femei criminal in serie (1)

8/12/2019 Femei Criminal in Serie (1)

1/11

Femei criminal in serie

Multa vreme s-a crezut ca femeia este incapabila sa ucida. Sesustinea existenta unui soi de diferenta biologica intre cele doua sexe:corpul feminin, predispus sa dea viata, nu putea capabil s-o ia.Infanticidul, in mod deosebit, era de neconceput: femeile: care totusi ilcomiteau nu puteau altfel decat nebune si nefemei, intrucat doarpierderea feminitatii si a instinctului matern ar putut oarecum!ustica o astfel de fapta.

"m cautat sa a#am dac$ femeia este un criminal sau devine un

criminal, urmare a unor agresiuni suferite, uneori, ani la r%nd.

Intr-un studiu asupra criminalitatii feminine devenit clasic,psihiatrul Cesare Lombroso a infatisat femeia criminala caansamblul tuturor caracteristicilor criminale masculineinsumate celor mai mari defecte ale femeilor: in opinia acestuia,siretenia, ranchiuna si inselatoria. &ombroso mai credea si cafemeia criminala se !oaca cu ideea ca dispune de victima din motive pecare le considera intemeiate, dar care pot sa nu e aceleasi pentru un

barbat' atunci cand aceasta decide sa ucida este capabila sa-si !usticeactul in fata propriilor oc(i, inventandu-si o moralitate proprie,adecvata cazului respectiv.

)rolul femeii criminale

Sunt persoane aparent normale, de cele mai multe ori casatoritesi cu un loc de munca. &a fel ca barbatii, si ele cresc in familii cuprobleme, aproape toate suportand vreo forma de abuz in

copilarie. &a multe dintre ele se dezvolta o sexualitate precoce siintensa, insotita de o personalitate agresiva, violenta sidominatoare. "poi, in timp ce barbatii isi aleg in general victime cucare sa nu avut niciun tip de raport anterior, femeile *prefera* sotii,amantii sau rudele si cunoscutii. Motivatiile acestora sunt diferitede cele ale barbatilor, dupa cum diferita este si tipologia victimelor.


2/11

Femeile nu-si aleg victimele in functie de sex; ele sunt"stabile" din punct de vedere geograc, adica au tendinta de aucide intotdeauna in acelasi loc, aceasta diferenta datorandu-seprobabil traditionalei concentrari a activitatilor feminine in !urul casei si

al familiei. "sadar, ele nu se deplaseaza pe distante lungi pentru a-sicomite delictele: mai degraba isi atrag victimele in *vizuina* lor printr-ote(nica cunoscuta in criminologie drept "tehnica paianenului";atunci cand crimele nu se consuma in spitale sau case de batrani.

)e de alta parte, daca motivatiile si traseele delictului feminin eraudiferite pana in urma cu circa + de ani, azi seamana din ce in ce maitare cu cele comise de barbati. Mania, razbunarea, rivalitateainvidia, ura, interesul! oar recent unii criminologi au inceput sa iain considerare importanta in#uentei structurilor sociale asupra crimeifeminine. Si printre aceste in#uente, banul pare a motivulfundamental al omuciderilor comise de reprezentantele sexuluifrumos. Intr-un studiu realizat in Statele nite pe // asasine in serie,motivele in ordinea relevantei s-au dovedit a : banii, razbunarea,placerea de a ucide, sexul, drogurile.

Femeia dezlantuita

isparitatea cantitativa intre delincventa feminina si cea masculina

a fost observata inca de la primele studii criminologice care s-auocupat de asasinii in serie. Incidenta statistica mai redusa acriminalitatii feminine a primit multiple interpretari, de unde se poatebanui ca nici una nu s-a dovedit sucient de convingatoare. Si ar putea mai mult aparenta decat reala.

)oate ca, spun *gurile-rele*, femeile doar au avut mai multeposibilitati de a-si "acoperi urmele", de a-si ascunde crimelecomise de obicei in mediul familial, acolo unde ele traiau si se

armau si unde isi dezlantuiau si pasiunile criminale. 0ealitatea esteca, in mod traditional, femeile nu erau educate sa e agresive, ci maidegraba pasive, si toate conditionarile sociale faceau astfel incatfemeile sa a!unga mai rar la crima.

