Boală genetică autosomal recesivă gravă determinată de o tulburare a metabolismului fenilalaninei, un aminoacid prezent în alimente. Această boală, cunoscută i sub numele de hiperfenilalaninemie, afectează un nou-șnăscut din 16.000 i este responsabilă, în absen a tratamentului adecvat, de ș țapari ia unei întârzieri mintale cu instalare progresivă (numită i ț ș oligofrenie fenilpiruvică).

A fost descoperită de către medicul norvegian Ivar Asbjørn Følling, în 1934, care a observat că hiperfenilalaninemia (HFA) este asociată cu o întârziere mintală.

Gena care determină sinteza enzimei fenilalaninhidroxilază este localizată pe cromozomul uman 12. Au fost identificate peste 500 de gene alele mutante ale acestei gene ce determină sinteza de proteine cu activitate enzimatică mai mult sau mai puţin importantă, determinând astfel forme mai mult sau mai puţin grave ale bolii.

Boala poate apărea numai în cazul, când ambii părinţi ai copilului sunt purtători ai unei mutaţii patologice a genei PAH, iar copilul le moşteneşte de la ei în componenţă dublă. Bolnavii de PKU (deţinătorii a două mutaţii patologice) pot avea copii cu PKU în cazul asocierii parinţilor purtători heterozigoţi ai genei PAH. Prin asociere a persoanelor, ce nu posedă portajul genei PAH, copiii lor nu sunt bolnavi de această patologie, ci doar purtători.

La bolnavii cu fenilcetonurie nu se poate realiza transformarea fenilalaninei în tirozină; fenilalanina se acumulează în sânge în timp ce cencentra ia tirozinei țscade. Excesul de fenilalanină în sânge este toxic pentru sistemul nervos i perturbă dezvoltarea șcreierului copilului ducând la întârziere mintală. Diminuarea concentra iei tirozinei duce la scăderea țproduc iei de ț melanină ce determină tenul pal i șdecolorarea părului i ochilor ș

Copilul netratat în primul an de viaţă îşi pierde din coeficientul de intelectualitate 50 de puncte, care, practic, sunt irecuperabile şi va rămâne pe viaţă cu invaliditate.

În urma blocului metabolic Fenilalanina nu se transformă în Tirozina ci se acumulează în cantităţi majorate în toate mediile lichide ale organismului (sânge, urină, lichid cefalorahidian, salivă, sudoare) şi dă naştere metaboliţilor (acid fenilpiruvic, fenilacetic, fenillactic, hipuric ş.a.). Aceştia  au o penetranţă mare pentru toate ţesuturile şi sunt foarte toxici, în primul rând, pentru SNC şi pentru alte sisteme de organe aflate în intensă creştere.  Phe şi metaboliţii ei se elimină intens cu urina, iar prezenţa ultimilor în urină determină mirosul specific pentru PKU de „şoarece" sau de „mucegai".

La majoritatea din ei devreme se închide fontanela. Cele mai deseori manifestările adevărate apar la vârsta de 4-6 luni de viaţă, când copiii nu mai reacţionează vesel la adresările din partea părinţilor, nu-şi mai recunosc mama, nu fixează privirea, nu reacţionează la jucării de culoare aprinsă, nu se întorc pe burtă şi nu pot şedea sau chiar merge (după 1an). Tonusul muscular poate fi atât în hipo- cât şi în hipertonus. La 25% dintre copii cu PKU în lipsa unui tratament specific pot apărea convulsii, începând chiar din a 3-a lună de viaţă, de cele mai frecvente ori pe fond de febră.

Deja din  a 2-a lună se fac observate unele semne ca: înălbirea părului, a genelor şi sprâncenelor, irisul ochilor capătă culori deschise, ceea ce deseori se observă la copiii născuţi cu părul întunecat din părinţi bruneţi. Este evidentă apariţia diatezei exudative pe obraji. La unii copii erupţiile cutanate pot avea caracter nu doar exudativ, ci sclerodermic sau psoriatic. Mulţi copii foarte repede şi abundent adaugă în greutate, însă rămân pasivi

Diagnosticul prenatal poate fi realizat la mamele bolnave de fenilcetonurie prin analiza lichidului amniotic ob inut prin amniocenteză. Analiza permite țidentificarea bolii la făt.

