1Pentru orice om,privarea de liberatate in mediul penetenciar constituie o situatie deosebita,avind ampla rezonanta in mediul sau de viata,atit pe durata detentiei,cit si in libertate.1 Pentru persoanele care executa o pedeapse privative de libertate , mediul penetenciar pune doua probleme: de adaptare la normele si valorile specific acestui cadru de viata. de evolutie ulterioara a personalitatii sale .

Catergoria condamnatelor femei ocupa un loc special,deoarece criminalitatea in rindul femeilor este mult mai redusa in raport cu cea a barbatilor si anume intr-un procent de 8-10%2. Femeile savirsesc infractiuni mai putin grave , la ele predominind infractiunile de furt ,incalcarea normelor de convetuire sociala , calomnie , parazitism social ,fals etc.Numarul infractiunilor contra vietii si integritatii corporale comise de femei este mult mai mic in comparatie cu cele comise de barbati. Ajungand in penetenciar,femeie realizeaza cit de gresita a fost solutia aleasa si ca cei pentru care si-a riscat liberate nu-i arata o consideratie deosebita , o neglijeaza sau chiar o parasesc.In general,ele explica motivul pentru fapta comisa prin grija pentru familie , dorinta de a realiza mai repede un trai mai bun ,satisfacerea exigentelor unui sot (iubit) materialist ,indepartarea de tutela parintilor (socrilor)dominatori.In principiu , femeile condamnate sunt supuse aceluiasi tratament ,aceluiasi regim penetenciar ca si ceilalti condamnati ,regim stabilit prin lege.Femeile condamnate trebuie sa respecte aceleasi obligatii si interdictii ca si barbatii condamnati . Obligatiile privind detinerea ,cele privind ordinea si disciplina interna sunt comune tuturor condamnatilor . De asemenea , femeile au si aceliasi drepturi ca si barbatii condamnati.Cu toate acestea , s-au impus unele deferentieri. Astfel ,una din deosebiri consta in aceea ca femeile executa pedeapsa privative de libertate separate de barbate.In acest scop s-au creat peneteciare special sau sectii special , iar in sectiile speciale au atras dupa ele personal special , adecvat , adica femei , indeosebi personalul de supraveghere si cel de specialitate (medici,educatori etc.).Ideea separarii sexelor in penetenciare vine de la sfirsitul epocii feudale, inainte de aceasta perioada in inchisori nu exista o separatie speciala.Pe timpul domnitorului Vasile Lupu ,se cunoaste faptul ca in grosuri femeile erau inchise impreuna cu barbatii,unele avind si copii ,care cresteau in aceste conditii deosebite chiar mai multi ani ,fara sa vada lumina zilei . Separatia femeilor de barbati a devenit o masura de ocrotire a acestora ,incepind de la sfirsitul epocii feudale si inceputul capitalismului,ca urmare a receptarii faptului ca femeile erau exploatate si tratate cu mult mai rau , chiar de catre condamnati , ca erau agresate sexual si1 2

F.Gheorghe, Psihologie Peneteciara ,Ed.Oscar Print, Bucuresti , 1996 I.Oancea , Drept executional penal , ed.All,1990,Bucuresti,p.98

ramineau insarcinate .Separatia femeilor de barbati in inchisori a existat de pe timpul domnitorului Constantin Mavrocordat cind , cu ocazia organizarii temnitei din Bucuresti ,se da dispozitia ca femeilie sa fie incredintate manastirii Vacaresti ori unui om gospodar cu familie , care sa foloseasca munca femeilor pentru a le putea intretine. In zilele noastre ,separatia femeilor de barbati in inchisoare pare sa fie doar o traditie perpetuata in timp ,exploatarea sexuala a acestora fiind mai putin probabila , crearea de conditii pentru vizite intime fiind deja reglementata prin Legea nr.275/2006.

