criminal profiling 2

8/12/2019 Criminal Profiling 2

http://slidepdf.com/reader/full/criminal-profiling-2 1/243

CRIMINAL PROFILING

Prof. univ. dr. UNGUREANU STEFANIA GEORGETA



CUPRINS

Argument

Cap. I Istoria crimei si a ripostei la crimei

Cap. II Stilul criminal

Cap. III Motivatia criminala

Cap. IV Particularitatile crimelor cu speciic

!i"liograie

#. $elincventa %uvenila

&. Inractiuni ci"ernetice'. Criminal proiling

(. Ucigasi in serie

). Violenta *omestica

+. Aspecte teoretice, atitu*ine- motiv- temperament



. ARGUM/N0

’’O crimă în serie se constituie atunci când unul sau mai mulţi indivizi

(bărbaţi, în cea mai mare parte a cazurilor) comit o a doua omucidere şisau o

altă crimă ulterior! este fără predeterminare (nu e"ista o relaţie prealabilă

între autor şi victimă)! survine într#un moment distinct şi, aparent, nu arele$atură cu omuciderea iniţială, fiind, în $eneral, comisă într#o zonă $eo$rafică

diferită. %n plus, mobilul nu este tentaţia câşti$ului material, ci pare sa fie

dorinţa de a#şi e"ercita puterea asupra victimelor. &cestea din urmă pot avea o

valoare simbolică, sunt percepute ca fiind neînsemnate şi se află, cel mai

adesea, în imposibilitatea de a se apăra sin$ure sau de a#i alerta pe ceilalţi. 'e

asemenea, ele sunt frecvent percepute ca nefiind prea puternice, din pricina situaţiei lor în timp şi spaţiu sau a statutului lor în mediul căruia îi aparţin

(va$abonzi, prostituate, muncitori imi$ranţi, omose"uali, copii pierduţi, femei

sin$ure sau în vârstă).’’

Editorii de la Forensic Science International au tras atenţia anchetatorilor şi

experţilor judiciari asupra probabilităţii de a se afla în faţa unei crime în serie,

atunci când crima a fost ’’comisă asupra tinerilor sau tinerelor, care au fost

brutaliaţi şi care au răni aparente ante mortem, pro!ocate prin le"are, tortura în

scopul producerii durerii şi a suferinţei, abu sexual, mutilare înainte şi după

moarte, o moti!aţie unică a rănilor, o posibilă e!entraţie, o castrare sau nişte

mutilări intenţionate, ardere cu acid sau o distru"ere a cada!rului, în"ropat

superficial, sub cren"i sau sub pietre, a!ârlit în "unoaie, în containere sau în

apă#

$otuşi, %ic&e', profesor de psiholo"ie criminală la (ni!ersitatea din

)alifornia, precieaă, pe bună dreptate, că !ictimolo"ia şi femeia criminal în

serie nu sunt suficient repreentate în această definiţie# $ot astfel, pot exista

relaţii prealabile între faptaş şi !ictima sa *’’!ădu!ele ne"re’’+, ca şi un mobil

pecuniar *’’în"erii morţii’’, doctori, escroci+#

n !iiunea psihanaliei clasice, cea elaborata de Freud-, destinul persoanei

umane era marcat şi determinat de lupta tra"ică dintre ’’pulsiunile’’ e"oiste şi- $udorel.Se!erin /#/utoi,)riminali în serie.0siholo"ia crimei, Editura 0hobos, /ucureşti, 1223, pa"#11#



a"resi!e ale instinctului şi presiunea normelor morale# 4eoarece colaborarea,

altruismul şi dra"ostea faţă de semeni nu sunt considerate a face parte dintre

tendinţele naturale ale minţii umane, indi!idul apare condamnat la frustare

!eşnică, frustare reultată din lipsa de libertate a satisfacerii pulsiunilor sale#

0rincipala soluţie de reducere a acestei frustrări ar consta, în !iiunea lui Freud,numai din ’’deturnarea’’ pulsiunilor de la scopul său primar * care este amoral şi

chiar antisocial+#

5cest lucru s.ar produce prin refulare însoţită de de!oltarea unor

formaţiuni de substituţie, de sisteme morbide, socialiare şi sublimare 1 ce constă

în canaliarea într.o acti!itate deri!ată, in!estiţia de ener"ie fiind denaturată

pentru creaţia artistică, sporti!ă sau pentru alte acti!ităţi de ordin superiorobţinându.se, în caurile fericite, un fel de ’’păcălire’’ a instinctului, ener"ia

acestuia fiind folosită în scopuri socialmente acceptabile# 4in această !iiune,

eşecul proceselor de refulare şi sublimare ar duce, în caul unui indi!id cu o

a"resi!itate înnăscută puternică, la de!oltarea unei personalităţi diarmonice şi,

în situaţii extreme, la aparitia unor ’’monştri’’#

4in perspecti!a psihanaliei contemporane, care s.a îndepărtat considerabil

de teoria pulsională a lui Freud, ’’mintea’’ indi!idului uman, este predeterminată

"enetic spre apropierea şi colaborarea cu ’’celălalt’’, caurile de de!oltare cu

’’defect’’ fiind urmarea, adesea re!ersibilă, a perturbării procesului natural de

apropiere şi relaţionare cu semnul nostru# )onform teoriei ’’relaţiilor de obiect’’,

precum şi celei a psihanaliei &leiniene, mintea este alcatuită, încă de la naştere,

dintr.o serie de ’’fantasme’’* predominant inconştiente+, care constau în

’’scenarii’’ de relaţie a persoanei cu semenii săi# 5ceste fantasme, care pot fi

comparate cu textul scris *deşi ele există în forma unor repreentări

procedurale+, stabilit anterior, pe baa căruia actorii distribuiţi într.o piesă de

teatru sau într.un film îşi interpreteaă rolurile, repreintă planuri de acţiune, sub

forma unor ’’al"oritmi’’ de desfăşurare pentru posibilele relaţii în care indi!idul

poate intra cu semenii săi# 0rincipalele fantasme, care repreintă ’’părţi’’

alcătuitoare ale minţii fiecăruia dintre noi, deri!ă din ne!oile psihice1 6eor"eta.7tefania (n"ureanu, )riminolo"ie, Editura$impolis,$imişoara, 1228, pa"#91#



fundamentale ale fiinţei umane: de dra"oste, de colaborare, dar şi de apărare şi

afirmare, de tipul luptei şi al ri!alităţii, în caul întâlnirii unor obstacole şi a

apariţiei frustrării# 5ceste scenarii, care au rolul de modelare anticipati!ă a

interacţiunii indi!idului cu ceilalţi, îşi definiti!eaă structura în primii ani de

!iaţă şi dobândesc după aceea o mare stabilitate internă# 4eşi nu sunt totalneinfluenţate de către experienţele de !iaţa, ele au tendinţa să manifeste o

considerabilă influenţă la modificare *!ariabilă cu !ârsta şi de la un indi!id la

celălalt+ chiar dacă, anterior, aplicarea lor a dus la reultate nefa!orabile pentru

indi!idul în cauă# Existenţa relati! fixă a acestor scenarii de acţiune

interumană, în mintea fiecăruia dintre noi, explică perse!erarea în

’’comportamente de eşec’’ şi determină adesea impresia existenţei unor ’’laitmoti!e’’ distincte care caracterieaă destinul persoanei umane# )eea ce se

modifică, relati! mai uşor, sunt rolurile pe care indi!idul le joacă în cadrul

aceluiaşi scenariu# Faimoasa ’’identificare cu a"resorul’’, în urma căreia cel

abuat într.o relaţie anterioară !a încerca să in!ersee situaţia, asumându.şi rolul

de a"resor, în aceeaşi relaţie sau în relaţia cu alte persoane, repreintă exemplul

cel mai cunoscut de flexibilitate internă de tipul schimbării rolurilor * în lumea

interlopă acest fapt este exprimat prin icala:’’mai bine să plân"ă mă.sa decât

mama’’+# )eea ce se întâmpla însă extrem de rar şi numai în urma unor situaţii

excepţionale este modificarea scenariului în sine# n exemplul anterior, acesta ar

echi!ala cu tendinţa cui!a, care a fost a"resat şi abuat sistematic pe parcusul

între"ii sale copilării, de a părăsi acel model de relaţie şi de a adopta un scenariu

total diferit, în care al"oritmul de relaţionare nu ar mai fi de tipul dominat.

dominator, a"resor.!ictimă, ci ar a!ea la baă o relaţie de colaborare şi de

respect reciproc# 5cest fapt explică de ce pedeapsa, prin tratare abui!ă şi

!iolentă *’’pe masura actului comis’’+ a celui care a înfăptuit un delict, nu numai

că are un potenţial de reeducare, prin oferirea unui model de scenariu modificat,

ci, dimpotri!ă, confirmă şi reîntăreşte !echiul scenariu primiti!.a"resi!, prin

punerea forţată a celui sancţionat în postura de !ictimă#



; serie de obser!aţii şi studii ale compotamentului nou.născutului rele!ă

faptul că în primele săptămâni şi luni de !iaţa, mintea copilului ’’paraiteaă’’

mintea mamei, într.un mod similar în care, înainte de naştere, or"anismul sau

fiic a fost conţinut în uterul ei, în calitate de parte componentă a corpului

acesteia# <ea!ând încă o minte proprie, ci doar nişte scheme *fantasme+rudimentare de solicitare de factori !itali, scheme încărcate de a"resi!itate şi

!iolenţă primară * ca urmarea frustrării pe care o poate "estiona încă+, copilul se

foloseşte de mintea mamei ’’împrumutând’’ şi asimilând scenariile de relaţie ale

acesteia# ntr.un mod total inconştient, o mamă ’’destul de bună’’ *=inncott,

->?-+ se lasă paraitată psihic de către copilul său, oferindu.i acestuia scenarii

mai elaborate şi mai sofisticate, scenarii în care a"resi!itatea şi distructi!itatea primară, instinctuală sunt ’’îmblânite’’ prin norme sociale şi morale# ; mamă

care se ’’supară’’ pe copilul său, care.l respin"e sau chiar îl lo!eşte, când acesta

o solicită sau o a"reseaă, îi !a transmite ine!itabil modelul unui mod de

relaţionare baat pe a"resi!itate şi pe ’’dreptul celui mai puternic’’# 5cest

al"oritm, fixat astfel din primele perioade ale !ieţii, !a constitui scheletul baat

al edificării ulterioare a diferitelor scenarii de relaţie caracteriate prin !iolentă

şi distru"ere#

4isciplina Criminal Proiling are un rol deosebit în identificarea cauelor

"eneratoare ale crimei în serie se traduce prin elaborarea unor măsuri

psihoprofilactice *de depistare precoce a tulburărilor psihice+ şi a unor măsuri

raportate la pre!enirea efectelor antisociale ale comportamentului de!iant

*măsuri medicale şi de si"uranţă+#

@ăsurile de ordin psihoprofilatic !in să se opună acţiunii cauelor de ordin

indi!idual, or"ano"ene sau neuropsiho"ene, cu conţinut patolo"ic, care

predispun şi se traduc, în condiţii fa!oriante, la conduite de!iante# 4in păcate,

sunt nenumărate cauri de criminali în serie bolna!i psihici care, înainte de a.şi

începe acti!itatea macabră, au fost internaţi în centre medicale pentru afecţiuni

psihice, însă au fost trataţi cu superficialitate de medicii din acele centre, fapt

care a dus la repunerea lor în libertate# ; mai atentă supra!e"here a acestor



bolna!i din partea specialiştilor la !remea respecti!ă ar fi dus cu si"uranţă la

descoperirea potenţialului pericol pe care eliberarea acestor bestii -.ar fi

repreentat pentru societate, fiind cruţate astfel multe !ieţi ne!ino!ate# 4e aceea,

este imperios necesar ca, pe !iitor, cei din centrele de internare să se aplece cu

mai multă atenţie asupra bolna!ilor, preîntâmpinând în acest fel apariţia printrenoi a unor monştri însetaţi de sân"e# n această direcţie, este necesară depistarea

precoce şi acti!ă a tulburărilor de comportament, prin măsuri de educaţie

sanitară ce trebuie să pre!ină familia asupra semnificaţiei pe care o pot a!ea

aceste tulburări, mai ales dacă ele se manifestă precoce şi preintă un caracter

pre"nant de instabilitate, a"resi!itate, inadaptabilitate, impulsi!itate#

ntreprinderea acestui "en de măsuri re!ine în special medicilor şi psiholo"ilor, care !or a!ea în !edere trei etape ale măsurilor psihoprofilactice şi

anume:

. pre!enirea primară, care se adreseaă direct cauelor "eneratoare,

împiedicând apariţia tulburărilorA

. pre!enirea secundară, ce !ieaă decelerarea tulburărilor şi remedierea

lor, înainte ca acestea să se structuree sau să îmbrace un aspect delictualA

. pre!enirea terţiară, care constă în măsurile ce trebuie luate în caurile în

care tulburările de comportament au căpătat un conţinut ce pune în pericol

!iaţa membrilor societăţii şi care urmăresc pre!enirea apariţiei unor asemenea

personalităţi psihopatice#

n ceea ce pri!eşte inter!enţia *etapa terapeutică+, aceasta cuprinde

totalitatea măsurilor cu caracter curati!, îndreptate asupra indi!idului sau a

circumstanţelor sociale, extraindi!iduale, în scopul combaterii conduitei

de!iante, a circumstanţelor care o întreţin sau o a"ra!eaă#

n această cate"orie de măsuri de inter!enţie imediată, directă, se distin" 8

"rupe:

-#măsuri psihiatrice *terapie biolo"ică, psihoterapie, terapie ocupaţională

sau er"oterapie+A

1#măsuri medico . socialeA



3#măsuri coerciti! . educati!e *măsuri juridice, de criminolo"ie clinică+A

8#măsuri de ordin medical, în !ederea remedierii unor caue or"ano"ene de

ordin somatic, care au fa!oriat sau fac parte din moti!aţia de complexe a

personalităţilor patolo"ice#

Becuperarea *post.inter!enţia+ cuprinde totalitatea măsurilor de lichidaresau anulare a consecinţelor conduitei de!iante, îndreptate împotri!a indi!idului

şi asupra comunităţii sale sociale# Ideea de recuperare pare însă aproape de

necreut în caul criminalilor în serie, sin"ura soluţie în caul lor părând a fi

iolarea lor definiti!ă din cadrul seminţei umane, prin internare în spitale

psihiatrice, închisori sau pedeapsa capitală#

)oncluionând, extinderea crimelor în masă nu ţine deci, numai de resortulcriminolo"ilor, ea este o problemă a societăţii, a !alorilor şi credinţelor

fundamentale pe care aceasta le apără şi pe care se baeaă# 4eşi ideea de

recuperare, de resocialiare a criminalului în serie pare compromisă, totuşi acest

"en de crime are şanse reale de pre!enire#



Capitolul I

ISTORIA CRIMEI ŞI A RIPOSTEI LA CRIMĂ

)rima există în sânul societăţilor umane din totdeauna, ca şi riposta adusă

actelor noci!e# )ele două constituie fapte ale societăţii obser!ate de.a lun"ulmileniilor# 0rima crimă mitică cunoscută de umanitate, omorârea lui 5bel de

către fratele său )ain este deaprobată şi pedepsită de 4.eu, judecătorul

suprem#

4acă criminalul acţioneaă sin"ur sau în "rup, din moti!e di!erse şi prin

metode particulare, riposta trece prin mai multe fae de or"aniare socială#

Ca început, riposta are un caracter de răbunare personală, deseoridisproporţionată faţă de actul sancţionat# Ea este aplicată fără "rijă pentru

indi!idualiare după culpabiliarea reală a indi!idului# Besponsabilitatea este

difuă în sânul "rupului social care trebuie să îndure pedeapsa "rupului ad!ers, a

cărui ripostă răbunătoare este în e"ală măsură solidară#

4e.a lun"ul secolelor, riposta socială de!ine din ce în ce mai or"aniată#

Etapele şi misiunile inter!enţiilor ripostei se specialieaă, structurile se

constituie după sarcina de a îndeplini, cadrele normati!e sunt edictate de o

manieră din ce în ce mai minuţioasă# @unca de in!esti"are, ancheta, judecata,

apoi executarea pedepsei, este or"aniată prin re"uli de procedură specifice#

(nitatea trece de la epoca răbunării personale nelimitate la re"uli care

limiteaă riposta socială la proporţii mai reonabile, precum abandonul noxal,

le"ea talionului *ochi pentru ochi, dinte pentru dinte+ sau compoiţia, apoi la

sisteme le"islati!e, judiciare şi administrare penitenciară# In!enţiile şi

descoperirile ştiinţifice, cu corolarele tehnice aduc, din ce în ce mai eficient,

contribuţia lor la o ripostă baată pe ade!ăruri !erificabile#

Sunt primele le"i scrise cu care s.a dotat umanitate, care aduc informaţii

asupra situaţiei locurilor existente înainte de in!entarea scrisului, deci în

perioada preistorică# 5ceste le"i, dintre care cele mai cunoscute sunt )odul

Eshnuna *are în jur de D mii de ani+, )odul %ammourabi, !echile le"i ale )hinei,



cele -1 table de la Boma, etc#, sunt redactate în maniera de recunoaştere a noilor

le"i, diferite de cele ce existau din timpuri re!olute# 5 cunoaşte mentalităţile

strămoşilor noştri din timpuri preistorice în materie de crimă şi ripostă la crimă,

este posibil datorită studiului atent al le"ilor notate în scrierile de ai şi care sunt

descifrate *picto"rame, hiero"life, litere cuneiforme, etc#+, care e!ocă uul dealtădată, pentru a le confirma, infirma sau modifica#

(n alt mod de.a înţele"e opinia asupra crimei şi ripostei la crima

bărbaţilor şi femeilor din timpuri îndepărtate, este acela al studiului miturilor,

le"endelor şi po!eştilor care e!ocă morţile şi pedepsele# Se !a e!oca, deci, un

număr de relatări care îşi au rădăcinile în epocile preistorice consemnate apoi în

scris, "raţie memoriei colecti!e a popoarelor#

Secţiunea 1

Preitorie! "ituri #i le$en%e

Miturile sunt istorii fantastice strânse în episoade care aduc mărturii

despre tipurile de ci!iliaţii, uneori dispărute sau puţin cunoscute# 0ersonajele

puse în scenă sunt ei, eiţe şi eroi, ale căror acte in!entate de ima"inaţia umană

reproduc fapte reale comise în sânul societăţii, dar îmbrăcate într.o aură

fantastică, sau !itejii absolut inaccesibile muritorilor# Ei produc sentimente de

teamă şi de admiraţie pentru oamenii chemaţi să aducă sacrificii cultului acestor

di!inităţi#

Faptele propriu.ise nu sunt decât crime, furturi, !ioluri, trădări,

escrocherii etc#, ca în !iaţa reală a oamenilor# 5ctele eilor care transformă fiinţe

!ii în statui de piatră şi di!erse animale sau le expun spre a fi de!orate de !ulturi

sau de proprii câini, sunt, de asemenea crime#

@odul lor de operare care este fructul fantasmelor unor persoane cu

ima"inaţie bo"ată *;mer, ir"il, ;!idiu, 4ante+ sau a popoarelor care

!ehiculeaă prin memoria lor colecti!ă transmisă din "eneraţie în "eneraţie,



aceste mituri e"iptene, "receşti, romane, celte, "ermane, sla!e, africane,

americane, asiatice sau oceanice#

5ceste mituri acţioneaă prin i"&oluri# Simbolul este o noţiune care

conţine două sensuri diferite# Se utilieaă numele primului pentru a.l semnifica

pe al II.lea# 4e exemplu, când icem cu!ântul inimăG, ne "ândim normal laor"anul corpului uman# 4ar dramatur"ul france 0ierre )orneille scrie

Bodri"ue, ai tu inimăGH <e "ândim de fapt la o inimă de aur sau la cine!a cu

inima frântă# 4eci, acelaşi cu!ânt semnifică altce!a, în special sediul curajului,

al dra"ostei, al compasiunii#

Le$en%ele se apropie puţin de realitate, căci punctul lor de plecare este un

fra"ment de fapte sau de e!enimente reale, un personaj care a existat cu ade!ăratşi căruia i s.au atribuit şi acţiuni ima"inare *ex#, )ântecul lui BolandG la

Bonce!aux, unde arier"arda lui )harlema"ne, condusă de nepotul său Boland, a

fost în!insă de asconi+#

0e o baă uneori foarte subţire, le"enda creeaă şi brodeaă#

Po'e#tile sunt creaţii in!entate, fără raport direct cu realul, deci fără

situare "eo"rafică sau temporală precisă# *Era odată, într.o ţară îndepărtată+#

4ar ele reflectă fantasme le"ate de frică sau de speranţe profund umane,

resimţite în !iaţa cotidiană, în contact cu faptele reale# 0ersonajele acestor

po!eşti se mişcă în acelaşi climat ca şi oamenii: uneori de dra"oste şi

solidaritate, uneori de ură şi !iolenţă criminală# 0ri!ite de aproape, este posibil

să "ăseşti în aceste personaje reflecţia faptelor sur!enite în societate: )ăpcăunul

nu era un pedofilH @ama !itre"ă din 5lbă ca Jăpada sau Cupul din Scufiţa

Boşie nu sunt autori de fapte criminaleH /arbă.5lbastră nu este un uci"aş în

serie de femeiH

5cest capitol !a încerca punerea în e!idenţă a moti!aţiilor şi a metodelor

de operare a criminalilor cu acte transfi"urate prin in!entarea poetică şi

fantastică#

Frica *teama+ oamenilor în faţa puterii eilor conţine două sentimente

complementare: explicaţia suferinţelor şi aşteptarea împlinirii speranţelor lor# 4e



unde elul de a le aduce ofrandele înainte de a.i îmbuna, de a beneficia de

protecţia lor# 5 obţine iertarea faptelor şi reuşita în !iaţă#

Există mai multe descrieri ale di!inităţilor, după specificităţile fiecărei

ci!iliaţii# (nele, precum cele "receşti şi romane, le !edem sub trăsături

antropomorfice *semănând cu oamenii+, dar mai mari, mai puternici, dotaţi cu puteri care depăşesc posibilităţile "enului uman# 5ltele, precum cele e"iptene,

descriu eii sub formă oomorfă *semănând cu animalele+# 5lţii cred încă că eii

lor trăiesc în interiorul arborilor, al !e"etaţiei sau în ape#

Există, totodată, şi cei care refuă să le dea o formă fiică şi îi consideră

ca simple spirite# Fie că trăiesc în munţi, în cer sau pe pământ, aceste di!inităţi

acţioneaă autoritar, după bunul placG, faţă de fiinţele umane# (neori protectori, uneori răufăcători#

Este al II.lea aspect care ne intereseaă, în exemplele care urmeaă#

echea ţară a E6I0$(C(I#

@itul !echiului E"ipt dateaă, după descoperitori, de aproape D milenii#

<umărul important de ei care sunt în relatările mitolo"ice cuprind unele

personaje proeminente, precum Seth, eu cu cap de o"ar, cu urechi ascuţite şi

purtând o coadă lun"ă şi blănoasă# El este prototipul criminalului fără scrupule,

!iolent, !iolator# 4ar, în acelaşi timp, se comportă într.o manieră exemplară faţă

de eul Be, superiorul său, a cărui "ardă de corp este şi căruia îi sal!eaă !iaţa#

Este dualitatea luminii şi umbrei pe care o ascunde fiinţa umană# 4oar că la ei,

ca la alţi criminali, partea umbrei este mai importantă#

)rima cea mai celebră a lui Seth este moartea prin demembrarea corpului

fratelui său ;siris, eu benefic, care domnea iubit de populaţie pentru

în!ăţăturile ci!iliate# ;r"oliul lui Seth îl împin"e să se decidă să.şi elimine

fratele şi să.i ia locul în fruntea ţării# El pre"ăteşte o capcană, ştiind că ;siris !a

cădea în ea# 5stfel, Seth pre"ăteşte un banchet unde in!ită mai multe di!inităţi#

5poi, el propune un joc pre"ătit dinainte: un dră"uţ cufăr construit expres după

dimensiunile lui ;siris *care este foarte mare+, este pus în mijlocul sălii# $oţi

încearcă cufărul, dar pentru toţi este prea mare, doar pentru ;siris este potri!it#



5cesta intră şi, când trebuie să fie declarat în!in"ător, Seth închide brusc lacătul

şi.l ţine prionier pe fratele său#

4upă ce l.a păcălit şi închis, Seth îl omoară şi taie corpul fratelui său în

bucăţi pe care le aruncă în apele <ilului#

5cesta este un act criminal# )are !a fi ripostaHIsis, !ădu!a lui 5siris, îl plân"e şi pleacă în căutarea părţilor sale de corp#

4upă nenumărate căutări, ea le re"ăseşte, cu excepţia uneia sin"ure: or"anul

sexual# (tiliând puterile sale de eiţă, ea reconstituie corpul soţului său, îi cere

lui 5nubis cu cap de cal să facă pre"ătirile pentru conser!area cada!rului lui

;siris#

5nubis realieaă mumificarea, îl îmbracă pe eul asasinat şi de!ine prinacest act strămoşul îmbălsămătorilor, practică răspândită în lumea e"ipteană#

4upă această ceremonie funerară, Isis recită o formulă ma"ică, se aşeaă

peste corpul lui ;siris şi se transformă în pasăre asemenea unui şoim, desface

aripile deasupra corpului mumificat şi le a"ită pentru a.i reda suflul !ital# 5stfel,

ea concepe cu ;siris un fiu numit %orus# 4upă acest e!eniment, ;siris se

retra"e în re"atul morţilor unde de!ine judecătorul suprem al actelor defuncţilor

cu ocaia cântăririi sufletelor celor care părăsesc lumea celor !ii, cer intrarea în

re"atul tenebrelor#

%orus, eu cu cap de şoim, ca şi pasărea în care s.a transformat mama sa,

decide să răbune moartea tatălui său# Seth este neliniştit şi caută să afle locul

secret unde este ţinut şi crescut copilul protejat de eiţele prietene cu Isis# El

reuşeşte să.l afle şi.l a"reseaă cu un act pedofil#

Este cea de.a doua sa crimă intrafamilială, incest unchi cu nepot#

4e!enit adult, %orus re!endică în faţa lui Be tronul tatălui său, uurpat de

Seth ca urmare a crimei abominabile a lui Seth# ncepe un proces în justiţie#

5tunci Be con!oacă tribunalul eilor şi eiţelor pentru a judeca caul dintre

%orus şi Seth# )eea ce trebuia demonstrat mai întâi era calitatea de fiu le"itim a

lui %orus# 0utem concepe pe cine!a post.mortemH *ntrebare actuală a ilelor

noastre, a!ând în !edere mijloacele ştiinţifice specialiate+#



$ribunalul ascultă mărturia lui Isis care confirmă le"itimitatea lui %orus,

afirmând că în momentul conceperii, ;siris a re!enit la !iaţă pentru un moment

"raţie suflului de !iaţă pro!ocat de aripile şoimului# 5stfel, juriul decide în

fa!oarea lui %orus# 4ar Be, care preida, nu este mulţumit, căci Seth este

protejatul său# El declanşeaă o instanţă de apel şi cere consultarea expertului%eith, eiţa mamă primordială# Ea decide în fa!oarea lui %orus, dar uşureaă

soarta lui Seth, cerând să i se acorde compensaţii în schimbul tronului pierdut,

dublul bunurilor sale şi soţii frumoase#

4eci, în instanţa de apel, "raţie unei expertie solicitate de un preşedinte,

"reşeala este amortiată de circumstanţe atenuante şi pedeapsa micşorată#

Be încearcă încă să ne"ociee în fa!oarea lui Seth, dar acesta insultămembrii )urţii de justiţie şi îi ameninţă cu moartea# *5titudine asemănătoare cu

obiceiurile teroriştilor actuali+#

5cest proces nu trateaă decât uurparea tronului, fără a se.ntinde şi la

crima de fratricid sau la actul pedofil pe care Seth nu l.a mărturisit# 5tunci, cu

!iclenie, Isis, transformată într.o frumoasă şi tânără faţă, îl face pe Seth să

mărturisească crima, într.un moment intim# )u această do!adă, Be cedeaă şi

Seth este decăut definiti! şi îndepărtat de la tron#

Băbunarea sân"elui pentru asasinarea lui ;siris nu este de resortul

tribunalului, ci al ripostei personale# Ea se îndeplineşte printr.un duel judiciar,

între %orus şi Seth# Este, deci, o răbunare personală între fiul !ictimei şi asasin#

Cupta se deruleaă în apele <ilului, cei doi ad!ersari fiind transformaţi în

hipopotami# 0rintr.o stân"ăcie a lui Isis, care !rea să.şi ajute fiul şi să.l rănească

pe Seth, %orus este cel care !a fi rănit# n consecinţă, lupta înceteaă fără în!ins

sau în!in"ător# 4upă aceea, o serie de acte răufăcătoare se desfăşoară între

%orus şi Seth, până la lupta finală, când %orus îl răneşte pe Seth# )eilalţi ei

inter!in şi.i cer să nu.l omoare# %orus domneşte apoi fără partaj şi Seth, pri!at

de putere, continuă să trăiască aproape de Be, care.l trateaă ca pe un fiu#

)e comentariu s.ar putea formula după această relatareH



n primul rând, că !echii e"ipteni condamnau crima şi considerau că

trebuie pedepsită printr.o ripostă morală justificată#

n al doilea rând, că în acea !reme, riposta sân"eluiG era personală,

apropiaţii !ictimei contra asasinului, dar că ei cunoşteau deja existenţa

tribunalelor, ale juriilor care au competenţe de debatere, de administrare a probelor şi de a decide în anumite cauri#

4eci, este !orba de o justiţie mixtă: o parte asi"urată de autoritatea

supremă înconjurată de judecători şi altă parte lăsată la iniţiati!a !ictimelor şi

apropiaţilor lor#

n al treilea rând, că tehnicile de mumificare erau codificate şi că cei ce le

practicau formau o meserie importantă, considerată ca o iniţiere şi protejată deeul 5nubis#

n al patrulea rând, că !echii e"ipteni îşi puneau deja întrebări despre

le"itimitatea copiilor, tehnicile de concepere şi problemele puse de concepţii

după moarte# <u este un aspect şi acum actual al preocupărilor lorH

n al cincilea rând, că sentimentele şi resentimentele personale pot, uneori,

să falsifice judecăţile emise, câteodată de persoane respectabile, precum eul Be#

n al şaselea rând, că ne"ocierea judiciară, propusă de eiţa.mamă %eith

în procesul în apel, are o utilitate indiscutabilă, chiar dacă aspectele etice nu

sunt strălucitoare#

n al şaptelea rând, că pedeapsa morţii, sân"e pentru sân"eG nu era

considerată indispensabilă, chiar în caurile de asasinat a"ra!at de fratricid, căci

mâna răbunătoare a lui %orus este oprită prin medierea cole"ilorG săi, înainte

să.l ucidă pe ad!ersarul său în acest duel judiciar#

n al optulea rând, că !irtuţile unui re"e binefăcător şi ci!iliat au a!ut

fa!orurile populaţiei ce trăia în climatul acestor mituri#

n al nouălea rând, că, după populaţia care in!enteaă aceste mituri, cel

care era unul din personajele bineluiG în !iaţa sa *;siris+, continuă să

beneficiee de onoruri, chiar şi după ce intră în re"atul morţilor# )ântărirea



sufletului defuncţilor do!edeşte că în momentul morţii sale, fiinţa umană trebuie

să fie conştientă de faptele sale bune sau rele#

n al ecelea rând, că or"oliul de a deţine o putere importantă poate

conduce la crimă şi la o ripostă se!eră#

Ieşind puţin din domeniul miturilor, e!ocăm realitatea judiciară aE"iptului anilor --K î#e#n#: o ordonanţă re"ală semnată de re"ele 0tolomeu, de

re"inele omonime, )leopatra, sora sa şi )leopatra, soţia sa, amnistiaă toate

subiectele re"atului infracţiunilor in!oluntare i intenţionate pe care le.au comis,

acuaţiile al căror subiect sunt, condamnările pe care le.au suportat, toate

urmăririle împotri!a lor până la > 0harmouthi anului 31, cu excepţia celor

!ino!aţi de crime şi sacrile"iiG#(n act de procedură pentru crimă, sec# III î#e#n#, conţine plân"erea unui

fiu pentru asasinarea mamei sale: mama mea pleacă târiu în seară# Ea nu l.a

aşteptat şi 5pphas a lo!it.o şi a rănit.o până i.a ţâşnit sân"ele# Ea a murit pe

câmp# )er să.l judece şi să.l condamne pentru această moarteG#

Beultă, deci, indubitabil, că autoritatea supremă, cât şi membrii

societăţii, consideră omorul un fapt foarte "ra! care nu poate fi amnistiat şi

pentru care criminalul trebuie condamnat la o pedeapsă# )hiar şi în timpurile

cele mai îndepărtate, fiinţa umană doreşte ca orice crimă să primească o ripostă#