0ud1ard 2ipling scria ca femela din orice specie animala estemult mai feroce decat mascululsi de-a lungul timpului au existat si


3/11

unii cercetatori ai fenomenului care au considerat femeia mai crudadecat barbatul in razbunare, neobosita in urmarirea victimei si cu maiputine scrupule si procese de constiinta. S-a mai spus si ca femeilecare a!ung sa ucida gasesc solutii extreme la probleme cu care mii de

alte femei convietuiesc pasnic in ecare zi' sau ca o asasina este doaro femeie obisnuita care a facut o criza de nervi.

3ele care dau dovada de cea mai mare mobilitate sunt femeile careucid in cuplu sau in grup,care decid de fapt sa-si urmeze barbatulin deplasarile lui.

e asemenea, in general, femeile nu-si tortureaza victimeleinainte de a le ucide si nici nu se gratica sexual asistand lasuferintele acestora, desi o otravirea lenta modalitatea

preferata de reprezentantele sexului frumos#cauzeaza o lungaagonie considerata de multi o forma mai *subtila* de tortura.

&a ora actuala, fenomenul "serial $iller"-ului este unul increstere in toata lumea, si cu precadere in tarile industrializate. Intr-un top al ororilor comise de reprezentantele sexului frumos, regasim:

4. Statele nite/. Marea 5ritanie6. Franta

7. 3anada+. 8aponia9. Italia.

%ipologia femeilor serial-$iller

&aduva neagra

Incepe sa ucida la maturitate, este foarte inteligenta, manipulatoare,extrem de organizatasi rabdatoare. 3ea care se descotoroseste desoti sau amanti omorandu-i, reprezinta cea mai atenta simeticuloasacategorie de asasina in serie, iar motivatia ei este celmai adesea interesul economic.


4/11

Isi incepe cariera de obicei dupa /+ de ani, ucizand soti, amanti, rude,cunoscuti. e obicei ucide pe parcursul a 4-4+ ani inainte de a identicata, cu un numar de victime care oscileaza intre 9 si . "rmapreferata este otrava, utilizata inteligent, astfel incat sa inducasimptome care sa e confundate cu cele ale unor boli usor

diagnosticabile. Succesul actiunii face asasina sa intre in posesia averiivictimei.

'ngerul mortii

"sa-numita *inger al mortii* este cea care ucide persoane a(atein ingriiresi care sunt extreme de vulnerabile ;batrani, copii,bolnavietc< se considera ca este motivata in principal de dorinta de a domina,obsedata de nevoia de a controla vietile celor din ur.

"cest tip de asasina are tendinta de a discuta despre crime infaptuitecu alte persoane, ind capabila sa gaseasca !usticari crimelor,transformandu-le in *acte de compasiune*.

Ingerul mortii ucide adesori in spitale si case de batrani, atacandpacientii de care se ocupa, persoane slabe si lipsite de aparare, copii sibatrani. Incepe sa ucida de obicei pe la / de ani, in locuri undemoartea constituie un eveniment natural: spitale, clinici, case debatrani. nde crima poate cu usurinta ascunsa, iar asasina poateexperimenta puterea de a decide cine trebuie sa traiasca si cine sa

moara. "ici si mi!loacele sunt la indemana: e sucienta adaugarea unuimedicament la terapie, marirea dozei, intreruperea #uxului de oxigen.= inclinatie perversa de a se lauda cu propria omnipotenta ii scurteaza*cariera* la un an-doi, cu un numar mediu de victime in !urul a optpersoane.

)azbunatoarea

)otrivit studiilor facute asupra acestui gen de serial >iller, aceasta isiincepe cariera in !urul varstei de // de ani, si ataca atat membriifamiliei, cat si persoane identicate simbolic cu contextul in care a fostmaltratata sau umilita. ?ictimele sunt trei-patru, intr-o perioada dedoi ani, desi in anumite cazuri pot trece si cinci ani inainte de a prinsa. esi razbunatoarea este sucient de capabila sa-si controlezeemotiile pentru a-si duce la bun sfarsit actiunile, de multe ori sedovedeste incapabila de o planicare meticuloasa,ind determinata deun comportament pasional. In mod paradoxal, cand este capturata,poate manifesta remuscari profunde pentru crimele comise, intr-o


5/11

tentativa de a compensa intensitatea faptei. Si acesta este un tipdestul de rar de serial >iller femeie, dar si in general, intrucat vendettaprin denitie se consuma violent intr-un unic episod.