Specificul aplicarii drepturilor , obligatiilor si sanctiunilor femeilor in penitenciare.2. In cadrul penetenciarelor ,condamnatele ,ca orice fiinta umana , se bucura de anumite drepturi ,drepturi care sunt limitate de prevederile legii ,de regimul de executare al pedepselor ,de natura pedepselor aplicate de instanta3.Drepturile condamnatelor , ca si obligatiile acestora nu pot fi confundate cu drepturile cetatenilor liberi.Drepturile detinutelor privesc unele aspecte ale relatiilor acestora cu personalul penetenciarului (dreptul la hrana , dreptul la ingrijire medicala etc.) ori o legatura cu respectarea demnitatii condamnatei.Drepturile condamnatelor se nasc din momentul intrarii in penetenciar ,se mentin pe durata executarii pedepsei privative de libertate si se sting odata cu momentul eliberari definitive .Pe timpul executarii pedepsei drepturile si obligatiile detinutei sunt acordate prin lege si garantate in exercitarea lor , prin faptul ca personalul penetenciarului este obligat sa le respecte si sa le asigure exercitarea acestor drepturi si obligatiilor.Statutul personalului de penetemciar prevede in mod expres obligatzia de a executa controale , supravegherea,perchezitia numai de catre persoane de acelasi sex,aceasta prevedere venind sa acopere necesitatea de decenta si pudoare a femeilor gardian, dar si a celor care sunt condamnate.Desigur ca nevoia de relatii intime, reprimate prin prevederile legale privitoare la separatiune si clasificarea condamnatilor , produc cazuri de homosexualitate temporara, lesbianism4 ori alte tipuri de comportament sexual.In rezolvarea acestei problem, se permite iesirea din penetenciar , invoirile ,concediul penetenciar si vizitele intime5 . Invoirile si vizitele intime din penetenciar pot avea drept consecinta pentru femeile condamnate starea de graviditate , cu tot cortegiul ei de exceptii si reguli de la regimul de detinere obisnuit.Umanizarea pedepselor prin introducerea prevederilor ce maresc posibilatile de legaturi personale cu familia si societatea pe timpul executarii pedepselor pot sa duca la urmatoarele consecinte cu privire la regimul femeilor condamnate:

3 4

I.Chis, Curs universitar de drept executional penal ,2003 Declaratia directorului penetenciarului de femei Targsor. Zinica Trandafirescu Avem cateva cupluri de lesbiene in puscarie. Cam 10 perechi. Dar o fac mai mult din cauza nevoi de priotectie. Mananaca impreuna, dorm impreuna si se apara una pe cealalta. Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1086554-priviri-sticla-ursi-plus-penitenciarul-femei-targsor.htm 5 Art.43 al.(1) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor Legii nr.275/2006

-

-

Rezolvarea problemelor sexuale si diminuarea lesbianismului temporar din penitenciarele de femei. Posibilatea ca femeile sa ramina insarcinate , sa nasca pe timpul detinerii si sa aiba in ingrijire copii de pina la un an in inchisoare . Daca acest lucru se intimpla cu frecventa mai mare, penitenciarele unde sunt sectii mari de femei sau penitenciarul Targsor de femei, va trebui sa oragnizeze o cresa pentru nou nascuti si copii de pina la un an. Invoirile si vizitele intime pot fi calea de introducere si in penitenciarele de femei a bolilor cu transmisiune sexuala. Organizarea de catre penitenciare a unor activitati ce presupun legaturi intime intre condamnati pot sa produca noi tipuri de abateri ,legaturi cu personalul angajat , cu voluntarii care muncesc cu detinutii.