(II)

Cri"a la *itiţi

4in secolul al LL.lea şi până în secolul al LII.lea î#e#n#, %itiţii formeaă

un imperiu puternic, cu capitala la %attousa# Ei locuiesc pe un teritoriu care

corespunde în ilele noastre, aproximati! cu 5natolia din 5sia @ică# )redinţele

%itiţilor repreintă un mare interes pentru cercetarea criminolo"ică, prin

sistemul lor contractual# $ermenul de contract socialG ne duce cu "ândul la

Secolul Cuminilor în Franţa şi la scrierile lui Mean.MacNues Bousseau, adoptate ca

sistem psiholo"ic de Be!oluţia Franceă din -?K> *Statul protejeaă cetăţeanul,

care are datoria de a respecta le"ile+#



nsă, %itiţii practică un astfel de sistem în relaţiile cu eii cărora li s.au

dăruit# ;amenii se an"ajeaă să trăiască respectând re"ulile şi eii, în schimb,

eii trebuie să.i protejee# 5ceasta este donator.donatorG# )rima este

considerată drept un act de nedreptate faţă de ei şi, prin urmare, criminalul nu

mai are dreptul să beneficiee de protecţia lor#%itiţii !edeau eii lor ca pe nişte entităţi cu aparenţă umană, care locuiesc

în aştrii cerului sau sub pământ# Ei repreintă forţe ale naturii *furtuna, ploaia

etc#+# 4in când în când, el sunt consideraţi ca fiind !eniţi printre popor, pe un

munte sau într.un oraş, într.un mod in!iibil, pentru a judeca comportamentele

oamenilor# 5cesta este un prilej pentru festi!ităţi importante# n momentul

acestor judecăţi, criminalii trebuie să mărturisească public faptele lor rele#4eciia eilor, comunicată prin intermediul preoţilor care oficiaă, trebuie să fie

corectă şi echitabilă pentru ca cele două părţi să continue să respecte contractul

moral care îi lea"ă: protecţia în schimbul cultului care le este dedicat# 0ractic,

preoţii judecă în numele di!inităţii lor#

Este !orba, deci, de judecată, de mărturisire, de drepturi, de oma"ii şi de

sancţiuni pentru actele criminale#

+i&lia

echiul $estament conţine multe po!estiri în le"ătură cu crime şi

sancţiuni, din care prima are ca actori doi fii, ai lui 5dam şi ai E!ei, primele

creaturi umane# (nul este a"ricultor, iar celălalt crescător de animale# 5ceasta

simbolieaă ri!alitatea între cele două meserii, în ceea ce pri!eşte întinderile

pământului aflat la dispoiţia lor# )ând )ain obser!ă că 4umneeu pare să

accepte cu mai multe bună!oinţă jertfa pe care i.o oferă fratele lui, 5bel, căci

fumul acestuia se înaltă mai repede, el îl omoară din "eloie#

@itul nu aduce clarificări asupra cauelor, e!entual fiice, a diferenţei

între ridicarea fumurilor jertfelor unuia şi a altuia# 4irecţia !ântuluiH 0uritatea

aeruluiH @odul de aprindere a ru"ului jertfeiH 0entru )ain este un moti! de

furie, mortal pentru 5bel# 4umneeu judecă şi pedepseşte asasinul# <umele lui

)ain rămâne, de secole, în conştiinţa colecti!ă a popoarelor care cunosc această



la moartea sa, el se dăruieşte în între"ime, prin purificarea sa supremă

*incinerarea+# n ciuda filosofiei non!iolenţei culti!ate, există po!estiri ce

pri!esc acte de !iolenţă criminală comise de către ri!alităţile dintre clanuri#

5stfel, lupta fratricidă dintre fraţii 0ânda!a şi fraţii Oaura!a#

0oemul @ahabharata conţine po!estea înfricoşătoare a luptei pentru putere între fiii re"elui 0andu *fraţii 0ânda!a+ şi fiii fratelui său, Ouru *fraţii

Oaura!a+#

Be"ele 0andu a murit# Cocul său este luat de unul din fraţii săi# )ei cinci

fii ai primului continuă să trăiască la )urte, în acelaşi timp cu !erişorii lor, fiii

lui Ouru, un alt frate al re"elui defunct# )u timpul, tânăra "eneraţie intră în

conflict pentru accesul la tron# Fraţii Oaura!a îi persecută pe fraţii 0ânda!a, carese consideră succesorii le"itimi ai tatălui lor, reuşind să.i alun"e de la )urte şi să

obţină puterea# Fraţii 0ânda!a re!in şi încep răboiul# nfruntarea este teribilă,

masacrul este atât de mare încât pune chiar existenţa lumii în pericol# Ca final,

poemul încheie po!estirea prin în!ăţătura adusă de un bătrân 0ânda!a, câtor!a

supra!ieţuitori ai acestei lupte, asupra re"alităţii, eliberării şi le"ii#

)oncluia: nimic nu este mai important ca ordinea, care trebuie să în!in"ă

întotdeauna şi totul#

C,ina

)onform filosofului )onfucius *Oon" Fu $se+, le"ea este reultatul unei

armonii şi a unei combinări între oameni şi naturăG# 4in contră, juristul chine

%an Fei Ji exalteaă forţa#

0entru Cao.$seu *al I.lea şi al .lea secol î#e#n#+ omul trebuie mai întâi

să aplice el însuşi re"ulile pe care doreşte să le !adă aplicate de altul# Este

datoria de a în!ăţa să se cunoască pe el însuşi pentru a şti să se stăpânească#

n ultima !reme, personalităţi chinee, pe de altă parte atei, e!ocă noţiuni

ce aparţin filosofiei ancestrale, precum armoniaG sau pacea spirituluiG#

5ceasta do!edeşte înrădăcinarea mentalităţilor în cele două milenii de cultură

le"ănată de această filoofie şi polemica între di!ersele orientări spirituale care

s.au de!oltat în această ţară imensă, dintotdeauna atât de bo"ată în "ânditoriG#



0uţine mituri sau le"ende păstreaă urmele actelor criminale

interpersonale# 0rintre aceste câte!a exemple se numără:

Moartea oţiei lui -u. )reând că soţul ei este un simplu muncitor pe

şantierul pe care şi.l asumă sin"ur, soţia lui îi aduce în fiecare i prânul,

întotdeauna la aceeaşi oră# ntr.o i, ea ajun"e mai de!reme şi îşi surprinde soţulsub formă de urs, al cărui forţă este indispensabilă pentru a îndeplini aceste

munci "rele# 5cesta este un secret pe care nimeni nu trebuie să.l cunoască şi,

prin urmare, sărmana femeie este transformată în statuie de piatră#

Este !orba despre un omor comis pentru a păstra un secret de fabricareG#

n ilele noastre, tehnicile a ceea ce numim în mod pudic inteli"enţă

economicăG tind să păstree aceste secrete#Pu este un erou ce se repetă în mitolo"ia chineă, creditat în mod e"al de

sal!area umanităţii în momentul potopului#

@ai multe ci!iliaţii !echi culti!ă mitul potopului, care există în mod e"al

în istoria reli"ioasă creştină#

5pele se ridică cu "omot pe lume, care riscă să fie înecată cu toţi

oamenii# 5stfel, Pu decide să schimbe !echea metodă de apărare prin di"uri şi

aduce o ino!aţie: el sapă munţii pentru a crea o cale de scur"ere#

Este, deci, mitul uni!ersal: cel nou care îl înlocuieşte pe cel !echi, pentru

a face lumea să e!oluee#

4upă muncile lui Pu, pământul este sal!at de apele potopului#

n această po!estire, criminalul este potopul, uci"aşul de masă#

)eea ce este interesant şi ne confirmă ideea că aceste mituri şi le"ende au

o baă reală transfi"urată de fantasma ima"inară a oamenilor, este faptul că în

)hina am re"ăsit urmele muncilor de acest "en, îndeplinite de foarte mult timp,

apoi uitate, după care readuse în memoria colecti!ă# n mod e!ident, aceste

munci sunt reultatul eforturilor unui mare număr de muncitori pe care mitul îi

reuneşte în personajul Pu#



Luna uci$/toare

(n împărat foarte crud domneşte în )hina# 0entru a.şi asi"ura

imortalitatea, el îşi procură pastila care să.i asi"ure !iaţă eternă pe pământ şi se

hotărăşte să o în"hită în momentul unei sărbători#

0oporul este nenorocit de ideea că acest tiran !a domni pentru totdeauna#5stfel, în momentul în care împăratul se pre"ăteşte să în"hită în public

pastila miraculoasă, tânăra sa soţie i.o smul"e din mâini şi o în"hite, pentru a.şi

apăra poporul de răutăţile fără sfârşit ale soţului ei#

0rin acest "est, ea îl condamnă, deci, să moară într.o i, ca fiecare fiinţă

umană#

n"hiţind ea însăşi pastila, se sinucide, deci, în calitate de muritoare şide!ine o entitate nemuritoare# Forţe superioare o urcă la cer şi o transformă din

tânără femeie, în lună# 5ceasta este, pe de o parte o recompensă pentru că şi.a

sal!at poporul de un tiran şi, pe de altă parte, este o pedeapsă, o condamnare la

moarte în calitatea sa de fiinţă umană#

5cest suicid mitic se apropie de ima"inea camicaelorG actuale care

doresc să se sacrifice în numele unei caue care li se pare dreaptă# Ei mor, dar

sunt consideraţi ca eroi în amintirea culti!ată de apropiaţii lor#

Mitul ec,i"o#ilor %in La&ra%or

Ei "ândesc că soarele şi luna erau înainte frate şi soră# Fratele încearcă să

se căsătorească cu sora lui# 0entru a scăpa de incest, ea se transformă în lună#

5tunci fratele se transformă în soare şi o urmăreşte# )âteodată el reuşeşte chiar

să o întâlnească *eclipsă de lună+#

$atăl lor, supărat că a rămas fără copii, se răbună pe întrea"a umanitate

care este total ne!ino!ată în această afacere# 4e!enit rău, tatăl !arsă în lume boli

şi trimite moartea pentru a căuta oamenii bolna!i# )âteodată, prin surprindere,

moartea mănâncăG în mod e"al şi oameni sănătoşi#

Eschimoşii condamnă, deci, actul de incest şi cunosc chinurile ripostei

nedrepte a acelora care se răbună fără moti!# 0entru ei, chinurile ale cărora sunt

!ictime oamenii, sunt consecinţe ale răutăţii#



Celţii

)rearea Irlandei dă naştere unei po!estiri celte foarte !iolentă# 4in ocean

iese la suprafaţă insula Erin, ocupată de primii oameni# 4ar oceanul, "elos de

puterea sa, îi acoperă, deci îi omoară# )ât!a timp după acest potop, Erin reiese

din nou din !aluri, dar ea este cotropită de fiinţele numite FomoiresG, monştriimarini uriaşi, a!ând capetele de cai, de tauri sau de berbeci şi corpurile de

păsări, de reptile sau de fiinţe umane#

4upă cât!a timp, fomoires părăsesc uscatul insulei şi se instaleaă ori pe

coastele insulei, ori în ocean, ori pe coastele unei insule !ecine, numite $or'#

(rmele paşilor lor "i"antici imprimate pe stânci inspiră poeţii irlandei#

Insula părăsită este ocupată apoi de patru cupluri trimise de di!inul0artholon din re"atul morţii, pentru a o popula# iaţa se or"anieaă:

a"ricultură, pescuit, meserii, berării# 0artholon edicteaă le"ile# iaţa se

or"anieaă în ciuda hărţuirilor neîncetate a monştrilor fomoires, care pro!oacă

lupte uci"ătoare# @ulţi locuitori sunt exterminaţi, până în iua când )ichol,

monstru fără trunchi, nici mâini, nici picioare, re"ele lor, este omorât în luptă#

5tunci, fomoires se retra" pe faleele ţărmului şi Erin prosperă#

4ar di!inităţile cerului nu apreciaă aceste fiinţe care pro"reseaă şi trimit

pe pământ o epidemie care omoară toţi locuitorii insulei Erin# )i!iliaţia lor

dispare#

Este un "enocid#

5poi, alte triburi se instaleaă acolo, luptă împotri!a monştrilor fomoires,

apoi pleacă cu ajutorul di!inităţilor care le furnieaă !apoare, spre Est# 5ceasta

era explicaţia popoarelor de ori"ine celtă din partea de Est a Europei#

)elţii din Irlanda au încă multe mituri care pun în raport luptători di!erşi,

ceea ce înseamnă că ţara este reultatul eforturilor mai multor !aluri de locuitori

nimicitori, unul după celălalt, prin forţe uci"ătoare ireistibile# Este în final,

!ictoria fiinţei umane împotri!a !răjitorilor# /ardurile celte cântă aceste

e!enimente şi onoreaă curajul eroilor strămoşi#



)eea ce este posibil de reţinut, este încăpăţânarea anumitor "rupuri

!iolente *FomoiresG şi cei din ilele noastre+, de a distru"e persoane şi !alori

care sunt diferite faţă de ei# 5cesta pare a fi anacronic şi crud într.o Europă de

est care proclamă re"uli ci!iliate# 0rin le"i şi an"ajamente de pace,

beli"eranţii încearcă să facă să încetee ostilităţile, dar câteodată FomoiresGactuali încă omoară#

(nul dintre cele mai oribile acte criminale din mitolo"ia celtă este ama

vitre$ă a celor patru lebedeG#

4i!inităţi, âne, spiriduşi, naiade populeaă lumea in!iibilă# Be"ele

/odh 4ar" îşi dă fata în căsătorie lui Cir# )uplul dă naştere la patru copii, o fată

şi trei băieţi# @ama lor moare şi Cir este de neconsolat# 5tunci socrul său, /odh4ar" îi oferă în căsătorie pe meina sa, 5oif, mătuşa copiilor# El consideră că

astfel familia !a rămâne unită# 4ar mama !itre"ă, sterilă, resimte ură faţă de

copiii săi !itre"i, care sunt, în acelaşi timp, nepoţii şi nepoata sa, ordonă

!iitiului ei să.i omoare# 5cesta refuă, în"roit# 5tunci mama !itre"ă ordonă

copiilor să sară în apele în"heţate ale unui lac şi îi transformă în lebede# )ei

patru copii sunt, deci, omorâţi#

)rime de acest "en se produc, din păcate, dintotdeauna# Faptul că

le"endele mitolo"ice celte le e!ocă, do!edesc încă o dată, căci conştiinţa

colecti!ă a popoarelor care le po!estesc, le deaprobă i le consideră drept crime

înfiorătoare#

Aainatul Re$elui %in +ana este un alt mit celt care !orbeşte despre

crimă şi despre riposta la crimă# 4intotdeauna, clanurile din @orna şi din /asna

luptă fără încetare, din caua unui !echi diferend# n momentul unei lupte,

)unhal, re"ele /asnei, este omorât# Fionn, fiul lui )unhal, născut după moartea

acestuia, pleacă în căutarea asasinilor, pentru a se răbuna# Beunind triburile

fidele tatălui său, el este ales re"e şi pleacă, în fruntea armatei sale, pentru a se

lupta cu cei din clanul @orna# 4ar el nu este un om crud# n ciuda faptului că

dispune de spada ma"ică făurită de bunicul său şi de !ictoria asupra armatei

ad!erse, el obţine supunerea !oluntară a în!inşilor, pe care.i reuneşte în acelaşi



popor cu ai lui# 5ceasta este ima"inea statelor formate din mai multe entităţi,

adeseori aflate când!a în răboi unul contra celuilalt# Franţa este un stat format

din mai multe re"iuni, care au fost în trecut ad!ersare, la fel ca şi alte ţări

actuale# )harlema"ne *Oarolus @a"nus+ a fost unul dintre iniţiatori# Bolul

ci!iliator al ripostei pacifiste este pus în e!idenţă#Ger"anii (Nor%icii)

6ermanii sunt triburi nordice care au o mitolo"ie extrem de bo"ată# Ei au

penetrat o mare parte a Europei, din 6roenlanda până la @area <ea"ră şi din

Scandina!ia până la @area @editerană# Ei au populat numeroase ţări din ilele

noastre ca: 6ermania, 5ustria, Qările de Mos, (craina *unde fondeaă oraşul

Oie!+, 4anemarca, Suedia, <or!e"ia, Italia *Be"atul din Sicilia+, 6alia, Insulele/ritanice etc# <umele sub care sunt cunoscuţi diferă în funcţie de re"iunea în

cauă: !ichin"i, normani, nemţi, "oţi, ostro"oţi, !ii"oţi, franci, !andali, teutoni

etc#

Moartea lui Fenir

Fenir este un lup, fiul eului Co&i şi al uriaşei 5n"erborda# El este

considerat rău printre ei, care decid să.l omoare# 4ar cum este foarte puternic,

conspiratorii decid să.l omoare printr.o şiretenie# Ei pre"ătesc o piedică şi se

baeaă pe or"oliul său exa"erat ca să cadă în ea# Ei lanseaă, deci, o sfidare

asupra lui Fenir, pe care mândria sa îl împiedică să refue# 0rudent, el pune,

totuşi, o condiţie: ca unul dintre ei să.şi pună mâna în botul lui, pe perioada

sfidării# 5ceastă condiţie este acceptată şi eul $'r îşi introduce mâna în bot pe

timpul încercării, sperând cu si"uranţă să poată să o tra"ă la timp# 4ar nu#

0iedica funcţioneaă#, Fenir este omorât, dar mâna lui $'r este rănită# Este un

asasinat care se baeaă pe !anitatea !ictimei, cu daunele colateraleG#

0e"e"&rarea lui -"ir

(n adăpost imens are, pe o parte, lumea din <ord, rece şi umedă şi, pe

cealaltă, lumea din Sud, caldă şi seacă# )ele două lumi intră, din când în când, în

contact şi dau naştere lui Pmir, tatăl eilor, precum şi !acii 5udhumbla# 5ceasta



din urmă, lin"ând sarea mării în"heţate, dă naştere eului /uri# 5cest eu dă

naştere lui /or, care, cu eiţa /estia, îl concepe pe eul ;din şi fraţii săi#

5ceşti tineri ei se re!oltă împotri!a strămoşului, îl asasineaă şi

demembreaă Pmir şi creeaă lumea din părţile corpului său: carnea sa de!ine

pământul, oasele sale . munţii, părul său . arbori, craniul său . cer şi sân"ele său. mare#

Cumea astfel creată este susţinută de un arbore care conţine cele trei

<orme *sorţiile+: (rd R trecutul, erlande R preentul şi S&uld R !iitorul#

5ceastă crimă este urmată de crearea fiinţei umane: bărbatul dintr.un frasin şi

femeia dintr.un ulm# ntrucât ei sunt reultatele unor norme, destinul lor este

pre!ăut: !or muri cu toţii#Le$en%a Ni&elun$ilor

5ceastă le"endă debuteaă cu furtul unui inel din aur şi se continuă cu

numeroase răbunări criminale#

Există două clanuri: 5ses, eii forţelor, dintre care ;din *=otan+, eul

ma"ician şi răboinic, care nu are decât un sin"ur ochi care străluceşte ca şi

soarele şi cei din clanul anes, eii fertilităţii lumii# 4eci, forţa împotri!a

fertilităţii#

5lături de ;din, în locuinţa sa din =alhalla, paradisulG eroilor, se

"ăseşte soţia sa Fri"", eiţa mariajului şi maternităţii şi $hor *4onnar+, eul

tunetului şi ciocanului ma"ic, care repreintă forţa brutală# $hor are o

particularitate interesantă: el este necruţător cu uriaşii inamici, dar bine!oitor cu

fiinţele umane#

n acelaşi clan se "ăsesc, de asemenea, $'r, protector al forţei dreptăţii şi

/alder, fiul lui ;din şi Fri"", eu al !e"etaţiei, frumos şi bun# Este de altfel,

pre!ăut că /alder !a fi ales să participe pentru a lua parte, după distru"erea

finală planificată de lumea lor *distru"ere numită Ba"naro&+, la reconstruirea şi

re"enerarea lumii noi#

4ar, printre cei din clanul 5ses se află, de asemenea Co&i, eul aerului, al

focului, al deordinii, al răuluiG# El este căsătorit cu uriaşa 5n"erborda,



împreună cu care dă neştere lupului Fenir, eiţei iadului %ell şi şarpelui cosmic

Coermun"adr, care caueaă cutremurele pământului# Co&i este considerat

trădător, mincinos, eul deordinii#

0rintre cei din clanul anes, cei mai importanţi sunt <jrd, eul andro"in

care protejeaă fertilitatea şi na!i"area şi Fre'r care este preentat, fie ca parteamasculină a lui <jrd, fie ca fiul său# El este eul fertilităţii, soţul uriaşei 6erd

*pământul rodnic+# )ea de.a treia mare repreentantă a celor din annes este

Fre'a, fiica sau partea feminină a lui <jrd, eiţa ma"iei şi a dra"ostei# Ea

domneşte peste morţi#

<ibelun"ii sunt pitici, fiii ceţiiG din lumea subterană, care păesc o

comoară# Eroul Sie"fried pune mâna pe ea# 5tunci =al&'rie *"eniul+ /runhild îicere eului %a"en să.l omoare pe Sie"fried# El îi omoară# ădu!a lui Sie"fried,

Oriemhild, se răbună, punând să.l omoare pe 6unther, soţul /runhildei,

/ur"onii, să fie exterminaţi# 4ar, după ce!a timp, Oriemhild este, la rândul ei,

asasinată de %ildebrad, un asasin plătitG de re"ele ostro"ot $hTodoric#

Este o succesiune de răbunări uci"ătoare şi de pedepsiri prin asasinat#

)ompoitorul Bichard =a"ner a creat după această uneltire, în secolul al LIL.

lea, din tetralo"ia sa: 5urul din Bhin, =al&'rie, Sie"fried şi )repusculul eilor#

<u este lipsit de interes să ştim că numele acestor ei "ermani se "ăseşte

în numele eilor din săptămână, în limba en"leă: $'r a dat $uesda', ;din

*=otan+ a inspirat =ednesda', $hor şi.a lăsat numele la $hursda' şi Fri"" sau

Fre'a la Frida'# )ât despre nemţi, 4onnersta" este iua lui $hor *4onner+ şi

Frieta" este iua lui Fre'a#

@iturile nordice sunt în cea mai mare parte !iolente, presărate cu crime şi

răbunări pedepsitoare# echii !ichin"i etc# resimt ne!oia de a răspunde la

!iolenţe printr.o ripostă răbunătoare la fel de !iolentă# Este încă epoca

dreptăţiiG pri!ate, clanul împotri!a clanului, fără proporţionalitate între

"ra!itatea faptelor şi riposta adusă# Jeii repreintă, în conştiinţa colecti!ă a

popoarelor, braţul armat al fantasmelor lor inspirate de realităţile concrete ale

lumii reale



Grecii

@iturile "receşti sunt printre cele mai bo"ate ale lumii# Jeii şi eiţele lor,

în ciuda aspectului lor antropomorf *asemănător fiinţelor umane+ au

particularităţi inaccesibile muritorilor# 0rintre exemple: ciclopii, dotaţi cu o forţă

extraordinară, au un sin"ur ochi în mijlocul frunţii şi cântecul melodios alsirenelor este uci"ător# Jeiţa 5tena a ieşit înarmată şi cu cască din craniul tatălui

său Jeus şi eiţa frumuseţii, 5frodita, s.a născut din spuma mării# Jeus, el

însuşi, re"ele eilor, ia di!erse forme *lebădă, ploaie de aur, clona soţului etc#+

pentru a se apropia de femeile pe care le doreşte# <umeroase miracole

jaloneaă această mitolo"ie, dintre care anumite po!estiri sunt extrem de

!iolente#)âte!a exemple culese în poemele Iliada şi ;diseaG de autorul lor

presupus a fi %omer, poet orb care ar fi trăit în secolul al IL.lea î#e#n# şi în alte

texte citate în biblio"rafie#

Cri"ele cre/rii lu"ii

Ca început este haosul din care se naşte Eros, eul iubirii, care îl

fecundeaă şi dă naştere mai multor eiţe: Erebe *a întunericului+, Eris

*discordia+,, <emesis *răbunătoarea+, CTthT *somnul, moartea, uitarea+, dar de

asemenea, 6aUa *pământul primordial+, Ether *aerul+, %emera *lumina ilei+ şi

<'x *noaptea+# Eros creeaă, de asemenea, $artare *lumea subterană+#

6aUa îi dă naştere lui ;uranos *cerul primordial+# mpreună, ei de!in

părinţii unei foarte numeroase pro"enituri, dintre care şase titani şi şase titanide#

$itanul ;cTanos este stăpânul oceanului cosmic# )u soţia sa, $Tth's, el îl are,

printre copiii lor, pe %'pTrion, care deţine focul primordial şi care dă naştere cu

soţia sa $hTia lui: %Tlios *soarele+, Selenei *luna+, lui Es *orii+ şi lui )ronos

*timpul+# 5cesta din urmă se căsătoreşte cu BhTa şi de!ine tatăl eilor olimpici,

care !or fi preentaţi în cele ce urmeaă#

0rintre numeroşii ei şi eiţe care populeaă mitolo"ia "recească este

indispensabil să o cităm, de asemenea, pe titanica $hTmis *le"ea, care se !a

mărita mai târiu cu Jeus, care nu este încă născut+, @nTmos'ne *memoria+,



care !a fi mama celor nouă @ue şi )iclopi care stăpânesc furtuna, ful"erul şi

tunetul#

6aUa *pământul primordial+ îl ia, deci, drept prim soţ pe fiul său ;uranos#

5cesta îşi nimiceşte copiii, de la naşterea lor, aruncându.i în $artare# Sin"urul

care reuşeşte să supra!ieţuiască este )ronos care se re!oltă, îşi castreaă tatăl şiîi aruncă sexul în mare# 6aUa adună în corpul său sân"ele lui ;uranos şi dă

naştere 6i"anţilor, Er'nielor şi altor monştrii# 5poi, ea se uneşte cu $artare

*lumea subterană+ şi dă naştere lui $'phon, monstru imens şi de temut# )u

0ontos *eul @ării+, 6aUa concejpe di!inităţile marine *$ritons, 6or"ones,

<TrTides+#

5re loc, deci, crima iniţială: fiul )ronos îl castreaă pe tatăl său ;uranos,care se scufundă, pe punctul de a nu mai apărea în po!eştile următoare# Este

noua "eneraţie *noul+ cea care obţine puterea#

0ână aici este !orba despre incest, pruncucidere, adulter, mutilare şi

despre crimă, fondatoare a unei noi ere# )omise prin mijloacele supranaturale

atribuite miturilor, acestea nu sunt, în realitate, decât fapte umane triste#

(rmeaă alte morţi#

4upă ce şi.a mutilat tatăl, )ronos promite să.şi ajute mama pentru a.şi

elibera fraţii şi surorile din $artare# 4ar el îşi trădeaă promisiunea, îşi scufundă

şi mai mult fraţii în $artare şi preia sin"ur puterea# (nit cu BhTa, el dă naştere la

şase copii# 4ar, în!ăţat de propriul trecut, el nu are încredere în pro"enitura sa şi

în"hite nou.născuţii după naşterea lor# BhTa, disperată, utilieaă o strate"ie în

timpul naşterii ultimului său copil, Jeus# n locul bebeluşului, ea îi preintă

soţului ei o piatră în!elită în faşă, pe care acesta o în"hite fără să se îndoiască#

@icul Jeus este crescut într.un loc păstrat secret# 5juns la !ârsta de adult, el se

re!oltă împotri!a tatălui său, îl obli"ă să.i !omite pe cei cinci fraţi şi surori ai

săi, pe care acesta îi în"hiţise şi îi declară răboi# )ele două tabere se formeaă:

Jeus primeşte ajutorul mai multor titani şi titanide şi mai ales al unchilor şi

mătuşilor lui, copiii bunicii sale 6aUa, pe care.i scoate din $artare# mpreună, ei

obţin !ictoria asupra lui )ronos şi a aliaţilor săi, pe care.i închide în $artare#



5poi, Jeus şi fraţii săi se instaleaă pe muntele ;limp, care de!ine

locuinţa lor# 5stfel, ei sunt numiţi eii ;limpului# n schimb, el îi deposedeaă

de puteri pe unchii săi, fiii 6aUei, )iclopi şi alţi monştri#

n această faă a po!estirii mitolo"ice, este încă !orba despre ucideri

intrafamiliale, despre răbunări şi trădări în alianţe# )rime şi riposta la crime#Seria continuă#

Jeus domneşte sin"ur şi dă naştere la un număr foarte mare de copii, cu

eiţe şi femei muritoare# )opiii acestora din urmă de!in eroiG dar muritori#

6aUa, decepţionată de comportamentul meinului său Jeus, care a profitat

de ajutorul unchilor săi, după care i.a deposedat de la partajul puterii, decide să

răbune acest afront# Ea apeleaă la ajutorul uriaşilor, pentru a.l detrona peJeus# Cupta se !ădeşte a fi foarte dificilă pentru Jeus, căci (riaşii nu pot să fie

omorâţi decât printr.o lo!itură dublă: una dată de un eu şi cealaltă de un

muritor# 5stfel, Jeus îl con!oacă pe fiul său %ercule *%TraclVs+, născut dintr.o

mamă muritoare# mpreună, ei nimicesc armata uriaşilor#

6aUa, furioasă, cere ajutorul fiului său $'phon, care nu a participat la

luptă# 5cesta este un uriaş mai mare decât toţi ceilalţi, capul său atin"e stelele,

corpul său este înconjurat de !ipere şi aripile sale desfăşurate sunt imense#

Jeilor le este frică de el şi, din prudenţă, se transformă în animale pentru a scăpa

de răbunarea sa# Sin"urii "ata să.l înfrunte sunt Jeus şi fiica sa 5tena,

răboinica născută înarmată şi cu cască, din capul tatălui ei# 4upă !iolenţe

reciproce, $'phon este înmormântat sub !ulcanul Etna în Sicilia *pământul

imi"rării pentru "reci+, de unde el încă mai dă semne ale furiei sale#

4upă aceste episoade sân"eroase, multe alte acte criminale sunt

considerate comise în sânul acestei familii de ei, cu riposte de asemenea

!iolenţe, dar Jeus continuă să domnească cu autoritate şi se comportă într.o

manieră libertină#

5ceastă ultimă faă pe care o e!ocăm din a!enturile eilor "receşti

do!edeşte, încă o dată, că în mentalitatea populară purtătoare de po!eşti

ima"inare, crima şi răbunarea ocupă un loc important# Fiecărui act noci! îi



corespunde o ripostă# 5ceasta este, deci, o exi"enţă elementară a spiritualităţii

umane# 0e de.o parte, trădarea cu!ântului dat şi o răbunare prea

disproporţionată, par a fi în mod e"al deaprobate#

$rebuie remarcată simbolica numelor ca cel al lui )ronos, timpul, de unde

pro!ine cu!ântul cronometru şi aluia la !ulcanul Etna, sub care $'phon esteîncă socotit că dă semne de mânie etc#

(n alt mit pri!eşte Potopul# El puncteaă slăbiciunile umane transpuse

dimensiunilor supranaturale# Jeus este nemulţumit de comportamentul

muritorilor şi decide să.i înece într.un potop *crimă de "enocid+# Eroul

0rometeu, protectorul "enului uman, unul din personajele cele mai poiti!e ale

@itolo"iei *acela care i.a dat jocul cu riscul propriei !ieţi+, stăruie în fa!oareaunui cuplu de muritori, 4eucalion şi 0'rrha, care îi cer să.i cruţe# Jeus acceptă#

5cest cuplu este, deci, autoriat să construiască o arcă, care să reiste la

naufra"iu# )ând apele se retra" şi cuplul iese pe pământ, ei constată că toţi

bărbaţii şi femeile de pe pământ au pierit înecaţi, în afară de ei doi# $rişti,

sin"uri, ei cer să aibă camarai# Jeii îi sfătuiesc să arunce pietre în spatele lor# Ei

se supun şi fiecare piatră de!ine o fiinţă umană# 5stfel, pământul este repopulat#

4eucalion şi 0'rrha dau naştere la numeroşi copii, dintre care: Eolos, Ion,

5chaos şi 4oros# 5ceştia sunt strămoşii celor patru triburi care formeaă 6recia:

Eolienii *sunt presupuşi a fi primii ocupanţi+# Ionienii *Indo.europenii din 5sia

@ică+, 5cheenii *Indo.europenii creatori ai ci!iliaţiei @'ceniene+ şi 4orienii

*Indo.europenii, în!in"ători ai 5cheenilor şi @'cenienilor# )entrul lor era

Sparta+#

5cest mit debuteaă cu un $enoci%, pro!enit din !anitatea unui euG,

care nu se simte suficient de admirat, urmat de dorinţa fiinţelor umane de a trăi

