri mai reprezen. tative şi dupâcum prosperă m ai mult sau mat puţin întreprinde­rile respective. Dovadă că par­tidul conservator a dispărut din viaţa noastră politică, îndată-ce i a fugit de sub picioare baza economică prin exproprierea ru­rală.

Victor I. Jlnga.

O demisiune semnificativa. D l G Dissescu a declarat zilele trecute că d-sa şi-a înaintat demisia din delegaţia ce avea de a reprezenta guvernul ro­mân la Societatea Naţiunilor. In unele cercuri politice se a- firmă că d-1 Dissescu va de­misiona şi din partidul liberal.

Pagto 2 > OAZÉT A TRANSILVANIEI

BflZlaş, 14 August. — D * câteva zile avem untimgadml* rebil. Lume foarte multă şlu n lux destul d» pronunţat la #ne şt d-soare. Ohestrarfegimtaiu- Iul 95 concertează de treîî ori la zi şt anume dela? 7—M a, m. dela 5—7 şi 9 —11 p. m. După 11 seara orhestra cântă fir frumoasa sală dela cafeneaua din parc, iar tineretul dansează.

Avem aici unul din cele mal îngrijite parcuri ale tării şt o frumoasă promenadă cu plat. brazi de cipru şi tel, cari oferă0 umbră plăcută şi un ozon delicios.1 Viata în Buziaş s’a scumpit în timpul dfn urmă cu 10— 15°/«.

Băile de acid carbonic sunt mult căutate. Lumea încă dşia orele 4 dimineaţa se înşiră în w oane în fata casieriei pentru bilete, ceea-ce î|l reaminteşte de coada de pe la brutăriile din Iaşi în timpul refugiului. Aceasta fine până la orele 2 p< m. pe- rindându-se la bale vreo 1500 — 2000 persoane.

Dela începutul sesonului (15 Mai) până în prezent s’au pe­rindat Ia băile din Buziaş peste 70.000 vizitatori, ceea-ce aduce an beneficiu extraordinar pro­prietarului băilor: urmaşii de­functului bogătaş şvab Muschong. Comuna Iarăşi are un venit fru­mos din in casările impozitelor dela vizitatori.

Am admirat mult organizaţia Internă a comunei referitor la camere. Fiecare, proprietar care închiriază este dator să aibă bătută pe perete sau poartă o tăbliţă cu inscripţia în 3 limbi: rom., ung. şi nemţeşte „camere“. Iar în odăile de închiriat este

tariful stabilit de primărie şi de prim*pretor, întocmai ca ia ho­tele« Nici cu o centimă nu*|i încasează mai mult. In sezonul dela 15 Maia—15 Iunie came* rele sunt mai eftine cu circa 25%.

Medici de toate specialităţile sunt îndeajuns mai cu seamă specialişti de boale de inimă, dp nervi şi de femei. Sunt şl 3 medici români, între cari şi specialiştii de boli de inimă dr. Conshmiiniu şi dr. Dolj an din Bucureşti.

Printre vizitatorii noi sosiţi dela începutul tunet August am remarcat pe următorii;

B u cu reşti. Fam. C. Ionescu, propr., d na Filotea Mareş, col. 1, Tiuleanu, d-na Ecaterina Burchi, d l avocat Mihail Pădure, d-na şi d-1 Const. Sandu Aldea, d l şi d-na judecător I, Popovlci Menadin, Const. Chiru, fam. dr. C. S hwariz, căpit. Ionescu Ch., fam. dr. luliu Grecu medic, d na Ema co). Vieşanu, col. I. T. Ulie, It. Ninel Şerbăneseu, fdm. prof. Tdbaccvicf, d-na E. Stlnger.

Ploeşti avoc. C. Economu cu d-na.V Braila . D l şi d-na I. Cara- ghiorghiopulo, industriaş Dioni- sie G. VialaUa, Stelian Pola- ciano Perfetto comerc., d-na şi d-1 col. Ştefan Badih N ooisad.

A ra d . D-1 şi d na maior Bră- tuienu, ing. c. f r. Rudoif Keiler.

Ig .V işte . G. Niculescu-Ciufu cu d-na.

Iaşi. D-na şi d-1 prof. E. Mez- eşti, faţn* prof. univers. Eug. Herpveanu.

p-1 şi d-na It. MihaiKloos Dej». D-1 şi d na G. Niculescu T. Jiu. Galaţi. Ing. G. Pădure, fam. Penceldi, ing. insp. silvic 1. D. Stătescu Piteşti. C G. Lupescu propr. R.-Sărat. Dr. I. Boroş, ttvocat O. Mare, dr. luiius Kiss evocat Margita, d na notar On< ceen Făgăraş, Craiooa. Oct. Teodorescu, Ştefan Pieşia, avoc. Al. C. Cerienopo?, fam. av. Al. C. Carianopol, fam. losif Elias, Aug. Petrarian, it. Lazărescu G. cu d na T. Severin, Petre Grlgo- rescu corei. Zimnicea,dl şi d na D-tru Coculescu, Piteşti, Gh. Re- t€zeanu, Cluj, Preotul Zava- descu, Venjuleţ; d 1 şi d-na Che- vert şan D-tru şi fam. R, Frate ş, Timişoara, dna prof. ionescu, Caransebeş.

SPORTIVI

Mari Şanştirşţrip de.1

La 30 şi 3LAggup| v^ avea loc’ un ma^e éveiipnieni âpoVtfv I&Tg Mureş Pentr* aceste zile Clubul. Sportiv M S. E. din1 T^ Mureş aranjeeză concursu­rile IhteraaţioWite de TM, la cari în afară de campionii noş­tri de apa vor participa cei mai buni înotători ai cluburilor N. S, C. şi M. A. F. C din Buda­pesta, apoi din Societăţile de înot din Subotice şi Zagreb, ba ce e mai mult clubul M. S. E. este în tratative cu campionul naţiune! Weissmii ier, fenomenui olimpic şi recordmanul lumii şf precum ni se comunică, Weiss- mûrier v# particip^ la aceste: mari copcurşariirM ’

In leg&utâ » eu concursurile internaţionale! de nfttajttinecdelar Tg.-Mureş vor avea loc şi con- c tirs urile pentru campionatele nationale ale nalaţUmti, în care scop Comisiunea Centrală a sporturilor de apă a luat măgu­rile necesare, comunicând Clu­burilor din F. S. S. R. urmă­toarea circulară:

N1& 3/1924.C ircu la ră C om itetelor R egio n a le

F . S . S . R .