Alte obligatii prevazute de lege se refera la asigurarea conditiilor de viata materiala a condamnatelor (conditii cu privire la hrana, cazare, sanatate,imbracaminte),dar si cu privire la conditiile de viata morala si spirituala (instructive, reeducare, viata religioasa). Din punct de vedere legal,drepturile de care beneficiaza condamnatele in cadrul sistemului penitenciar sunt cele prevazute pentru toti condamnatii, dar unele aspecte specifice le vom trata in cele ce urmeaza: Dreptul de a instiinta familia sau alte persoane se naste odata cu intrarea in inchisoare .Este dreptul condamnatei de a-si instiinta familia despre situatia in care se afla , daca aceasta nu o poate face are dreptul sa ceara conducerii penitenciarului sa-i instiinteze familia.De asemenea , are dreptul sa instiinteze o alta persoana precum, si pe avocatul sau.In cazul in care condamnata este o minora sau in cazul unei persoane care nu are capacitate de a intelege pe deplin drepturile sale , conducerea penitenciarului are obligatia sa instiinteze parintii , tutorele sau avocatul acesteia6. Dreptul de a se consulta cu avocatul, in legislatia executionala penala romana se exercita in timpul procesului , cat si pe perioada executarii pedepsei. Dreptul de a primi vizite si bunuri, in special de la membrii familiei,dar si de alte persoane, vizeaza intretinerea relatiilor sociale cu persoanele apropiate, cu familia si cu comunitatea. Indiferent de fapta comisa, fiecare condamnata are dreptul de a fi vizitata . Vizita are loc intr-un spatiu strict destinat acesteia, in care supravegherea este atit vizuala cit si auditiva. Condamnatele au dreptul la 3 vizite pe luna, iar in situatia in care sunt gravid ori au nascut, pe o perioada de un an de la data nasterii au dreptul la 4 vizite pe luna, cu o durata de la 30 minute la 2 ore, in functie de afluenta de vizitatori programati 7. Femeile condamnate au dreptul de a primi bunuri de folosinta personala , pachete de alimente de 15 kg pe luna, iar in situatia cind sunt gravid sau au nascut pachetele pot avea 30 kg pentru o luna .Pot primi si bani , sumele de bani sunt nelimitate , condamnatei6 7

-

I.Oancea , Drept executional penal, ed.All. Ordinul nr.3131/C din 29 octombrie 2003 al Ministrului Justitiei

dandu-i-se posibilitatea de a cumpara alimente , apa minerala, tigari si bunuri de folosinta proprie , precum si cele necesare exercitarii dreptului de petitionare , a dreptului la corespondenta si a dreptului de convorbiri telefonice . Pachetele sunt controlate de catre personalul penitenciarului pentru a nu contine arme , droguri , alcool,substante sau obiecte ce ar putea fi folosite la atac. In ceea ce priveste dreptul de a primi ziare , carti, reviste, acesta s-a liberalizat mult in ultimul timp, deoarece favorizeaza contactul cu lumea exterioara si ridica nivelul instructiv educativ al condamnatelor . Dreptul la ingrijire, tratamente medicale si medicamente gratuite deriva din prevederile Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului , art.25.Asistenta medicala in cadrul penitenciarelor este acordata in mod gratuit si este obligatorie persoanele condamnate find obligate sa se supuna controlului medical. La primirea fiecarei condamnate in penitenciar aceasta este supusa unui control medical amanuntit si complet(analize de sange , graviditatea, boli psihice,control TBC, control ginecologic). In penitenciare ,de asemenea , se efectueaza controale periodice pentru depistarea TBC-ului , hepatitei , virusului HIV , bolilor venerice , dar si pentru a controla nivelul de igiena . In cadrul fiecarui penitenciar exista servicii medicale permanente dotate cu instrumente , ustensile si medicamente , precum si personal medical adecvat. Exista un program zilnic , cind orice detinuta poate cere asistenta medicala, iar medicul este obligat sa satisfaca aceste cerinte. Dreptul la odihna si la plimbare este la fel important la fel ca si dreptul la asistenta medicala.Aceste drept vizeaza , in primul rind , condamnatele care muncesc , dar si pe celelalte. In art.58-59 din Legea nr.275/2006 se prevede ca munca are o durata de 8 ore, si numai mult de 40 de ore pe saptamana , femeile condamnate care sunt insarcinate ori au in ingrijire copii in varsta de pina la 12 luni vor lucra doar 6 ore si maxim 30 de ore pe saptamana , fara a fi folosite la munca pe timpul noptii , iar saptamanal vor beneficia de cel putin o zi pentru odihna. Condamnatele care nu lucreaza in aer liber trebuie sa li se asigure cel putin o ora de exercitii fizice in aer liber . Dreptul de petitionare este recunoscut si garantat in conformitate cu art.44 din Legea nr.275/20068. In dispozitiile acestui articol se arata formulele si continutul acestui drept. Potrivit acestora , condamnata are dreptul de a adresa cereri , sesizari catre conducerea

-

-

8

Dreptul de petitionare Art. 44. - (1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat. (2) Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute. (3) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.