în "rup şi sfârşeşte printr.o constatare sarcastică le"ată de atribuirea

pri!ile"iilor: cuplul sal!at de 0rometeu, 4eucalion şi 0'rrha, nu erau alţii decât

fiul său şi nora sa 4acă chiar eroul 0rometeu, cel mai bun dintre cei mai buni,

practică fa!oritismul *numit nepotismG în ilele noastre+, atunci ce să spunem

de sărmaniiG muritori supuşi la acest defectH###



Le$en%a Atriilor (2Le Atri%e3)

7i în ilele noastre, când se spune despre o familie că este druncinată de

conflicte interne, atunci membrii săi sunt calificaţi drept atrii *atridesG+#

5trTe este fiul lui 0elops şi nepotul eului $antale# nsă, 0elops fu

odinioară blestemat de eul %ermes, pentru că a omorât o persoană care.i eradra"ă# 5cest blestem di!in este pronunţat în pri!inţa între"ii sale descendenţe#

ncă tineri, 5trTe şi fratele său $h'este, fiii cuplului 0elops şi

%'ppodamie, îl omoară pe fratele lor !itre", fiul tatălui lor dintr.un alt pat,

pentru a.i face plăcere mamei lor# 0elops este întristat, îşi blestemă fiii asasini şi

îi înlătură din re"atul său#

Fraţii "ăsesc refu"iu la re"ele din @'cVne, care îi numeşte "u!ernatori aire"iunii @idTe# 5colo, 5trTe se căsătoreşte cu fiica re"elui )retei, casre îi dă doi

fii: 5"amemnon şi @TnTlas# 4ar soţia sa se îndră"osteşte de $h'este, fratele

soţului ei# 0e lân"ă adulteri, ea comite un furt important, în detrimentul soţului

său şi în fa!oarea amantului ei: ea fură lâna de aur a caprei pe care 5trTe o

sacrificase eiţei 5rtemis şi pe care o păstreaă în mod preţios într.un cufăr#

5ceastă lână este foarte importantă, căci re"ele din @'cVne moare şi înţelepţiiG

re"atului decid să dea tronul unuia dintre "u!ernatorii re"iunii @idTe# 0entru a.i

departaja, ei îl ale" pe acela care deţine lâna de aur# 5trTe este con!ins că !a fi

ales, dar când !ine momentul, este $h'este, cel care.o afişeaă şi de!ine re"e#

5trTe îşi pre"ăteşte răbunarea# (rmând sfaturile eului %ermes, el îşi pro!oacă

fratele să deturnee soarele de pe traiectoria sa# )onsiderând că fratele său a

de!enit nebun, $h'este acceptă# nsă, 5trTe, ajutat de eul %ermes, îndeplineşte

sfidarea inima"inabilă şi de!ine re"e în @'cVne#

0rimul său act este acela de a.şi exila fratele ri!al la tron, dar când află

nenorocirea sa conju"ală şi modul în care lâna a ajuns la $h'este, el îşi

ima"ineaă o răbunare înspăimântătoare#

El pare că !rea să facă pace cu fratele său şi îl in!ită la un ospăţ# 0entru a

prepara această masă, el pune mâna pe cei trei fii ai lui $h'este, care se

adăpostesc în $emplul lui Jeus, îi omoară şi dă ordin să.i prepare şi să.i



ser!ească în timpul banchetului oferit tatălui lor# 5cesta din urmă fericit că este

iertat, mănâncă cu multă poftă mâncărurile ser!ite din abundenţă# Ca sfârşit,

5trTe îi arată mâinile şi picioarele tăiate ale copiilor lui şi îi de!ăluie ori"inea

felurilor de mâncare consumate# 5poi, îl trimite în exil#

$h'este stri"ă răbunare şi cere sfatul oracolului din 4elphes# Băspunsuleste că el trebuie să aibă un fiu răbunător, conceput cu propria sa fiică# $h'este

o !ioleaă pe fiica sa 0elops, care nu îl recunoaşte# 4in acest !iol se naşte

E"isthe, care !a continua mai târiu seria de crime#

(rmarea acestor crime în"roitoare# Be"iunea 5r"olida este pedepsită de

ei printr.o foamete înspăimântătoare# 5trTe este disperat şi cere sfatul unui

oracol, care îi spune să facă pace cu fratele său#ntre timp, 5trTe se căsătoreşte cu 0elops, fără să ştie că ea este nepoata

sa, fata fratelui său# El creşte fiul acestuia, E"isthe, la )urte, ca şi cum ar fi fost

propriul său copil#

0entru a atenua foametea, fiii lui 5trTe, 5"amemnon şi @TnTlas, mer" şi

ei să consulte un oracol# 5colo ei îl "ăsesc pe unchiul lor, $h'este, pe care pun

mâna şi îl conduc în faţa lui 5trTe# 5cesta îl închide şi îl trimite pe fiul său

!itre" E"isthe, să.l omoare, fără să ştie, nici el şi nici E"isthe că este !orba

despre cel care i.a dat naştere acestuia din urmă în mod incestuos# n momentul

când E"isthe îşi a"ită în aer sabia pentru a omorî prionierul, $h'este recunoaşte

această sabie care.i aparţinuse şi pe care a uitat.o în momentul !iolului lui

0elops# El se face cunoscut ca tatăl al aceluia care !ine pentru a.l omorî şi cere

să o !adă pe fata sa# 5flând identitatea !iolatorului ei, 0elops se sinucide, dar

E"isthe nu mai are intenţia să.şi omoare ade!ăratul tată, care este, în acelaşi

timp, bunicul său# El trişeaă şi.l anunţă pe 5trTe că prionierul este mort#

@ulţumit, 5trTe or"anieaă o sărbătoare, dar E"isthe îl înjun"hie în timpul

ceremoniei#

5ceasta este prima pare a acestei po!estiri mitolo"ice sân"eroase# )e

conţine eaH @ama !itre"ă care le cere fiilor săi să omoare un frate !itre"#

5sasinatul acestuia# 0edeapsa.ripostă a tatălui care îi exileaă# 5dulterul, furtul,



minciuna, !iol.incestul şi crime dintre cele mai oribile, cu răbunările care

urmeaă#

5r fi in!entat aceste mituri oamenii care purtau aceste po!estiri de la o

"eneraţie la alta dacă nu s.ar fi baat pe fapte cunoscute în realitate, în!ăluite în

forme ima"inareH nsă, după fiecare crimă urmeaă o ripostă pedepsitoare# Semncă dintotdeauna fiinţa umană nu concepe societatea fără acest răspuns

indispensabil#

$impul trece şi tinerii 5"amemnon şi @TnTlas de!in la rândul lor, re"i#

5"amemnon în @'cVne şi @TnTlas în Sparta# Ei se însoară cu două surori

!itre"e pro!enite de la aceeaşi mamă, )l'temnestre pentru 5"amemnon şi Elena

pentru @TnTlas# 5ceasta din urmă este socotită a fi fiica lui Jeus *considerată cacea mai frumoasă din lume în acea epocă+#

Existenţa acestor două cupluri este dramatică# )l'temnestre era mai

înainte măritată cu un fiu al lui $'este, cu care a!ea un copil# 5"amemnon i.a

omorât soţul şi bebeluşul, în braţele mamei sale# mpreună, 5"amemnon şi

)l'temnestre au patru copii: fiul ;reste şi fiicele Iphi"Tnie, )hrisosthTmis şi

Electra# )ât despre @TnTlas, el este înşelat de Elena, care.l părăseşte pentru

tânărul şi frumosul prinţ 0aris, fiul re"elui $roiei# 5dulterul răneşte !anitatea lui

@TnTlas, care cere ajutorul fratelui său mai mare, 5"amemnon# 5stfel, un

răboi est pre"ătit împotri!a $roiei# 5"amemnon ia comanda şi îşi recruteaă

aliaţi#

)ând flota acestei mari armate este "ata să se îmbrace pentru a na!i"a

spre $roia *5sia @ică+, Eole, eul !ânturilor, refuă să umfle pânele# 5rmata

este ţinută e loc# 5"amemnon consultă @arele 0reot care.i spune că eiţa

5rtemis este nemulţumită şi refuă să.i lase să plece# Sin"ura soluţie să o

îmbunee ar fi să.i sacrifice ce are mai scump pe lume# 5tunci 5"amemnon

ale"e între floriaG răboiului şi afecţiunea sa pentru fiica sa preferată,

Iphi"Tnie# El o jertfeşte pe altarul lui 5rtemis# Jeiţa, liniştită, îi ordonă lui Eole

să permită pânelor să se pună în mişcare# 5cesta este începutul răboiului din



$roia, cântat de Iliade# <umeroase morţi !iolente jaloneaă derularea luptelor#

ictimele sunt persoane total ne!ino!ate faţă de subiectul de adulter al Elenei#

5cest episod continuă climatul de !iolenţă# 0entru a pune mâna pe o

femeie, îi omoară soţul şi copilul# 5poi,îşi omoară propriul copil pentru o

po!este de !anitate şi de răbunare disproporţionată faţă de moti!ul care a pro!ocat.o# Ima"inea di!inităţilor implicate este crudă şi e"oistă# Băbunarea îşi

aşteaptă timpul#

Băboiul se termină, $roia distrusă# 5"amemnon se întoarce !ictorios#

)eea ce el nu ştie este că, în timpul absenţei sale, )l'temnestre l.a luat aproape

de ea pe E"isthe, ca amant# )ei doi complici, uniţi de ura pe care i.o poartă lui

5"amemnon *E"isthe pentru e!enimentele familiale din trecut şi )l'temnestre pentru moartea primului ei copil şi cea a Iphi"Tniei+ îl asasineaă şi pun

stăpânire pe tron#

;reste, fiul lui 5"amemnon, încă foarte tânăr, este pus la adăpost de către

sora sa mai mare, Electra, aproape de o )urte străină, prietenă# 4e atunci, ea nu

înceteaă să meditee în tăcere asupra dorinţei sale de răbunare împotri!a

mamei sale şi a complicelui său, pentru moartea tatălui său pe care.l admira#

4e!enit adult, ;reste se întoarce în @'cVne, urmând sfatul eului

5pollon, pentru a.şi exersa răbunarea# El o întâlneşte pe sora sa Electra şi,

împreună pun la cale un plan pentru a.i omorî pe cei doi asasini ai lui

5"amemnon, E"isthe şi pe propria lor mamă, )l'temnestre# 4ar, uciderea

mamei este crima considerată a fi cea mai "ra!ă# 0rin urmare, ;reste este

urmărit de furia Eriniilor *Furiile+# (n proce penal este or"aniat cu:

preşedinte al )urţii, eiţa 5tena *înţelepciunea+, acuatoarele, Erinii şi a!ocat al

apărării, eul 5pollon#

$rebuie preciat faptul că răbunarea de sân"e pentru asasinatul unui tată

aparţine, în această epocă de antichitate "reacă, fiului# 4eci, nu există o

dificultate mare pentru a.l achita pe ;reste de moartea lui E"isthe# 4ar,

matricidul, moarte a mamei sale )l'temnestre, ridică probleme# 0e de o parte,

este dreptul său să se răbune pe cei care i.au omorât tatăl, deci pe această



femeie, dar, pe de altă parte, ea îi este mamă# 5părarea sa, conform

dramatur"ului Euripide, este clară: acest asasinat este un exemplu sal!ator şi ca

o treabă de salubritate publicăG# )ăci, pedeapsa este sal!atoare şi indispensabilă#

4ar, uciderea mamei, subiect e!ocat de mai multe ori de către "recii din

antichitate, face parte din fantasmele plasate în cel mai profund psihism uman#4e temut, condamnabil, dar fascinant din punct de !edere psicotic#

5tunci, este ;reste de condamnat sau nuH 5ceasta este o crimă

înfiorătoare între toate şi, în acelaşi timp, datorieG de sân"e# Eriniile îi aplică

crude tulburări mintale şi o căinţă atroce# 0sihicul său este druncinat# El este

deja pedepsit, înaintea procesului său de către chinurile sale# n piesa citată,

;reste sune: 4a, eu mi.am omorât mama, dar cu dreptate şi afirm cusinceritate că cel care mi.a su"erat această îndrăneală este profetul CoxiasG

care l.a asi"urat că nu !a fi acuat de crimă# 5cesta este oracolul din 0'thie,

deci sfaturile lui 5pollon#

4rept răspuns, corul îi răspunde *în piesa de teatru+: Ce"ea !rea ca

picăturile de sân"e !ărsate pe sol să reclame un alt sân"e, căci uciderea le

cheamă pe Erinii care răbună !ictimele pricinuind nenorocire pentru

nenorocire )a o lo!itură uci"ătoare să fie pedepsită de o lo!itură uci"ătoare

rău pentru răuG#

n final, )urtea îl achită pe ;reste şi Eriniile se transformă în Eumenide,

eiţe bine!oitoare# n acel moment, în mitul 5triilor, blestemul ia sfârşit#

;roarea pe care o produce lectura mitului 5triilor este imensă, dar, în

acelaşi timp, instructi!ă în ceea ce pri!eşte mentalităţile poporului care o

in!enteaă sau care o transmit şi cei care încu!iinţeaă discursurile pieselor de

teatru pe care le trateaă# )rimele au loc în lume şi trebuie să fie pedepsite#

Societatea, în ciuda multelor probleme asupra justiţiei *dreptG+, consideră că

asasinatul este pedepsibil în toate circumstanţele#

Este diferit în caul le"endei lui Oe%ip# El se naşte dintr.un cuplu re"al,

Mocaste şi CaUos, care domnesc în $hVba# (n oracol le preice că acest bebeluş

îşi !a omorî tatăl# 0ărinţii îl încredinţeaă unui păstor pentru a.l expune pe



munte, pentru a fi mâncat de animalele sălbatice# 5cesta, compătimitor, îl dă

unui alt păstor, dintr.un alt re"at, )orint# ;edip este adoptat de re"ele )orintului

şi trăieşte la )urte ca fiu al re"elui#

4e!enit adult, el află că nu este fiul "enetic al re"elui# 0entru a cunoaşte

ade!ărul, el consultă un oracol, care.i află destinul: să.l omoare pe tatăl său şi săse căsătorească cu mama sa# n"roit, el decide să emi"ree# n drum spre

/oTtie, unde are de "ând să se instalee, întâlneşte la o răscruce de drumuri, o

căruţă, care nu acceptă să.i acorde prioritate# Furios, el omoară ocupanţii,

printre care şi pe CaUos, tatăl său "enetic, pe care nu.l cunoaşte# (n ser!itor al lui

CaUos, care scapă de masacru, se întoarce în $heba şi po!esteşte e!enimentul#

Be"ina Mocaste rămâne !ădură# Fratele său )rTon, oferă mâna surorii saleaceluia care !a reuşi să sal!ee $hVba de un monstru numit Sfinx, care

terorieaă cetatea şi îi de!oreaă pe toţi cei care nu reuşesc să răspundă corect

la "hicitoarea sa: care este creatura care mer"e în patru labe dimineaţa, în două

la prân şi în trei seara şi este cea mai slabă când utilieaă cele mai multeH

;edip, care în drumul său ajun"e între timp la $hVba, asumă sfidarea şi

descifreaă eni"ma: este bărbatul care, când este copil mer"e în patru labe şi

bătrân, se sprijină de un baston# Eni"ma este reol!ată, Sfinxul este în!ins#

;edip se însoară cu re"ina, fără să.şi dea seama de le"ătura lor de mamă şi fiu#

Ei eu patru copii, doi băieţi şi două fete#

4ar, o foamete mare se abate asupra $hVbei# @er"ând să consulte un

oracol, )rTon, fratele re"inei, află ade!ărul: eii pedepsesc uciderea tatălui, pe

CaUos şi incestul lui Mocaste, comis de ;edip# 5flând, Mocaste se sinucide şi

;edip îşi smul"e ochii şi se expatriaă# n mod e!ident, este !orba de o insti"are

la crima de pruncucidere din partea cuplului CaUos şi Mocaste, despre uciderea lui

CaUos de către ;edip, în timpul unui conflict de circulaţie şi a unui incest

neintenţionat, i"norat de cele două părţi# )hiar şi în aceste cauri, ima"inaţia

autorilor dramatici din lumea antică *Esch'le, Sofocle, Euripide+, a căror piese

se joacă încă cu mult succes, nu face decât să urmărească po!estirile care circulă



oral şi în mai multe !ersiuni, în sânul poporului# 4e unde, aceleaşi e!enimente

tratate de manieră diferită de autorii lor#

Este e!ident că eii pedepsesc prin înfometare cetăţile unde trăiesc

!ino!aţii# 0recum şi în mitul lui 5trTe şi acela al lui ;edip# 5ceasta nu este o

explicaţie iraţională căutată de locuitori în momentele acelei lipse, pentru aatribui responsabilitatea asupra unui personaj in!entat, ales ca ţap ispăşitorGH

n acest mit, incestul apare din nou# Era aceasta o preocupare morală

actuală a acestor epociH n orice ca, se pare că aceste fapte merită o ripostă

se!eră#

;racolele, socotite că ştiu şi explică tot, ar fi ele experţii ilelor noastreH

n orice ca, conştiinţa colecti!ă a popoarelor, din cea mai înaltăantichitate, trateaă crima ca o încălcare de re"uli sociale, care nu poate fi lăsată

fără ripostă#

Miturile #i le$en%ele Ro"ei

@iturile şi le"endele lumii latine sunt inspirate de cele ale "recilor#

<umele eilor şi eiţelor sunt schimbate astfel: Jeus de!ine Mupiter, 5tena se

transformă în @iner!a, %ermes în @ercur, 5rtemis în 4iana, 5frodita în enus

etc# Funcţiile lor rămân, în principiu, aceleaşi, cu câte!a nuanţe mai

moraliatoare, după exi"enţele mentalităţilor mai sobre ale romanilor#

4ar ei au, de asemenea, propriile lor po!estiri#

Boma, ea însăşi, este fondată pe un fratricid comis de Bomulus asupra

fratelui său "eamăn, Bemus# Iată e!enimentele: după sfârşitul răboiului $roiei,

EnTe, unul din eroii troieni rămas încă în !iaţă, pleacă să caute noroc departe de

cetatea sa distrusă# El îl poartă pe spatele său pe tatăl lui /ătrân, 5nchise, care îl

concepuse cu eiţa frumuseţii 5frodita, enus la latini# El se instaleaă pe

ţărmul $ibrului *în Italia+ şi face cunoştinţă cu Ca!inia, fiica re"elui din Catium#

Ei se căsătoresc şi EnTe construieşte oraşul Ca!inium, în oma"iul soţiei sale#

Fiul lor, 5sca"ne, de!enit adolescent, îşi părăseşte părinţii, pleacă să.şi "ăsească

propria cale şi construieşte oraşul 5lba.Con"ua *actualul )astel 6andolfo, una

din reidenţele 0apei+#



(nul din descendenţii lui 5sca"ne, prinţul 5mulius, meinul, alun"ă de la

tron din "eloie, pe fratele său cel mare, re"ele <umitor şi extermină toată

descendenţa sa masculină# <u rămâne decât o fată, BhTa S'l!ia, pe care o

constrân"e să se dedice castităţii, deci pentru a nu da niciodată naştere la copii#

4ar eul @arte este îndră"ostit de această fată şi împreună dau naştere"emenilor Bomulus şi Bemus# Furios, 5mulius o omoară pe BhTa S'l!ia şi pune

copiii într.un coş pe care.l lasă să plutească pe !alurile $ibrului în drum spre

mare, cu speranţa că o să fie înecaţi#

4ar, miracol, o lupoaică ăreşte coşul, ia "emenii şi îi creşte ca pe proprii

ei pui# n amintirea acesteia, Boma păstreaă şi în ilele noastre o statuie

repreentându.i pe cei doi "emeni, în timp ce su"eau laptele hrănitor allupoaicei#

4e!eniţi adulţi, fraţii lucreaă ca păstori, fără să.şi cunoască ori"inea# Ei o

află ascultând istoriile po!estite de ceilalţi păstori şi înţele" că este !orba chiar

despre ei# %otărâţi să se răbune, ei îl omoară pe 5mulius şi îl pun pe tron pe

bunicul lor, <umitor# 5cesta, recunoscând acţiunea lor, le dăruieşte două

dealuri# Cui Bomului, 0alatinul şi lui Bemus, 5!entinul#

Bomului se pune imediat la muncă şi începe să construiască incinta cetăţii

sale şi, în primul rând, idul în jurul incintei sale sacre, Boma c!adrataG# El

interice oricărei persoane să treacă fără autoriarea sa limitele trasate, sub

pedeapsa cu moartea# nsă, Bemus, în "lumă, sare peste un id, fără să se

"ândească la consecinţele "estului său# 4ar, pentru Bomulus cu!ântul său are

putere de le"e şi "estul fratelui său pare a fi un sacrile"iu# n consecinţă, el

aplică le"ea edictată şi îl omoară pe Bemus dintr.o lo!itură de sabie#

5cesta este exemplul tipic de le"enda unei crime fondatoare de cetate#

0rintre alte le"ende fi"ureaă aceea a celor două familii care se omoară

între ele, *orace şi Curiace# Istoricul $ite.Ci!e po!esteşte: Boma este în

luptă împotri!a 5lbei# Fiecare cetate îşi ale"e repreentanţii# Boma, pe cei trei

%oraces şi 5lbe pe cei trei )uriaces# Beultatul luptei lor este cel care !a decide

destinul acestor două cetăţi în conflict# Ca început, doi %oraces sunt omorâţi#



)el de.al treilea pare că fu"e, dar se întoarce şi îi omoară pe )uriaces, unul câte

unul# Intrând în Boma, el o "ăseşte pe sora sa )amille în lacrimi, căci ea este

lo"odnica unuia din )uriaces ucişi# Furios, fratele său o omoară şi pe ea# Mustiţia

îl condamnă la moarte, dar el face apel la popor, care îl achită#

5cesta este patriotismul ri"uros al romanilor din această epocă primiti!ă#Mustiţia oficială este mai reonabilă, dar poporul justifică tot ce poate să.i fie

profitabil Bomei şi îşi admiră eroiiG n ciuda contactelor amicale ce permit

căsătorii mixte *Sabina, o )uriace era, de asemenea, măritată cu un %orace+,

lupta pentru supremaţia oraşelor trebuie să treacă în faţa dra"ostei indi!iduale#

5cest capitol nu a e!ocat decât o foarte mică parte din miturile şi

le"endele ce pri!esc actele criminale şi răbunătoare, prin bo"ăţia textelor carene sunt transmise prin po!estirile culese după un lun" parcurs oral sau prin texte

ima"inate de scriitorii antichităţii, apoi prelucrate de contemporanii noştri# )eea

ce constituie numitorul lor comun este interesul purtat dintotdeauna faţă de

aceste fapte şi efortul ima"inaţiei necesare pentru a le îmbrăca cu o aparenţă

supranaturală# )ăci, aceste acte pro!oacă frică şi cu cât sunt descrise în manieră

înfricoşătoare, cu atât ele îşi exercită impactul asupra conştiinţei colecti!e a

societăţilor care se străduiesc să se apere# (n numitor comun: nimicirea prin

!iolenţă a !echiului de către nou, tânăr# n mai multe mituri şi le"ende, citate sau

absente, de această scurtă e!ocare *preentate în opere anterioare+, apare

problema exterminării în masă, de către un potop trimis de di!initate, pentru a

pedepsi nesupunerea muritorilor# 5cesta este prototipul "enocidelor şi eii, în

acest ca, acţioneaă ca autocraţi#

4ar, aceste mituri şi le"ende, în ciuda laturii lor ne!erosimile, nu au nimic

de in!idiat cruimii crimelor a căror istorie de fapte reale le păstreaă urma#

)apitolele ce urmeaă !or reaminti numeroase cauri printre cele mai eloc!ente#



Secţiunea II

Re'oluţia $4n%irii

6ândirea actuală asupra crimei şi a criminalului este contro!ersată, între

curentele represi!e şi opiniile cele mai moderate sau chiar laxiste, care copleşesc

societatea cu o responsabilitate conform căreia, ea ar a!ea criminalii pe care.imerităG# 4ar toate aceste opinii sunt influenţate, în "rade diferite, de "ândirea

moştenită de la lumea antică şi, mai ales, de la autorii "reci şi romani#

5r fi, deci, util să e!ocăm aportul filosofic şi ştiinţific al acestei epoci de

bo"ăţie intelectuală# 5ceastă preocupare a fost pusă deja în e!idenţă de anumite

opere anterioare ale noastre, astăi epuiate #

Cultul eilor localiSentimentele identităţii naţionaleG sau de.a dreptul naţionaliste, care

există astăi în lume, ar putea să.şi "ăsească rădăcinile, ca fundament al naţiunii,

nu în jus san"uinisG *dreptul sân"elui+, ci în cultul antic al eilor locali#

ntr.ade!ăr, majoritatea naţiunilor actuale sunt reultatul amestecurilor

etnice, suprapuse de.a lun"ul istoriei lumii# Sân"ele nu poate fi în realitate

purG, în sensul unei ori"ini exclusi!e, deoarece numeroasele răboaie, ocupările

!iolente *!ioluri+, mi"raţiile şi căsătoriile mixte au creat popoare amestecate#

4intotdeauna a existat pentru nou.!eniţii şi în ciuda !iolenţelor, un fel de

adec!ate *adaptare+ la obiceiurile locale, chiar dacă ele nu sunt într.ade!ăr şji în

totalitate împărtăşite#

n 6recia antică, apoi la Boma, fiecare om intrând într.o cetate *!iitator,

călător sau candidat la instalare, deci imi"rant+, trebuia să salute eii locali

pentru a.şi asi"ura bună!oinţa lor# )hiar şi cuceritorii se preintă deseori cu

jertfe în faţa altarului eului autohton, fără să fie obli"aţi să.l recunoască, în

adâncul inimii lor# 5ceasta este un fel de adaptare, de inte"rare necesară traiului

împreună# 4ouă culte, două tipuri de feluri de adaptare, pentru a supra!ieţui pe

acelaşi teritoriu, trebuie să dea semne de stimă reciprocă#

n ilele noastre, anumite persoane !orbesc de o asimilareG obli"atorie a

imi"ranţilor# 5ceasta pare a fi irealistă, căci amintirea culturilor şi tradiţiilor de



ori"ine rămâne profund ancorată în conştiinţele oamenilor# 0oate, în mai multe

"eneraţii, acest scop ar putea să fie apropiat *sau nu+, dar marea majoritate a

oamenilor respectă diferenţele culturilor şi tradiţiilor, ca o îmbo"ăţire spirituală,

culturală şi artistică#

n consecinţă, noţiuni ca inte"rareG sau adaptareG par mai realiste# Esteimportant să se permită imi"ranţilor să.şi culti!e tradiţiile în familie, în "rup

etnic sau să le preinte public în timpul sărbătorilor şi e!enimentelor culturale,

într.un climat de stimă reciprocă *sistem de educare şi de solidaritate,

spiritualitate, artă, bucătărie etc#+, cu obli"aţia să respecte le"ile şi obiceiurile

ţării care.i primesc, e!itând infracţiuni ale le"islaţiei şi mentalităţilor făurite de o

spiritualitate tradiţională locală *excisiune, !iolenţe tradiţionaleG asupra fetelorşi femeilor, crime împotri!a căsătoriilor mixte etc#+# Este !orba de drepturi şi

obli"aţii reciproce care întemeiaă democraţia#

Se pare că "ândirile lumii antice ne permit să constatăm că anumite !alori

ale acestei epoci făuresc mentalităţile noastre şi cunoştinţele noastre actuale#

Cumea, isă modernă, este îndatorată strămoşilor noştri#

G4n%irea $reac/

6ândirea "reacă este centrată pe om, corp şi spirit *antropocentric+# Ea

apare în 6recia cu câte!a secole î#e#n# şi constituie o sursă importantă care

fertilieaă cunoştinţele noastre actuale#

ncepând cu ne"ura !remilor, fiinţele umane se constituie din ce în ce mai

mult în "rupuri alcătuite din: familie, clan, trib, cetate, re"at, imperiu, republică#

5cest pro"res este însoţit de o altă e!oluţie, de natură reli"ioasă# 4e la simpla

adorare temătoare a fenomenelor naturale *furtună, tunet, întuneric, soare etc#+

sau a anumitor !e"etaţii şi animale, omul trece la un sistem reli"ios mai

complex#

El crede, apoi, în existenţa supranaturală a eilor şi a eiţelor care conduc

!iaţa terestră şi decid destinul muritorilor# n consecinţă, ei satisfac obli"aţiileG

de jertfe şji de sacrificii prescrise de mediatori, adică preoţi, al căror rol social

este primordial# 4e exemplu, sacrificiul Iphi"Tniei, fiica lui 5"amemnon,



omorâtă pe altarul eiţei 5rtemis, care împiedica plecarea flotei de aliaţi pentru

a ataca cetatea $roia#

n acest context de credinţe în totala determinare impusă de !iolenţa

di!ină, anumiţi "ânditori se re!oltă şi caută alte explicaţii !ieţii umane# 5ceastă

curioitate ştiinţifică depăşeşte fricile şi speranţele reli"ioase deterministe şilanseaă umanitatea pe calea cercetării filosofice şi ştiinţifice#

0lecând din secolul al II.lea î#e#n#, această tendinţă de contestare îşi face

drum şi îşi "ăseşte momentul de apo"eu în jurul secolului al .lea î#e#n# ;mul

*anthropos+ de!ine centrul preocupărilor filosofilor *philoWacela care iubeşte,

sophiaWînţelepciune+# 4e unde pro!in termenii de antropolo"ieG şi filoofieG#

$otalitarismul teocratic este druncinat# Beli"ioitatea rămâne !ie în sânulsocietăţii, dar omul acceptă din ce în ce mai puţin soarta sa de obiect determinat

şi manipulat de personajele mitice#

;piniile "ânditorilor antici "reci care deplaseaă centrul cercetărilor mai

înainte concentrate pe faptele eilor, pe un teren cu!enit fiinţelor umane, inspiră

fasciculul de ştiinţe noi, dintre care antropolo"ia *anthroposWom, lo"osWştiinţă+

şi, mai târiu, criminolo"ia#

0rintre cei mai importanţi "ânditori "reci antici îi cităm pe:

T,ale %in Milet, care afirmă, la sfârşitul secolului al II.lea î#e#n#, că

lumea s.a format plecând de la apă şi că nu a fost creată de o di!initate

primordială#

Pita$ora, secolul al I.lea î#e#n#, emi"rant din Insulele Samos în @area.