Avem onoare a Vă face cu­noscut, că iu legătură cu con­cursurile internationale de nata- jiune, ce vor avea loc la Tg.« Mureş în zilele de 30 şi 31 August a. c , se vor ţinea în aceleaşi zile şi In ecelaş loc concursurile pentru campionatul naţional de nataţiune pe anul curent cu următoarele puncte;

50 metri sprint — 100 metri sprint — 400 metri sprint —4 X 50 m tri ştafetă sprint— 100 metri piept — 100 metri spate — 4 X 50 metri ştafetă mixtă şi 50 metri sprint pentru doamne.

Cu organizarea acestor con­cursuri am încredinţat Clubul sportiv ML S E. din Tg.*Mureş. înscrierile pentru participare se vor înainta numitului Club pe adresa d-lui Inginer Szillinger, Tg.*Mureş, Fabrica Bii ger, care va comunica şi amănuntele concursului. Concursul se va disputa după Regulamentul FS. S. R , iar în lipsa altul regu­lament special se vor aplica normele Regulamentului Uniunii de Nataţiune Ung re (M U Sz.). Câştigătorilor se vor distribui plachete şi diplome-

Vă rugăm binevoiţi a aduce cele de mai sus la cunoştinţa Cluburilor din Regiunea D Voastră, servind cu îndemnul pentru o participare cât mai numeroasă, ca astfel să se pună baze cât mai solide acestui sport de apă. care la noi abia acum încape să se desvolte.

Primiţi etc.Comisiunea Centrală a Spor­

turilor de Apă(ss) D r. S a m u el Ritter

preşedinte.(ss) D ra g o ş N a o rea

secretar.

No. 9855/924 Cons. orâş.

Pnbiicatione.Pentru înlesnirea edeficării de

case se scoate în licitaţie pu­blică terenul comunal aflător la piaţaspitahilui militar intre casele sub No. 40, 42 şi 107 cu su­prafaţa da 409.16 m. pat.

Licitaţia se va ţinea la 20 Sept. a. c. la ora 10 a. m. în localul secţiei economice a con­siliului orăşenesc str. Argintari* lor No. 5 et. 11 uşa 3.

Interesaţii sunt rugaţi a îna­inta ofertele lor cu începerea licitaţiei. Condiţiunile sunt de a se privi ia secţia susnumitê.

Vânzarea va fi valabilă nu­mai după aprobarea superioară.

Braşov, la 30 Iulie 1924.Consiliul orăşenesc.

înmormântarea înv.

pă mUlf regretâluliavâtăţor penZN, P^hfi. întreaga populaţie a comunei şl nlniţf||telectu«»U din comunele învecinate au ţinut stî déa prin prezenţe lor ia înmor­mântare ultima onoare aceluia, care prin calităţile sale sufle­teşti si morale s’a învrednicit de iubirea şi consideraţia tutu­rora.

Vredniciile răposatului au fost arătate în deplină lumină prin cuvântările elocvente rodite la sicriul său de preotul local Iile Piso, de vsîeranul Nicolae Ga- rolu advocat şi preşedinte al b in eil.jCrecRţul*, de veteranul

Vari. Budi şir de inv. t jP fe jte - AJdciaţftf fom forilor din ju^ejul tiraşo^ a lilét parte la actul înmormântărd prin foar­te mulţi membrii ai săi învăţă­tori dia Săcele, Cristian, Râş nov, Bfaşov etc.

In numele ior a vorbit preşe­dintele dir. şcol. G arasím Popa (CrUtbn). Suci etate a „Martirii Neamului* Braşov de asemenea a asistat Ia Înmormântarea mar­tirului N. Pană printr’o delega­ţie In frunte cu preşedintele dr. Spiridon Boita advocat, care a rostit un frumos discurs. Din partea R :vizoratuluî şcolar Bra­şov a luat parte rev. şcol. P. Dan, cumnatul reposatuhii şi sub- rev şcol. Vaslle Micudă.

Actul înmormântării a fost săvârşit de patru preoţi în frunte cu protoiereul I. Fhmsea, iar cântările funebrate le a esecutat corul local mixt dîriglat de dr. Tiberiu Sperchez şt corul învă­ţătorilor din judeţul Braşov.

Răposatul a lăsat în doliu a- dâa pe soţia sa vrednică Ma­ria Pană nâsc. Dan şi pe uni­cul său fiu Valerlu Pană, revi­zor şcolar, unul dintre cei mei harnici bărbaţi ai şcoalei ro­mâne.

Un asistent.

Dela oficiul publicde plasare Braşov, Str. Hirssber

26, telelőn 338.Ocupaţie caută : 2 brutari, 1

cofetar (turtar/, 6 croitori de bărbaţi, 1 dulgher, 3 ferarf, 1 fochist, 1 instalator de conduct de gaz şi ap§, 4 lăcătuşi de con­strucţie 26 lăcătuşi mecanici, 2 mecanici, 2 morari, 3 panto­fari, 2 şofeuri mecanici, 2 strun­gari în fier, 8 tâmplari, 1 tini­chigiu, 2 turnători In fier şi metal.

2 casieriţe 3 dactilografe, 3 magazlneuri, 26 silvicultori vân­zătoare.

5 vizitii, 3 lucră tori de fabrică păzitori de noapte, 5 zi ii rî, 25 curâţUoare.

Ocupaţie pot căpăta : 1 ca- sangiu, 1 grădinar de flori şi pomi în Regtri, 1 corespondent perfect german, dactilograf, 3 bucătărese, 25 servitoare, 25 u- cenici pentru diferite meserii (3 ani fără nimic, 4 an! cu întreţi­nerea, 5 §ani cu întreţinere şi Îmbrăcăminte), 8 familii romă neşti complecte cu 2—3 mem­brii de 15—20 ani bieţi şi fete la S. A. pentru Industria lânei Prejmer, 40—80 lei pe zi, io cuintă şi pământ de lucrat, 1 vânzătoare pentru magazie de ghete, cu praxă.