penitenciarului , catre organele ierarhice acestuia (procuror, presedintele tribunalului judetean in raza caruia se afla penitenciarul) , precum si alte organe (Ministerul Justitiei). Dreptul de a petitiona priveste problemele , drepturile si obligatiile condamnatei legate de pedeapsa si executarea acesteia .Ea poate sa se planga , sa ceara sau sa sesiseze problem referitoare la : dreptul la hrana, starea sanatatii, primirea de vizite , munca , remunerarea muncii , corespondenta sau pachete , liberarea conditionata si orcice alte probleme privind situatia sa de condamanata .Administratia penitenciarului este obligate sa asigure condamanatelor cele necesare pentru scris , sa primeasca sis a inregistreze cererile , reclamatiile , sesizarile condamnatelor , sa rezolve cererile si sesizarile care sunt de compententa sa. Cererile care sunt de competent altor organe (parchet , tribunal ) administratia penitenciarului le va inainta direct acestor organe ; alte cereri care nu sint de competent penitenciarului , ci a tribunalului judetean , a procuraturii se inainteaza Administratiei Nationale a Penitenciarelor din Ministerul Justitiei , care este , de asemenea , obligata sa le rezolve potrivit legii. -Dreptul la corespondenta este prevazut in art.45 din Legea 275/20069 . Scrisorile sunt supuse controlului numai in situatia in care prin intermediul acestora s-ar introduce in penitenciar droguri , substante toxice , explozibili sau obiecte a caror detinere este interzisa.Mai mult decat atat , condamnatele pot fi autorizate , in anumite conditii , sa dea si a primeasca telefoane .

-

Dreptul privind asigurarea cazarii , hranei , si imbracamintei.

9

Dreptul la corespondenta Art. 45. - (1) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat. (2) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege. (3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate. (4) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza intr-un dosar special care se pastreaza de administratia penitenciarului. (5) Deschiderea si retinerea corespondentei, potrivit alin. (4), se pot face numai pe baza dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. (6) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania. (7) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).

Incaperile de detinere trebuie sa corespunda normelor de sanatate si igiena stabilite de Ministerul Justitiei impreuna cu Ministerul Sanatatii , in ceea ce priveste cubajul de aer , incalzirea si aerisirea. Suprafata ce trebuie asigurata fiecarei detinute este de minimum 6 metri patrati , si spatial de minim 10 metri cubi. Fiecarei detinute trebuie sa i se asigure pat individual , cu asternut necesar si sa i se asigure curetenia . Camerile de detinere vor avea lumina natural ape timpul zilei , apa curenta , si instalatii sanitare . Dispozitiile art.35 din Legea nr.275/200610 impreuna cu regulamentul de aplicare prevede ca admnistratia penitenciarului va asigura , conform normelor in materie o hrana variata , potrivita din punct de vedere cantitativ si calitativ regulelor sanitare , tinand seama de varsta , starea sanatatii , natura muncii prestate si de cerintele religioase . Fiecare detinuta trebuie sa aiba posibilitatea sa dispuna de apa potabila . Condamnatele pot fi autorizate sa poarte in penitenciar imbracamintea , incaltamintea , si rufaria de corp personala. Condamnatelor care nu au posibilitati de avea imbracaminte proprie , li se asigura un echipament al penitenciarului , in raport de timp , apt sa le protejeze sanatatea .Penitenciarul este obligat sa puna la dispozitia detinutelor obiecte necesare igienei personale , daca detinuta nu poseda asemenea obiecte sau nu are mijloace de a si le procura . Instruirea condamnatei analfabete si minore este obligatorie . De asemenea , administratia are obligatia sa organizeze activitati recreative si culturale . Alaturi de drepturi , femeile condamnate, de altfel ca si barbatii condamnati , au si anumite obligatii si interdictii.Aceste obligatii sunt prevazute la art.62 din Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006 , iar interdictiile la art.63 din acelasi regulament. Obligatiile si interdictiile sunt la fel atit pentru femei cit si pentru barbati , fara exceptii , dar putem aprecia ca ele vor fi adaptate din Regulamentul de ordine interioara a penitenciarului , astfel incat sa constituie baza diferentierii regimurilor de detinere. In cazul in care aceste obligatii si interdictii nu sunt respectate de catre condamnate , actiunile lor constituie abateri disciplinare , care atrag dupa sine aplicarea uneia din masurile disciplinare prevazute de lege , la fel ca si pentru condamnatii barbati.