6recie *Italia de Sud+, studiaă cosmolo"ia aritmetică, adică numărul ca

constituent uni!ersal al lucrurilor# @işcarea pe care o fondeaă cu discipolii săi

făureşte o doctrină a sufletuluiG şi trăieşte într.o manieră foarte austeră# El

în!aţă că omul trebuie să.şi consacre !iaţa sarcinii de a repreenta pe pământ

frumuseţea şi armonia existenţelor în ordinea uni!ersală# )onform lui, sufletul

uman este compus din două părţi: spiritul care judecă *pentru a înţele"e sensul

lumii exterioare+ şi lo"osG, raţiunea pură, spiritul intelectual, ochiul

spirituluiG# Ea ar poseda cinci ni!ele: nonconştientul, inconştientul, conştientul



şi superconştientul *psihiatrii şi psiholo"ii actuali încă mai reflectă asupra

acestei teme+# )riminalul ar fi, pentru 0ita"ora, un suflet în neştiinţă, lipsit de

metoda de educaţie care aduce stăpânirea pasiunilor şi a înclinaţiilor materiale,

pentru perfecta cunoaştere a lui însuşi# <u !orbim, încă în ilele noastre, de

importanţa educaţiei în formarea noilor "eneraţiiHersurile de aurG ale lui 0ita"ora conţin numeroase !alori pe care încă le

îndră"im: a practica dreptateaA a stăpâni instincteleA a.şi corecta mai bine

destinulA a nu se lăsa tulburat sau influenţat de cu!intele spuse încoace şi încoloA

a reflecta şi a delibera înainte de a acţionaA a "ăsi măsura în toateA a munciA a

cunoaşte elementele care trec şi cele care rămânA a acţiona în aşa fel încât să

păstrei respectul de sineA a lua drept !iitiu al sufletului excelenta raţiuneA a.şiface prieten pe cel !irtuos etc#

Par"eni% din ElTe, @area.6recie, secolul al I.lea şi al .lea î#e#n#,

consideră că omul este măsura tuturor lucrurilorG# 0entru el, fiinţa este, dar

nefiinţa nu esteG# El contestă, deci, existenţa reală a personajelor in!entate, care

nu suntG# )e re!oluţie în "ândirea spiritualăX

*eraclit, sfârşitul secolului al I.lea, începutul secolului al .lea î#e#n#,

studiaă permanenţa şi schimbarea# El susţine că armonia nu este alta decât

adaptarea forţelor anta"oniste şi că focul este elementul primordial al materiei#

)ât despre sufletul său, omul trebuie să asimilee şi să practice !irtuţile ci!ice#

n mod clar ci!ice şi nu doar reli"ioase#

0e"ocrit, sfârşitul secolului al .lea, începutul secolului al I.lea î#e#n#,

se intereseaă de atomi, analieaă haosul ori"inal, mişcarea şi "ra!itaţia# 0entru

el, fericirea umană ar trebui să fie căutată în moderarea dorinţelor#

*ero%ot, secolul al .lea î#e#n#, este un fel de reporter de răboiG# El

descrie minuţios obiceiurile popoarelor implicate în lupte şi "radul lor de

ci!iliaţie# n reportajele sale, de!enite fra"mente de istorie, el caută în mod

sistematic rapoartele de caualitate între e!enimentele obser!ate# 4eci, departe

de determinarea ordonată de eii mitolo"ici#



Tuci%i%e, secolul al .lea î#e#n#, se întoarce cu hotărâre spre natura

umană pentru a explica istoria lumii# 5cestea nu sunt, deci, di!inităţile care

conduc destinul#

*ipocrate examineaă omul bolna! şi caracterul său# El descoperă

di!ersele dispoiţii, precum şi influenţa climatului, seoanelor, !ânturilor şiaerului# Etica sa medicală este atât de exemplară încât şi în ilele noastre medicii

pronunţă Murământul lui %ipocrateG la intrarea în acti!itatea profesională#

5ceştia nu mai sunt, deci, eii care trimit răul asupra oamenilor#

Socrate trăieşte în secolul al .lea î#e#n# la 5tena# El nu a scris nimic,

lăsând această "rijă discipolului său, 0laton# @etoda lui Socrate este orală, sub

formă de dialo"uri şi întrebări# 0rintre în!ăţăturile sale, criminolo"ul reţine maiales pasajele despre omul răuG, conduita criminalului este fructul i"noranţei# El

i"noră că i"noră, căci, dacă ar şti, s.ar strădui să dobândească cunoştinţa care îi

permite să culti!e parcela de !irtute pe care o conţine, ca orice fiinţă umană#

5ceasta nu este o idee în între"ime modernăH )riminolo"ii din ilele noastre,

dintre care noi înşine, nu sunt ataşaţi să scoată din nou eternul uman al

comportamentului criminalilor şi nu sunt ei înclinaţi să spună că criminalii nu

sunt monştriG, ci persoane care comit, câteodată, acte monstruoaseH

Platon inspiră criminolo"ia, dând un rol important pre!enirii crimelor şi

atribuind pedepsei un caracter de exemplaritate# El propune omului să nu aibă

încredere în simpla percepere a ataşamentelor, a pulsiunilor şi a capriciilor

corpurilor# 0entru el, !iolenţa nu ar trebui să constituie un mijloc de re"lare a

problemelor umane# 4rumul !alabil pentru a a!ea acces la ade!ăr este cel al

dialo"ului#

ntrebările despre justiţie sunt, pentru 0laton, elementele filosofiei# )hiar

şi termenul de justiţieG este un echi!alent de ordine, de raţionalitate şi de

eficacitate# $rebuie să existe o bună corespondenţă între or"aniarea

cosmosului, aceea a cetăţii şi or"aniarea ierarhiilor în suflet#



0entru 0laton, cel care omoară Gtrebuie să accepte să îi fie fricăG#

Băutatea este necunoaşterea de sine şi de ceilalţiG# <edreptatea este di!a"are,

mai mult ca eroarea: prostieG#

El îi cere le"iuitorului să pre!adă pedepse care să facă pe cine!a să.şi

schimbe hotărârea, pentru a împiedica recidi!a şi pentru a abate oamenii de laintenţiile lor răufăcătoare# 4eci, determinarea unei persoane să.şi schimbe

hotărârea este indi!iduală şi "enerală#

)ât despre tipolo"iaG criminalului, el distin"e !ino!atulG, incori"ibilul

periculos care trebuie să fie îndepărtat într.un loc pustiu şi recuperabilulG, care

trebuie să fie pedepsit prin întemniţare, dedicat amendamentului şi reeducării#

Iată prima definiţie a administraţiei penitenciare#7coala fondată de 0laton este 5cademia#

Aritotel, discipolul lui 0laton, trăieşte ce!a timp în @acedonia, în

calitate de profesor al tânărului 5lexandru *!iitorul 5lexandru cel @are+#

5ristotel este filosoful care a exercitat o mare influenţă asupra "ândirii din e!ul

mediu şi, în particular, asupra (ni!ersităţii din 0aris din acea epocă#

0rintre în!ăţăturile sale, care atin" în mod direct criminolo"ia, se numără:

$ipolo"ia umană este de o mare di!ersitate# 5ceasta nu este ne!oia care

pro!oacă cele mai mari crime, ci dorinţa de prisos# $rebuie separată !irtutea

pură de fericire# <oţiunile mijlocului biolo"ic şi ale meteorolo"iei, influenţa

climatului, a temperaturii şi poiţiile locurilor, influenţeaă de!oltarea

animalelor# (lterior, alţi cercetători au înţeles aceste propuneri# )a de altfel

con!in"erea sa în le"ătură cu corelarea între formă şi materie *aspectul şi

conţinutul+#

7coala fondată de 5ristotel este Ciceul#

Epicur, în secolul al I.lea şi al III.lea î#e#n#, se consacră studiului

fericirii# 0otri!it acestuia, cercetarea bunăstării, a !oluptăţii, trece prin

cunoaşterea ne!oilor naturii# ;mul ar trebui să ştie să "uste şi să ştie să domine

plăcerile printr.o disciplină a corpului şi a sufletului, printr.o cultură ridicată a

spiritului, precum şi prin practica !irtuţii#



5enon şi Stoicienii, în secolul al III.lea î#e#n#, aduc la 5tena ri"oarea

morală şi lo"ică# Ei au o !iiune pesimistă asupra lucrurilor şi consideră că

criminalii sunt nebuni, scla!ii pasiunilor lor# 0entru aceşti "ânditori, !iaţa

morală a omului trebuie să fie subordonată noţiunii de ordine# 6reşelile, în ochii

lor, sunt neajunsuri ale ordinii lo"ice a uni!ersului şi pasiunile sunt slăbiciuniale dreptăţii#

5eno%ot, în secolul al III.lea î#e#n#, întreprinde studii oolo"ice şi constată

că un tufiş nu adăposteşte niciodată două "âturi roşiiG, ceea ce conduce la ideea

de instinct de teritorialitate a fiinţelor#

Galien, în secolul I, aduce importante descoperiri în domeniul anatomiei,

ştiinţă independentă de !oinţa di!ină#5r fi timpul să !orbim în mod e"al de dramatur"ul Euripi% din Salamina

care, în secolul al .lea î#e#n#, preintă în piesele sale de teatru, omul ca o fiinţă

capabilă de a manifesta propria sa !oinţă în derularea !ieţii sale şi de a decide

pentru el însuşi# Spectatorii !eniţi la repreentarea pieselor sale ascultă cu

atenţie această noutate re!oluţionară care le aduce un suflu de aer proaspăt şi

sensul demnităţii lor de fiinţe umane# Ca Euripid, ei nu mai sunt trataţi ca

obiecte supuse autorităţii totalitare a di!inităţilor in!iibile#

6ândirea filosofică "reacă antică este în mod eminent moralistă,

concentrată asupra /inelui, Frumosului, Băului, (râtului#

)ucerirea romană produce o exportare culturală a în!inşilor către

în!in"ători#

G4n%irea antic/ la Ro"a

5cti!itatea filosofică a lumii latine este axată, în principal, pe drept,

retorică şi pe reli"ia politeistă *mai mulţi ei şi eiţe+# Betorica dă re"ulile artei,

darul !orbirii, talentul oratoric în manieră con!in"ătoare# )âţi din oamenii noştri

politici actuali fac şi ei apel la anumiţi specialiştiH *)onsilier pentru discurs sau

pentru loo&G+#

5cti!itatea filosofică a Bomei antice suportă influenţa "ândirii "receşti, pe

care a cunoscut.o datorită cuceririlor sale de răboi# Ideea filosofică nu este o



specificitate latină# Scriitorii se !or mulţumi, cel mai des, să comentee filosofii

"reci# 4ar Boma are supremaţia intelectuală în materie de "ândire juridică şi în

domeniul expresiei concise şi laconice a maximilor *sententia+#

<umeroşi intelectuali din Boma sunt fascinaţi de "ândirea "reacă şi tind

să o încetăţenească# 5ceasta nu este o întreprindere uşoară, întrucât stilul de!iaţă şi mentalitatea romanilor diferă de cea a "recilor# Ei sunt mai axaţi pe

!irtuţile ci!ile şi familiale, precum şi pe preocupările de ordin material, decât pe

speculaţia filosofică#

Influenţele cele mai resimţite sunt cele ale lui: 0ita"ora *ştiinţă+, 0laton

*mai ales pentru analiele lui politice+, 5ristotel *aplicare practică şi morală+ şi

Stoicienii *ataşamentul pentru !irtute+#Epicur îi respin"e iniţial pe romani, din caua cercetării sale despre

!oluptate *!oluptas+, considerată ca nedemnă de către un cetăţean roman# @ai

târiu, mai bine explicată şi pusă în raport cu forţa morală exaltată, doctrina este

acceptată, cu o reer!ă prudentă#

0rintre scriitorii romani ai antichităţii, cei care intereseaă în mod articular

criminolo"ul sunt:

Enniu, discipol competent al lui 0ita"ora, îi face cunoscute Bomei

teoremele şi exi"enţele morale ale acestuia#

Lucrece, poet, comenteaă spre DD î#e#n#, 0laton, 5ristotel, 4emocrit şi

Epicur# El se înclină spre fiica atomistă, de unde deduce ne"area creaţiei di!ine

a lumii# )on!in"erea materialistă a !ieţii umane născute, conform lui, din eter şi

din pământ, îl conduce spre fundamentele biolo"iei#

4upă le"ea uni!ersală a creşterii şi pieirii uni!ersului, a lui Cucrece,

mecanismul cosmic are un caracter pieritor#

)ât despre le"ăturile între corp şi suflet, reflecţiile sale asupra omului şi

asupra condiţiei, ţin de antropolo"ie# El susţine corporalitatea sufletului#

0asiunile umane ar funcţiona, conform lui Cucrece, cu propria lor fiiolo"ie#

Bespin"ând, deci, imortalitatea sufletului, Cucrece de!oltă o teorie de

solidaritate "enetică şi funcţională a corpului şi a sufletului, subliniind



;pera principală a acestui jurist de mare renume este, în mod e!ident

juridică# El analieaă solidaritatea între le"ea ideală şi etica şi afirmă că

înţelepciunea este mama tuturor acti!ităţilor nobile# 5ceasta este dra"ostea

înţelepciunii care a dat în 6recia termenul de filoofieG *philoWa iubi,

sophiaWînţelepciunea+#0laton îi inspiră ima"inea unei stări ideale care ar trebui să fie reultatul

unui poiti!ism baat pe "eo"rafie şi psiholo"ie, căci statul urmeaă le"ea

biolo"ică a creşterii şi a declinului *<u a a!ut el dreptate, a!ând în !edere

declinul Imperiului Boman câte!a secole mai târiuH+#

)onform lui )ocero, sal!area cetăţenilor trece printr.o putere care ar ţine

seama de dreptate şi de înţelepciune# 0entru el, omul tinde, prin aspiraţiile sale,la infinit, dar este responsabil de actele sale# )riminolo"ul noteaă bine acest

lucru#

El este de acord cu 0laton şi cu Stoicienii în ceea ce pri!eşte fundamentul

uni!ersal raţional al le"ilor şi necesitatea de a supune doctrina le"ilor la

cunoştinţa oamenilor, deci să le facă publice *ceea ce nu era caul în timpul său+#

El lea"ă filosofia, care este medicina sufletuluiG, cu !irtutea inteli"enţei umane#

0entru un cercetător jurist, lecturarea lui )icero este întotdeauna o îmbo"ăţire#

Sene7ue, imi"rant din )ordoue în secolul I al erei noastre, este influenţat

de Stoicieni# El exaltă !irilitatea morală şi !ictoria asupra dorinţelor# )riticând

aspru furia.pasiune, el propune o metodă de schimbare a mentalităţii morale#

5ceasta este o peda"o"ie morală asupra baei temperamentelor, exaltând

raţiunea care subţiaă furia# El "ăseşte indispensabil a sonda intenţiile omului de

le"ăturile în"uste între pasiune, nepre!ăut şi e"oism# Fiind con!ins că cultura

prepară omul la înţelepciune, SeneNue doreşte unirea dintre le"alitatea judiciară

şi spiritualitatea morală#

<e.ar fi imposibil să încheiem această scurtă e!ocare, fără a.l cita pe

împăratul @arc.5urel, autor al numeroaselor şi celebrelor "ândiri morale despre

om, numite @aximeG, în care incită oamenii să culti!e înţelepciunea şi

stăpânirea pasiunilor#



(rmându.l pe doctorul @ichel /TnTech în cercetarea sa în le"ătură cu

Boma antică *Studiu despre pericol+, !om întâlni le"i conţinute în 4i"esteleG

*compilaţie de toată jurisprudenţa clasică+, pe care le.a citat în textul său şi din

care ale"em o parte care ne pare esenţială pentru înţele"erea criminolo"ică:

Ce"ea Iulia reprimă, printre altele, răpirea, !iolul, uciderea, lo!iturile şirănirile# Fapte la fel de "ra!e în ilele noastre#

Ce"ea )ornelia trateaă asasinii şi otră!itorii, uci"aşii etc# )odul nostru

penal le consideră, de asemenea, ca şi criminali#

Ce"ea 0ompeia condamnă, printre altele, paricidele, acte foarte "ra!e#

4e altfel, psihocriminolo"ul Mean.0ierre /ouchard noteaă în articolul

său, publicat în ->>?, că termenul de paricid, apărut în limba franceă la sfârşitulsecolului al LII.lea, pro!ine din latină parricidaG, care pare a.şi a!ea rădăcinile

prin compunerea cu!intelor paterG sau parensG *tată, părinţi+ şi caedereG *a

ucide+# 4eci, omuciderea tatălui sau a părinţilor# @ai târiu, termenul s.a

de!oltat în matricidiumG *matricid, uciderea mamei+, fratricidiumG *fratricid,

uciderea fratelui+ şi sorocidiumG *uciderea surorii+# Sensuri mai !echi par a le"a

acest termen cu uciderea unui membru din clan, de un alt membru din acelaşi

clan sau chiar cu uciderea unei persoane străine, a!ând calitatea de om liberG#

n final, acceptarea termenului pentru uciderea unuia de acelaşi sân"e, a unui

membru al unei familii apropiate, rămâne uuală# @ai târiu, asasinatul unui

re"e *uciderea re"elui+ era asimilat acestui tip de ucidere prin ima"inea de tată a

su!eranului faţă de poporul său *Stalin, autocrat al (niunii So!ietice în secolul

LL, nu era el poreclit micul tată al popoarelorGH+

5mintim că în exemplele mitolo"ice citate mai sus, )ronos îl omoară pe

tatăl său ;uranos şi este omorât de către fiul său, Jeus# )onform istoricului

0lutarc *secolele I şi II ale erei noastre+, primele crime de paricid şi de matricid

cunoscute în lumea antică sunt comise în jurul anilor 122 î#e#n# Sancţiunea este

extrem de se!eră, de la abandon la răbunarea populară *linşaj+, pedeapsa cu

moartea în marile suferinţe#



Incestul are, mult timp, aceeaşi sancţiune ca şi paricidul, în anumite

le"islaţii# @itolo"ia abundă de actele incestuoase între eiţe şi ei# ;amenii le

deaprobă# 5ceasta este o cercetare de etică intrafamilială#

Infracţiunile intenţionate sunt mai se!er pedepsite decât actele

neintenţionate# Ce"ile noastre actuale urmeaă aceeaşi cale#Becidi!a este o circumstanţă a"ra!antă# $eoretic, aceasta este şi acum

!alabilă#

Beultă din acest reu"at %e $4n%iri antice, oferite de 6recia şi Boma,

că după o lun"ă perioadă de teocraţie autoritară şi puternică în care omul trăia

supus !oinţei di!inităţilor pe care el însuşi le.a in!entat, "hidat de mediatori care

erau socotiţi că interpreteaă deciiile di!ine îmbrăcate în condiţionamentfantasmatic, o mişcare re!oluţionară a intelectualilor epocii opera împotri!a

acestor constrân"eri şi pentru explicaţii reonabile ale existenţei lumii şi a

fiinţelor umane#

5ceasta este eliberarea de capricii uneori smintite atribuite eilor şi

eiţelor mitolo"ice# )onstrân"erea teocratică este druncinată, umanitatea se

îndreaptă spre cercetări ştiinţifice şi filosofice din care o mare parte sunt încă

preente, ca punct de plecare şi de reflecţie, în şcolile noastre, laboratoarele şi

cabinetele noastre profesionale actuale#

)ât despre criminolo"ie, ea se inspiră din aceste "ândiri ce pri!esc

moti!aţiile criminalilor, riposta socială indispensabilă, pre!enirea actelor noci!e,

neutraliarea criminalilor, executarea sancţiunilor, co.!ariaţia necesară a le"ilor

cu e!oluţia socială şi responsabilitatea fiinţei umane pentru actele sale

*exceptând caul patolo"ic+#

Ieşită din epoca antică, unde irealul a!ea încă un loc preponderent şi unde

re!oluţia intelectuală pune baele ştiinţelor şi filosofiei, umanitatea începe, în

e!ul mediu şi continuă cu epoca modernă, să culti!e urme istorice din ce în ce

mai numeroase, cu cronicari şi "ânditori ataşaţi faptelor şi e!enimentelor care s.

au întâmplat în realitate# Beli"ia antică este întotdeauna respectată şi urmată de

multe persoane, dar ea tinde să se adaptee e!oluţiei sociale şi ştiinţifice#



enirea Cre#tini"ului, spre sfârşitul epocii antice, schimbă climatul şi

introduce în "ândirea oficială creştină elemente de interpretare ale filosofilor

antici# Spre exemplu, 5ristotel este interpretat în cadrul uni!ersităţilor în sensul

unei posibile con!er"enţe între ştiinţă şi credinţa creştină baată pe re!elaţieG#

Este interesant de e!ocat scrierile din acele !remuri, literatura patristică*textele preoţilor bisericii+, în care sunt relatate fapte şi e!enimente, din care

numeroase crime#

Beli"ia creştină apare şi se răspândeşte în jurul bainului mediteranean

*;rientul @ijlociu, Sudul Europei+, în ultimele secole ale lumii antice# Ea

conţine numeroase în!ăţături pri!ind omul care comite acte noci!e#

n secolul al I.lea, 6ri"ore din <isa scrie o operă despre natura omului,situându.l în mijloc, între lumea !iibilă *prin corpul său+ şi lumea in!iibilă

*prin sufletul său+# 5ceasta este o idee antropocentrică, moştenită de la

"ânditorii pă"âniG#

Muristul $ertullien, născut la )artha"e, afirmă că sufletul este un corp, că

4umneeu însuşi este un corp subtil care creeaă cu!ântul, precum soarele

produce rae# 5ceasta este o opinie materialistă#

Sfântul 5u"ustin, născut la $a"aste, în 3D8, episcop în %ippone în 3>>,

aduce idei foarte importante !iitoarei discipline, care !a fi criminolo"ia# @ai

ales atunci când !orbeşte despre ordine# 5ceasta este o noţiune folosită de

platonicieni: ordinea înţele"e şi cuprinde totul# Sin"ura scuă posibilă pentru cei

care tulbură ordinea este lipsa de informare *Ei i"noră că i"noră, cum spunea

Socrate, consemnat de 0laton+#

0entru Sfântul 5u"ustin, există trei funcţii de excelenţă, în ordine

crescătoare: a fi, a trăi şi a înţele"e# 5ceste funcţii conduc la liberul arbitru al

omului# 0entru el, ordinea este, de asemenea, un factor de pace, o baă de

moralitate# n schimb, cunoaşterea poate sesia "radaţia ştiinţelor din ce în ce

mai pure#



)ât despre frumuseţe *reflectare inspirată de 0laton+ şi bunătate, omul

este, potri!it Sfântului 5u"ustin, îndatorat )reatorului, dar el ar a!ea un fond

bun#

0edeapsa aplicată delinc!enţilor ar trebui să aibă, înainte de toate, un

caracter educati! *tot 0laton+, care nu trebuie să tindă la distru"erea !ino!atului,ci la îmbunătăţirea lui# 5cesta este încă un obiecti! de actualitate în ilele

noastre#

Spre sfârşitul !ieţii sale, Sfântul 5u"ustin îşi îndreaptă "ândirea spre

teocentrism *concentrată asupra lui 4umneeu W $hTos şi nu asupra omului+# El

stabileşte comparaţia cu puterile absolute ale unui re"e, care face şi desface

le"ile, după bunul său plac#Se constată, deci, că literatura patristică existentă în epoca antică este

foarte influenţată de filosofii "reci, 0reoţii /isericii extră"eau ideile compatibile

cu propria lor analiă şi le încorporau după interpretarea lor# 0rintre acestei idei,

un număr important pri!eşte crima şi riposta la crimă# Cimba !ehiculată este

latina, limbă ştiinţifică , a scriitorilor, ceea ce le asi"ură o răspândire

internaţională#

)e aduce "ândirea lumii antice reflecţiei criminolo"ice cu pri!ire la crimă

şji riposta la crimăH n principal:

.pre!enirea crimei prin educaţie morală şi ci!ică# 4eci, precauţie în

amonteA

.indispensabila apărare a societăţii împotri!a criminalului incori"ibilG# n

ilele noastre, termenul de incori"ibilG este supus polemicilor între psihiatri,

psiholo"i şi criminolo"iA

.reinserarea socială, ca obiecti! al muncii educati!e aplicate criminaluluiA

.caracterul disuasi! al sancţiunilorA

.!aloarea căinţei pentru amendamentul criminaluluiA

.responsabilitatea indi!iduală pentru actele comise#

Cumea antică înceteaă să existe în secolul al .lea e#n#, înlocuită de

perioada numită e!ul mediu, care dureaă până în secolul al L.lea#



Secţiunea III

RIPOSTA FA8Ă 0E CRIMĂ E9PRIMATĂ :N CURENTE (0IN E6UL

ME0IU P;NĂ :N SECOLUL 99)

n timpul e!ului mediu, "ândirea creştină se refu"iaă în mănăstiri, purtată

de călu"ări şi în uni!ersităţi# 0rimele uni!ersităţi sunt fondate la /olo"ne, 0aris,

;xford, )hartres#

)âteodată, ideile uni!ersitare rănesc credinţa călu"ărilor, printr.un prea

e!ident ataşament la ideile filosofice antice şi, mai ales, la 5ristotel# (n

exemplu de!enit celebru este polemica acerbă între profesorul uni!ersitar5belard şi Sf# /ernard, care s.a în!eninat până la o a"resiune fiică#

)ât despre ima"inea criminalului, ideea dominantă este aceea a

responsabilităţii pentru păcatul comis# $ermenul de păcatG face parte din

!ocabularul reli"ios# )ălu"ării care comenteaă scripturile, printre care cele din

Exod, acceptă pedeapsa cu moartea: 4acă un om, acţionând cu premeditare, îl

omoară pe apropiatul său prin şiretenie, tu îl !ei smul"e chiar pe altarul său

pentru a.l face să moarăG *LI, -1.-?+# echea tradiţie despre locurile de

refu"iuG, care trebuie să fie respectate, pare, deci, abolită, căci se putea aresta

cine!a chiar dacă se refu"iaă într.o biserică#

6ândirea dialectică este introdusă de 5f# 5nselme din 5oste, arhiepiscop

de )antorberr', care propune un mijloc de a stabili echilibrul între credinţă şi

raţiune# 0otri!it lui, omul se supune do"melor credinţei întrucât raţiunea nu

poate să.l conducă acolo, dar ajuns la credinţa fermă, el judecă prin dra"oste, în

căutarea inteli"enţei do"mei# n mod practic, am putea să înţele"em că fiinţa

umană trebuie să respecte le"ea, căci ea îl ajută să.şi alea"ă acţiunile, dar, odată

con!ins, el le respectă prin ataşamentul la utilitatea lor#

Bo"er /acon, de la (ni!ersitatea ;xford, pune baele "ândirii inducti!e,

care pleacă de la particular spre "eneral, contrar "ândirii deducti!e, care pleacă

de la "eneral la particular# 5ncheta penală o utilieaă, căci ea dispune, ca punct



de plecare, de un fapt concret, particular, de un e!eniment, de un obiect sau de

un corp "răitorG#

0ri!ind crima, "ânditorii acestei epoci consideră că ea se baeaă pe un

păcat şi, deci, criminalul trebuie să fie pedepsit pentru a constitui un exemplu

pentru toţi ceilalţi *disuasiunea "enerală din preent+# 5tunci când un banditeste spânurat, aceasta este din caua celorlalţi, pentru că teama de pedepse

opreşte faptele lor releG, scrie Sf# $homas d’5Nuin, în opera sa Sumă

teolo"icăG şi adau"ă: există oameni în mod iremediabil periculoşi# Este permis

să.i suprimăm ca pe un animal sălbaticG# 5cesta este un punct de !edere depăşit

de istoria actuală unde întrebarea este întotdeauna în debatere de idei#

5ceastă mare perioadă, în care rolul uni!ersităţilor este eminent pentru afăuri mentalităţile, este cunoscută sub numele de ScolasticăG *scola W şcoală+#

;amenii din şcoli pun raţiunea umană pe un loc important şi consideră realitatea

ca sursă a cunoştinţelor noastre# $homas d’5Nuin, el însuşi om de mare credinţă,

!edea mersul paralel al teolo"iei şi al ştiinţei, al luminii inteli"enţei şi al

experienţei#

ntre secolele IL şi LII, un anumit număr de autori şi oameni de ştiinţă

musulmani şi e!rei din 0ersia, Siria, Ira&, E"ipt, @aroc, Spania, dintre care,

printre alţii, 5l.Oindi, 5l.Farabi, 5!icenne, 5!icebron, 5!erroes, @aUmonid,

înclină spre scrierile filosofilor "reci antici şi reflectă asupra filosofiei în raport

cu reli"ia, precum şi asupra dualităţii: binele şi răul# Ei traduc în limba latină

fra"mentele operelor "receşti care au tra!ersat timpul#

n "eneral, opinia despre crimă, criminal şi riposta la crimă este fondată

pe ideea de păcat şi retribuire#

6ândirea dominată se separă din ce în ce mai mult de structurile

scolastic,e considerate ca prea teoretice şi tinde spre studiul faptelor reale#

n secolul al L.lea, apar curente care conduc spre metode noi, mai

apropiate de lumea concretă# 5cesta este începutul erei cunoscute sub numele de

modernăG#



Epoca modernă, pe care o !om e!oca pe scurt prin ceea ce ea a adus în

domeniul "ândirii asupra crimei şi ripostei la crimă până în secolul LL, !ede

apariţia curentului nominalist, care cheamă la examenul dintre real şi faptul

cunoscut în mod direct# 4escoperirile ştiinţifice şi aplicaţiile lor tehnice pun

baele mecanicii moderne şi astronomiei#5portul ştiinţelor şi înflorirea artelor şi.a meseriilor sunt în e!oluţie#

)ompetiţia dinamieaă comerţul, cuceririle "eo"rafice stimuleaă ambiţiile#

0ersonalităţi ca pictorul şi omul de ştiinţă Ceonardo 4a inci sau astronomul

6alileu, precum şi 6iordano /runo şi @ichel @ontai"ne, preintă omul ca miă

pentru orice experienţă şi exprimă idei ino!atoare în ştiinţă şi raţiunea umană,

îndepărtându.se de "ândirea medie!ală marcată de comandamentele teocratice#4in punctul de !edere al dreptului, obiceiurile se lea"ă din ce în ce mai

mult în structuri coerente *a se !edea partea III+# Epoca este marcată de opera

4elicte şi pedepseG de )esare /eccaria, apărut în -?98 şi de scrierile lui

@ontesNieu, oltaire şi Bousseau *Epoca Cuminilor în Franţa+#

)riminalul este întotdeauna pri!it ca !ino!at şi responsabil, dar aceşti

autori cer, în principal:

.Bedactarea le"ilor scrise şi publicate, pentru ca oamenii să poată să le

cunoască pentru a şti să se abţină de la comiterea faptelor interise *idee

exprimată deja în perioada antică+#

.5plicarea unei sancţiuni moderate dar prompte, la scurt termen de la

comiterea crimei# @ai de"rabă, o pedeapsă mai puţin se!eră dar imediată, decât

ameninţarea cu o pedeapsă se!eră, dar aplicabilă mult timp după fapte#

.5bolirea arbitrariului judecătorilor, prin prescripţia pedepselor e"ale

pentru toţi cei care comit aceeaşi infracţiune#

.5bolirea torturii şi a pedepselor corporale, în !i"oare în această epocă#

.)rearea de condiţii mai bune pentru deţinuţii care aşteaptă, în închisori,

judecarea sau executarea condamnării lor *a se !edea partea III+# 4e fapt, este

!orba despre deţinuţii în pre!enti!ăG şi cei de pe culoarul morţiiG, care încă

aşteaptă în ilele noastre, executarea lor#



5cest curent de "ândire ce pri!eşte criminalii şi riposta socială la actele

lor este cunoscută sub numele de curent le$alit# El a influenţat le"islaţia şi

procedura penală de la sfârşitul secolului LIII şi începutul secolului LIL, în

multe ţări dintre care şi Franţa#

6ândirea filosofică despre natură şi ştiinţa experimentală a lui Francis/acon de erulam exercită o mare influenţă# 0otri!it lui, cercetarea ştiinţifică

este independentă de orice principiu de autoritate şi raţionamentul trebuie să

parcur"ă o cale inducti!ă *de la particular la "eneral+ şi nu deducti!ă, aşa cum

era obiceiul în epoca în care îşi scria opera *sfârşitul secolului LI, începutul

secolului LII+#

0e paşii lui, natura umană de!ine subiect de cercetare ştiinţifică# <umeroşi autori studiaă particularulG, mai ales anumite părţi din corpul

uman, în scopul de a induce aceste particularităţi în obser!area "eneraluluiG,

pentru a cunoaşte tipolo"ia sau caracterul său#

0rintre aceşti autori, unul din cei mai celebri în epoca sa a fost 6#/# 4ella

0orta *secolul LII+, care aplică teoria corelării între formă şi fond *inspirată de

5ristotel+ şi utilieaă metoda inducti!ă pentru a afirma că există o le"ătură între

chipul uman şi caracterul persoanei# $eoria lui s.a îmbo"ăţit sub numele de

<iio$no"onie# 4acă, în ilele noastre, ea nu mai este considerată ca ştiinţifică,

această teorie a lăsat urme în limbajul curent: faţă de brută, mutră care cere

palme, pri!ire de asasin, bărbie bună de spânurătoare, chip de în"er, persoana

căreia îi dădeam "rijanie fără spo!edanieG etc#

MTrome )ardan studiaă ridurile, în care afirmă că poate să distin"ă

asasinii, hoţii şi prostituatele# 5lţi cercetători înclină spre studiul urechii, irisului

ochilor, pentru a citi în el caracterul persoanei examinate# 4acă această lecturăG

nu se do!edeşte deloc ştiinţifică, cât despre caracter, trebuie reţinut faptul că

urechea, irisul şi alte părţi ale corpului uman sunt utiliate în ilele noastre

pentru identificarea persoanelor, de către experţii poliţiei ştiinţifice şi tehnice#

n secolul LIII, con!in"erile lui 4ella 0orta inspiră alţi doi autori:

Mohann )aspar Ca!ater şi Fran Moseph 6all, care caută să de!olte teoria



fiionomiei, creând o nouă teorie numită frenolo"ie, care studiaă le"ătura între

forma craniului omului şi aspectul său moral# Ei au fost urmaţi de ;ttolen"hi,

Sputheim şi alţi cercetători, care afirmă că pot să cunoască, plecând de la un

detaliu fiic, caracterul uman#

n acest climat de obser!are şi comparare, ambiţia şi pasiuneacercetătorului înlocuiesc des preciia ştiinţifică, apare ideea unei fiinţe umane

mai multe sau mai puţin determinate de defectele sau de sti"matele fiice#

0rin urmare, studiul despre om conduce la studiul despre omul criminal#

(n anumit număr de autori consacră lucrările lor inspirate, pe de.o parte

de e!oluţionismul lui )harles 4arYin şi de discipolii lui şi, pe de altă parte,

studii consacrate patolo"iilor mintale şi fenomenelor societăţii#@ajoritatea acestor opinii pun ipotea unei dependenţe pe care omul o