M a tc h u l de F o o t b a l In te r- o ra ş e B r a ş o v - T g .- M u r e ş

Primul miteh interorişe aran­jat de subwomiiiunea de Foot- bal] Braşov, va *v c* loc tel cu reprezentativa din Tg.-Mureş h 24 August a. c. Va fi no match interesant, care merită aâ fie vizat.

AU SOSIT: Fete cu. tipar pen­tru m ese d e grădină . IT ra u ® I v r o s s , Strada Porţii 7.

Ifr. 100-19*4

H o m a r i la spitalul . mp i l w

Dc^imd. director general al v servilul ursa niîar, a acrobat a

se dş aptoape o jamăţate mi­lion 1ei p lf trn reconstruirea rsa- Iei de operaţiuni dela Spitalul public din Braşov.

Lucrările au început şî se va face o sală aseptică, una pentru operaţiuni septice şi o sa;ă pen­tru sterilizare, iar alta pentru pregătirea bolnavilor.

Apoi se va mai construi şi o cameră pentru medici operatori unde vor putea sch'mba hainele.

Instalaţiile interioare se vor efectua în atelierele Dtrecţiunei Gjmeraie Saltare, mas* de ope­raţiuni care cosjtă aproape 150 mii Iei, comandstă în Elveţia, a şi sosit. Vom avea o sală de operaţiuni care corespunde tu­turor cerinţelor moderne.

Braşovenii primesc cu plăcere acest lucru, că:î de mult se sfm, {ea nevoie de un asemenea edi­ficiu.

Asemenea s‘a aprobat a se mai da 2 şi jumătate miiioane lei pentru construirea noului soi* tal dm Str. Farcjlo'*, lucrările vor începe în curând.

As**zămintale Branenvenf»«H,

Şcoala de îngrijitoarede bolnavi a snitaloloi

bracovenesc-Se aduce la cunoştinţa ge­

nerală că condiţiunile de ad­mitere în această şcoală sunt:

l. Cererile de admitere în şcoală trebuiesc prezentate în scris sau trimise prin poştă la administraţia Aşezămintelor Biâncovenesti din Bucureşti, înainte de 10 Septemvrie 1924 şi trebuie să fie însoţite d e :

a) Certificatul de naştere.b ) Un certifice t de bună pur­

tare.c) O declaraţie a părinţilor

sau tutorilor că consimt ea fica lor să se angajeze ca îngriji­toare de bolnavi.

d) Certificatele constătătoare de studiile ce va fi făcut.

Pentru a fi primită eleva în­grijitoare candidată va trebui:

a) Să Le de naţionalitate ro­mână.

b ) Să fie de constituţie să­nătoasă.

c ) Să aibă cel puţin 18 ani împliniţi şi cel mult 30 ani.

d) Să'scrie şi să citească în mod corect, precum şi să cu­noască cele 4 operaţiuni simple; adunarea scăderea, înulţirea şi împărţirea şi sistemul metric, în lipsă de alte certificate-

Durata cursurilor teoretice şi practice este de 2 ani, în care timp elevele îngrijitoare fac ser­viciul efectiv în spital în saloa­nele în care vor fi repartiznte.

Elevele sunt interne, având locuinţă şi hrană la aşezăminte şi primesc şi salariu*

Pentru orice lămuriri, a se cere la administraţia Aşeză­mintelor Brâncoveneşti, secre­tarului şcoalei de îngrijitoare; Regulamentul pentru funcţiona­rea şcoalei şi organizarea cor­pului de îngrijitoare de bolnavi ale Spitalului Brâncovenesc.

Acest regulament costă 10 Lei şi se expediază la cerere prin poştă.

Candidatele se vor prezenta pentru examinare în ziua de 15 Septemvrie 1924, orele 14 (2) p. m. la Aşezămintele Brânco­veneşti, Bucureşti.

792 1 - 2

De vânzare ™ fTnStr* Crucii No. l-a coastă din 5 camere o fbucătărie şi de­pendinţă din mână liberă.

3 camere, o bucătărie, ime­diat'de ocupat. Informaţiuni dă d*nui losif Adamy. Str. de Mîj • loc No. 51. 799 1—3

I Nr 483I €x*c‘4 UJ'ial 1924

j Pablicaţiane de lici tătic.Subsemnatul executor judiciar

aduc la cunoştinţa rublică în sei»- zul legii artlclu! LX din 1881 § 102 respective XLI din 1908 § 19 cu mică lunurile următoare ş. a, mobil de casă, căruţă, cal fi re­chizite care în urma decisului Nr. 1323 din anul 1923 al jude­cătoriei de ocol din Braşov sau execvat în 2C Iulie 1924 îi fa­vorul execvatorul Aadjon Heirt- rich din Ghimbav repr. prin ad­vocat D*. Spiridon Boita din Braşov, pentru încazarea capita­lului de 800 Lei şi a:ces. prin execuţe d ’ a coperire şi cari s'au preţuit în 6100 Lei se var vin­de prin lictaţie pub ică.

Peiiţru efeptufiea acestei -.licita? ţiunf, pe baza decisului Nr. G. 5090*1924 al judecătoriei de o- col d n Braşov se fixează termf- nui pe 6 Septemvrie anul 1924 Ia oreie 9 a m. în comuna Gh m* bav No. 299 şi toţi cari au Aoie de a cumpââra hurri învitaji prin acest edict cu observarea aceia, că !u:rurile susamintite vor fi vândute în senztri legii XL din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai iu uit, pe lângă solvrca în bani gata şi în caz necesar şl sub priiţui de strigare. Pielenziunea care c de înoas?t face 800 Lei capital, dobânzile cu 6% socotind din 4 Februarie 1922 iar spesele pâo& acum a- cum stiivsrite de 750 Lei 60 b, plus cari se vor mai ivi.—

întrucât mobilele cari »jung la licitaţie ar fi fost execvate şi de aîţM şi a eşt'a şi-ar fi câştgat dreptul de a;o>2rire, licitaţia pre­zentă este ordonată *i in favo­rul acestora în senzul articluiuf XLI din 1903 § 20.