3 . Activitati socio-culturale desfasurate cu femeile condamnateActivitatea socio-educativa a condamnatelor este componenta a procesului de reeducare , ce are ca scop : corectarea comportamentelor negative; formarea respectului fata de propria persoana si fata de comunitate ; instruirea scolara ; formarea profesionala a condamnatelor;

10

Alimentatia persoanelor condamnate Art. 35. - (1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei. (2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.

Inca de la inceput , se raelizeaza o planificare a pedepsei ,care cuprinde o constientizare a condamnatei cu privire la parcurgerea tuturor etapelor ,de la invatarea regulilor de conduita si ordine , continuind cu indeplinirea conditiilor de trecere de la un regim mai greu la unul mai usor ,concomitent cu obisnuinta de a-si asuma responsabilitati din ce in ce mai multe si mai complexe , ce conduc, la schimbari in constiinta si modul de abordare a problemelor vietii personale . Pe parcursul executarii pedepsei ,condamnatele pot urmari indeplinirea unor conditii spre a fi eliberate : obtinerea unor responsabilitati ; realizarea unei calificari sau meserii ; perfectionarea educatiei ; obtinerea unor recompense si a unei conduite ferite de sanctiuni ; apropierea de un regim deschis , care sa faca o similitudine intre viata din penitenciar si viata in libertate ; pregatirea pentru a convinge comisia de liberare conditionata ca merita sa se bucure de aceasta masura ; realizarea convingerii personale ca merita sa primeasca concediu penitenciar;

Daca un astfel de plan va fi urmarit de catre condamnate , se vor crea responsabilitati , care vor conduce la formarea unei conduite positive conforme cu legea , precum si abandonarea conduitei deviante a acestora. Deoarece in Romania exista un singur penitenciar de femei.Penitenciarul Trgor este profilat s dein condamnate definitiv indiferent de categorie i pedeaps, tinere ntre 18 21 ani i minore, precum i condamnate la nchisoare sau arest preventiv pn la terminarea afacerilor judiciare n judeele Prahova i Dmbovia. Din diferite date culese, precum i din registrul istorico-tehnic al domeniilor militare, rezult c o parte a cldirile penitenciarului Trgor au fost construite n anul 1857 de egumenul Rovin, pentru mnstirea Crngul Teiului. n anul 1864 clugrii au prsit cldirile care au fost transformate n pulberrie a armatei. n 1882, ca urmare a unei revolte militare, I.C.Brtianu a dispus transformarea pulberriei n nchisoare militar. n perioada 1882-1948 n aceast nchisoare au executat pedepse privative de libertate deinui condamnai pentru infraciuni cu caracter militar, pe diferite temene. n perioada 1948-1952 n penitenciar au executat pedepse deinui politici. Din luna mai 1954 acest penitenciar a fost destinat numai pentru femei deinute de drept comun. Deoarece cldirile n care erau cazate deinutele nu mai corespundeau, n 1970 s-a demolat locul de deinere propriu-zis i s-au construit actualele secii I i II. ntre anii 1973-1975 s-au construit seciile III i IV. Cele dou cldiri asigur o capacitate de 6 m.c. pentru 754 deinute.

O serie de programe de educatie cu femeile condamnate , in momentul de fata nu putem evalua eficacitatea acestor prgrame , trebuie sa ne multumim a le descrie si aprecia ca noutati ale detinerii in materie in tara noastra . In cadrul Penitenciarului Targsor , se desfasoara urmatoarele programe educative : adaptarea institutionalizata a persoanelor aflate in custodie penitenciara (INSTAD); alfabetizarea detinutelor (ALFAZ); completarea nivelului de scolarizare (CONIS); educatia bunului cetatian (CEB); initierea ,incurajarea , intretinerea , dezvoltarea legaturilor cu familia si comunitatea (DIFICIL); educatia pentru sanatate (EDUCUSAN); educatia juridical (EDUCOLEX); pregatirea pentru liberare (PROLIB); asistenta speciala , ajutor terapeutic si recuperator pentru detinutele vulnerabile (STRADAV); diminuarea agresivitatii detinutelor violente (VAAD); formarea si dezvoltarea profesionala (PROFORD); educatia pentru viata de familie (EDUCOFAM); mentinerea tonusului fizic si psihic prin activitati de educatie fizica si sport (EDUCUSPORT); sustinerea morala (SUM); activitatile de club (ACTIV CLUB); programul hobby.