îndură în raport cu factorii asupra cărora nu poate acţiona#

5ceste puncte de !edere dau naştere, în ultimele decenii ale secolului

LIL, la antropolo$ia cri"inal/ purtată pe cristelniţele 7colii 0oiti!iste

Italiene *)esare Combroso, Enrico Ferri şi Baphaele 6arofalo+#

Combroso este cel care introduce obser!area şi experienţele în domeniul

studiului fiinţei umane# n calitatea sa de medic psihiatru şi militar, a întreprins

studii care au culminat cu con!in"erea că omul criminal ar fi o fiinţă situată între

marile primate *"orile, cimpanei+ şi omul# El ar poseda o ca!itate occipitală

încă nee!oluată până la stadiul uman# @ai târiu, sub focurile criticilor, el a

atenuat aceste opinii şi a a!ansat alte explicaţii de natură deterministă# Sub

influenţa sa, criminolo"ul s.a medicaliat şi a introdus în !ocabularul

profesional termeni ca: pronostic, dia"nostic, terapeutic, tratament, bolna!,

!indecare etc# )riminalul este, potri!it lui, o fiinţă determinată de caue

interioare ale persoanei sale#

Ferri, jurist, profesor la uni!ersitate, nea"ă existenţa liberului arbitru al

oamenilor şi propune termenul de periculoitateG, în locul celui de păcatG,

care ar fi un termen de domeniu reli"ios# 0otri!it lui, criminalul este determinat



de caue exterioare persoanei sale, în special caue le"ate de societatea în care

trăieşte#

6arofalo, ma"istrat, se ocupă în particular de diferenţa dintre tipurile de

infracţiuni şi subliniaă existenţa infracţiunilor artificiale, spre exemplu cele ce

pri!esc: taxele !amale, diferitele taxe etc# El este cel care scrie pentru prima datănumele de cri"inolo$ie, ca titlu al operei sale *)riminolo"iaG+# ncă de pe

atunci, antropolo"ia de!ine studiu al criminolo"iei#

<umeroşi jurişti, sociolo"i, psihiatri şi psiholo"i europeni şi de pe alte

continente şi.au adus contribuţiile la această debatere despre crimă şi criminal,

constituind şcoli şi curente de "ândire abundente în secolele LIL şi LL#

0rintre cei mai cunoscuţi, anumiţi s.au ocupat mai ales de:.criminal supus la forţe ireistibile, !iiune psihanalitică pro!enită de la

Si"mund Freud, tulburări de personalitateA

.criminalul fiinţă fra"ilă şi !ulnerabilă, ereditate, predispoiţie la

delinc!enţă, raport între !ârsta mintală şi cea reală *reultat intelectual+A

.criminalul bolna!ul societăţii# @ediul social înconjurător, impact al

situaţiei "eo"rafice şi climatice şi al urbanismuluiA

.criminal supus la condiţii socio.economice defa!orabile, situaţie dificilă

a mi"ratorilorA

.criminal sti"matiat de pri!irea societăţii, care îi lipeşte eticheta de

delinc!ent#

)ercetarea fundamentală actuală, mai ales după ultimele decenii ale

secolului LL este baată pe alte criterii care apropie cel mai mult realităţile

cotidiene de fenomenul criminal#

aloarea istorică a 7colii 0oiti!iste Italiene şi a autorilor de criminolo"ie

total sau parţial determinişti, consistă mai ales în:

.obser!area fenomenului criminal şi punerea sa în relaţie cu concluiile

care par să reultă *cercetare fundamentală+A

.justificarea judiciară a inter!enţiilor de natură medicală, psiholo"ică,

educati!ă, curati!ăA



@ulte persoane suportă caue personale sau externe, dar nu toţi indi!iii

cu !iaţă psihică sau fiică nesatisfăcătoare sau suportând efectele şomajului,

eşecului şcolar, copilăriei nefericite etc#, de!in criminali#

)riminolo"ia de la sfârşitul secolului LL şi din preent se baeaă pe

libertatea fiinţei umane, primul precept al drepturilor omului *exceptând caul patolo"ic+#

Sursele se "ăsesc în filosofia 6reciei antice, "ânditori ai secolelor trecute

şi mai ales în cele ale CuminilorG francee#

Filosofi ca E""anuel =ant, apropie libertatea transcedentală şi

libertatea practică prin ideea de autonomie, conclude că omul este liber, din

momentul în care raţiunea sa este capabilă să creee o le"islaţie uni!ersală#Cibertatea, conform lui, este distinctă de liberul arbitru, în sensul în care ea este

!oluntară, sursă de le"e# Cibertatea este identică cu le"ea, !oinţa autonomă#

;mul de!ine reonabil prin stăpânirea sensibilităţii sale# )oncluia sa este

interesantă pentru criminolo"ie: libertatea, adică capacitatea de a se determina

prin moti!e, în locul fiinţei determinate de caueG# 0entru Oant, libertatea

aparţine !oinţei umane#

)u descoperirile lui <eYton, la sfârşitul secolului LIII, ştiinţa e!olueaă

spre o stare de certitudini obiecti!e# Studiul omului urmeaă e!oluţia#

Frederic *Friedrich+ Nietc,e crede că slabii contamineaă puternicii

prin filosofia decadenţei# El spune: $ot ceea ce nu ne omoară, ne face mai

puterniciG#

BenT 0ecarte fondeaă "eometria analitică, descoperă în optică le"ea

refracţiei, fabrică o maşină care taie sticla, se preocupă de disecţiile de animale

şi in!enteaă "eto%a, socotită să asi"ure !ictoria raţiunii# )u!ântul său cel mai

cunoscut este: co"ito er"o sumG, "ândesc, deci existG# 0entru 4escartes,

ştiinţele şi tehnicile ar trebui să producă bunuri utile#

/laise Pacal ne.a lăsat moştenire analia infiniteimală, inducţia în

matematici, calculul probabilităţilor, fiica experimentală# 0entru a crea, omul

trebuie să recur"ă la experienţă# Baţiunea nu i se mai pare suficientă *critică



4escartes+A omul mer"e, în aceeaşi măsură, spre intuiţie: Inima are moti!ele

sale pe care raţiunea nu le cunoaşteG#

Lei&ni consideră că cu cât cunoşti mai mult, cu atât sesiei diferenţele

mai multG#

Spinoa consideră că trebuie să pleci întotdeauna de la real#Mohn Loc>e consideră că ideile pot să fie produse plecând de la senaţii#

El deschide calea entuiasmului pentru sălbaticG, primiti!G#

$homas *o&&e exprimă dorinţa de o societate ordonatăG, care ar putea

să stăpânească omul, care ar fi un lup pentru om# Baţiunea este cea care ser!eşte

la eliberarea umanităţii#

4a!id *u"e introduce metoda experimentală în morală#6eor" *e$el consideră că statul are obli"aţia de a realia libertatea

omului, care este baa dreptului#

Sren =ier>e$aar% susţine că, prin păcat, omul a comis actul sinuci"aş al

eliberării# )eea ce este important în !iaţa omului, interiorul său trăit nemijlocit#

5lexis de To7ue'ille descrie libertatea ca un drept al omului# 5cesta este

un drept e"al şi imprescriptibil de re"lementat, precum el îl pricepe, propriul său

destin#

5utori contemporani, din secolul LL, aduc reflecţii în e"ală măsură la

libertatea spirituală a omului, dintre care Bobert E# Clar> care concepe o ale"ere

între di!ersele "rupuri !ehiculând !alori con!enţionale sau de!ianteA %oYard S#

+ec>er care studiaă carierele criminaleG şi propune o explicaţie sociolo"icăA

$ra!is *ir,i care consideră că majoritatea membrilor societăţii ar a!ea chef să

încalce le"ea, dar ei se abţin de la faptă constrânşi de le"ături sociale, familie,

instituţii, precum şi prin con!in"erea că !alorile sociale şi morale sunt !alabile#

n secolul LL, sociolo"i de renume mondial precum, @ichel Croier, se

ocupă în mod indirect de criminali, în calitate de fiinţe umane care judecă liber,

fac ale"eri şi elaboreaă strate"ii în relaţiile lor cu ceilalţi, care sunt ţinuţi să se

adaptee strate"iei partenerului cu care intră în relaţie# 5ctorii păstreaă, în

consecinţă, mar"inea lor de libertate, trăită concret în realitatea faptelor# 5ceastă



mar"ine de libertate o utilieaă în mod strate"ic, în interacţiunea lor cu

ceilalţiG n actele sale, omul ale"e calea de.a lun"ul căreia actorul sesieaă

oportunităţile ce i se oferă în cadrul constrân"erilor luiG# 4eci, el ale"e calea

care.i este posibilă în raport cu ceea ce este şi cu ceea ce poate#

Mean +aec,ler, sociolo", constată că omul este o fiinţă de dorinţăG# El sede!oltă încercând să.şi satisfacă dorinţele, descoperind noi plăceri de

satisfăcut, ca urmare a reultatelor actelor sale anterioare# El calculeaă pentru a

"ăsi mijloacele cele mai adec!ate şi cele mai accesibile pentru a ajun"e la finalul

lor# El recur"e, deci, la o strate"ie#

Scrierile acestor sociolo"i francei au contribuit la inspiraţia unei noi

criminolo"ii numită e"piric/ *experimentală+, născută în )anada, ZuTbec, în jurul Şcolii %e Cri"inolo$ie de la (ni!ersitatea din @ontrTal#

4atorită lui 4enis Sa&o, fondator, apoi doctrinarului @aurice Cuon şi

altor profesori ai 7colii, criminolo"ia a putut să pro"resee şi să.şi "ăsească

locul în munca utilă practicienilor anchetei penale# <oi am a!ut onoarea să

contribuim prin scrierile şi conferinţele noastre, la aclimatiarea acestei

criminolo"ii în Franţa#

Studiul crimei şi a criminalului de!ine apropiat de reultatele de teren,

baat pe fapte şi pe interpretarea lor raţională#

5nalia strate"ică a delinc!enţei, moti!aţiile principale ale delinc!enţilor,

faptele societăţii care îşi imprimă impactul asupra e!oluţiei actelor criminale,

tehnica si"ură a anchetei criminolo"ice, diferită de alte anchete *sociolo"ică,

psiholo"ică, statistică etc#+ sunt elemente care creeaă o nouă criminolo"ie

adaptată terenului# Faptul că infracţiunea este pri!ită ca o oluţie la o pro&le"/

de cel care o comite, apropie cercetătorii de practicieni#

)onform lui @aurice Cuon, analia strate"ică concepe delictul ca un

comportament orientat spre reultate, a!ând raţionalitatea sa proprie, ţinând

seama de oportunităţile care se oferă actorului şi de conduita ad!ersarilor săiG#

5cesta este un punct de plecare raţional şi util pentru in!esti"aţia criminală,



departe de criminalul determinatG de !iciile sale personale sau de

constrân"erile sale sociale#

)ât despre propria noastră propunere, )riminolo"ia 5ctuluiG, este, în

mare parte, fondată pe cea a lui @aurice )usson şi pe reflecţiile lui 4enis Sabo#

0rimul postulat este cel al denumirii: propunem Cri"inolo$ia ActuluiG,căci termenul de empiricG nu acoperă decât metoda utiliată, pe când actulG

este chiar esenţa studiului# 5cesta este actul fixat în actualul care ne preocupă

mai întâi#

)riminolo"ia 5ctului, născută din constatarea eşecului criminolo"iei

terapeutice medicale, aderă la criminolo"ia empirică din ZuTbec şi la anumiţi

autori care urmeaă aceeaşi cale, precum şi la "ândirea filosofilor antici dintrecare 0laton, 5ristotel şi 0ita"ora, preum şi Jeon şi Epicur# 0rintre filosofii din

secolele mai apropiate, îi cităm pe Oant şi pe 5rnold Ge,len, pentru care omul

este o fiinţă de culturăG# 0otri!it lui, omul se făureşte prin actele sale#

Cibertatea sa reală se dobândeşte prin efort# Ea este o cucerire asupra lui însuşi#

nsă, responsabilitate a omului în pri!inţa sa este permanentă#

0oetul Malala’ddin Bumm' ne aduce o !iiune criminolo"ică pură, în

poemul său 4eacord în ceea ce pri!eşte descrierea elefantuluiG#

Elefantul era într.o sală obscură unde %indusul îl adusese#

0entru a.l expune#

0entru a.l !edea, oamenii buni intrară, unul câte unul, în obscuritate#

;chii erau inutili, fiecare îl atin"ea cu palma mâinii#

(nul atinse trompa: această creatură seamănă cu un burlan, spune el#

)elălalt atinse urechea: această creatură seamănă cu un e!antai, replică el#

#

4acă fiecare ar fi a!ut în mână o torţă,

4iferenţa ar fi dispărutG#

0entru poet, ca şi pentru noi, elefantul este încă ade!ărat în toate

dimensiunile sale, dar fără lumina cunoştinţei, el nu este posibil de sesiat decât

fra"mente interpretabile diferit# )unoaşterea este luminăX



)riminolo"ia 5ctului pleacă de la constatări concrete de teren, pentru a

urca spre studiul personalităţii actorului şi nu in!ers#

5ceasta este obser!area baată pe do!ei şi pe fascicule concordante de

indicii care permit "ândirea criminolo"ică# Fără ascuţimea obser!ării detaliilor şi

pri!irea care le pune în raport unele cu altele, pentru a făuri un ansamblu decunoştinţe, orice tentati!ă de a duce la un ade!ăr obiecti! riscă să dispară#

(n alt exemplu poetic şi filosofic, în acest sens:

ntr.o i, doi ca!aleri se întâlnesc, faţă în faţă, la două laturi ale unei

fântâni# 0entru a începe politicos con!ersaţia, unul spune:

.Este frumoasă, această statuie aurită care orneaă fântâna#

.Este, într.ade!ăr, foarte frumoasă, domnule, dar nu este aurită ciar"intată, răspunde celălalt#

.5urită !ă icX

.5r"intată fără îndoialăX

4uel# @ortal pentru unul dintre ei# Supra!ieţuitorul, rănit şi el, îşi ridică

ochii şi îşi dă seama că statuia este, pe o parte aurită şi pe cealaltă ar"intată#

)ei doi ca!aleri a!eau dreptate şi nedreptate, în acelaşi timp# 5ceasta este

obser!aţia atentă şi calmă care ar fi putut să e!ite lupta uci"ătoare#

)riminolo"ia 5ctului se baeaă pe fundamentul realităţilor concrete

obser!abile şi apte să fie supuse !erificărilor raţionale, precum şi ştiinţifice şi

tehnice, deci, pe o "ândire ontolo"ică *ceea ce est efecti! şi nu ceea ce ar putea

sau ar trebui să fie+ şi axiolo"ic *încadrată de exi"enţe etice+#

Ea acordă o importanţă primordială anc,etei penale, moment complex şi

transdisciplinar al ripostei aduse crimei comise#



)onstanţa biolo"ică plus cea psicholo"ică formeaă indi!idualitatea8#

Flu!iul !ieţii cur"e, desi"ur, dar nu la întâmplare# El se desfăşoară în albia

săpată de destinul psicho.fiic al fiecăruia# )u toate că unda apei cur"ătoare se

schimbă din clipă în clipă, flu!iul însă îşi păstreaă numele, pentru că rămâne

acelaşi# )aracteristica eului se "ăseşte în toate manifestările personale# 4eci şi înacti!ităţile antisociale, !om "ăsi ce!a din personalitatea infractorilor# n

infracţiunile [cotidiane[ cărora le !om spune ne!ino!ate, fiindcă nu sunt

sancţionate de le"e, sau [în"ăduite[. cum s.a mai spus . dăm de aceleaşi

demente de identificare#

5şa de exemplu, omul care are obiceiul de a întâria, mereu !a întâria# ;mul

bârfitor, bârfeşte deopotri!ă pe toată lumea# @incinoşii au un anumit "cn defabularere denaturare a realităţilor cu ajutorul fanteiei# Femeile fri!ole,

profesioniste sau diletante

4I5$EJ5 )BI@I<5C]# ;mul matur pare în "eneral un animal

incori"ibil# [0erfectibilitatea infinită a tipului uman[ . după expresiunea lui

)ondorcet . este cu totul altce!a, care nu exclude constatarea tristă ce o facem#

$endinţa spre pro"res şi aspiraţia către perfecţiune sunt etern omeneşti dar, în

!irtutea acelceaşi le"i# Indi!idul pro"reseaă deopotri!ă în cele bune ca şi în

cele rele, deopotri!ă se perfecţioneuă în acti!itatea socială, ca şi în cea anti.

socială# nsuşirile sunt "reu de corijat, iar con!ertirile sunt e!enimente rare,

[Zui a bu, boira[.constată înţelepciunea unui popor# )nrtoforul îşi

termină a!erea odată cu !iaţa, la masa !erde# )alomniatorul rămâne

calomniator, curteana care se pocăeşte şi de!ine soţie ideală, se !ede doar în

teatrul romantic al lui 4umas# Ca acest capitol al recidi!ei morale, s.a spus cu

drept cu!ânt, că sunt femei care nu au nici un bărbat, că sunt altele care au un#

sin"ur bărbat, clar nu s.a !ăut încă o femeie care să aibe numai doi bărbaţi#

;dată an"ajaţii pe panta recidi!ei, alunecarea se face cu !iteă accelerată,

8

[0rin cceastă noţiune, profesorul 6# iola întele"e ansamblul coordonat al factorilor fiici şi psihici care deosebesc pe fiecare indi!id desemenii săi# 4eşi această totalitate este indi!iibilă, totuşi pentru utilitatea studiului analitic, iola subdi!ide indi!idualitatea în constituţie,care ar fi ansamblul coordonat al factorilor fiici şi personalitate, adică ansamblul coordonat al factorilor peichici[# *)it# 4r# @ac 5uliffe+#



%5/I$(4I<E5# )ontinuând explicaţiile cauelor recidi!ei, în afară de

predispoiţia de care am !orbit, deprinderea joacă un rol important# Ea întăreşte

înclinările spre infracţiune i!orâte din structura psichofiică# Faptul de a

executa de câte!a ori acelaşi act conduce la obişnuinţă prin îndeplinirea actului

din ce în ce mai bine, într.un timp din ce în ce mai scurt, cu o economie deener"ie din ce în ce mai mare *Ca loi du moindre effortG+#

0uterea obijnuinţei a fost de multă !reme intuită de poeţi şi lămurită de filosofi#

C\habitude est une etrart"ere#

Zui supplante en nous la raisonG

*SulI' 0rudliomme+

Felix Ba!aisson, în lucrarea sa 4e l\habitude[, distin"e, în afară de

habitudinea dobândită, consecinţa unei schimbări[, şi habitudinea contractată,

care rămâne şi după schimbarea produsă, ,,pentru că o schimbare posibilă nu

este deci numai o stare, ci şi o dispoiţie, o calitateG#

Ba!aisson formuleaă şi o le"e a producerii habitudini :

[C\habitude a d\autant plus de force Nue la modfficaiion Nui l\a

produite se prolon"e ou se [#

repete da!anta"e# C\habitude est donc une disposition, â l\e"ard

d\un chan"ement, en"endrâe

[dans un etre par la contînuîte ou Io repetition de ce metne

clian"ement[

#

)u cât deci se repetă infracţiunea, cu atât repetiţia de!ine mai ine!itabilă

şi cu atât modul să!ârşirii ei de!ine mai precis şi identic#

6eor"es 4umas defineşte habitudinea ca fiind ,,o formă a memoriei[ cu

totul asemănătoare celorlalte#

(nii au socotit că habitudinea ar fi doar un fenomen muşchiular, iar nu

cerebral, deoarece s.ar reduce la îndeplinirea Nuasiautomată a unor mişcări,

uneori fără participarea atenţiei ^ cu o preciie pro"resi!ă#



6usta!e le /on descriindu.i mecanismul, !orbe de trecerea "estului din

conştient în inconştient#

Bolul muşchilor, în obişnuinţă nu este decât secundar, deoarece aceiaşi

muşchi participă la realiarea unor acte obişnuite, contrarii sau chiar contra.

dictorii#5şa dar, habitudinea poate fi pri!ită ca o !ariantă a memoriei motrice,

fenomen ner!os şi chiar cerebral#

Inerţia *tendinţa de a perse!era în mişcare, cum o numea Ceibnit+, forţa

aceasta exista şi în domeniul sufletesc, după cum habitudinea de care am !orbit

exista în domeniul neînsufleţit# 5stfel, am putea spune că inerţia este

deprinderea materiei, aşa după cum habitudinea ar fi inerţia sufletului#n !irtutea deprinderii, infractorul ajun"e la un fel de specialiare# /ă.

tăuşul lo!eşteA hoţul furaA san"uinarul ucide#

5ceste trei cate"orii ^ ordecâteori ar repeta infracţiunea ^ rămân, cu unele

excepţii, la aceleaşi infracţiuni#

I<FB5)QI(<E5 0B;FESI;<5C]# Infractorii, chiar dintre aceia la

care înclinarea spre faptul antisocial este minimă, după reiterarea faptului încep

să se specialiee, de!enind profesioniştii a acelei infracţiuni#

5şa cum constată $arde, cariera de infractor de!ine din ce în ce mai producti!ă,

dat fiind că prin clemenţa justiţiei, riscurile scad, iar câşti"urile pro!enite din

delict sporesc#

n afară de cei predispuşi la acti!itatea antisocială, trebuţă să semnalăm că

sunt inşi cari, deşi normali din punct de !edere etic, totuşi din caua

circumstanţelor pur exo"ene, sărăcia şi ostilitatea mediului, sunt ne!oiţi să

trăiască din infracţiune# )u cât condamnările sporesc, cu atât asistăm la o

recrudescenţă a recidi!ei, deoarece obişnuinţa accentuiaă înclinarea pe pantă,

iar din caua prejudecăţilor şi a lipsei de patronaj eficace, cel ieşit din puşcărie

rămâne un sti"matiat, în jurul căruia societatea creiaă !id ^ iolân.du.l ^

astfel că mijloacele de trai pe cale licită îi sunt interise#



In afară de cei ce trăesc din furtul dela ma"aine, din furt de paltoane,din trafic

de influenţă *şi sunt numeroşi+, din şantajuri, să ne oprim la caul cunoscut al

infractorului Ion 7tefănescu, is $ata @oşu# 0rin în"rijirea 4.lor 4r# $# Stanescu

şi ;# 6orescu a!em o mono"rafie scrisa cu multă competenţă, care ar putea

constitui un început de clinică penitenciară, dacă studiul atât de documentat şifrumos scris, ar fi fost completat cu un studiu somatic constituţional#

n urma di!orţului părinţilor, infractorul nostru rămâne mai întâi fără tata,

apoi şi fără mamă, deoarece şi aceasta s\a recăsătorit, el rămânând a fi crescut de

bunic *tata moşul[+# Ca drama familiară, s\a adău"at lipsa de e.ducaţie şi

influenţa mediului unei copilării abandonată maidanului# )opilăria lui a fost

toată ocupată de jocul de.a hoţii şi "ardiştii, cu care prilej s.au manifestataptitudinile excepţionale de fu"ă şi sprinteneală a celui care mai târiu a utiliat

din plin aceste însuşiri, pentru a scăpa de sub paa sentinelelor şi urmărirea

poliţiei# încep condamnările despre care !om !orbi mai departe# iaţa lui $ata

@oşu este o alternare între puşcărie şi# !iaţa liberă de furt, furtul de!enind

principala, iar uneori unica profesiune#

4esi"ur şi delic!entul in!oca o scuă ^ eterna critică a societăţii ne

drepte şi a re"imului penitenciar neuman: ,,)um mai pot să muncesc, când sunt

stampilat, când am pe frunte fierul roşu, când caierul dela poliţie mă urmăreşte

ca o fatalitateH )ine mă mai an"ajeaăH )ine mai are încredere să mă lase să.i

u"ră!esc casaH In mod necesar eu trebue să fur\\, ca să trăesc sau să stau în

închisoareA nu este o altă soluţie pentru mine în lupta pen tru existenţă[#

4esi"ur că fără a scua şi chiar fără a explica suficient delic!enta pro.

fesională, critica.rechiitor a Iui$ata @oşu este în parte întemeiată# )aul

acestui delic!ent atât de recidi!ist este interesant, fiindcă exemplifică colabo

rarea tuturor factorilor la producerea recidi!ei#

Ca înclinaţia lui, s.a adău"at deprinderea şi profesiunea delic!entei, cari l.

au fixat recidi!ist pe !iaţă# Be"retăm că nu a fost examinat şi sub raportul

psichiatric, spre a se şti în ce măsură $ata @oşu a fost un anormal# Este b simplă

hipoteă, care nu a fost confirmată, dar nici infirmată#



5@B$5<Q5 S;)I5C# Factorul exo"en preintă importanţă# 4upă

mediul cosmic, şi mai mult de cât acesta, mediul social are influenţa lui# 4esi"ur

că ni!elul moral scăut al unei societăţi influenţeaă indi!iii în acelaş "rad ca şi

condiţiile economice proti!nice încurajării muncii oneste# Indi!ii, fără#

ocupaţie a!uabilă, cari trăesc mai bine decât funcţionarii StatuluiD

+ *această+ constatare făcea pe cine!a să afirme că cine munceşte nu are timp să câşti"e+A di

rectori de închisori cari ajun" alături de cei cari îi păeauA judecători de in

strucţie cari intră condamnaţi, în acelaş penitenciar cu cei# instruiţi de eiA prunca

"rea a braţelor ca 7C cea intelectuală ne!alorificatăA meritul i"noratA iată un

climat moral puţin propice amendării, infractorului, iată bulionul în care mişună

recidi!îştii, pe cari toate aceste fenomene îi stimuleaă în ten dinţa lor de perse!erare pe drumul infracţiunei#

)hiar oamenii ce nu preintă anomalii, chiar inşii cu psichobiolo"ie nor

mală pot ajun"e la infracţiune din caua influenţei împrejurărilor# (n astfel de

om poate ajun"e prin compresiunea e!enimentelor, desfăşurate în timp, la o

frustă anomalie trecătoare, care la un moment dat să.l pună în situaţiu nea de a

reacţiona delictuos9+

Factorii endo"eni, ori cât de puternici ar fi, nu pot sin"uri să declanşee

infracţiunea, excepţie doar în caul anormalităţii sau unei prea puternice diatee

criminale# înclinarea spre infracţiune este forţa latentă care pentru a se actualia

într.o infracţiune, are ne!oe de un anumit mediu prielnic#

6arofalo scria unde!a:

4acă din o sută de persoane care se "ăsesc în împrejurări identice, numai una

se Iasă antrenată la in fracţiune, trebue să recunoaştem că această persoană a

resimţit intr.un mod specil_ influenţa acelor împrejurăriA deci intrănsa se

"ăseşte ce!a exclusi!, o diateă, un fel de a îi cu totul special[ *pa"# K>+.

D )âţi pretinşi oameni de treabă sunt de fapt nişte bandiţi mai demni de lanţuri, decât aceiacărora ei le.au pus[ 'r. *orre+ Ces criminels+#9 \Sorin <e"ruti ncercri de psichobiolo"ie penală[ *pa". >3



4ar împrejurările identice la care se referă 6arofalo nu pot exista în !iaţa

de toate ilele, după cum, nici indi!ii identici, standardiaţi psicho.fiic, nu

există# 5şa dar, şi în ipotea forţată a lui 6arofalo, diatea criminală sin"ură nu

ajun"eA e ne!oie şi de contribuţia factorului social în care intră climatul moral,

momentul şi aşa isele împrejurări[#7coala sociolo"ică, fie cea a mediului social, fie cea socialistă care

socoteşte că or"aniarea capitalistă este caua unică "eneratoare de infracţiuni

*contradicţiile re"imuluiA munca în !ederea câşti"ului material, speculaţiile de

bursă cu consecinţa îmbo"ăţirilor fără imuncă, supraproducţiile cu şomajul şi

între" con!oiul de mierii, exercită incontestabil o influenţă periculoasă+ a

exa"erat desi"ur factorul social, aşa după cum şcoala antropolo"ică, exa"e rând partea înăscuta din om, a nesocotit influenţa societăţii#

7coala italiană *în special marele Ferri+ are meritul de a fi stabilit dubla

caualitate a crimei# Ca întrebarea care se *pune frec!ent în forma nai !ă: care

factor este mai decisi! în producerea crimei, răspundem : depinde de indi!id,

înt.un ca poate fi factorul endo"en, în altul, cel exo"en#

)rima fiind un fenomen natural, răspândit în toată fauna animală, deci Ia

toate !ieţuitoarele,, !om "ăsi predispoiţia criminală la omul cel mai cin stit#

5şa după cum nu se poate !orbi în medicina de stare ideală de sănătate, fiecare

om sănătos fiind mai mult sau mai puţin bolna!, nu se poate !orbi nici de o stare

ideală de non.criminalitate#

)onsecinţa acestei caue atât de adânci şi de uni!ersale este pluralitatea

factorilor cari intră în etiolo"ia crimei#

4in caua imposibilităţii iolării factorilor componenţi ai infracţiunilor,

suntem ne!oiţi a renunţa la preciiuni şi a ne mulţumi cu ade!ăruri

aproximati!e, ca în toate ştiinţele sociale#

Intrade!ăr, nu există procedeu care să permită iolarea factorului

hereditate sau al influenţei educaţiei şi a mediului înconjurător, spre a precia

astfel măsura în care fiecare factor a fost determinant în destinul infractorului,



aşa după cum la "urile 4unărei,, unde se "ăseşte şi apă sărată şi dulce, nu se

poate precia cât din alu!iuni sunt aduse de apa 4unării şi cât de cea a mării#

Secţiunea II

NORMALITATE ŞI ANORMALITATE

)e este nebunia, un nebun poate s.o

spue[ *Sha&espeare, %amlet[+#

<u !om încerca sa definim starea de anormalitate# 5ci, mai mult ca

oriunde, definiţiile sunt "reu de formulat# <u !om intra prea mult în delicata

problemă şi !asta pro!incie a anormalilor# om spune doar ca un mare nu măr

dintre Becidi!işti, sunt bolna!i, care sub impulsul perturbaţiunilor sufleteşti,

să!ârşesc infracţiunile, repetându.le cu freneie morbidă#

5ceste infracţiuni sunt omoruri, furturi, incendii, lo!ituri, calomnii,

atentate la bunele mora!uri#

Ca acest capitol !om constata ceea ce am mai constatat şi alteori, re.