Dat în Braşov, la 18 August 1924.

I. Crîşanexecutor judecătores: de ocol

793 1*1

Mani si pentrn adulţi!21 şi 22 August

Nn î i Înşelaţi bărbaţii pent'U o clipă de plăcereNu pierde ţi ocazia de a vedea acest film grandios

în ClnCDlâ Âpoilo, în care rolul principii ît joacă marea dan-

satoare

ANITA BERBERNumai cei cari au împlinit 16 ani pot vedea acest film grandios 1V â \ E : V I \ E :

Cei patru Cavaleri ai Apo- calypsului după celebrul roman al scriitorului spaniol Biasco lbanez, în care se vor vedea toate grozăviile războiului mon­dial. 797 1 - 1

De vânzarenouă, în bună stare. Lei 3000. Se poate vedea la G h e o rg h e lfim iex Braşov, Str. Ţmtaşilor C) No. 33. 794 1—3

Domnii Abonaţiai ziarului care sunt

în restanţă cu plata abonamentului, sunt rugaţi ca de urgenţă să trimită costul abo­namentului prin man­dat poştal, contrar vom ii siliţi a sista trimite­rea ziarului.___________ Adm inistraţia-

D E VÂNZARE c a s a din S t r a d a P ie tro a s a (Scheiu) N " 4 . A se adresa pro­prietarului. ^70 3—3

H, 100.—1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina ».

Indifcaţîuni n ccesare pçntru inforittarea exactă a vizitatorilor noştri

Rubrica aceista este perm«- aentă, ;ca că fie Ia ori*ce zi 1« «dispoziţia cetitorilor noştri. Cre­dem câ na este nevoie să ară- tăm utilitatea ei, ori cine putând găsi aci dstelci necesare "peif- <ru prima orientare in oraşul no« strn şi Împrejurimi.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceleDela Promenadă, plecarea :

oi a 6 dim. până la Dârste, 7.09, 3.23,9.52, 12.08 (până ia Dârste), 12,19. 1->,S7, 14,39. 15.57, 17,05, ia20, 19.28 (până ia Dârste),49.46 — Satulung.

Ultimul tramvai dela Dârste la Braşov ora 20.

La Bartolomeu: dela Prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 ţi 20.38.

Dela Bartolomeu li Prome­nadă: 5.51, 7.00, 7.46, 13.21, 1740.

La gara Braşoo, dela Pro­menadă: 8.03,8.41, 10.55, 13.40, 1430, 16.30.

Dela gară la prom enadă: «.26,912. 11.24 1409, 15.05,16.46 (până la Bartolomeo)

Direct Bartolomeu-PromenadaDârste'Satulung; plecarea din Bartolomeo: 5.51, 13.21.

Dela Dârste direct Bartolo­meu : 6.50 şi dele Satniurig.Bar­tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08.

Avocaţii românidin Braşov

Dr. Boita.Spiridon, Şirul Inu­lui Nr. 30.

Ciurea ion, Târgul Cailor Nr- 4.Dr. Crişan loan, Str. Porţii

Nr. 15.Dr. Garoiu loan, Str. P/inci-

pele Carol 21.Garoiu Nieolae, Str. Principele

Carol 21.Dr, Gâvruş Radu, Str. Porii!

J*Jr. 69.Di. Glăjariu Vasilie, Str. Porţii

15.Dr. Hozan loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 13.Dr. Handra Achille, Târgul

Cailor Nr. 12.Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei ilariu, Şirul Cetă*

4uei Nr. 6.Dr. loaneş Nicolae, Str. Mihail

W eiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii.Dr. Metianu Eugeniu, Bulev.

Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin, Piaţa

Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul

florilor 12.Dr. Nijescu Voicu Târgul Cai­

lor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin­

cipele Carol Nr. 5.Popovici A. Nicolae, Str, Eca-

terinei.Slratin Gr. Râul, Strada Porţii

fir. 68;Dr. Străvoiu Alexandru, Str.

Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului

Hr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir-

scher Nr. 2.Vlad Constantin, Str. Argin­

tărilor Nr. 6.

De vanzaredină cu pomi roditori, împreună

f cu casă de locuit cumpusfi din 3 odăi şi dependinţa aproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte irumoasă. A se adresa la d-1 loan Popescu, Valea Morilor a) No. 14

L o c a l i t â ţ i d e v / z i t a t î n ju f^ u î B r a p t r ü lt í # 1

Dela Braşov la Codi«?« 15 klm,„ „ Râşnov 15 kim.v „ ZizM ’(bdl) 18 klm»„ „ Predeal 25 klm.„ „ Vâlcele (băl) 27 kma „ Brati 28 klni.„ „ Sinaia 48 klm.* - * Taşnad (băi) 72 k!.

1 Dela Braşov la Bran face curse | o camionetă care pleacă din

P>aţa sfatului (central oraşalai) ia fiecare zi.

Dumineca' ţi în serbători, din piaţa Libertăţei (dela Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 dfm. până ia mar­ginea Scheiuln*, în vederea es* carsillor in Poiana.

FarmaciiGeorge Talia .Sfânta Maria*

Str. Principele Carol No, 9 I. Popiţterlo „Sfânta! George*

Piaţa Prundului No. 6 Victor Klein „La Coroana de

Aur* Strada E:aterind No. 7 Ctrol Schmiedt Uursu*

Strada Orfanilor No. 1 Iuliua Hornang „La Arap“

Şiroi Florilor N. 15 Eagen Neustâdtcr „îngerul pă­

stor* Târgal Grâalni No. 7 Francuc Kelemen „Biserica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirieh Stenner „La Leal de

Aur* Strada Porti No. 21 Ferdinand Jekslius „La Spe­

ranţă* Strada porţii No. 33 Fritz Lukas „Crucea de Aur*

Strada Gâni No. 14 E. Eichborn „Ternul Negru*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kagier „Hygeia*

Strada Lungă No. 81 Gh. Cdeanu Str Lungă, lân­

gă restaurantul „Gsmbnnus*I. Borgovan str. Casteluiui în

faţa Hotelului Continental.