Screeningul bolii se poate efectua foarte usor incepand cu cea de-a treia zi de viata a nou nascutului (perioada in care acesta a primit o cantitate de fenilalanina din laptele matern) prin testul Guthrie. Testul consta in adaugarea catorva picaturi de sange pe o colonie de Bacillus subtilis, incubarea acestei si observarea coloniei dupa o perioada de timp; fenilalanina inhiba cresterea coloniilor

Când femeile cu fenilcetonurie sunt însărcinate, este esen ial pentru sănătatea țfătului ca nivelul concentra iei fenilalaninei să fie men inut scăzut înainte i în timpul ț ț șsarcinii, concentra iile ridicate ale fenilalaninei în mediul intra-uterin matern putând țdetermina ca fenilalanina să traverseze placenta. În acest caz, nou-născutul poate să prezente o cardiopatie congenitală, o întârziere a cre terii, o microcefalie i un ș șhandicap intelectual[

Din momentul descoperirii Fenilcetonuriei şi până în prezent unica metodă efectivă de tratament rămâne a fi dietoterapia hipofenilalaninică, însoţită de un tratament medicamentos de corecţie metabolică. Dietoterapia trebuie aplicată din primele săptămâni de viaţă ale copilului cu PKU şi prelungită pe parcursul întregii vieţi (conform studiilor din ultimii ani). Ea necesită corectitudine şi continuitate în administrare. Cu cât mai devreme este aplicată dieta şi cu cât mai strict este respectată, fără a omite discontinuitate, cu atât dezvoltarea intelectuală a copilului este mai bună. Atunci afectarea SNC, practic, nu se determină.

Acest regim este foarte sever i adesea dificil de urmărit. El implică eliminarea ștuturor alimentelor ce con in fenilalanină: carne, pe te, ouă, lapte i derivate din ț ș șlapte, legume feculente (fasole, mazăre), cartofi, pâine, cereale, maioneză, etc.. Acest regim trebuie suplimentat cu aminoacizi esen iali pentru a evita caren a ț țacestora datorită regimului strict. În cadrul acestui regim sunt permise numai fructele, legumele i bomboanele gelificate.ș

Scopul acesteia este de a reduce aportul de fenilalanina conţinut în alimente până la acea valoare, pe care o tolerează copilul, apreciată de medicul specialist

Tratamentul medicamentos de corecţie a metabolismului este prescris în baza rezultatelor investigaţiei spectrului de aminoacizi în sânge şi urină, de rând şi ale analizelor biochimice ale sângelui. El are scopul de a reduce influenţa negativă a metabolismului Phe deteriorat şi a de a regla metabolismul altor aminoacizi implicaţi în procesul patogenetic al PKU, importanţi în dezvoltarea intelectuală. El include vitamine, acizi organici, microelemente, aminoacizi puri ş.a.

Copiii cu Fenilcetonurie, care au fost depistaţi din naştere, primesc tratament continuu şi corespund unui nivel intelectual sănătos, pot fi integraţi în societate cu condiţia respectării în continuare a tratamentului dietetic şi medicamentos. Copiii de vârstă mică, începând de la 3 ani, pot frecventa grădiniţele generale, mergând cu mâncarea de acasă, preparată de către părinte. Integrarea lui trebuie să fie susţinută de către administraţia instituţiei, părinţii copilului şi, în mod special, de către educatoare, favorizând respectarea dietei copilului în cercul unor copii fără restricţii alimentare. După atingerea vârstei de 7 ani un asemenea copil uşor se încadrează în şcoala de profil general, respectând aceleaşi condiţii.Alţi copiii cu PKU, care posedă un anumit grad de retard mental, se pot integra în societate în funcţie de gravitatea stării lor, conform unor programe educaţionale incluzive.