"retabila lipsa de cunoştinţe medicale la judecătorii chemaţi să judece procesul

penal#

;ameni, la care crima este manifestarea unei boli care a făcut din ei !ehicule

fără frână, unii la cari omorul este reultatul unei sistematiări delirante, alţii

care ucid ale"ându.şi !ictima prin haardul unei întâmplări sau a unei

halucinaţii, aceştia toţi sunt intero"aţi cu "ra!itate, proectându.se adarnic în

sufletele lor întunecate de boală, lumina lo"icei normale a ma"istratului corect,

harnic, bine intenţionat, dar cu o sin"ură şi mare lipsă: aceia de a nu crede şi în

alte ştiinţe, decât aceia a dreptului#

Jiarele, aceste monitoare oficiale ale faptelor di!erse, ne anunţă mereu

ispră!ile oamenilor anormali:



L, ele! de liceu şi.a ucis tatăl pe care.l iubea#

P, preot, şi.a ucis fratele, repetând după atâtea mii de ani, po!estea lui

5bel şi a lui )ain#

)utare epileptic şi.a ucis mama# (n tânăr debil şi.a ucis ambii părinţi şi

un alt membru din familie în timpul unei perioade de confuie cu idei mistice şicu iluii terifiante# 0ărinţii şi alte persoane îi apăreau ca nişte ,,matahale?+

5tins de nebunie un soldat sene"ale a ucis cinci camarai ai lui şi apoi a

fu"it omorând încă patru persoane şi rănind alte două[#

@onstrul de la =hite 0rince, care torturase mai mult de o sută, copii, preintă

simptomele a douăspreece per!ersiuni diferite, printre care canibalismul,

sadismul, masochismul şi necrofilia[# *0aris Soir, le 13 @arş ->3D+#)auele patolo"ice ale infracţiunilor pot fi numeroase:

a+ o halucinaţie auditi!ă sau !iuală,

b+ o idee delirantă,

c+ o inrpulsiune,A

d+ o su"estieA

e+ o intoxicaţie cronică sau acută# 0rof# 4r# Ce"rain constată că:

4aca recidi!a este obiecti! o repetiţie neîncetata de acte pă"ubitoare

societăţii, subiecti! această tenacitate criminală apare obser!atorului ca a!ând

ori"ini biopatolo"ice fără a socoti că din punct de !edere social există

\\determinante ale recidi!ei de care e imposibil a nu ţine seama[#

Fiinţe, care fiic sunt %erculi, iar moral moluşte[, aceşti oameni lipsiţi de

frâna interioară din caua boalei care Ie.a distrus !oinţa, !or să!ârşi acte

pedepsite de codul penal#

;bser!aţiile din statistici ne arată că, în afară de unele excepţii, aceiaş

infracţiune se repetă#

Mudecătorul, care pri!eşte doar aspectul juridic, constată cu indi"nare

că infracţiunea se repetă mereu, iar medicul, cu altă optica, constata cu milă că

boala se repetă şi aceasta se repetă cu atât mai frec!ent, cu câjt drept remediu? 0rof# 4r# )# 0arhon: Baporturile dintre 0sichiatrie, 7tiinţa 4reptului şl )riminolo"ie[ *pa"# >+#



justiţia prescrie bolna!ului închisoare# Ca aceşti recidi!işti: epilepticii,

intoxicaţii alcoolici, persecutaţii,persecutori, hoţii marilor ma"aine, recidi!a

este o boală constituţională#

5lienaţii criminali nu pot fi o cate"orie de infractori, ci o cate"orie de

bolna!i# 5lienaţii criminali repreintă o împerechere absurdă, ce!a bicefal şideci monstruos, fără sens, fiindcă un nebun nu poate fi criminal#

Secţiunea III

CLINICA CRIMINOLOGICA

?.1@ac> Spintec/torulMac& Spintecătorul este unul din cei mai fioroşi criminali, al cărui nume,

după trista celebritate ce a cunoscut.o la sfârşitul secolului trecut, a pătruns în

literatură şi în le"endă, unde îl întâlnim şi astăi# <eputând să fie prins, asasinul

nu a putut fi identificat, asupra persoanei sale circulând mai multe !ariante# 4ar

crimele lui s\au întâmplat ac!ea în anul -KKK în Condra# 5ici, în!ăluit în ceaţa

marelui oraş, în cartierul de prostituate =hitechapel, !iciul s.a amestecat cu

crima şi noroiul cu sân"ele# 7apte profesioniste ale dra"ostei au fost pe rând

ucise# )eeacc este interesant de reţinut este faptul că toate aceste asasinate

do!edeau acclaş mod de executare, aceiaşi uimitoare abilitate de anatomist şi

aceiaşi frenetică cruime#

In po!estirea pe care o face Mcan4orscnne, "ăsim constatarea făcuta de

poliţistul dela Scotland Pard, că biata @ar'.5nn <icliols fu ucisă de aceiaşi

bruta san"uinară ca şi @artha $urncr# Indi!idul misterios care, din 5u"ust şi

până în <oembrie -KKK, răspândise teroarea în Condra, era un artist care nu uita

niciodată de a.şi semna operele[#

;bser!aţia aceasta a condus la concluia că toate asasinatele erau să.

!ârşite de aceiaşi mână# )ada!rele, de la primul la ultimul, se preentau identic#

6âtul era aproape în între"ime secţionat, urechile, nasul şi sânii tăiaţi# ;



<umele

crimelor

0oiţia cada!relor Instrumentul

probabil

)apul şi "âtul

-# aracteu"

ţlsere+ -K>2

)orpul transportat

la piciorul

talaului

)uţit sau briciu 6ât, pla"ă mare pe

o suprafaţă de ? cm `

1 cm# la 3 cm#

aproximati! de

apofia mastoidă1# idauban

*ar+ -K>2

$ransportat într\o

baracă, !eamino

tele tăiate de

fa "ât la brâu

)uţit mare,

Iun "ime -1

cm#, Iar

"ime#2,3

0la"ă foarte mare,

secţiunea -u$ulara şi

carotidă

3# taules

*)oasta de aur+

-K>D

)orpui transport

tat după un "ard

)uţit 6ât, pla"ă lun"ă, -2

cm# secţ# ju"ul, şi

carot# din partea

dreaptă8#

/ăinfsOurs

*Sa!oîa+ -K>D

*ădaorut întins

în bucătărie,

rochia şi cămaşa

ridicate

)uţitul

neascuţit

6ât, pla"ă căscată

enorm, paralela cu

ma"ilarul inferior

D# 0enonces $ransportat într\o

tufă de ienuperi,

pantalonii lăsaţi

pe picioare

)uţit ascuţit,

îm. plantat#cu

furie

6ât, pla"a, 8 cm#

lun"# 3 cm# lăţime

9# /t.

0tiennesdes

0otilo$ne

*5rdeche+ -K>D

)ada!rul întins

după o ma"aie

*utit tăios,

împlântat cu

putere

6âtul secţionat până

ia coloana

!ertebrală, -D

cm##`-2?# 0usset

*5llier+ -K>9

K,

arennee/aints

1o nora t *%autCofre+

)orpul transportat

tntr\un desiş din

pădure, rochiile ri.dicate

*uţit mare,

tăind bine

mânuit cu putere

$ăetură in partea

stân"ă

>#

*oarzieu

*Bhone+ -K>?

)ada!rul ascuns

după un "ard

*utit mare 2ăeturâ pla"a K cm#,

8 cm#



0la"ă foarte

mare de fa

stern la pubiş

<u s.a făcut exa

menul rectului

Scrotul

secţionat

0ânteceîe spintecat

$entati!ă de !iol

;r"anele "enitale

mutilate

ul!a tăiată -2

cm# -2#

0la"ă pornind dela

!ul!ă până la om

bilic, lar"# K cm#0ederastie ;r"anele

sexuale (n

testicul tăiat

ictimele, în majoritate copii ^ băeţi sau fete ^ erau desbrăcate, uneori

!iolate, "âtul tăiat, pântecele despicat şi măruntaiele scoase ^ deasemeni or.

"anele sexuale tăiate cu foarte numeroase lo!ituri de cuţit#

)redem interesant să reproducem tabloul comparati! al plă"ilor constatate

la !ictime, identitate de răni care a permis judecătorului de instrucţie de atunci,

Emil FourNuet, să ajun"ă la concluia că toate crimele sunt să!ârşite de acelaşins#

Iată semnele caracteristice menţionate de judecătorul de instrucţie din -

/elle', pentru identificarea criminalului#

3ârsta apro"imativ 45 de ani, talia mi-locie, părul ne$ru, barba

nea$ra neîn$ri-ită, mustaţa 3nea$ra, sprâncenele ne$re, ocii

ne$ri, destul de mari, faţa osoasă. /emne particulare 6 buza3superioară este ridicată, ea se răsuceşte la dreapta si$ura se

slrfi.mbă când individul vorbeşte! 3o cicatrice verticală la bura

inferioară ! tot albul ociului drept este însân$erat ţi mar$inea

3ploapei inferioare a acestui oci e lipsit de $ene, privirea

impresionează neplăcut7.

)ine era acherH



<ăscut la /eaufort *Isere+ la -9 <oembrie -K9>, *la să!ârşirea primei

crimei, adică la -1 @ai -K>D, a!ea 19 ani+# 0ărinţii erau plu"ari, oameni de

treabă# 5 fost al cincispreecelea din cei şasepreeee copii, pe care tatăl său îi

a!usese din cele două căsătorii#

4e mic era rău şi impulsi!# @uşcat de un câine ce părea turbat, a fosttratat empiric de mama sa, care i.a dat sa în"hită anumite medicamente băbeşti,

care se pare a fi a!ut acţiune toxică asupra or"anismului#

In adolescenţă, a intrat într.un ordin călu"ăresc dar nu a păstrat mult timp sutana

din cauă că nu şi.a putut+ înăbuşi re!olta cărnei: instinctele#

)are era felul lui acher de a să!ârşi crimele H Bătăcind în chip de

!a"abond clasic, pe jos, cu sacul în spinare şi un cioma" în mâna, străbătea celemai depărtate şi !ariate re"iuni# In locurile sin"uratice din sat şi mai ales dintre

sate, se repei a într.un elan de fiară la fiinţa sin"ură şi dearmată care era

îndeobşte o copilă rătăcită pe câmp, sau un băiat cu !itele la păscut, cărora

rupându.le !estmintele, îi !iola^ iar apoi îi omora, lo!in\dlu.i de nenumărate

ori cu cuţitul în "ât, în pântece, scoţându.le intestinele şi tăind or"anele sexuale

care se "ăseau totdeauna aruncate lân"ă cada!rul oribil mutilat, pe care.-

ascundea într.un şanţ sau lân"ă un pod#

0rocesul care s.a judecat la )urtea cu juraţi din /our" sa terminat prin

condamnarea la moarte a acuatului#

Să ne fie iertată critica ce o facem justiţiei penale francee din acel timp,

care a judecat un alienat ca pe orice om normal#

n anul -K>K ^ după acti!itatea [prodi"ioasă a celebrilor EsNuirol, Falret

şi 0inel, 0sihiatria nu mai era o hipoiteă, ci începuse să fie o ştiinţă#

(n criminal, fie el ori cât de monstruos ^ *ba cu cât e mai monstruos cu

atât el este mai anormal+ trebue să fie pri!it nu cu ochi în care scapără ura, nu cu

dinţii strânşi şi nici cu maxilarele încleştate ^ ci cu seninătatea cu care se

pri!eşte un bolna! ^ seninătate care nu exclude desi"ur "rija iolării lui şi a

ocrotirii societăţii#



E !orba de un de"enerat, reformat din armată pentru nebunie melan.

colică[ şi delir de persecuţie[A pe care martorii l.au arătat ca pe un detracat[,

care a fost internat în ailA despre al cărui creer, 4octorul $oulouse, la autopsie,

a spus că era moale şi preenta aderenţe menin"iene la pia mater[ *cu dura

mater+ şi că era creerul unui nebunA iar 4octorul Caborde a ajuns la concluiaurmătoare de iresponsabilitate:

acher, de"enerat hereditar constituţional, atins de o stare mintală de

alienaţie caracteriat de un delir maniac, cu predominare melancolică, idei

mistice şi de persecuţie, impulsiune sinuci"aşă şi mai ales homicidâ, depra !are

sadică şi in!ersi!ă, a să!ârşit toate actele sale criminale sub această in.fluenţăşi sub această stăpânire a boalii cu o sistematiare care nu înlătură caracterul

impulsi! şi delirant[#

(nii medici au socotit pe acher un normal simulant, iar alţii, printre cari

şi cunoscutul 4r# Cacassa"ne, profesorul de medicină le"ală dela C'on^ numit

expert ^ au conchis la o capacitate penală de!iată# 5ceste păreri do!edese că

însăşi ştiinţa poate să aibă păreri de compleenţă#

(n astfel de criminal, desi"ur fioros de antisocial, dar bolna!, a fost

executat *"hilotinat+, spre satisfacţia celor sănătoşi şi ca o intimidare *H+ a celor

anormali ca şi el#

?.? *elene @e$a%o

In !ara anului -K33, în cantonul 0onti!' din /reta"ne, lumea a fost alar.

mată de ibucnirea holerei#

7apte persoane mor, la scurt inter!al, preentând aceleaşi simptome de

holeră# 4ro"o, !icarul parohiei din 6uern, dispare cu întrea"a sa familie şi cu

personalul de ser!iciu# ; sin"ură supra!ieţuitoare, femeia de ser!iciu %elene

Me"ado, care plecând la altă familie ^ face să coincidă intrarea sa în noua casă,

cu alte trei morţi, şi pere"rinările acestei femei continuă şi pretutindeni, paşii ei



seamănă moartea# ; moarte precedată de aceiaşi boală scurtă şi cumplită: con.

tractarea farin"elui, arsuri la stomac, diaree, sete cumplită, răcirea extremităţilor

corpului şi !ărsături# Simptomele erau aceleaşi fiindcă în !iscerele !ictimelor,

experţii chimişti au "ăsit aceaşi otra!ă: arsenicul# 5celaş arsenic de care s\a

ser!it @.mie Cafar"e în crima sa, de!enită celebră, otra!a teribilă care producechinurile a"oniei descrisă atât de precis de Flaubert, fiu de medic, în ,,@adame

/o!ar'[# <umărul !ictimelor se ridică la 33# Iar acest record de ran.dement

criminal se datoreşte %elenei Me"ado ^ fiinţa în aparenţă bună, plină de mila

pentru aproapele ei şi care pentru a.şi ascunde crimele ^ toate să!ârşite în

acelaş chip îşi în"rijea personal propriile !ictime, dând do!adă de un rar

de!otament# 4eşi nepotolita sete criminală, ca şi lipsa de mobile, ar fi indicii deanormalitate pronunţată, justiţia franceă a judecat.o ca pe orice persoană

responsabilă, condamnând.o la moarte şi executând.o#

3#8 CEASORNICARUL PEL

5cest personaj biar cu fi"ură de alchimist şi cu preocupări de chimist,

ducea o existenţă misterioasă, a!ând ca ocupaţie oficială aceia ide ceasornicar#

5telierul de ceasornicărie era însă mai mult un laborator în care se fabricau

otră!uri şi în special arsenicul#

@enajerele şi soţiile sale dispăreau toate, după ce se îmbolnă!eau pre.

entând aceleaşi simptome: arsuri şi colici la stomac şi !ărsături#

S.a bănuit că după ce le otră!ea cu arsenic, le incinera în cuptorul casei

sale# 4in acest punct de !edere, 5lbert 0el era un precursor al lui Candru#

Cista !ictimelor conţine şapte nume, toate femei, printre care şi mama sa, toate

otră!ite,iar unele şi incinerate#Ca început, condamnat la moarte de juraţii de

Sena, deciia acestora a fost casată pe un moti! de formă# Mudecat a doua oară de

către )urtea cu juraţi din @oluri a fost condamnat la muncă silnică pe !iaţă#

?.B SECOLUL OTRĂ6II *marchia adeleine de /rin!illiers+



)elebra marchia adeleine de /rin!illiers a!ea pasiunea otră!urilor# Ce

culti!a aşa cum alte mâini femenine culti!ă florile# 4in plăcere, din sport şi

pentru frumosul lor parfum# $oxicitatea şi deci eficacitatea otră!ii o încerca pe

câte o femeie din ser!iciul său# @ulţi au murit otră!iţi de mâna ei, printre care:

prietenul marchiei, de Saint )roix,doi fraţi şi chiar tatăl otră!itoarei#4ar marchia de /rin!illiers a făcut şcoală şi a creiat un anumit stil

criminal#

Erau femei care !indeau otra!ă, aşa ise apă de <eapole[ soţiilor care doriau să

scape de soţi rapid şi fără di!orţ#

)atherina de @edicis îşi procurase prin parfumierul sau obiecte cu o.tra!ă

concentrată ca de exemplu: batiste şi mânuşi care prin simpla atin"ere pro!ocaumoartea#

4ar recordul !ictimelor prin otră!ire -.a bătut femeia @on!oisin în casa

căreia se întâlnea cea mai !ariată lume: nobili şi mici bur"hei, iar alături de

călăul 0arisului, 5batele 6uilbour"# 5cest nbate oficia aşa isele litur"hii

ne"re[, slujbe reli"ioase, în care copiii furaţi sau cumpăraţi erau înţepaţi cu un

ac de aur otră!it#

@on!oisin ^ cu acelaş procedeu ^ a otră!it ^ uci"ând 1D22 de copii#

Suntem in timpul lui Cudo!ic al LI# )rima prin otră!ire îşi face proeliţi#

)onfesorii dela <otre 4ame constată că marc parte dintre penitente le

mărturisesc că au pe suflet câte o otră!ire#

Este !orba acum de un anumit "en de crimă: diletantismul crimei# $oate

sunt să!ârşite prin mijlocul otră!ei şi fără mobil# Ca Botterdam, !ădu!a lui an

den Cinden a ucis cu arsenic 32 de persoane, ca să se distreeA nu din interes

lucrati!, nici din răsbunare, ci din sport# Se ucide fără nici un mobil# )a şi în

cartea lui 5ndre 6ide din ,,Ces ca!es du atican[#

4in !oluminoasa afacere Candru[, nu vom lua decât ceia ce ne intere.

seaă în cadruX acestui studiu#

Se ştie că Candru a fost acuat că ar fi ucis ece femei toate dispărute

după ce au !enit în contact cu el#



0rocedeul lui Canclu era acelaş# )ăuta cunoştinţa femieilor, intra în le"ă.

turi sentimentale *din re"istrul de contabilitate sentimentalo.criminal reeşea ca a

a!ut corespondenţă amoroasă cu 1K3 femei+, de!enia lo"odnic, şi după ce îşi

câşti"a încrederea lo"odnicelor, le conducea, pe rând, în !ila sa, de unde nu mai

ieşeau niciodată#@odul de ucidere era acelaş: un "lonte sau două în ceafă, după care !ic.

timele dispăreau, fiind arse într.un cuptor#

5cest cuptor ne pro!oacă o amintire pe care o notăm# <e aflam la 0aris, în

biroul maestrului @oro.6iaferi, care a fost apărătorul lui CandruA pe um perete

sta o caicatură ce repreenta pe marele a!ocat într.o cameră, de !orba cu Candru

5cesta, arătând soba cu mâna, întreabă în chip nai!:,,)her maitre, la plalce de la femme n\est pas au fo'er[H###



?. Dei%"ann

Eu"en =eidmaun a făcut numeroase !ictime#

Femei sau bărbaţi, prieteni sau necunoscuţi, =eidmaim le atră"ea în cursa, le

apropia prin diferite pretexte şi apoi le ucidea# 4in toate dramaticele fapte, !om

reţine numai modul de executare al crimelor, mereu acelaş : "loanţele înfipte înceafă# 5stfel a fost ucisă la ? Septembrie ->3?,femeia de pe drumul )ote de

la Cande# Ca fel a sfârşit cu Bo"er Ceblond, tot în ceafă a împuşcat pe Frommer,

pe )onff', pe femeia Manine Oeller# 5lte !ictime, împuşcate tot în ceafă, sunt:

fetica Meanette, Sibenhein, şoferul @arcot, şoferul 4ouillard# ; sin"ura dată a

dero"at dela sistemul său, schimbând, modul de execuţie al crimei, atunci, când

şi.a su"rumat prietenia, ,o actriţă americană#

Secţiunea I6. Clinica cri"inolo$ic/ a %elic'enţei

4acă la criminali am întrebuinţat noţiunea de recidi!ă în sensul crimino.

lo"ie, iar nu juridic, la delic!enţi se poate !orbi de recidi!ă în înţelesul juridic, şi

anume, o recidi!ă specială, adică de reiterarea aceleiaşi infracţiuni, după o

condamnare definitivă.

om menţiona câţi!a dintre recidi!iştii mai caracteristici dintr.o statistică pe

care am întocmit.o în ->82# In calitate de consilier tehnic al @inisterului de

Mustiţie ^ am trimis tuturor directorilor de penitenciare din ţară un chestionar

ale cărui răspunsuri pri!eau recidi!iştii#

ntrebările erau următoarele:

a+# Starea actuală a sănătăţii fiice şi psihice#

b+# Starea sanitară şi socială a părinţilor şi familiei#

c+# @ediul în care a trăit#

d+# %otărârea în executare# 4escrierea faptului pentru care a fost condamnat#

e+# 5rătarea şi calificarea faptelor pentru care a mai fost condamnat#

f+# )onduita şi acti!itatea în penitenciar#



4in nai!itatea unor răspunsuri, se desprinde ne!oia ca fiecare penitenciar,

mai populat, să aibă un medic pe cât se poate specialist în psihiatric# 5ltfel !om

a!ea răspunsuri că L condamnat c sănătos, dar e puţin epileptic[ ^ sau !om

"ăsi aşa cum am- constatat personal la 5iud, în infirmeria marelui penitenciar,

alături de bolna!i de apendicită, anormali cu delir# #(n mare penitenciar ^ la examenul psihic al condamnaţilor : ^noteaă cu

candoare Ia fiecare deţinut: dă răspunsuri lo"ice[###, iar directorul unui pe.

nitenciar !orbind de un condamnat @#5# scrie: ,,fiic de"enerat, senil, incult[ ^

şi apoi simuleaă prostie[### *4acă deţinutul simuleaă prostia, dl# 4irector

simuleaă inteli"enţa###+ #

Iar ca exemplu de competenţă medicală, !om reproduce nota ^*manu. proprio+ ^a medicului unui penitenciar, care pe fişa condamnatului I# 0# <o#

-?9`>82 ^ scrie:

Starea mintală în "enere bună *H+, deşi nu.şi prea controleaă "esturileşi

atitudinea[#

şi citind trei rânduri mai jos, aflăm că tatăl condamnatului.sănătos, deşi nu.şi

poate controla "esturile şi atitudinile ^ suferă de epilepsie###

Impresionant este numărul marc de recidi!işti în furt#

Infracţiunea cea mai răspândită, specific naţională, este, pentru lumea

românească rurală, furtK+, iar pentru cea urbană, înşelăciunea#

4acă pentru cel de al doilea delict, explicaţia stă în incorectitudinea ci.

tadinului, în lipsă de orice scrupule şi în tendinţa ca le"ea celui mai mic efort să

înlocuiască orice altă le"e, în ce pri!eşte furtul, frec!enţa lui cred că se explică

prin sărăcia celor mulţi şi prin lipsa sentimentului de proprietate

*împroprietărirea ioba"ilor fiind relati! de dată recentă+#

Să urmărim acum modul recidi!ei#

@# 5# e specialiat în furturi de buunare# <umai de la ->-1 încoace a suferit >

condamnări, toate pentru furt#

K 4upă statistică#



6, 6#, *despre care acelaşi director de penitenciar scrie că are fiic nor.

mal, doar că e sifilitic+ din ->1? până la ->3> a a!ut > condamnări ^ toate

pentru furt# 0edepsele au fost mici şi numeroase ^ adică tocmai aşa cum nu se

recomandă, căci acest fel de pedepse ener!eaă represiunea şi nu au efect

ocrotitor, pentru societate şi nici educator pentru cel condamnat#5# 5#, din penitenciarul 6alaţi a suferit numai opt condamnări pentru

furt#

J# S# din acelaşi penitenciar a a!ut 9 condamnări tot pentru furt#

)# S#, din penitenciarul 6alaţi a a!ut -3 condamnări scurte şi 1 pentru

înşelăciune#

J# I#, tot din 6alaţi se preintă cu -D condamnări pentru spar"eri şi două pentru furt#

$# 5#, din penitenciarul $ecuci e condamnat de şapte ori şi specialiat în

furtul de maşini de "ătit şi fiare !echi#

S# I#, din penitenciarul /raşo! a a!ut 3 condamnări pentru furt ^ spe.

cialiat în furtul de rufe şi haine#

/# ;#, se preintă cu trei condamnări pentru furt de haine#

O# C#, din acelaşi penitenciar are K condamnări# 5rc preferinţă pentru

furtul de păsări#

7# 7#, deţinut în acelaşi penitenciar, are patru condamnări pentru furt şi

spar"ere#

0# 5#, deţinut în penitenciarul $eleorman a suferit patru condamnări, toate

pentru delapidare, să!ârşite în calitate de perceptor#

$# S#, din penitenciarul /raşo! a a!ut trei condamnări, toate pentru în.

şelăciune# Faptul era totdeauna acelaşi# In calitate de rotar lua aconturi spre a

face roţi, dar nu mai executa lucrul şi nici banii primiţi nu putea să.i mai îna.

poiee#

B# C#, din acelaşi ,penitenciar, a suferit opt condamnări, toate pentru înşelăciune#



S#4#, este fiul unui măcelar din Bâmnicul Sărat# 5re 3D de ani# @axilarele

^ proeminente# 0retinde că a fost cinstit până Ia ->31# 4e atunci şi până acum

^ într.o perioadă de ece ani, ^a suferit -D condamnări#$ehnica de lucru a lui S# 4,, mărturisită de el însuşi, este următoarea: )ine!a îi

!inde pontul[, adică o casă nepăită, unde se poate da lo!itura# <umai iua

opereaă# Sună şi intră în casa !iată# )ând iese ser!itoarea, omul nostru se

preface că !rea să cumpere imobilul# /oierii sunt plecaţi[# S# 4#, dă târcoale

casei până ce pleacă ser!itoarea# 5tunci, cu chei potri!ite deschide şi ia tot ce

e mai de preţ#S# 0#, din corn# /ărboşi Mud# )o!urlui, fost lăcătuş, şi.a început a doua

profesiune, aceea de spăr"ător, la !ârsta de -> ani#

0arca mă împin"ea cine!a să intru la ne"ustori între orele -.3, când nu e

nimeni în pră!ălie şi spăr"ând tej"heaua, furam banii[#

5 a!ut patru condamnări la câte D ani fiecare#

4upă fiecare condamnare, era liber D.9 luni, timp în care dădea lo!iturile

în serie ^ până la noua încarcerare,

I# @#, din asilaţi *Ilfo!+ a furat, tot cu chei potri!ite ^ numai de D2 de

ori# Cucreaă cu alţii, cari stau la pândă# (n fel de societate pe acţiuni, pentru

exploatarea infracţiunii#

Se scuă: eu nu lo!esc, nu dau cu cuţitul, chiar dacă mă prinde în casă, ci

mă las prins[#

S# @#, opereaă numai în tram!aie, în trenuri şi maşini autobue# )u

or"oliul, caracteristic fiecărui "en de infractori, ne spune: Eu nu sunt spăr"ător[#

@etoda de lucru este aceasta: doi to!arăşi îi ţin (ra[, adică în"he.suiesc pe cel

ochit# 5stfel, omul nu simte, şi.i subtilieaă portmoneul prin şliţul[ de la

palton#

)#@#, este celebru în branşa sa# Ereditatea, fără semnificaţie# $atăl e

funcţionar la un minister, mama, institutoareA un frate ieste ofiţer superior#



6enul sau este excrocheria, prin falş# 4e şase ori la fost condamnat# 4e

*cinci ori pentru aceeaşi infracţiune, să!ârşită în acelaş mod, iar ia şasea oară,

pentru dare de mita#

-# n ->33, pe când era funcţionar la 0rimăria @unicipiului, a făcut o

cerere de ajutor din partea unei persoane ficti!e, pe care tot iei aplica apostila primarului, semnân\du.- pe acesta şi încasând astfel o sumă de -D2#222 lei#

1# n ->3D, deşi condamnat, a ibutit să fie iarăşi funcţionar la

o primărie de sector# In acelaşi mod, falsificând semnătura primarului, a obţinut

ajutor[#

3# n ->39, în calitate de funcţionar la 0refectura Mudeţului, Ser!iciul

;rdonanţăm, a încasat ordonanţa plăşii ;lteniţa de D22#222 lei, preentându.seca fiind titularul ordonanţei#

8# n ->3>, confecţiona bonuri de lemne, falsificând semnătura diferiţilor

primari şi obţinea ajutoare de la @inisterul @uncii, prin acelaşi procedeu,

semnând pe secretarul "eneral#

D# n ->82, preentându.se în calitate de "aetar, pe care nu o a!ea, la

Soc# ,,/ăile /orsecG, a obţinut o sub!enţie#

I# 0#, face parte din cate"oria infractorilor cinstiţi[ care nu fură, nu

înşeală, ci să!ârşesc doar infracţiuni de !iolenţă#

5 să!ârşit până acum, pe rând, trei ultraj ^ toate la cârciumă#

7i, anul acesta, tot la cârciumă şi numai sub efectul aceluiaşi nefast al.

cool,care exaltă ner!ii unora până la demenţă, a comis un omor#

)aul lui 7tefănescu is $ata @oşu este caracteristic pentru recidi!a

specială executată în acelaşi stil#

Infractor precoce, a suferit prima condamnare de ece ile închisoare la

!ârsta de -D ani pentru furt prin spar"ere# 4upă 1 ani, ,altă condamnare a !enit şi

tot pentru furt prin spar"ere, la 3 luni închisoare# In ->-9, a fost condamnat a

treia oară, la - an închisoare pentru furt cu spar"ere# In timpul răboiului începe

o serie de furturi cu spar"eri, cele mai multe rămase fără descoperirea autorului



şi deci fără condamnare# Intra noaptea în câte o cârciumă sau ma"ain şi lua din

tej"hea banii, iar iua în locuinţele ale căror stăpâni lipseau de acasă#

n ->12, a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru un cumul de furturi

cu spar"ere#

n->3-, o altă condamnare de 9 luni pentru aceiaşi infracţiune#4elic!ent profesionist şi specialiat al furtului cu spar"ere ^ aproape ?2

de furturi ^ până şi în materie sentimentală s.a realiat în acelaşi stil ^

luând, nu din dra"oste, ci din răbunare, amanta unui fost prieten ^ tot furt,

dar de data aceasta ^ fără spar"ere###

n această acti!itate antisocială, atât de consec!enta a unui om cu caracter

de bron, "ăsim doar două condamnări pentru omor# (na pentru lo!ituricauatoare, în ->1K, fiindcă ^ el sin"ur în luptă cu o ceată de cheflii la un bal

^ în le"itimă apărare, ^ a înjun"hiat pe unul din a"resori#

5 doua condamnare de -D ani este din ->31, pentru crima de tâlhărie

^ acuat fiind că intrând să fure, a ucis# E !orba de cunoscuta crimă

din str# 0ictorul Bomano#

5 doua i, după pronunţarea !erdictului, am îndrănit să criticam

hotărârea juraţilor cu autoritatea morală a omului care ia atitudine din nece.

sitatea sufletească de a lupta împotri!a nedreptăţii ^ indiferent de !aloarea

socială şi morală a !ictimei#

<e.am rostit părerea că e !orba de o eroare judiciară ^ că dacă nu era o

probă serioasă care să.- indice pe $ata @oşu drept autor al crimei ^ în schimb

tot trecutul acuatului de furt care.l făcea atât de antipatic judecătorilor cu stare

materiala, !ictime foste sau !iitoare, tocmai acest trecut de hoţ, specialiat

exclusi! ^ înlătura posibilitatea de a de!eni subit ^ uci"aş ^ spre sfârşitul

unei cariere strălucite de hoţ prin spar"ere# 0entru a.cela însă, care de data

aceasta era un ne!ino!at, nu s.a "ăsit nici o apărare eficace#

0entru astfel de epa!e ^ biete sdrenţe omeneşti ^ societatea nu se

emoţioneaă, orice s\ar să!ârşi împotri!a lor# 7i astfel ^ acum un an ^ adică

după aproape ece ani de nedreaptă condamnare ^ cu prilejul unei !iite la



5iud, l.am întâlnit pe [$ata @oşu în penitenciarul de acolo# 7i acum, protesta cu

aceiaşi încăpăţânare, ca şi în iua procesului, împotri!a a ceiace el numea

înscenare şi răbunare[# ; nedreptate nu moare niciodată#

; ştiinţă în de!enire, adică un sistem de cunoştinţe este pe cale de a formao ştiinţă nouă ce s\ar putea numi )aracterolo"ie sau ştiinţa caracterelor#

)aracterul este ^ după definiţia doctorului =# /o!en: psiholo"ia indi!idului[#

4ar acelaşi autor precieaă în prefaţa cărţii sale: Ca scien.ce du caractere[ că

ştiinţa caracterului[ este o disciplină de spirit, de carne şi de os# )aracterul este

într\ade!ăr ce!a din toate acestea# <u cred că o.mul este obli"at să.şi lase pielea

la !estiar pentru a fi admis la laboratorul de 0siholo"ie[#0entru 0siholo"ia !eche, caracterul era un ansamblu de însuşiri psihice,

independente de constituţia fiica# 5cest punct de !edere constituia o "ra!ă

eroare#

4estinul psihic al unei persoane este o sinteă a numeroşilor factori:

ereditate,-+ mediul cosmic şi social, morfolo"ia şi fiiolo"ia or"anismului cu

cele 3 sisteme: !e"etati!, motor şi scnsorial *inclusi! funcţiunile "landulare+#

4istincţiunea dintre corp şi suflet este antiştiinţifică şi conduce la reultate

eronate#

)u mult înaintea pro"reselor medicinei şi ştiinţelor poiti!e, 5ristot

^ eu intuiţia.i "enială ^ a proclamat ade!ărul că un caracter salaslucşte în

conturul şi în forma fiinţei# Iar Ceibnit aştepta perfectibilitatea omului dela

medicină#

Ce"ătura dintre corp şi \suflet, cari împreună formeaă unitatea persoanei

^ este atât de ireductibilă, încât aspectul somatic conduce la fixarea caracte.

rului# *Combroso a do!edit aceasta cu un mare lux de probe+ ^ iar fiionomia

are pretenţia ^A în parte justificată ^ de a putea descifra taina sufletului din

anumite atitudini ale corpului şi din trăsăturile fi"urii#



)a o reacţiune a specialiării excesi!e a !eacului di!iiunii tra!aliului,

iată o încercare de sinteă care, utiliând ultimele reultate ale diferitelor ramuri

de ştiinţă biolo"ică şi medicală, arc pretenţia de a reuşi să fie o ştiinţă a omului#

Secţiunea 6. Ele"ente %e %rept co"parat

)âţi sa!anţi, câte şcoli, tot atâtea metode şi clasificări#

B.1 Şcoala $er"an/.