DrogheriiTele*N. Caragea, str, Hirscher,

fon No. 515 Krafft & Herber, Sg. Grâului. Itriius Teutich, sír. Principele Carol 5.

Restaurante„Transilvania*, Principele Ca­

rol 31 (pe Promenadă). „Maio­rul Mura“, Principele Carol No. 9. Otel „Coroana*, «tr. Porţei. „Rotenbăcher*, str. Lungă 34. „Gewerbeverein*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. „Redoutc*, str. Hirscher. „Gaura dulce*, str. Mă­celarilor. „Gabel®, Tg. Boilor. „Gambrinns*, sir. Lungă 12. „Li- Cerba“, «tr. Lungă 1 3. „Preüe- ieanu", str. Mih.* Weiss No. 10. In Nona: restaurant grădină La Poiana Verde (Tanninau)

Oteluri„Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Sír. Cáitelulöi 48

27 camere.Vila Kertscb Bol. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roaeior 3

10 camere.Cârciuma Roşie Prister Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lungă 2, 13 ca­

mere.Römer Str. Fântânei 23,10 ca­

mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere.Calul A<b Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43,5 ca­

mere.In Nona „Otelul Schneider* ca

24 odăi,

Operaţiuni bancare-Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi ora­şele ţării. Remiteri, scont, de puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odor hei, Toplita-Româ" nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonida & Co.» garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schieil, garaj. Strada Castelului 138* Magazinul, de­pozit, Strada Porţii.

Ziegler A., Strada Lungă 14. Babinsky, Strada Lungă 105 Hansmann & Martin, Strada

Lungă 39Gusbeth A Turnus, Strada

Lungă 168.

B ă i .Baia de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoalelor române, str. Prun­dului No. 4. Tel. 161. şi Baia de cadă (vană) din Tg. Boilor.

Spitaluri publiceSpitalul Ora ţuici, Şirul Spitalului 13, Tei. 75.Spitalul de ochi, str. Cateriuei 4, Teief. 662 (Dr. Suciu-Sibianu). Spitalul Militar „Regina Mari«*, Teief. 99.Spitalul de boaie contagioase, Piaţa Ţîntaşilor, Tel. 455.Staţia de deparazitare. Caz. Re­gele Ferdinand, Te). 733. Ambulatorul Policlinic, str. Nea­gră 44Laboratoriu S?rv. igienic al ori- şuieri, str. Castelului.

Cafenele. *Transilvania, Principele Carol

No. 31.Coroana, Strada Porţii No. 70. Elite, Şirul Inului No. 34.

Doctorii în medicinărc fftik iT

In ordini'',Ifâbetlcă.Dr. Benţea^Saver, «tr. Castelu«

lui 78. Boli interne şi de femei.Dr. Câlimao Nec\ Insp. sani­

tari str. Castelului 52. Medic de copil-bacteriolog.

Dr. Ciofa Ştefan, str. Lungă. Med, Unlv.

Dr Dobrescu Alecsandro, me­dic , Şef Policlinică, Tg. inelai 30 Medic dentist.

Dr. Donat Avgoft, medic cir* cumscripţ. urbană, Str. Pronda- Iul 27.

D;. Gancevlci I. medic şef oraş str. Porrii L 64

Dr. M halov ci H. str. Ecaterl- nei 10 Boli de femei.

Dr, Negriiâ Valexi», medic spi­tal, str. Principele Carol. Chi­rurg.

Dr. Oaocea Constantini Pe To­cile 36 Med. Univ.

Dr. Oprcscn Dum. medic şef al Spitalul Militar.

Dr. Pr.şcu Tarq!nlua, str. Nea­gră 44 Boli de piele şl vene­rice.

Dr. Salică Aîex. str. Fântânei medic primar spital.

Dr. Suciu Sibiaoa M. str. Eci>- terinei 4. medic de «pita!. Boii de oth', nas, gât, urechi.

Dr. Sbarcea Teodor, str. Eca- } ti rinei 8. M?di' şef de judeţ.

Dr. Vasile Dogart Str. Spiţa* luiui 63 Medic căpitan.

De arendatIn Poiană, păşune

de prima calitate pen­tru oi cca 120 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25.

Institutoare de stat Braşov, dă lecţii în particular de limba ro­mână sau curs primar. In schimb locuinţă cu pensiune. Adresa ia zia r. 771 3 - 3

fră-

neagră şi altă trăsură tot uşoară uzuală şi cu coperiş. Marton Szabo, fabric mt de căruţe fim * şov, Str. Lungă,74* 789 1-3

Văd. Mărie FrieduianuBirou de nllloeln

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivabile şi intre* prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.B r a ş o v , S t r . C a s te lu lu i 4 7 .600 1 9 -0

In fiecare Sâmbătă, între orele 6 —7, va a- avea loc în Biserica nea­gră câte nn

C O N C ER T D E S E A R ABilete ă 20 Lei se ca­

pătă în biroul pentra concerte Kllngsor.

655 13—0

Mode noai.— Sezonul de toanmA şi Urni

Paris. -Atragem atenţiunea asupra

admirabilei publicaiiuni din Edi­tura Suzanne: »Coupe esqu lse e t protiqae*, care prezintă mo­dele pentru toamna şi iama 1924—25.

„Coupe esquise* este, dintre publicaţiunile Ediţiunei Suzanne, cel mai mare album de mode în limba franceză, care se a- dresează tuturor. Orice femee care are nevoe de modele pen­tru a-şi croi singură in casă, îşi cumpără „Coupe esquise“. Multele modele pentru haine* costume, rochii, haine de copii pe care le conţine, sunt de ne* întrecut. Albumul conţine 68 de foi, are plaşe colorate şi foi mari de tipar.788 2—3

M E R S U L T R E N U R I L O RV A L A B I L D E L A 1 I U N I E 1924.Trenuri cari sosesc la Braşov.