*sasina pentru +prot

Isi ucide sistematic victimele in decursul comiterii altor infractiuni,actioneaza singura si nu este asimilabila vaduvei negre. 0eprezintatipologia feminina cea mai lucida si insensibila,determinata desetea de castig, mereu in crestere. Isi concentreaza energiadistructiva asupra unor persoane straine familiei sale siintotdeauna pentru un prot economic. @ste o asasina foarteorganizata, plina de resurse si atenta la detalii, prin urmare foarte greude prins. Incepe sa ucida la o varsta intre /+ si 6 de ani, si *cariera* eipoate dura un deceniu sau c(iar mai mult.

*sasina psihopata

Suferind de o psi(oza, ucide ca reactie la un delir cu halucinatii,de o maniera hazardata, datorata tulburarilor psihice, implicit aabolirii discernamantului! Crimele sunt comise aleatoriu, fara unmobil clar si univoc. otata cu o inteligenta superioara medieisiintrovertita, se simte neinteleasa si considera ca astfel isi ia revansafata de viata, isi exprima superioritatea si devine celebra. e obiceiaceasta asasina nu are copii si nici o viata de familie stabila, si c(iar si

atunci cand este casatorita, relatia este una care nu functioneaza. ueste deloc integrata in societate, c(iar daca uneori nu se vede.@ste o asasina foarte organizata si isi premediteaza cu foarte maregri!a delictele.

elictele nu sunt de obicei descoperite imediat. ?ictimele lor par a murit din cauze naturale si de obicei nu sunt prinse inainte de opt anide la primul delict, o perioada dubla fata de cea in care sunt prinsibarbatii e asemenea, daca un barbat criminal in serie comite primacrima inainte de 6 de ani, femeia de obicei dupa 64.

@xemple de femei criminal

&era )enczi . &aduva eagra

?era s-a nascut la sfarsitul secolului al /'/-lea, in 5ucuresti, inurma legaturii dintre un om de afaceri ungur si o frumoasa tanara din0omania. 3opilaria si-o petrece la 5ucuresti, acolo unde ramane pana


6/11

la varsta de 46 ani. =data cu pierderea mamei, ?era este mutata detatal sau la 5er>ere>ul, oras din fosta Iugoslavie, unde acesta detinea omica mosie. "dolescenta ?erei este marcata de numeroase aventuriamoroase, ea a!ungand nu o data, pe prima pagina a ziarelor locale

din cauza scandalurilor in care implica de la elevi de liceu pana labancheri si oameni de afaceri. Se casatoreste cu 2arl Sc(ic>, unin#uent banc(er austriac, dar la mai putin de un an, acesta disparemisterios, pentru a nu mai reveni niciodata.

?era explica apropiatilor ca sotul sau a parasit-o si ca a decedatulterior intr-un accident de masina in 0omania. rmeaza cea de a douacasatorie, cea cu0oseph )enczi, un important om de afaceri sarb. &ascurt timp insa, acesta avea sa dispara ca si primul sot! )entru?era 0enczi incepea o noua perioada in care escapadele amoroase

aveau loc cu regularitate. ?esnic imbracata in negru, frumoasacastelana atragea pe domeniul de la 5er>ere>ul numerosi amanti,niciunul dintre acestia nemaintorcandu-se vreodata. &a insistentelesotiei unuia dintre ei, autoritatile locale descind la resedinta ?erei0enczi.

)rima perc(eziAie a conacului nu aduce nimic Bn plus. Cu mai r$m%neadec%t cripta familiei, cea ale c$rei c(ei se a#au Bn permanenA$ asupratinerei. F$r$ s$ se opun$, aceasta desc(ide uDa, absent$, Di Bi BnsoAeDtepe !andarmi pe scara Bn spiral$ ce conducea c$tre subsolul Bntunecat al

conacului. Imaginea care avea s$ li se Bnf$Aiseze martorilor era, pedrept cuv%nt, una de coDmar.