0omenind doar încercările cator!a autori "ermani, ca: Ola"es, (tit,

5pfelbach, EYald, Oronfeld, %aebcrlin, ne !om opri :-a acelea, care merită un popas#

8relscmer, în cartea sa: ,,/tructura corpului şi caracterului7 trateaă problema

centrală a relaţiunilor dintre formele exterioare ale corpului şi personalitatea

umană# El noteaă raporturile dintre datele anatomice şi cele psi.cholo"ice# <u

le explică, ci le constată, le fixeaă, coordonând relaţiile în proporţiile şi

!aloarea unor sisteme#

Oretsclmer nu !rea cauele, ei reultatele# <u face metafiică, ci ştiinţă poiti!ă,

exactă si !erificabilă#

Oretschmer începe studiul său* prin a constata ca examenul structurii

corpului trebue să de!ină o parte precisă a ştiinţei medicale, pentrucă este una

din cheile principale ale problemei constituţiei şi în consecinţă, a uneia din

chestiunile centrale de clinica medicală şi psichiatrică[#>

5cest examen trebue făcut prin măsurători ri"uroase după o anumita

schemă# Iată părţile unei astiel de scheme ^ iar în dreptul fiecărui or"an,

urmeaă a se face preciarea cea mai exactă, cu ajutorul ochiului liber, a mi.

croscopului, a metrului şi a compasului#

>

Zuel nonstre est.ce.Nue cette "outte de semence, Nuo' nous sommes produits, porte en so' Iestmpressîons, non de la forme, corporelle, seulement, mais des pensements et des inclinations de 4;S pres#*@ontai"ne, Essais, lir# II, eh# LLLII+#



S)%E@5 );<S$I$($IEI

Elementele de i%enti<icare ale persoanei#

I# Fi"ură şi craniu

;bra 6in"ii

;chi (rechi

<as Frunte

6ură 0rofil

/ue )ontur frontal al feţii0omeţi )aracterul obraului

@axilar inferior )raniu

/ărbie ;ccipital

Carinx 5simetrie

4inţi 4eformări

#



II# Structura corpului

5titudine Caba piciorului

;satură (meri

5rticulaţii# $orace

@uşchiulatură 5bdomen)ap *prin raport cu trunchiul+ )oloana !ertebrală

6ât

/raţe /ain

0icioare

@âini

III.Te$u"ente

5# Pielea )# &părutul pilos

0rincipalele aparate piloase

/# asele (n"hiurile tâmplelor

ase subcutanate 0ărul

0uls /arba

Sistemul pilos "enital

ine 0ărul de pe corp

I6! Glan%e #i 6icere

$esticule 6lande limfatice

$h'roida @amelonul

6uşa /oli interne

6. M/ur/tori



Statură )orp

6I. 0ate cronolo$ice

4i!ersele tulburări şi anomalii

II# Beumatul stării corpului

III# $ipul personalităţii

IL# Ereditatea

4in punctul de !edere al structurii, Oretschmer creiaăurmătoarea clasificare#

I# 2ipul leptosom *astenic+ ^ cu următoarele caracteristice: corp sub.

ţire, faţă mică, nas ascuţit#

II 2ipul atletic, caracteriat prin des!oltarea scheletului osos, a muş.

chiulaturii şi a epidermei# \

$oracele, ca şi capul, mare# (merii în formă de trape# III# 2ipul picnic,

^ preintă o mai marc des!oltare a ca!ităţilor !iscerale# 5bdomenul

proeminent, cu tendinţă la în"răşare# Fi"ura flască#

5ceste tipuri studiate în raport cu cele două psiehoe: circulară şi

schiofrenie ^ a condus la statistica următoareA

*irculari /cizofrenici

5stenici 8 K-

5tletici 3 # 3-

5stenici.atletîci mixti 1 --

0icnici DK 1



Forme picnice mixte -8 4

4'splasici ^ 38

)auri !a"i şi inclasabile 8 -3

KD -?D

d+ Tipuri %plaice peciale

(n fel de anexă a celor trei mari tipuri sunt tipurile d'splasice prin care se

înţele" câte!a mici "rupuri deosebite între ele# Sunt inşi desarmonici, de o

urîţenie biară şi isbitoare, astenici sau atletici exa"eraţi cu trăsături ce îi

depărteaă dela tipurile respecti!e#)oncluiile, care e!idenţiaă utilitatea clasificării, sunt următoarele:

-# Există o afinitate biolo"ică netă între structura p'enică şi dispoiţiunea

psichică a maniacilor depresi!i#

1# Exista o afinitate biolo"ică netă între structura astenică atletică şi

aceea a anumitor d'splasici ^ pe de o parte şi dispoiţia psichică a schiofre.

nicilor ^ de alta#

3# 4in contra, afinitatea este nulă între scizofrenici şi picnici, de o parte,

între circular şi astenic, atletic, d'splasic ^ de altă parteG#

Tipuri nor"ale te"pera"ente anor"ale pic,oe

0shichiatrul Oretschmer, rămânând pe terenul biolo"iei normale, defineşte

două tipuri primordiale, la adăpost de deformarea profesională, aşa cum ne

mărturiseşte:

5numite tipuri de personalitate nu !or fi pentru noi forme a!ortate a anumitor

psichoe, ci dimpotri!ă, psichroele nu !or fi decât caricaturile a.numiitor

tipuri normale# 0sichoele !or fi exa"erările rare ale marilor "rupe

constituţionale răspândite printre anormaliG#



2emperamentul, produs de chimia sân"elui şi cea umorală ^ *repreen.

tată în corp prin aparatul cerebral şi "landele endocrine+ este în le"ătură cu

structura corpului prin elementul umoral#

$emperamentul inter!ine în funcţionarea psichismului în modurile ur.

mătoare :-# psvcastenie *h'persensibilitate sau insensibilitate în excitaţii psi.

chice+#

1# tonalitate afectivă (senzaţie de plăcere sau de durere+#

3# prin ritmul psicic curent *accelerând sau încetinind procesul

psichic+, şi a scheletului#

8# prin mobilitatea psicică ^ imprimând un anumit ritm de mişcare în"eneral#

B. ŞCOALA ITALIANĂ

7coala italiană a #fost creată din iniţiati!a lui 5chillc şi 6io!ani, re.

preentată ideolo"ic de ele!ii acestuia, iola şi 0ende#

Echilibrul fiiolo"ic este creat prin "landele endocrine care sunt acţionate

de marele sistem !a" şi simpatic#

<er!ul !a" preideaă conser!area !ieţii^di"estiunea, asimilaţia şi re.

producţia# <er!ul simpatic este ner!ul consumării, al luptei#4acă cel dintâi

predomină a!em tipul anabolic, adică bre!ilin, h'perstenic, h'poth'roid ca

moral autistic, h'peremotii, neliniştit, a"resi!#

Iată clasificarea Iui 0ende:

I. Ana"olici .

-+# Subtip apoplectic *exa"eraţia inimei stân"i, a sistemului arterial şi al

sân"elui+A

1+# Subtip limfatico.!enos *des!oltarea exa"erată a inimii partea dreaptăA

exa"erarea ţesuturilor limfatice+#



8# 2ipul cerebral, la muncitorii intelectuali#

@ac 5uliffe distin"e din punct de !edere morfolo"ic tipul rotund[, de cel

plat[#

Expunerea sa o "ăsim în lucrările $emperamentele[ şi 0ersonalitatea şi

ereditatea[ *în care autorul consideră ereditatea familiară un factor maiimportant decât rasa şi mediul în constituirea personalităţii+#

CLASIFICĂRI PSIC*OLGICE

@ai a!em şi alte clasificări# 4e exemplu Perez împarte caracterele după

mişcare, adică după ritmul !ieţii sufleteşti# Paulan are o clasificare pe cât de complicată, pe atât de arbitrară,

împărţirea o face după formele de asociaţie a tendinţelor, după calităţile a.cestor

tendinţe şi după natura tendinţefor dominante#

&lfred 95 :omlleei) are cunoscuta di!iiune de caractere:

a+ /ensitivi, b+ intelectuali şi c+ !oluntari#

alapert 99 ) adoptă aceiaşi tea, dar creiaă mai multe "rupe:

a+ /ensitivi *cu sensibilitatea !ie, mobilă şi trecătoare+ emoti!ii şi pasio.

naţii#

b+ &naliştii, reflexi!ii, speculati!ii *spirite lar"i şi constructi!e+#

c+ 6nactivii, acti!ii şi cei cu reaeţiune#

d+ *ei fără voinţă *amorfii, rutinarii, impulsi!ii, nestabilii+,

!oluntarii incomplecţi *cei slabi, nehotărîţi, capricioşii+ şi marii !oluntari#

;ibot ^ după care !iaţa sufletească S6 reduce la două manifestări fun.

damentaîe: a simţi şi a acţiona, a creiat două mari cate"oriiA a+ sensitivii şi b+

activii, la care a mai adău"at c+ apaticii al căror caracter este o lipsă de

sensibilitate şi de acti!itate#

-2 Foullee $emperament et caractere[#-- @alapert Ces elements du caractere[#



CONCLU5II

$oate aceste clasificări necesare ca ori şi ce clasificare cerută de ne!oia de

ordine şi unitate a minţii noastre,sunt oare cum arbitrare şi deci aproximati!e# Se

afla ce!a ade!ăr în aceste tipuri, dar nu este tot ade!ărul#iaţa sufletească nă!alnică nu se poate turna în tipare fixe# Iar oamenii nu

sunt atât de lineari ca fi"urile "eometrice# In afară de exemplarele de

elită,complexe, în care trăesc mai mulţi oameni cu tendinţe contradictorii, chiar

şi cei mulţi, ori cât de simpli ar fi ei, nu sunt produşi în serie şi deci nu sunt

standardiaţi# Fiinţa umană este unică-1+# (nicitatea consta în caracter#4ar să ne

fie iertată îndrăneala de a nu fi de acord cu definiţiile clasice ale caracterului#@arele Oretschmcr punea despre caracter, cum am !ăut, că este ansamblul

posibilităţilor de reacţiune afecti!ă şi !oluntară, modificată de factorii exo"eni#

<u toate elementele afecti!e şi !oluntare compun caracterul, Iar acelea care le

compun nu sunt susceptibile de modificare ^, fiindcă de esenţa caracterului este

permanenţa# 0ersonalitatea se schimbă, ca racterul, însă, ori care ar fi structura

însuşirilor sufleteşti esenţiale ^ nu se modifică#

<u este !orba de caracterul în înţelesul peda"o"ic, adică de conduită mo.

rala,

Structura[ este o noţiune în psicholo"ia nouă, unde ea înseamnă dispoiţia sau

proporţia elementelor# 5şa de pilda, auim pe rând o arie cântată la pian, !ioară

şi flaut# <e dăm seama că este acelaş cântec, deşi exprimat prin instrumente

diferite# Sau, am !ăut o persoană acum 12 de ani# ; re!e. dem şi acum# 4eîa

început am recunocut.o, deşi timpul i.a transformat toate \trăsăturile# Elementele

fi"urii s\au schimbat# Structura lor însă a rămas# 4eci caracterul ar fi ordinea

-1 Mamais un enfant n\est identîNue â ses parenls dans son ensemble et, dans Ies especes memes Nui se pe$petueiit pa$ dî!ision autonome, par scissiparîte, jamais - etie nou!eau n\est Ia repetition exacte de son pro.ductetir# 4\ailleurs aucuu phfinomene de Ia !ie ne se repete strictement# C\unt for mite n existe pas dans lemonde !i!ant, Nui ne connait Nue des mdî!idus et des reaelîons mdi!iduelles ne repetant jamais absolument, n\idans le temps, nî dans l\espace *4r# @ac 5ulîlfe Ca personnafitâ et l\heredite[ p# -K8_#



dinamică a însuşirilor sufleteşti, sau cum am mai spus structura însuşirilor

esenţiale. )aracterul rămâne, în cur"erea !ieţii, e"al cu el însuşi, constituind

esenţa identităţii eului# )aracterul nu trebuie confundat nici cu temperamentul

care este dispoiţia fiiolo"ică# $emperamentul este de natura instinctuală şi

humorală# )aracterul este determinat doar de funcţiunile sufleteşti# $rebue săe!itam şi confui unea caracterului cu personalitatea# 5.ceasta se compune

dintr.o infinitate de elemente care repreintă punctele car dinale ale sufletului#

(nde!a, printre aforismele lui Schopenhauer, "ăsim următoarele:

Beultă că omul este mult mai puţin susceptibil de a fi modificat de lumea

exterioară decât se bănueşte# 4oar timpul, cu puterea lui su!erană îşi exercită

aici dreptul săuA calităţile fiice şi intelectuale sucombă pe nesimţite subatin"erile saleA sin"ur caracterul moral îi rămâne inaccesibil[#

4acă ar fi caracterul ansamblul tuturor calităţilor psicholo"ice, citatul de

mai sus al filosofului "erman ar conţine o contradicţie# 4acă însuşirile sufletului,

toate se schimbă, ansamblul lor cum poate rămâne neschimbatH 4ar

Schopenhaucr nu se contraice# El !orbeşte de personalitatea care se schimbă

odată cu toate însuşirile fiice şi morale, şi de caracter care rămâne nemodificat#

In continuarea aceleiaşi idei, citim:

)eia ce este în noi, subiecti!ul, nu este în puterea noastră: stabilit jure

di!ino’’, el se menţine in!ariabil toată !iaţa# ersurile următoare cuprind un

ade!ăr inexorabil[#

5ici, Schopenhauer reproduce !ersurile lui 6oethe:

’’=ie an dem $a", der dich der =elt !erliehen

4ie Somie stand um 6rasse der 0laneten,

,,/ist alsobald und fort und fort "ediehen,

,,<ach dem 6eset, Yonach du an"etreten#

So musst du sein, dir &annst du nicht entfliehen,

,,So sa"ten schon S'billen, so 0rophetenA #



,,(nd &eine Jeit und &eine @acht erstiuc&elt 6epra"te Form, die lebend

sich entYic&elt[ *Fausf -3+

)aracterul !a stampila astfel toate faptele omului, acti!itatea socială ca

şi cea antisocială# 5şa dar, fiecare ins are stilul său de infracţiune# 7i acum, să

dăm un exemplu recent şi din experienţă proprie# Iată un delic!ent recidi!ist I#0# Infracţiunea pe care o reitereaă cu îndrăneală şi con!in"ere este

excrocheria# 5m fost şi noi pă"ubiţi de acest infractor în condiţiunile

următoare :

In urma unui anunţ la mica publicitate că a!em ne!oie de un in"iner

constructor ^ s.apreentat dl# I# 0#, care cu documente mi.a do!edit că este

in"iner, fiind "ata de a se ocupa de construirea !ilei# 5 cerut o sumă pentru afurnia ciment ^şi a primit, nu suma mare pe care o cerea ^ci una mai mică#

<u a re!enit însă nici cu cimentul, nici cu banii, şi nici măcar cu !re.o expli.

caţie# 4ispărut fără urmă# 5dresa ce ne.o dăduse era falsa ^ca şi actele ce le

arătase# )um să "ăseşti în )apitala ţării pe I# 0#, fără nici un punct de reperH

C.am "ăsit totuşi, datorită cunoştinţei stilului criminal: am publicat din

nou la ,,@ica 0ublicitate[, o ofertă similară dar pentru o construcţie mai mare şi

de o !aloare mai ispititoare# 4e data aceasta, desi"ur că n.am mai dat adresa

noastră, ci a unui prieten care fusese a!ertiat de noi# In iua apariţiei iarului cu

oferta, s.a şi preentat printre alţii ^ omul nostru ^ cu aceiaşi si"uranţă ^

făcând aceiaş excelentă impresie#

In momentul în care I# 0#, discuta con!enţiunea şi cerea o sumă pentru

procurarea materialelor, anunţat printr.un telefon discret, un comisar i.a între.

rupt perfectarea, risipindu.i !isurile câşti"urilor fără muncă### 4acă ar fi schiim

bat stilul infracţiunii,n.ar fi fost prins, dar poate nici nu ar fi reuşit să o realiee#

-3 Intocmai ca in iua in care ai păşit în !iaţă, atunci soarele sta să salute planetele# 4e idată ai incepnt sa creşti şiai crescut mereu, dupa le"ea sub care te.ai născut# 5ceasta îţi e te soarta, ^ tu nu i te poţi sustra"e A#a "răit.au Sibilele, aşa au spue, profeţii#7i nici o !reme si nici o forţă nu au putut fărâmiţa forma imprimată ia unda !ieţii#



)âte excrocherii sunt şi totuşi fiecare din ele are un mod deosebit de

realiare# )riminalul înăscut există# 4ar nu este un sin"ur tip, cum se credea, ^

ci multe, foarte multe tipuri de criminali#

4acă tipolo"ia ar fi absolută şi, precisă, am a!ea patru stiluri de in.

fracţiuni^ corespunătoare celor patru tipuri ale lui Oretschmer sau @ac5uliffe#

<oi nădăjduim într.o utiliare a tipolo"iei# 7i iată cum# ar fi interesant a se

studia cu răbdare şi competenţă care este coincidenţa tipului eu natiira

infracţiunii şi specificul ci# 5şa după cum pe Oretschmer, pshiatru, îl interesa

le"ătura dintre tipurile de personalitate şi psichoă, pe noi ^ ne intereseaăle"ătura dintre tipurile respecti!e şi infracţiunea#

5dică, nu cum!a inşii de tip atletic ar a!ea tendinţe pentru infracţiunile cu

!iolenţă contra persoanei, cei de tip leptosom, pentru crimele pasionale, iar cei

picnici pentru #infracţiunile contra patrimoniuluiH 7i trecând la cele două tipuri

constituţionale ar fi de !erificat dacă cicloth'mul este împins spre infracţiunile

la care mobilul este cupiditatea ca de exemplu: furtul, înşelăciunea, delapidarea,

infracţiunile la le"ile speciale ca aceia a de!ielor şi sancţionarea sabotajelor, iar

schioth'mul cu impuls spre infracţiunile cu un mai puternic mobil antisocial, ca

de ex#: injuriile, lo!iturile, ultrajul, omorul# Sunt simple ipotee, neconfirmate

până acum de datele statistice dar şi neinfirmate# Se deschid poate perspecti!ele

unui !ast câmp de cercetări şi posibilităţi#

0entrucă o specialiare în infracţiuni există# 0rincipiul di!iiunii tra!a.

liului a răsbit şi în acest domeniu# Fenomenul a fost constatat de mult timp,\de

către )esare Combroso in monumentala sa lucrare consacrându.i mai multe

para"rafe sub denumirea de ,,Specialiştii crimei[, iar statistica, cu care ne.am

documentat studiul, este edificatoare

(n scriitor român de talent, care a# scris despre închisori, face

aceiaşi

constatare, portretiând cele două cate"orii#



Sunt două cate"orii de condamnaţi, ri"uros distincte# <ici un

excroc#

,n.ar făptui o crima, şi n.ar fi capabil să.şi asasinee escorta ca sa e!adee#

Excrocul nu foloseşte forţa brută, ci inteli"enţa#s Este abil, per!ers şi manierat#

)riminalii, dimpotri!ă, sunt a"resi!i, brutali şi demni# Ei clispreţuesc,sincer pe excroci şi detestă "ăinăriile# înţele" furtul numai la drumul mare

sau la domiciliu, în camera !ecină dormitorului, cu riscuri şi cu sân"e#

Excrocul este îndrăneţ şi laş, insinuant şi fricos# E "ata să.şi !ândă

camaradul sau to!arăşul de pat pentru o pâine# )riminalul ucide pentru o

pâine, ca s.o dea camaradului în suferinţă, chit că acesta este excroc sau tâl.

har de drumul mare# )riminalul e muncitor, supus demn#Fxcroculeste,in, ,,tri"ant şi leneş# )eldintai e cu!incios si disciplinat, cel de al

doilea e infu murat, obranic şi fricos# 5meninţa, "ătâ s.o ia la fu"ă, nea"ă

un ade!ăr e!i.dent si se jura pe toţi sfinţii, cu multă uşurinţă-8+#

0sicholo"ia tipurilor cuprinde unele ade!ăruri în ce pri!eşte pe excroc# In

afară de poetiarea criminalului, exa"erare scuabilă temperamentului u

nui literat, portretul este oarecum !erosimil, dar numai limitat la criminalul

pasional#

5utorul rândurilor ele mai sus, infractor condamnat *nu pentru fapte infamante+,

el însuşi, ne ser!eşte o confirmare a teei noastre#

[ $ip astenic.atletic, cu antisociabilitatea sch'otimuluî şi, cu dârenia

olteanului, caracteriat psicholo"ic printr.un exa"erat sentiment al demnităţii

personale *bineînţeles întâi al persoanei sale) şi al libertăţii, ori de câte ori

mediul îi contraice caracterul ^ şi prilejurile nu lipsesc ^ reacţioneaă

prompt# 4acă ar fi fost muncitor manual, ar fi fost un recidi!ist al lo!irilor# Fiind

însă un scriitor, să!ârşeşte infracţiunile cu### stiloul#

Iată descripţia, stărei sufleteşti în momentul decisi!

infracţiunii, #dintr.o scrisoare intimă:-8 ircea 'amian, )elula <o# -3[#



,,Eu am simţit ce!a în câlcâe, că de acolo ma apucă, pe urmă suie până la

tâmple# 7i când îmi re!in, "ata procesul# (n temperament nefericit, de si"ur###[

E un# scriitor cu posibilităţi mari de succes, dar şi de recidi!a### Stilul

infracţiunii este în ultima instanţă,după ce, pe rând, şi.au exercitat influenţele

următorii factori: ereditatea, rasaAmediul cosmic, mediul social, mediul cultural, profesiunea#

n modul de execuţie al unei crime, fiecare din aceşti factori îşi imprimă

mai mult sau mai puţin intens specificul lor#

Se cunoaşte predispoiţia spre anumite infracţiuni a unor profesiuni#

)âtă deosebire între crima omuluiindustrial, şi a celui a"ricol# %omo

faber,cu !iaţa.i complexă, care nu se poate dispensa de maşinaAnici chiar atunci când e

!orba să ucidă, 0e: când plu"arul cu !iaţa.isimplista repreintă şi în realiarea

crimei acelas stil simplu#

5supra rasei de care s.a !orbit si s.a scris atât de mult, !om menţionaA

fărăt a insista, constatarea pe care o fac 4e 6erando, SchYieher şi Ciebich că

ţi"anul din 0irinei este acelaş cu cel din (n"aria#

)onsilierul %anns 6ross a descries caracteristicile ti"anilor la

furt,infractiune sa!arsita mai totdeauna în colecti!itate, sa!ant or"aniata , la

care colaboreaa

!ăul extraordinar, sprinteneala, ca şi prudenţa excesi!ă dictată de laşitatea lor#

4upă 6ross ti"anii din toate colturile lumii ar fi de o perfectă identitate

sufletească#

$ot atât de interesantă, pentru documentarea studiului nostru, este lucrarea

profesorului Ciebmann %ersch: [Ce juif delinNuent[, în care cu date statistice, se

fac constatări si aprecieri , infracţiunilor să!ârşite de către e!reii din 0olonia#

Iată reultatele ce se desprind cu semnificaţie din punct de !edere caracterolo"ic

4elictele contra persoanelor sunt cele mai putin raspandite printer e!rei

4acă omuciderea din imprudenţă este suficient repreentată, omuciderea

cu !oinţă este aproape inexistentă# Iată o concluiune a cifrelor:



)u cât natura unui delict este mai "ra!ă, cu atât frec!enţa la e!rei este :mai

mică, relati! la aceia constatată în restul populaţiei[#

In ce pri!eşte infracţiunile în contra proprietăţii, dintre acestea e!reii din

0olonia au preferinţă pentru înşelăciune# $âlhăria, acest furt cu !iolenţă este

foarte puţin frec!entă la e!rei, cărora în "eneral le repună !iolenţa spre a preferaacţiunile în care forţa este înlocuită de abilitate şi !iclenie

Terapeutica reci%i'ei

4upă toate cele descrise, un ade!ăr se impune în mod cate"oric#Becidi!iştii şă fiesupuşi unui re"im penitenciar special, pentru că imensa

majoritate a recidi!iştilor sunt anormali# Facem aici distincţia necesara intre

anormali si normali, care să!ârsesc infracţiunea, în mod anormalA cu

spontaneitatea unui act reflex,in mod imperios si ireistibil,un fel de’’scurt

circuit’’# 5ceştia sunt normali în sensul că nu preintă tare şi nici !reo boala

mintală# In realitate, sănătoşi nu sunt# 4e multe ori, atunci când nu există o tară

si nici o boală mintala, e !orba de unftiic febril, de un cardiac, de un

autointoxicat sau un surmenat cu frâna !ointei defectata # Sunt candidaţii la

crimele pasionale care preintă, drept caracteristică, faptul că nu

recidi!eaă#Infractorii pasionali sun infractori primari a caror abatere nu se

incadreaa in seria actiunilor obijuite obişnuite, care deci nu se recunosc

inratacirea ce rămâne astfel o faptă iolată, mereu re"retată#

5normalii, care sunt pe hotarul dintre demenţă şi normalitate, îşi împart

existenţa între ail, închisoare şi starea de libertate, în care la cea dintâi ocaie

recidi!eaă# 4acă aceşti anormali recidi!eaă în boală sau recidi!eaă în

infracţiune, aceasta depinde de haard# 4acă la prima faptă antisocială dau de un

medic, sunt îndrumaţi la ail şi astfel după eliberare, cu prilejul reiterării

faptului, sunt conduşi tot la ail# 4acă însă dela început, au dat peste un ju.



decător de instrucţie care şa nu creadă decât în coduri,, aceşti inşi sunt trimişi în

judecată, condamnaţi şi expediaţi la închisoare, după terminarea căreia începe

lanţul recidi!elor şi ciclul închis, mereu acelaş: închisoare, libertate, judecată,

închisoare#

4esi"ur,# recidi!a este specială, bolna!ul să!ârşind infracţiunea cu

repetiţie în acelaş chip# E firesc ca fiecare om să !adă prin prismia profesională

şi să creadă în ceeace el cunoaşte# @edicul !ede bolna!i, pentru că el crede în

ştiinţa medicalăA judecătorul !ede infractori fiindcă el crede în eficenţa le"ii :

pedeapsa este inutilă pentru anormalii care sunt neinterminabili#0edeapsa poate

a!ea un efect salutar pentru infractorii de ocaie:$out au moins sur leanormaux de toiute ori"ine et par conseNuent sur les

recidi!istes, Nui, pour la plupart, doi!ent a leur tares hereditaires ou acNuises

leur inadaptabilite a la !ie re"uliere honnete, laprison n\exerce Nuere d\action

intimidante-DG

4e bună seamă că apărarea socială trebuie asi"urată# n acest scop,

iolarea recidi!iştilor se impune#

)odul penal român pre!ede o serie de măsuri de si"uranţă#

5rticolul ?1 pre!ede internarea alientaţilor în ospicii#4e si"ur că la aceştia

nu se poate !orbi de pedeapsă#

5rticolul ?3 dispune iolarea infractorilor cu anormalităţi psihofiiolo"ice

în ailuri cu re"im blândG şi tratament medicalG#Este aici !orba de toşi acei

debili mintali şi desechilibraţi, care nefiind alienaţi au purtarea aparentă a unor

normali dar care în realitatea nu sunt , oameni care sub impulsiunea bolii

să!ârşesc acte antisociale şi care sunt pe cât de ne!ino!aţi pe atât de periculoşi#

5ceştia aând o capacitate penală de!iată, adică dupa !echa terminolo"ie,

o responsabilitate atenuată, !or fi pedepsiţi uşor cu aplicare circumstanţelor

atenuante pentru caue endo"ene dar li se !or aplica măsura de si"uraţă din

art# ?3 )#p# fiind iolaţi într.un ail pentru a se e!ita, astfel, recidi!a, aproape

fatală#-D 4r# er!aec& 3<es nouveau" domaines d’investi$atoin criminolo$i=ue>. 3<a $iustizia penale> pa"# 33D



n ceea ce pri!eşte pe infractorii din obicei, codul penal român pre!ede în

art# ?8 internarea intr.un institut special# 5celaşi articol defineşte infractorul din

obicei :

acela care prin numărul mare de infracţiuni do!edeşte o inclinaţie criminalăG

*în sensul "eneral adică inclinaţie spre infracţiune+#)odulpenal italian ^ în afara de infractorul de obicei ^ cunoaşte şi

cate"oria şi cate"oria infracorilor prin tendinţă *art# -2K )#p# I$#+#

6ermania, naţional socilalistă a or"aniat în anul ->33, lupta împotri!a

recidi!ei prin a"ra!area pedepsei pentru infractorii recidi!işti *noţiunea de

infractor din obicei nu este definită, ci lăsată la apreciarea instanţei de câte ori

este !orba de un infractor condamnat de două ori la pedepse pri!ati!e delibertate urmând a fi condamnat iar pentru o infracţiune intenţională+#

5ceste măsuri pre!ăute de le"ea din 18 noiembrie ,sunt : internarea într.

un spital sau ospiciuA internarea într.un ail pentru beţi!i sau deintocsicareA

internarea într.o casă de muncăA deţinerea ca măsură de si"uranţăA castrarea

infractorilor periculoşi, culpabili de atentate la pudoareA intericerea de a

exercita profesiunea şi expularea afară din imperiu#

Becidi!a internaţională este le"iferată, condamnaţiunea pronunţată în

străinătate considerându.se echi!alentă, dacă faptul e crimă sau delict şi după

codul "erman#

5mintim că, pe lân"ă castrarea şi măsura de si"uraţă pentru anumiţi

infractori există steriliarea, introdusă prin le"ea din -8 iulie ->33, ca măsură de

curăţire şi selecţionare a rasei "ermane#

Steriliarea care nu trebuie confundată cu măsura castrării este

stran"ularea canalelor seminale şi aplică indiferent de existenţa unei infraţiuni#

Sunt două feluri de steriliări : la cererea celui atins de o boală ereditară,

pentru a impiedica transmiterea bolii descendenţilor şi la cererea medicului

public sau a directorului unei case de sănătate sau penitenciar#Iată bolile

enumerate de le"e ca ereditare : imbecilitate înnăscută, schiofrenia, tulburările

mintale depresi!e, epilepsia înnăscută, )horeea 4’%uttin"ton, lipsa !ederii din



naştere, surenia înnăscută, diformităţi "ra!e fiice ereditare se pre!ede şi

steriliarea pentru alcoolici în!eteraţi#

%otărîrea steriliării este pronunţată de un tribunal sanitar şi executată

într.un spital de un medic specialist#

Ca acest capitol al măsurilor de si"uranţă, constatăm că judecătorii aplică,foarte rar măsurile de si"uranţă#

)aua să fie inerentă perioadei de traniţie în care coexistă codul nou cu

spiritul cel !echiH

4ar instituţiile respecti!e pentru realiarea masurilor de si"uranţă la care

se referă codul penal în art# ?3 şi ? 8 lipsesc#(nde este ailul.închisoare cu

re"im mixt : penitenciar şi medical, atât de bine or"aniat în /el"ia H 4easemeni lipsesc dispensarele de psihiatrie atât de necesare depistării anomaliilor,

cum şi tratării celor işiţi din ailuri ca inofensi!i din punct de !edere penal, dar

care au totuşi ne!oie de un tratament permanent#

Suntem de părere să adoptăm jurisdicţia speciala ^ acea comisiune com.

pusă din un medic specialist, un ma"istrat şi un a!ocat ^ care !a a!ea să se

pronunţe ^ de la ca la ca, în urma unor debateri în contradictoriu, asupra

eliberării anormalilor din ailuri, apreciind astfel în mod competent, dacă insul

mai preintă, ori nu, primejdie pentru societate# n /el"ia#, unde funcţioneaă

din anul ->32, înfiinţată prin le"ea pentru apărarea socială, a dat reultate#

4ar, justiţia penală nu şi.a făcut pe deplin datoria prin eliminarea

elementelor antisociale#5părarea societăţii este prima funcţiea pedepsei, dar nu

este unica#5 doua funcţie a pedepsei este amendarea infractorului#4acă de la

educaţia morală numai putem aştepta nimic pentru insii incapabili de

inhibiţiune, suntem ţn drept a aştepta transformări ale personalităţii de la

ştiinţele medicale,în special de la psihiatrie şi endocrinolo"ie, care a e!aluat

mult în ultimul timp#

4acă recidi!a nu se realieaă la întâmplare, ci pe linia caracterului

fiecărui infractor ^ dacă aşa cum constată dl# 0rofesor 4r# Oernbach :

actele de delic!entă se întâmplă în "eneral în direcţia impulsurilor primare ale



delic!entului[, concluia este ca tratamentul penitenciar trebue să tindă la

combaterea impulsiunilor#

Structura psihică este modificabilă prin tratamente medicale#

Insuficienţele şi# exa"erările funcţiunilor e"ndocrine, care determină

anumite impulsuri pot fi combătute prin tratamentele "landulare#Iată de pildă, un recidi!ist în lo!iri# /ătăuşul nostru ^ din punct de