Dfela Bucureşti:Trenul expres No* 31 î ora 2*02Expres Orient No. 1: „ 4T2Tren personal No. 32/î „ 6 07Tren personal No 427: „ 13 57Acceleratul No. 401: „ 14 55Acceleratul No» 20 i: B I9'2lTren personal No. 325: „ 22*03

Dela Oradea-Mare:Tren expres Tren personal Tren personal Tren accelerat Tren personal

Expres-OrientAcceleratul

No. 32: No. 326: No. 428: No. 402: No. 328:

ora

Dela Arad:No. 2:No. 202:

ora

3*315*35

14*2915*4923*23

2*2910*11

IDela Făgăraş şl Sibiu:7Tren mixt No. 2022 (nu­

mai dela Făgăraş): om 7 40Trenul de persoane No.

230 (dela Sibiu): „ 12*20Dela SI. Bheorohe şl Brefca:

Trenul personal No. 442: ora 8*58Trenul personal No. 444: „ 18*26

Dela Madeiaiâa, Târgul fliareşalalMuTrenul personal No. 440: ora 3*10Trenul personal No. 436: . * „ 11*14Trenul personal No. 438: 14*23

Dela Zâraeştl: I I I ITrenul mixt No. 2018::'3]oro^7'09Trenul mixt, No. 2020: „ 13*40

ora

ora

Trenuri cari pleacă dela BraşovLa Bucureşti:

No. 2:No. 32:No. 326:No. 202:No. 428 No. 402 No. 328

La Iradea-Hare:No. 31:No. 327:No. 427:No. 401:No. 325:

La Arad;:No. 1:No. 201.

La Făgăraş şl Sibii<Personalul No. 229 (până

la Sibiu)Trenul mixt No. 202! (nu­

mai până la Făgăraş)La Sf. Gbeorgbe şl Bretea

Personalul No. 441:Personalul No. 443: „

La Madefalftu, Târgal Marâş etc

Orient-expresExpresul Personalul Tren accelerat Tren personal Tren accelerat Tren personal

ExpresulPersonalulPersonalulAcceleratulPersonalul

Expres-OrientAcceleratul

ora

ora

ora

2*56 3*46 6*09

10 26 14*56 16*06 23*51

2*306*25

14*3515*1322*35

4-2T19*36

7*lt

17*15

8*2217*10

PersonalulPersonalulPersonalul

Trenul mixt Trenul mixt

No. 435: No 437: No. 439:

La Zâraeştl:No. 2017 No. 2019

ora

ora

2*356*20

15*20

17M7.41

ŞRmw*»»*,* 4, OAZETAI'TRANSIIVANKI Wr. m O -1924-

Cimitirul dela ŢebeaLocul de vecinică odihnă al luptătorilor din 1848 şi al eroilor căzuţi pentru

întregirea neamului.Se ştie cS la propunerea

•Astrei* guvernul a consimţit ca cimitirul din Ţebea, unde se odihnesc tosiralnfele trudite ale »Eroului Munţilor* Avram Iancu sfi se transformeze In cimitirul •Eroilor* Avram Iancu. In sco­pul acesta ca şt pentru contrai* rea muzeului din Vidra s'a pus la dispozi|ie suma de trei mi­lioane lei.

Sub conducerea d-lui căpitan Ion Iorga, lucrările au înaintat ia mod îmbucurător. Cimitirul vechiu a fost lărgit şt împrej­muit cu ziduri de peatra. înspre nord s a tăiat o poartă între două turnuleţe ornamentale le- gânduse ciţniiirul printr'o şosea nou croită, cu cantonul căii ferate.

Societatea Mormintele Eroii lor a hotărât, ca să aşeze ale* osemintele soldaţilor căzuţi pen­tru desrobirea Ardealului, la su­dul fostei graniţe, alături de cei căzuţi aici în apropriere, pe linia demarcaţfonală, la Cluciu (Hai­ni agi u).

Comitetul local al Astrei s’a gândit să se adune pe cât se poate ş! legionarii şi tribunii lui A . Iancu.

Astfel precursorii unirii se vor odihni alături de nepoţd, ce le-au înfăptuit visul.

Cu exhumarea soldaţilor a fost încredinţat d«l căpitan Ion lor ga, iar cu a tribunilor d-l Pa- vel Lazar, su bre vi zor şcolar în Brad.

Exhumarea tribunilor Ioan Bnteann şi Simion flroza

Dintre eroii anului 1848 au fost exhunuţi tribunul Ioan B u ­te anu, prefectul Zăranduiui de pe-atunci, care s'a sfârşit pre­cum se ştie prin spânzurătoare ia ordinul lui Hatvanl după în­frângerea zdrobitoare dela A brua. Inmoimântdt mai întâi pe ţărmul Crişutui lângă podul dela losăşel, surpându-ae meiul şl fiind ameninţat sicriul să fie dus de valuri, ţăranul Miron Creţu din comuna Curehonţ (jud. A- rad) l a cxhumat şi înmormân­tat in cimitirul acestei comune. Fiind acuma exhumat pentru a

doua oară, s’au mai găsit două oscioare din femurf, două bu­căţi din craniu, câţiva nasturi de porcelan şi banul de vamă.

Din Rovina (judeţul Hune­doara) a fost exhumat preotul Sim ion Ciroza, conducătorul sa­lt lor dtn ţinutul Crstioruiui (lângă Brad) pe timpul revolu­ţiei. Osămintele găsite au fost bine conservate.

Exhumarea eroilor.D-l căpitan I. lorga a exhu­

mat 70 de eroi căzuţi în anul 1919 în luptele dela Pctroşeni, Petros şi Vulctn*, toţi identifi­caţi. Numeroase osâminte se găseau barbar mutilate, iîpsîn- du-le părţi din corpuri.

Exhamoref, identificarea si împachetarea osemintelor s'a făcut săptămâna trecută de Luni până Sâmbătă, aducându-se pe rând la Orâştie, unde s'a for« mat cortegiul funebru. încărcate pe două furgoane mart ţără­neşti cu câte p tru cai, având de flecare cal un soldat, aco­perite cu brad şi cununi de flori; însoţit până la bariera oraşului de toate autorităţile civile, mi­litare şi mult popor, cortegiul o porneşte din Orăştie Sâmbătă la orele 10 şi a sosit în Ţebea, a douazi dimineaţa, Duminecă.

Pe întreg parcursul au ieşit întru întâmpinare satele cu pre­oţi şi prapori, primindu-i cu sfin­te slujbe şi conducându i până ce i predau comunei vecine.