Cu mai puAin de 12 de sicrie de zinc, a3ezate 4n cerc, Bncadraucamera luminat$ doar de c%teva lum%nari. Fiecare sicriu avea oetic(eta pe care era notat, elegant, un nume. En mi!ocul camerei sea#a un fotoliu, iar l%ng$ acesta se g$sea un sfesnic bisericesc cu olum%nare pe !um$tate ars$ precum Di o sticla Di o cup$ de sampanie!5n fa6a andarmilor, &era )enczi 43i 4ncepea confesiunea, 4nfapt 12 de confesiuni teriante. =prindu-se Bn faAa ec$rui sicriu,

frumoasa st$p%na a conacului Ainea, f$r$ nici un pic de emoAie, unmonolog sinistru. &a cel de al doisprezecelea sicriu, ?era se prabusiizbucnind in plans. @ra sicriul propriului ei u. "Da cum avea s$ declareulterior, fusese nevoit$ s$ Bl ucid$ pentru c$ Bi a#ase secretul macabru.

3onform propriilor declaraAii, ?era 0enczi Di-ar ucis primul soA, pe 2arlSc(ic>, cu o doz$ de arsenic pe care i-ar turnat-o din plin Bn cupa de


7/11

vin pe care obiDnuia s$ o bea Bn ecare sear$. Motivul esele c$l$toriide afaceri Di b$nuiala unei presupuse indelit$Ai. &a fel se Bnt%mplase Dicu 8osep( 0enczi, cu deosebirea ca sadismul tinerei atinge, Bn acestcaz, paroxismul.

&era sim6ea o pl7cere stranie s7 3tie ca ea, 3i nimeni alta, afost ultima femeie din via6a ec7rui b7rbat care 4i trecusepragul! 5n lini3tea sumbr7 a criptei, ea se reculegea adesea,delect8ndu-se cu o cup7 de 3ampanie 3i vorbind cu fantomelecelor uci3i! *cest ritual a durat vreme de peste 92 ani!

3ondamnat$ la moarte, ?era nu mai realiza ce i se Bntampl$. )edeapsai-a fost comutat$ la4nchisoare pe via67, Bntruc%t femeile nu puteau executate Bn Gugoslavia acelor vremuri. En Bnc(isoare, starea ei s-aagravat. En celula Bn care era Bnc(is$, ?era 0enczi se credea Bncon!urat$

de toAi cei pe care Bi ucisese Di le vorbea acestora ore Bntregi cu vocetare. Sc(izofrenic$, ?era a fost transferat7 4ntr-un ospiciu, acolounde se stingea Bn urma unei (emoragii cerebrale, cu puAin BnainteaBnceperii celui de "l oilea 0$zboi Mondial. 3azul s$u ramanea Bnistoria criminalisticii sub numele de cazul &7duvei egre!

:lizabeth athoritz, devenind in mai putin deun an +?enior ?uperviser!)romovarea a fost facuta pe bazaexcesului de zel de care dadea dovada. )rintre (obb1-urile ei senumaraucrimele, torturile psihice si zice, abuzurile sexuale,bataile crunte cu biciul sau asmutirea cainilor infometati

asupra prizonierelor. mbla incaltata cu cizme foarte grele, un

accesoriu util in torturarea zica a prizonierelor si nu se deplasaniciodata fara pistol si bici. In data de 4K aprilie 4J7+ a fost capturata,impreuna cu alti oteri SS, !udecata sub legea britanica si condamnatala moarte prin spanzurare. "pelul ei a fost respins, devenind astfel,cea mai tanara femeie condamnata la moarte sub legea britanica insecolul . @ste responsabila de uciderea a 1@!@@@ de femeievreice. )ersonal a savarsit cateva crime monstruoase' a (ranit caini#amanzi cu prizoniere, pe altele le-a violat, le-a impuscat, le-a biciuit si

le-a selectat pentru camera de gazare.Aatherine Anight nascuta in 9B2#

)rima femeie din "ustralia condamnata la inc(isoare pe viata,2at(erine 2nig(t are o intreaga istorie cu relatii violente. I-a macinatdantura unuia dintre soti, altuia i-a taiat gatul. " mai avut o relatie cuun barbat pe care l-a macelarit cu 6K de lovituri de cutit."poi l-a !upuit si i-a agatat pielea in fata usii de la intrarea in living-room, i-a taiat capul si a facut cu el o supa, iar fesele le-a pra!it si le-apus alaturi de o garnitura de legume. " vrut sa-si (raneasca copiii cuacest meniu, dar politia a arestat-o exact cand aran!a masa.

*ileen Carol Duornos

s-a nascut in 4J+9, in Mic(igan, intr-o familie dezorganizata. Mama eiavea doar 4+ ani cand s-a casatorit cuLeo Eittmansi in numai doi anii-a nascut peAeithsi *ileen. "ceasta nu si-a cunoscut tatal intrucat el


10/11

a fost arestat pentru pedolie imediat dupa nasterea ei, dupa ce aviolat un baietel de ani. upa cativa ani, barbatul s-a sinucis ininc(isoare.