4.1. Aspecte special privind femeia gravid in inchisoare .Conform art. 453 alin. (1) lit.b) pr.pen., femeii condamnate care este gravida sau are un copil mai mic de un an i se intrerupe executarea pedepsei pina la incetarea cauzei care a determinat amanarea.In cazul femeii gravid , executarea pedepsei inchisorii , cu executarea prin munca , poate fi amanata pe perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acorda salariatelor inainte si dupa nastere11. Cu privire la momentul pina la care poate fi dispusa aminarea in cazul in care condamnata are un copil mai mic de un an , in literature juridica si in practica judiciara au fost exprimate diferite opinii. O opinie exprimata in practica judiaciara si in literature de specialitate , se sustine ca , instanta , admitind cererea de aminare a pedepsei in cazul femeii gravide ori care un copil mai mic de un an ,poate dispune amanarea pe o perioada de timp mai scurta decit cea prevazuta de lege pina

11

I.Neagu, Tratat de drept procesual penal, Ed.Global Lex,Bucuresti ,2002.

la incetarea cauzei care a determinat amanarea-acesta fiind un termen limita maxim,nu un termen obligatoriu. Intr-o alta opinie contrara,aducandu-se ca argument principal termenii imperative ai legii [art.453 alin. (1) lit. b)] , in care se arata ca executarea pedepsei se amana pina la incetarea cauzei care a determinat amanarea.Aceasta opinie este intemeiata , deoarece legiuitorul a prevazut amanarea pedepsei pentru ca femeia condamnata sa poata ingriji copilul pina la virsta de un an .In cazul in care instanta nu ar dispune amanarea pina la implinirea de catre copil a virstei de un an , ar fi prejudiciate interesele acestuia si s-ar contraveni insasi ratiunii dispozitiei legii [art.453 alin. (1) lit. b)]. 4.2. Nasterea unui copil in penitenciar Nasterea unui copil in penitenciar este un eveniment posibil ,mai cu seama cind copilul a fost conceput inainte de condamnarea .In acest sens, nasterea unui copil in penitenciar pune citeva probleme importante, si anume : a) declararea copilului la oficiul starii civile ; b) timpul cit copilul poate ramine cu mama lui si, dupa aceea , incredintarea copilului tatalui sau sau unei alte persoane ,eventual rude ori a unei instutii de ocrotire.

a) Declararea copilului : In cazul nasterii unui copil in penitenciar ,obligatia de declarare a copilului ii revine administratiei penitenciarului .Aceasta indeplineste potrivit dispozitiilor legale in materie , adica inscrierea in registrul de nasteri , intocmirea unui act de nastere in termenul prevazut de lege (data nasterii, localitatea,numele parintilor ,etc.) . b) Ramanerea copilui cu mama: Copilul este lasat cu mama lui , pina la virsta de un an , in ipoteza in care mama este sanatoasa si poate sa-l hraneasca sis a-l ocroteasca.Explicatia acestei incredintari a copilului mamei , consta in aceea ca aceasta trebuie sa l alapteze si sa-I dea primele ingrijiri pentru o dezvoltare normala.Exista si atasamentul mamaei fata de de copil , atasament care nu poate fi interzis din primele zile ale nasterii .Ramanerea copilului cu mama este posibila pina la virsta copilului de un an , putind fi apoi incredintat unei alte persoane.

Bibliografie: -

Drept executional penal, Barbu Silviu-Gabriel, Serban Alexandru, Ed.CH Beck,2005.

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1086554-priviri-sticla-ursi-plus-penitenciarul-femeitargsor.htm - Recomandarea nr. R(89) 12 a Comitetul de Minitri al Consiliului Europei, adoptat la data de 13 octombrie 1989 i expunerea de motive, Recomandare. Raport cu privire la educaia n penitenciare.