înhumarea-înhumarea a pvut loc Luni.

Serviciul funebra! a fost ofici&t de preo)ii Indrei, Tisu, Barna şl venerabilul preotul poet Rasoagă din Târgovişte, care a făcut răz­boiul de neatârnare din 1877, în prezenţa autorităţilor şi a mul* ţimei de popor sosiţi din satele apropiate. Terrainându-se servi­ciul divin, părintele Rosoagft a rostit o pătrunzătoare vorbire, după care sicriele au fdit co borâie în pământul strămoşesc, astăzi liberat din mânile duşma­nului secular.

C o iritlB o u ă le M- tatoreşti din oraşul şi jnfletol

Braşov.In baza ordinului circular al

Ministerului lastr. Dir, Gen. a înv. Prirrar si Normal Primar No 64769/1924—convocam prin prezenta p toii învăţătoiii şi învăţătoarele din oraşul şi ju­deţul Braşov fără deosebire de c«ra;fer la conferinţele gene­rale, cari se vor ţine în ziiele de 1, 2 şi 3 Sfptemvrie (Lun?, Marţi şi Marcuri) 1924 în sala Sfatului orăşenesc din Braşov cu următoarea programă :

Ziua I. Luni 1 Septem vrie, ora 9 e. m. 1. Tedeum la bi­serica din C tatea Braşovului;2. jurământul normelişttSor; 3. Darea de seamă asupra stării Învăţământului în judeţ. La ora 15 p. m. 1. Confeiinţă cu subiectui: Şcoala activă ; 2. Co- rurh

Ziua II. Marti 2 Septem vrie ora 9 a. m. Conferinţă asupra metodei cetire! In clasele pri­mare. Ora 15 p. m. coruri, exerciţii gimnastice.

Ziua Iii. Mercurl 3 Septem ­v rie ora 9 a. iu. S~uită privire asupra legii înv. primar cu ex­plicaţi u ai asupra principiilor ce cuprinde.

Conferinţe îndrumătoare cu privire ia actele de administrare şcolară şi metodele d- a preda In ; lasă.

Toţi învăţătorii (învăţătoarele) I

titulari sunt obligaţi a se pre găti în scris pentru tinerea con ferinţeior asupra şcoatei active şi asupra metodei cetire! In clasele primare. Preşedintele va designa ta în ce putu fiecărei şedinţe pe conferenţiari şi pe aceia, cazi vor face critica.

Corurile şl exerciţiile gimnas­tice se vor executa de ele Aii şcoalei No. 4 din Braşov sub conducerea d lui înv. Alex. Du mitriu.

B raşov , 10 August 1924Revizorul şcolar

Pom pihu Dan.

( M n i i l t Mlilid k lira M irt im darul

Ca şi în anii trecuţi con cur­sante atleiice pentru întreigs ţară în vederea câştigării Cupei , Carot, vor ave« loc şi în aoui ] acesta Ja Braşov pe stallonui frumos al Clubului Colţ,ea da Valea Râcădăalai. Data acestor concern cm a fost f-xsffi la în cepul pe ziua de 6 şt 7S?ptem vrie, s a moi ficat însă îa ®o- mentei din urmă pentru 27 şi 28 Atgust (Sri, M ,r j) de oare­ce la 6 şt 7 depteasvrte vor *- vea loc concursuri e atletice in­ternaţionala aranjate de C4MP. în Petroşani.

Local de jM îelut se închiriază. A se adresa d-nei dr. Hicko, Str.*ds Vămii No. 28. 795 1 1

Ora «3 d. a-

ULTIME ŞTIRI TELEFONICE— dela corespondenţii noştri speciali —

Berlin 21 August. — Comisiunea afacerilor ex­terne a Reichstagului s’a întrunit Miercuri a. m. pentru 0 examinare confidenţială a tratativelor din Londra.

Unii dintre prim-ministri ţărilor germane, convocaţi la Berlin pentru a discuta situaţia creiată prin acordul dela Londra, au declarat că până la hotărârea Reichs­tagului îşi rezervă dreptul de-a lua o atitudine defini­tivă. In cursul discuţiilor a fo s t aprobată a p roap e unanim conduita d eleg a ţiei germ an e la L on dra.

Consiliul de miniştri a aprobat Marţi proectul de lege pentru înfintarea unei bănci particulare de emi­siune şi proectul înfiinţării obligaţiunilor industriale. Co-* mitetul executiv al partidului democrat a hotărât în şe­dinţa de Marţi sâ susţină adoptarea pactului din Londra întrucât, deşi nu s’au îndeplinit toate dorinţele Germa­niei, totuşi s’a făcut un mare pas înainte.

Voluntarii şi centenarul Avram Iancu.Din Cluj ni se anuuţă:Comitetul central al Uniunei foştilor volunţari ro­

mâni din Cluj, a hotărît să învite organizaţiile judeţene ca să trimită un număr cât mai mare de foşti voluntari la serbările centenarului naşterii lui Avram Iancu.

Este vorba ca şi voluntarii români, ca foşti luptători pentru întregirea neamului, să aducă omagiile lor Erou­lui Munţilor Avram Iancu, care a întruchipat în perso­nalitatea sa atât de strălucit vţiejia tradiţională a Ro­mânului.

Ne bucurăm de aceaBtă hotărâre, şi dorim ca 1& serbările dela Câmpeni şi Cluj să participe în haine de sărbătoare cât mai mulţi voluntari, pentru ca manifes­taţia lor de recunoştinţă să devină cât mai grandioasă»

Voluntarii să se adreseze prefecturei judeţului, că­ruia aparţin, pentru a li se rezerva cvartire şi pentru & beneficia de toate favorurile.

Bursa: 21 August 1924.Z U R I C H

DESCHIDERE:Berlin 12672 Amsterdam 20S3/* New.York 53Z3/4 Londra 23*88 Paris 28.6272 Milano 23.40 Praga 16.027* Budapesta 69*/* Agram 6.55 Bacureştl 2 4 0 Varşovia 103 Viena 75Cor. austr, stamp.