*ileensi Aeithau fost abandonati de mama pe cand aveau 7,respectiv + ani. "u fost adoptati de parintii mamei si timp de cativa aniau avut o viata relativ normala. Insa *ileena deraiat la un momentdat de pe drumul bun descris de bunici. e foarte tanara a fostimplicata in numeroase relatii sexuale. "stfel, la numai 47 ani a ramasinsarcinata, pretinzand ca a fost violata de un necunoscut. Mai tarziu aspus ca in acea perioada s-a culcat in mod constant c(iar si cu frateleei cu un an mai mare.In martie 4JK4, *ileen Duornosa nascut un copil pe care bunicii l-audat spre adoptie. upa numai cateva luni, bunica devenita mama

adoptiva s-a stins, iar bunicul a alungat-o pe *ileende acasa, satul deproblemele pe care i le-a facut.0amasa fara spri!in, adolescenta s-a intretinut singura practicandprostitutia si a locuit o vreme in padurea din apropierea fostei locuinte.Cu a trecut prea mult si *ileen Duornosa fost arestata pentru primadata pentru conducere in stare de ebrietate, comportament turbulentsi pentru ca a tras cu o arma de calibru // dintr-un ve(icul a#at inmiscare..e ecare data cand a ucis *ileena procedat la fel: si-a abandonat

victimele in locuri izolate, apoi le-a abandonat si masinile. Se pareca *ileena fost vazuta la un moment dat in masina unuia din barbatiiucisi. "sa a a!uns politia la ea.In prima faza, *ileen Duornosa armat ca i-a ucis pe cei saptebarbati pentru ca toti au incercat sa o violeze, iar ea a fost in legitimaaparare. In timpul audierilor, ea a strigat catre anc(etatori: Am fostviolata! Sper sa ti si voi violati, ticalosilor!. )ana la urma a pledatvinovata pentru toate crimele si a primit S"S@ condamnari la moarte.

upa ce si-a auzit sentinta, *ileen Duornosa refuzat sa faca apel. @aa spus: I-am omorat pe acei barbati si i-am jefuit cu sange rece. Si asface-o din nou. Nu trebuie sa ma tineti in viata pentru ca voi ucide dinnou. " facut probleme si in inc(isoare. " acuzat personalul si pedetinute de abuz.


11/11

*ileen Duornosa fost executata prin in!ectie letala pe J octombrie//. " fost a doua femeie executata in Florida. " refuzat ultima masasi a baut doar o cana de cafea. ltimele cuvinte: *?reau s$ spun c$voi pleca pe mare. Ens$ m$ voi Bntoarce ca Bn Liua IndependenAeiBmpreun$ cu Iisus ristos, pe data de 9 iunie. Se va Bnt%mpla exact ca

Bn lm, cu nava-mama si restul...m$ voi Bntoarce&a numai un an dupa executie, a fost facut lmul Monster, inspiratdin viata criminalei in serie, in care au !ucat Charlize%heronsi Christina )icci. )rima a primit pentru rol premiul =scarpentru cea mai buna actrita.

"similand informatiile, concluzionam ca femeile criminal

reactioneaza violent cand sunt supuse constant violentei domestice, incopilarie sau mai tarziu, iar ma!oritatea crimelor comise de femei au labaza un anumit grad de sensibilitate afectiva.

in punct de vedere psi(ologic, exista un atasament pasional multmai mare la femei, acestea ind foarte afectate cind sint inselate saucontrate intr-un mod sau altul. "tunci, capacitatea de autocontrol lepoate afectata.

iscrepanta dintre cantitatea criminalitatii masculine si cea feminina

este data de insasi fondul afectiv de care o femeie dispune si aceastadeoarece criminalii in serie actioneaza cu sange rece, cu premeditaresi au o incapacitate de a experimenta anumite sentimente, precumanxietatea sau surescitarea, in genere barbatii. @i cauta mereu saobtina sentimentele care le lipsesc. "sa cum unii oamenii cautaNsenzatiile tariO facand Nbungee-!umpingO, asa si criminalii in serieincearca sa descopere unele sentimente pe care nu le pot obtinealtfel*.

femei criminal in serie (1)

Documents