B U C U R E Ş T I

D E V I Z EParis 12. Berlin — Londra 989 New.York2l6 Italia 9.88 Elveţia 41.25 Viena 31. Praga 6.48 Budapesta —

V A L U T E

Napoleon 805—815 R.*mărci 49 - 51 Leva 150 —(55 Lire otomane 110— 114 Lire sterline 980 — 990 Franci francezi 12.25—1 2 4 0 Franci elveţieni 41 M i—427a Lire italiene 9-90—10 Drahme 3 8 0 -3 9 0 Dinari 260 - 268 Dolari 2.14—2.15 Marca polon. 41—42 Cor. austriacă 327*—337^ Cor. ungară 28—2972 Cor. cchoslov. 6.35—6 45

INF0RKATHU8IC o m em o fa re a luptelor d e la

M â râ şeşti a fost făcută prin ser- bdri la Mărăşeşti şi în întreaga tară, însoţite de parăzi militare.

L'i Mărăşeşti au vorb t d-l ministru Chirculescu, primarul comiinei şi prefectul jud. Putna — reprezentând guvernul iar din partea armatei generalul Liscu şi din partea Ardealului d-l St. C. Pop, vice-preşedinte al comitetului executiv central aî Partidului Naţional român-

Mii de săteni au asistat la această seibătoare. Oaspeţii au vizitat Biserica Neamului care se clădişte peste cavoul unde sânt osemintele a 6000 ero;. Aci vor ti depuse osemintele celor doui comandanţi ai bă* taliei: generalii Cristescu şiEremia Grigorescu.*

B a n cn o te fa ls e d e 1 0 0 lei. In ultimele zile autorităţ le din Arad au constatat că în ora* sunt pase în circulaţie bancnote false de 100 ie1. Un mare stoc s-a găst la un indvid sttb lit de curând în Arsd, anome La- dislau Sztbc*. Ei a fost arestat. Poliţia crede că stocal de banc­note a fost adui din Uogatia nade se falsifică pe o scară în- tlnaă bancnotele noastre de câte 100 şi 500 lei. «

D ela D irecţiu nea Liceului R e a l »d r• /, M eşo ta " B ra şo v . Se aduce la cunoştinţs celor in. teresjţi că îatre 1— 15 Septem­vrie încep îoscrlerile pentrn e- xamenele de bariă în internat, pentrn examenele de admitere în Hcea. Se primesc solvenţi. Condiţiuoiie amănunţite «unt a* fişate la «ecretar at de unde te pot lua şi infofmaţ'uui verbale îa f ecare zi. — D irecţiu nea L i­ceului,

*D o im ii acţionari ai B ăn cii

Voluntarilor su? t rugaţi a vărsa de urgenţă rata II. şi UI. a vâr* sământuiui. *

Z borul în jurul lumii. iMasso- liafi a primit din Re kj vk ur- mătoirea tekgr*mâ tiimsâ de aviatorul Locatell: »Steagul no­stru a fâlfâit pe mările şi s«b cerci Isiindel pentru Italia noa­stră Cit’c care se îndreaptă cu nostafge gândul nostru. Voim sâ învinge n Vâ trim tem salu­tai nostru. Locatelli“.•

A n ch eta asu pra asasinării iui M atteofti. In ctmiiiral micei co* mane R«no, ds faţă fiind auto­rităţile judecătore^t!. câteva rade *le ‘ia! Matfeotti şi d oii Tursti, Tonello, Gcnzalei, prectm şi en expert dentist )n a cărui În­grijire se găsea Malteotb, s'a procedat ia examinarea răroăşi* ţe’or desgropate lângă Scrofano. Cei de faţă recantsc, dapâ nu­meroase indicii că cadftvrai des- CLpsnt este acria ai dr pătatului Maiteottt. După ce ultimele for* militâţ* vor fi îaieplinite, cais- vral va fi transportat in staţ<a Monterotondo de unde va fi pornit ca «vional spre orsşui astfel al Joi Mîtteotti, nnde va f$ iaharaet.

«Un nou atentat la C. F. R.

Ia apropierea gării Cernăuţi s'a săvârf.t cri noaptea în contra trenului expres care avea sâ sosească Mercari noaptea Ia CeroâUi'.

D.n ancheta făcută ihiar în cursul nepoţi fi din interogato­riile ce s’au luat, — s'a stabilit câ e vorba de an atentat crimi­nal îndreptat asupra expresaloi 51. In acest a cop atentatorii s- şezastrâ ne deaccrmtzişui lin ei )a k^î. 6574-700 o traversă de fier, spre a provoca deraiarea. Cum trenul na mergea cu vl teza obicinuită, ci mai încet — traversa a iost târâtă pe o dis­tantă ds 300 m. când a deraiat maşioa. Victime na sânt.

Autorităţile continuă edreetă r.h»,

•

Serbare câmpenească iSocietatea Pâjtştenilor »Cru­

cea Dreptăţii* aduce ia cunoş­tinţa onor. public că obicinuitul jo c naţional, va avea loc Dumi­necă, ia 24 Augast st. n. la Fântâna Popii din PajUte.

Focuri pentru pregătit mâncări stau la dispoziţia pabl calai, gra­ta it. Piecarca va ft ia 8 cinv neaţa.

Membrii Societăţii şi familiile lor sânt rugaţi a lua parte la număr cât mai marr* in caz de timp nefavorabil, serbarea se amână pe 7 Sept. 1924. __________________Com itetul,

Birou de stejar, 2 credenţc model, si o garnitură pentra o odaie—de vânzare, Strada Porţii No. 33. R*tz. 795 1 — 1

Cărţi apărute.Au apărut în edituri: »Carte

Românească* aPandurni, de Ba: ura Dambra-

vă, preţul lei 7b.Opere complecte de 1. Crean­

gă, cu o prefaţă şi un indice, preţui lei 50.

Mu t gustatele unturi »Btt'i chlnger' «t .Nova* se găsesc . zilolc, prosspat, precum şi di­verse brâazetari speciale numai< ia B eta G ai, strada Porţii 61 vis-a-vit de hotel Coroana.79:) 1— 1

Cetiţi şi răspândiţi:«Gazeta Transilvaniei*TârUORAFlA A. MURESIANU H RĂ N ISE & l u MP, BRAŞOV. Redactor responzabsit IOAN BROTEÂ