!edere endocrinolo"ic este un hipertiroid, ceea ce şi explică impulsiunea spre

!iolenţă# $ratarea "andei spre a se remedia %ipertrofia, !a aduce dispariţia ori

micşorarea !iolenţei şi deci corijarea recidi!istului#

; infractoare, cu a"resi!itate antisocială din caua insuficienţei o!ariene

care i.a modificat excitabilitatea ner!oasă şi emoti!itatea se !a putea îndrepta,dacă se !a combate insuficienţa "landulară dispărând astfel irascibilitatea şi

tendinţa spre infracţiune#

(n !iolator ^ specialiat în delictele contra bunelor mora!uri ^ în urma

unui tratament epifiar, !a fi corijat de patolo"ica tendinţă sexuală#

4l# 0rof# 4r# 0arhon a scris despre raporturile dintre criminolo"ie şi

endocrinolo"ie#-9 4e la specialitatea sa şi mai ales de la domnia sa, )riminolo"ia

română aşteaptă contribuţiuni de mare !aloare#

Iată pentru ce, colaborarea juriştilor cu medicii poate fi fecundă pe o"orul

criminolo"ie şi cu imediate reultate practice în domeniul justiţiei penale#î

Mustiţia nu se poate deinteresa de soarta condamnatului, ea nu se poate

măr"inii de la rolul de eliminare a lementelor antisocial# Mustiţia, conştientă de

menirea ei, este cea simboliată de statuia lui /rand' : "ra!ă, maiestoasă şi

se!eră cu mână crispată ca să lo!eascăşi cealaltă intinsă ca să mân"âie suferinţa

omenească#5cest ultim "est este cel care deosebeşte călăul de judecător#

)50I$;C(C 3

@;$I5QI5 )BI@I<5C]

-9 0rof# 4r# )# I# 0arhon: Baporturile dintre psichiatrie, ştiinţa dreptului şX criminolo"ie[



(na dintre cele mai bine.cunoscute modalităţi de profilare penale

*criminal profilin"+ în mass.media este filmul Silence of the Cambs *$ăcerea

mieilor+, de $homas %arris# @ai multe spectacole de tele!iiune au fost baate

pe premisa de criminal profilin", inclusi! @illennium, 0rofiler, şi chiar şi L.Files# Este interesant să reţineţi că toate aceste portrete populare de profilare

sunt oarecum inexacte, deoarece acestea su"ereaă că profilarea este o problemă

oarecum analo" cu o capacitate psihic reco"niti!ă de calificare# )ei care practică

profilarea de tip criminal au susţinut că, *riminal profilin$ este alternati!ă o

ştiinţă sau o arta, în funcţie de cei te asculta# )hiar şi cei care mărturisesc că

este mai mult o arta decât o ştiinţă *Bessler Shachtman, ->>1+ sunt pe punctulde a presupune că studiile ştiinţifice !in în sprijinul afirmaţiilor şi au !aloare de

utiliare# $otuşi, una din cele mai mari obstacole în calea acceptării criminal

profilin$ este că nu există un material cu studii ştiinţifice elaborat care să susţină

re!endicările de profileri# @ulte dintre a"enţiile de aplicare a le"ii din întrea"a

lume sunt încă destul de sceptice faţă de munca de criminal profilin$ # %olmes şi

%olmes *->>9+ obser!a că un profil de infractor este, de obicei, atribut celui în

care poliţia a epuiat toate celelalte metode#

$ehnici, cum ar fi analia 54<.ului, analie medico.le"ale au de!enit

esenţiale pentru ancheta modernă, pentru că există un punct de plecare ştiinţific

puternic# )u toate acestea, majoritatea oamenilor nu au idee cât de eficientă este

profilare, să nu mai !orbim şi de modul cum funcţioneaă#

Scopul acestui capitol este a re"lementa ideile din mass.media şi de a preenta

profiluri care să examinee critic realitatea# Iniţial aceste abordări criminal

profilin$ pot fi examinate detalii, subliniind diferenţele şi asemănările dintre

abordări# 0rofilarea este de obicei realiată pe infractori în serie deoarece

împreună cu unele din concluiile cercetării şi contro!ersele din jurul acestora

conduc la informaţii foarte !aloroase pentru cercetare# 5bordările pentru

criminal profilin" sunt examinate adesea în lumina a două criterii pentru o



ştiinţă: ne!oia de o paradi"mă şi cerinţa de falsifiabilit?. Suportul empiric şi

problemele apărute cu fiecare dintre abordări !or fi discutate, se !or alcătui

studii care empiric au examinat profilului# S.a ajuns la concluia că actualele

abordări la profile nu au încă nici o substanţială nici suport empiric, dar că ele

nu au potenţialul de a fi ştiinţific dacă acestea sunt lucrat# S.a pus întrebareaunei tipolo"ii, moti!aţii şi mod de operare particular al criminalilor cu

comportament sistemic, cunoscuţi sub numele de criminali în serie *serial

&illers+ 5ceste reflexii teoretice nu sunt in!enţii ale unui cercetător, ci nişte

constatări !enite din cauri concrete, ale căror dosare, după o condamnare

definiti!ă, pot fi consultate de către profesionişti, pentru a stabili criteriile

comune şi clasificările în interesul peda"o"ic folositor practicanţilor#n consecinţă, în ceea ce urmeaă, se !or lua în considerare, mai multe

cauri de acest tip de criminali, moti!aţiile lor şi modul lor de operare, pentru a

!erifica dacă propunerile făcute rămân !alabile#

5stfel se !or preenta mai întâi caurile le mai cunoscute, de mai multe

ori amintite în lucrări duse sau publicate în franceă, de către autorii citaţi în

biblio"rafie *Bessler, 4ou"las, /our"oin, <e"rier.4ormont, etc+, ca cele ale luiEdmund Oemper, $ed /und' şi alţi mari prădători umani# 4upă aceea, !om

e!oca un număr de cauri mai puţin cunoscute în Franţa, cu trăsăturile lor

specifice# (ci"aşele în serie şi cuplurile de criminali în serie !or fi, de altfel

amintiţi#

(n criminal în serie de mai multe ori amintit este Edmund Oemper din

Santa )ru, )alifornia, Statele (nite ale 5mericii# Fiind încă minor, el îşi omoară

bunicii pentru a !edea ce înseamnă să îţi omori bunica[, îşi ispăşeşte pedeapsa

într.o instituţie pentru minori criminali, re!ine să locuiască cu mama sa şi

"ăseşte de lucru în domeniul de şosele şi păduri[, ceea ce îi dă ocaia să

cunoască re"iunea pe care o cutreiera cu maşina# Inteli"ent şi nostim, el lea"ă

prietenii cu membrii comisariatului de poliţie din oraşul său, împreună cu care el

îşi petrece timpul liber, seara, după lucru, bând câte!a pahare într.un bistro#

)ulmea inte"rării sociale, el o curteaă pe fiica comisarului, care îl in!ită la



Ca proces, coed.&iller.ul[ îşi explică faptele prin dorinţa de a.şi domina şi

de a.şi distru"e !ictimele# iolul este unul dintre mijloacele de a le umili,

potolindu.şi poftele, !oinţa de a le a!ea la dispoiţie, de a le face mai mult rău#

4ar acesta nu este scopul său suprem#

;r"oliul care îl susţine, începe să îl facă să sufere, constatând că presa seocupă mai mult de un alt criminal în serie decât de el# 0entru a face faţă, el îşi

or"anieaă ultimele crime cu o punere în scenă înspăimântătoare# El o ucide pe

mama sa, o !ioleaă, îi smul"e larin"ele pe care îl aruncă la "unoi apoi o

tortureaă şi ucide pe prietena acesteia şi le pune capetele pe placa cuptorului şi

le străpun"e cu să"eţile unui joc# 4ar speranţele sale se spulberă constatând că

media i"noră încă ibucnirile[ sale şi decide să se deosebească altfel:abandonându.se prietenilor săi, poliţiştii, în condiţiile descrise în capitolul al II.

lea#

)ondamnat pe !iaţă, el este considerat !edeta[ de necontestat a închisorii din

aca!ille# @ândria sa este copleşită de atenţia pe care a"enţii F/I, criminolo"ii

şi jurnaliştii i.o acordă, solicitând inter!iuri pentru a descoperi profilul psiholo"ic

şi modul de operare al acestui tip de criminali# El se consideră ca un fel de

profesor al poliţiştilor[, drept cine!a care îi ajută să îşi cunoască mai bine

meseria, descriindu.le senaţiile, moti!aţiile, modul său de operare# în ciuda a

toate acestea, să ne amintim că la întrebarea dacă el ştie ce ar face, dacă ar

beneficia de "raţierea "u!ernatorului pentru bună purtare în închisoare, el dă

un răspuns sincer: ce aş faceH[ sin"urul lucru ce îmi place să fac: să ucidX[

ntr.o lucrare anterioară *)riminolo"ia actului, studiul despre criminali în

serie, Citec ->>D+, am făcut fişe indi!iduale ale unui număr mare de

criminali cu comportament sistemic, printre care şi Edmund Oemper# 5!em un

număr mare de constatări care confirmă propunerile de tipolo"ie, moti!aţiile şi

modul de operare# 4e fapt: 5lura fiică: mare, mai mult de doi metri, -32

&ilo"rame, înfăţişare obişnuită a unui om obişnuit[# Inte"rare în societate: bună#

Cucru normal, sociabil, adresă fixă, calităţi de relaţionale excelente# El mer"e cu

re"ularitate la întâlniri fixate cu psihiatrul său pe care el este obli"at să.l !adă,



imediat după eliberarea de asasinatului bunicilor lui, dar el îl înşeală pe

psihiatru minţind că îşi ia cu conştiincioitate medicamentele prescrise şi că

se simte echilibrat# în iua când medicul îi semneaă certificatul oficial

!indecat, nepericulos[, el are deja capetele tăiate într.o ladă din maşina sa

parcată în faţa cabinetului# 0oliţiştii îl consideră drept un băiat simpatic, plin deumor şi nu cred în !ino!ăţia sa decât în preenţa probelor pe care el însuşi le

preintă# Fata comisarului este tratată cu consideraţie# Inteli"enţă: foarte mare,

mai mult de -82 pe scara coeficientului intelectual unde -22 este deja foarte

bine# 5ntecedente medicale şi judiciare: urmeaă tratament psihiatric urmat de un

certificat !indecat[ şi antecedentele de criminal minor considerat ca perturbat#

5ntecedente familiale: mamă instabilă, di!orţată, alcoolică, foarte solidară şi preentă în timpul primului său proces pentru asasinatul bunicilor lui, dar

neplăcută atunci când a fost eliberat# Ea îi reproşeaă propriile sale eşecuri

conju"ale *partenerii săi au plecat din caua lui+ dar ea acceptă ca el să locuiască

în casa ei, de unde cele două surori ale sale au plecat deja# 5le"erea !ictimelor:

ele!e de cole"iu, bur"heia înstărită# @oti!aţia: dorinţa de dominare, de

distru"ere, de control# @are capacitate de manipulare pentru a îmbarca în maşină

fetele, înainte de a le a"resa, prin alura sa de om serios# Senaţii tari în timpul

torturii# 5ntropofa"ie, necrofilie şi decapitare#

;r"oliul extrem# Ca intero"atoriu, el declară: )eea ce !reau, cu ardoare,

este să asist la moarte şi să sa!ure triumful pe care îl asocie, propriul meu triumf

asupra morţii altora ### Eu !reau să triumf asupra !ictimei### Este o !ictorie

personală[ )e triumf "lorios[ al unui colos musculos şi supraînarmat, asupra

unei adolescente fără apărare şi siderată de fricăHXX

5le"erea cu "rijă a !ictimelor pe care el le utilieaă[A după placul său,

fără nici o milă în faţa lacrimilor şi : ru"ăminţilor care fac să îi crească

plăcerea mortală# <ici : o remuşcare în timpul po!estirii faptelor# 4in contră,

are l un fel de jubilare atunci când le e!ocă, î Faa de pre"ătire atentă a

modului de operare# (n &it[ de mod operator se află mereu în maşina sa şi

portiera din partea pasa"erului este traficată, aranjată, pre"ătită pentru a putea fi



blocată de la locul ei# Faa de pândă este plină de şiretlicuri, ca şi ale"erea

!ictimelor# El nu ia în maşină decât fete bune[ de aparenţă serioase şi îşi dă aere

liniştitoare# Faa de tortură este foarte crudă, cu sau fără !iolul consumat#

4ecapitarea şi, uneori, !iolul post.mortem# 5rmele utiliate sunt specifice pentru

a acţiona foarte aproape: mâini "oale, fular, ciocan, armă albă, armă cu focautomat#

0erfect or"aniat, Oemper are "rijă să aibă la îndemână scule pentru a

demembra şi pentru a decapita# El transportă părţile corpurilor în locuri diferite,

după ce Ie.a foto"rafiat cu aparatul polaroid# (neori el păstreaă pentru consumul

personal, părţi ale corpurilor, "ândindu.se că el posedeaă !ictimele mâncându.le[#

4upă fiecare faptă, el îşi curăţă bine maşina, scena crimei[ şi instrumentelefolosite[

0rin contactul direct cu poliţiştii care caută )oed.&iller.ul, fără a şti că el este

aproape, el îşi duce la îndeplinire ultimele fae ale modului de operare, acela de a

sfida cu mândrie forţele de ordine şi de a se interesa asupra e!oluţiei

in!esti"aţiilor# )um aceasta sta"neaă, satisfacţia lui este dispreţuitoare#

Este important de preciat că acest tip de criminal este capabil să se abţină

dacă !rea# 4e fapt, într.o i, Oemper ia în maşina sa o mămică tânără cu

bebeluşul ei# Fantasmele sale deja îl acaparaseră, ima"inându.şi ceea ce !a face

celor două !ictime, în acelaşi timp, el remarcă în ultimul minut că un om, aparent,

soţul femeii, schimbă semne cu pasa"era# $emându.se că omul !a nota numărul

plăcuţei de înmatriculare, el o dă jos pe femeia cu bebeluşul sub un pretextul

in!entat# 4eci, chiar şi în plină fantasmă criminală, el este încă capabil să renunţe

dacă interesul său i.o cere# $rebuie doar să !rea, să se hotărască#

n consecinţă, trecând pe scurt în re!istă mărturisirile şi probele caului

Oemper, se pare că propunerile formulate în capitolul I corespund faptelor reale#

(n alt ca mediatiat este acela al lui $ed /und' din Seattle, !estul Statelor

(nite ale 5mericii# Este un tânăr cu o apariţie seducătoare şi foarte inteli"ent# El

lucreaă , pe de o parte ca !oluntar umanitar într.o structură S;S sinuciderea[

unde el este o !edetă în ajutorul dat celor depresi!i, candidaţi la sinucidere care îl



cheamă şi îi cer ajutorul pentru a.şi ridica moralul şi, pe de altă parte, membru al

comitetului de conducere al unui candidat "u!ernator, ceea ce presupune

calităţi remarcabile de inteli"enţă şi de abilitate# /und' pro!ine dintr.o familie

a micii bur"heii şi urmeaă studiile superioare uni!ersitare# iaţa sa pri!ată

*partea cunoscută a aisber".ului+, se desfăşoară într.o relaţie de concubinaj fărăconflicte cu o tânără, mamă a unei fetiţe# <iciodată nu a existat nici cea mai

mică reclamaţie din partea femeii# Este ade!ărat că la adolescenţă el află cu

stupoare că sora sa mai mare este de fapt mama sa şi că părinţii săi sunt de fapt

bunicii săi# 4upă aceea, îndră"ostit de o fată blondă, el o cere în căsătorie# 4upă

ce a spus da[, fata s.a retras fiindcă tatăl său consideră că tânărul $ed nu face

parte din pătura lor socială, mai ele!ată# )u si"uranţă că aceasta nu este doar oîntâmplare, că după refuul umilitor al fetei, el omoară fete blonde, dar câte

persoane, cărora le.au fost refuate cererile în căsătorie, de!in criminali în serieH

<u este aceasta doar o întâmplare a !ieţii sentimentale a oamenilor, pe care mare

parte dintre ei o trec prin pierderi[ la un loc cu câşti"uri[H

Este si"ur că fiind rănit în or"oliul său şi probabil în inima sa încă sensibilă, la

sentimente, dar răbunarea sa sălbatică împotri!a fetelor inocente, rele!ă fapte

care sunt ce!a mai mult decât o re!anşă[# 4eoarece modul său de operare nu

este doar o pedeapsă[ simbolică a fetelor blonde, ci şi expresia unei fantasme

morbide, baată pe canibalism şi necrofilie *raporturi sexuale cu cada!re sau, în

unele cauri, cu părţi ale cada!relor, de cele mai multe ori de"ropate+# (ltima sa

!ictimă, o fată mai puţin de doispreece ani este atrasă într.un desiş al "rădinii

publice, sub pretextul de a căuta un căţel pierdut, apoi torturată şi omorâtă într.un

mod atroce# <u este, cu si"uranţă, o !ictimă de substituţie a fostei iubite pierdute#

0otri!it fişei sale: nfăţişare: tânăr frumos, "alant, bine crescut, cu ţinută în"rijită#

Inte"rare socială: perfectă, chiar şi în !iaţa din asociaţie *S;S sinuciderea+ cât şi în

responsabilităţile !aloroase *echipa unui candidat "u!ernator+# )rescut într.o

familie iubitoare, copil răsfăţat# 5ntecedente psihiatrice absente, antecedente

judiciare absente# )opilărie: ele! şi student ambiţios, reultate bune şcolare,



studii de 4rept# în faţa )urţii, el insistă să se apere el sin"ur, considerându.se

mai bun a!ocat decât membrii /aroului# Inteli"enţă: deasupra mediei#

@oti!aţii: căutarea senaţiilor tari, canibalism şi necrofilie, prin

tortură şi crimă# 5ceasta ar putea fi interpretată ca o răbunare prin persoane

interpuse *!ictimele dintre el şi fosta lo"odnică+, dar modul său de operare scoatela i!eală o per!ersiune morală şi o sălbăticie excepţională, care depăşeşte scopul

răbunării#

5mbiţia de dominare, de control a situaţiilor şi de manipulare# în primul

capitol a fost pusă in e!idenţă tendinţa de a domina asupra altuia, de a păstra

controlul asupra situaţiilor, chiar şi după condamnarea sa la moarte şi, mai ales

aceea de a.i manipula pe aceia care ar fi putut să.i aducă un a!antaj# <u propusese el poliţiştilor să.i ajute[, asumându.şi crimele pe care nu Ie.a comis,

pentru a le permite să închidă dosarele aflate în suspensieH <u propusese el să

de!ină consultant ataşat al F/I în domeniul criminalilor în serieH <u a !rut el să

mărturisească crimele nereţinute de către )urte într.un acces de sinceritate

simulată şi să conducă anchetatorii pe pistele unde el ar fi în"ropat si alte

!ictimeH 4e ceH Foarte simplu, pentru ca condamnarea sa la moarte să fie

amânată *sau anulată cu timpul+, şi pentru a ieşi din închisoare pentru a călători

din oraş în oraş, aşteptând un moment de neatenţie pentru a e!ada încă o dată, cum

mai făcuse deja mai de!reme#

Să.şi amelioree sănătatea: după tortură, după demembrare,

consumarea şi în"roparea părţilor corpurilor !ictimelor, el se simte mai bine#

(neori, el se întoarce în unele locuri pentru a de"ropa !ictimele şi a le folosi părţile

la care râ!neşte, atât din punct de !edere canibal cât şi sexual# @od de operare:

faa de pre"ătire este îndeplinită prin antebraţul din ipsos care ascunde măciucaA

prin traficarea portierei maşinii# 0rin falsele cărţi de !iită de poliţie şi cătuşele pe

care el le păstreaă în maşină, pentru a impresiona şi pentru a putea, mult mai uşor,

să ia !ictimele la bord: prin cărţile pre"ătite ca pretext pentru a cere unei tinere să II

ajute să le aranjee în ladă, ar"umentând că este handicapat[ cu ante.braţul#

0ânda în campusul uni!ersitar sau în altă parte, pentru a "ăsi o tânără blondă#



arestarea sa, toată presa audio.!iuală a lumii s.a concentrat, în acea i de --

septembrie pe atacul terorist împotri!a turnurilor din <eY.Por& şi a unei aripi de la

0enta"on# 4ecepţionat, el adau"ă o a şasea moarte în palmaresul său#

)rimele în masă cele mai frec!ent întâlnite au ca trăsături: ranchiuna, ura şi

răbunarea personalăA crimele intrafamiliale din interes material, din interes e"oist alfaimei personale sau din "eloieA crimele odioaseA moti!aţii aparent iraţionale#

Exemplul clasic al criminalului în masă, teroristul ideolo"ic, politic,

reli"ios, este prea mult în centrul mediatiării mondiale actuale, pentru ca noi

să înşirăm lista caurilor întâmplate aproape în fiecare i în lume# Europa şi

chiar şi Franţa, Condra, Statele (nite ale 5mericii, ;rientul @ijlociu sau cel

5propiat, 5sia, ;ceania sau 5frica au plătit preţuri dureroase# )aurile lui(nabomber, terorist în nume personal: 7aispreece atentate cu colete capcane cu

exploi! sunt atribuite unui fost diplomat al (ni!ersităţii %ar!ard şi profesor de

matematică la /er&le'# 19 de !ictime sunt plânse, unele moarte pe loc, altele au

fost "ra! rănite şi mutilate# (rmărirea a durat mai mult de optspreece ani#

Fiecare colet conţine o bombă îndeajuns de periculoasă pentru a omorî mai multe

persoane deodată# 5utorul, $homas Oac'ns&i, a fost arestat în ->>9, la cabana sa

construită din bitum în mijlocul pădurii de pini din @ontana, fără apă şi fără

electricitate, unde el trăia sin"uratic de mai mulţi ani# în acest moment el are

3D de ani# (rmeaă şi altele, omorând şi rănind pe cei care primeau coletul#

5nchetatorii întârie să facă le"ătura între toate aceste cauri, din caua

di!iiunilor teritoriale a in!esti"aţiilor, dar sfârşesc prin a suspecta existenţa unui

sin"ur criminal# 0unctele comune care permit apropierea: modul de operare

repetiti! şi faptul că destinatarii aparţin mediului uni!ersitar, aeronautic şi

tehnolo"ic# 4e unde şi porecla dată de media acestui criminal necunoscut:

(nabomber *uni!ersitate.bombă+# In!esti"aţiile stabilesc faptul că ţintele sunt mai

ales profesori sau patroni ai liniilor aeriene sau chiar tehnicieni în informatică#

5ncheta a!anseaă dar autorul rămâne necunoscut şi atentatele continuă#

ncepând din ->KD, noi bombe ucid un !ânător de materiale informatice,

mutileaă profesori (ni!ersităţii Pale şi din San Francisco, apoi decapiteaă un



cadru superior al unei companii petroliere# 0rintre ultimele crime ale lui

(nabomber este uciderea unui membru eminent al 5sociaţiei forestiere din

)alifornia, atât de sfâşiat încât părţile corpului său trebuie să fie ambalate în

unspreece recipiente diferite# /iroul Federal de In!esti"aţii *F/I+ inter!ine în

căutările întreprinse pe ter itoriile mai multor state# El se concentreaă pemodul de operare şi solicită stabilirea profilului psiholo"ic# n ceea ce pri!eşte

modul de operare, s.a constatat că: )oletele au acelaşi ambalaj, mici lăi, făcute de

mână# Instrumentele exploi!e sunt de tip artianal, confecţionate de mână, cu fire

de lampă, cu şuruburi şi întrerupătoare, cu stân"ăcie dar eficace confecţionate în

jurul pieselor de metal, mereu identice#

Era !orba, deci, după acest profiler, despre un fost cole" al !ictimelor !iate,care ar fi lucrat în cadrul acestor specialişti şi care ar trebui să fie destul de în !ârstă

pentru a a!ea un trecut profesional şi destul de tânăr pentru a fi capabil să îşi asume

!iaţa în mijlocul naturii şi să.şi confecţionee bombele# 5cest profil de mare

calitate a fost făcut cu ece ani înaintea arestării lui (nabomber, aprobat de Mohn

4ou"las, director al unităţii specialiate al F/I, dar îndepărtată de către anchetatori

care preferau să lansee pistele propuse de celălalt profiler, aceea a unui lucrătorîn aeronautică, în jur de treieci de ani# @ai bine de ece mii de suspecţi au fost

intero"aţi fără reultat şi mai bine de un milion de dolari in!estiţi în căutări care

au durat aproape două decenii#

Identificarea are loc, în sfârşit, mulţumită unei "reşeli ale lui (nabomber:

dorinţa sa narcisistă de celebritate# Mi"nit în or"oliul personal de atenţia

mediatică acordată unui terorist care a pus o bombă care a distrus ;&lahoma )it'

*@cei"h+, el nu admite să i se fure locul de !edetă# 5stfel, el trimite o scrisoare

lun"ă la trei or"ane importante de presă care sunt <eY Por& $imes, =ashin"ton

0oşte şi 0enthouse, trasând un rechiitoriu se!er de 3D de pa"ini împotri!a

de!oltării tehnice şi împotri!a !inei societăţii industriale informatiate#

Scrisoarea a fost semnată de (nabomber în numele unei asociaţii fantomă pe care

el o numea Freedom )lub[ *)lub al libertăţii+, după care el aplica iniţialele F)



pe colete# Stilul acestei scrisori este empatic şi delirant, apropiat de discursul în

!o"ă în anul ->9K, în mediul uni!ersitar din @ichi"an, Illinois şi /er&ele'#

Expeditorul *rămâne necunoscut în spatele clubului său care nu există+,

cere publicarea inte"rală a textului său, în trei iare# F/I mobilieaă un mare

număr de a"enţi pentru a extra"e un curriculum !itae al foştilor studenţi ai acestorşcoli din perioada anilor ->9K# @unca este enormă şi a!anseaă lentA printre

numeroasele ) se "ăseşte, de asemenea, acela al unui student cunoscut drept

retras, nepreentând nici un simptom particular de !iolenţă, numit $heodor

Oac'ns&i#

5ncheta ia o nouă întorsătură atunci când fratele acestui fost student

citeşte în presă articolul scris de repreentantul Freedom )lub[ care pare să fiefaimosul (nabomber urmărit de decenii# în textul publicat, fratele său descoperă

expresii şi detalii care fi"ureaă şi în scrisorile pe care $heodore i Ie.a scris lui#

$ulburat, dorind să se termine cu omorurile dar şi făcându.şi procese de conştiinţă,

el contacteaă F/I şi le încredinţeaă scrisorile fratelui său#

5nchetatorii constată asemănările, adică aceleaşi "reşeli de orto"rafie# Ei

pot, de acum înainte, să dea un nume lui (nabomber# @ama acestor doi fraţi

încearcă să.şi apere fiul şi să descrie a"enţilor un portret fa!orabil al lui

$heodore, ca fiind sensibil şi calm, incapabil să facă cei mai mic rău, dar toate

rămân fără ecou#

5restarea are loc după o urmărire de mai multe săptămâni, cu ajutorul

instrumentelor sofisticate puse în jurul micii cabane: satelit spion, detector cu

infraroşu, elicopter etc# pentru a înconjura tot ceea ce se "ăsea în acel loc

misterios# (n mare număr de a"enţi stau acolo i şi noapte, pentru a înconjura

cabana suspectului# <u se putea şti dacă ea nu era pre"ătită să explodee# Ca

sfârşitul asaltului, percheiţia scoate la i!eală preenţa materialelor ce compun

instrumentelor exploi!e, şi de asemenea o bombă deja construită# )aietele de

notiţe conţin detaliile fabricării# $heodor Oacins&i a fost arestat pentru detenţie

şi fabricare de bombe# 4ar ancheta continuă mult timp pentru a face le"ătura între

suspect şi fiecare colet capcană# Suntem în martie ->>K când o dare de seamă de ia



proces, publicată de către <eY Por&[ * care mi.a fost împrumutată cu amabilitate

de către 5ndre /ossard, profesor în!itat la uni!ersitatea din Illinois+,

informeaă publicul că (nabomber pledeaă !ino!at şi colaboreaă la stabilirea

faptelor, pentru a elimina pericolul unei condamnări la moarte, *a se !edea

partea a treia, sistemul judiciar al plea bar"ainin"+# ntre timp, experţii psihiatriiîşi pun întrebări despre sănătatea sa mintală# Este un fanatic ideolo"ic

responsabil de actele sale sau un bolna! mintal iresponsabil din punct de

!edere penal cum susţinea mama sa, fratele său şi a!ocaţiiH 4e altfel, acuatul nu

acceptă deloc cea de a doua !ersiune despre persoana sa şi propune o soluţie de

ne"ociere utopică: el cere să fie condamnat în prima instanţă, apoi aşteptând

procedura de apel, eliberat pe cu!ânt şi lăsat să se întoarcă la cabana sa din@ontana# Mustiţia nu îi acceptă propunerea# 5ctele lui (nabomber scot la i!eală

un criminal în masă, moti!aţia şi armele utiliate dar repetiti!itatea modului de

operare şi mândria lui care în final l.a făcut să piardă, îl apropie de criminalii cu

comportament sistemic# Este un ca pe cât de excepţional, pe atât de dificil de

pus într.o cate"orie, perfect delimitată din punct de !edere teoretic#

(n ca clasic de crimă în masă din răbunare este acela comis în ţinutul

Jou" din El!eţia# Este un cartier liniştit# 0arlamentul se reuneşte în ultimele joi

ale lunii, într.o clădire care nu beneficiaă de nici o protecţie specială, deoarece

din câte ne aducem aminte, aici nu s.a întâmplat niciodată nici cel mai mic act de

!iolenţă# 7i totuşi, în 1? septembrie 122-, unspreece parlamentari şi trei

miniştrii au fost ucişi şi mai bine de ece repreentanţi ai forţelor de ordine au

fost răniţi cu focuri de arme şi cu "renade# )riminalul este şomer şi posedă un

arsenal militar demn de un luptător de elită# îmbrăcat cu o ţinută care su"era !a" o

ţinută de poliţist, cu cască şi înarmat până în dinţi, el urca scările parlamentului

şi tra"e în trei parlamentari, doi bărbaţi şi o femeie, ieşiţi să fumee o ţi"ară#

Intrând în sala de reuniune, el declanşeaă un măcel# )ei care nu s.au aplecat

destul de repede sub mese, au fost seceraţi de "loanţe# /anca în care era presa nu a

fost menajată# Ca sfârşit, pentru a.şi încorona e!enimentul, el aruncat o "renadă care

a transformat sala în ruine şi propriul său corp, în cada!ru sfâşiat#



n <epal# Ca )urtea din Oatmandou, tânărul moştenitor al tronului îşi ucide

părinţii, fraţii, mătuşile, unchii, !erişoarele, în total nouă !ictime, cu sân"e

rece, cu ajutorul unei mitraliere, în timpul mesei# @oti!aţia sa este dată

publicităţii: răbunare împotri!a părinţilor care îi refuau căsătoria cu femeia

iubită#n re"iunea pariiană, un an"ajat al )asei de Economii , concediat fără

moti!, după părerea sa, se răbună, omorând persoanele pe care le considera

responsabile de nefericirea sa, apoi, în timpul fu"ii, un şofer căruia el eită să.i

dea maşina şi o răneşte "ra! pe soţia acestuia, ca de altfel şi alte persoane luate

ostatice în interiorul )asei de Economii#

n aprilie 1221, la Erfurt, în 6ermania, un fost ele! de nouăspreece ani intrăîn liceul la care fusese ele! şi de unde fusese exmatriculat pentru indisciplină#

El este înarmat şi tra"e asupra ele!ilor şi profesorilor care îi ies în cale# Qinuta sa

imită îmbrăcămintea unui personaj dintr.un film horor: mască şi îmbrăcăminte

nea"ră#

7aptespreece !ictime mor, altele sunt rănite şi în stare de şoc# 4upă acest

cama"iu, când se afla pe punctul de a fi prins, el se sinucide#

n Statele (nite ale 5mericii, numeroase cauri de acest fel ar putea fi

semnalate: doi liceeni din Cittelton, în apropiere de 4en!er, din statul )olorado,

tra" asupra cole"ilor şi profesorilor, râând ca nişte puşti într.un bâlci#

)incispreece copii şi profesori au murit pe loc, douăeci şi trei au fost răniţi, cu

si"uranţă, foarte "ra!#

(n student la fiică, în oraşul loYa, omoară în campusul uni!ersitar, în

câte!a minute, patru dintre cole"ii săi şi răneşte foarte mulţi#

4oi copii de unspreece şi treispreece ani, din Mohanesbor", ascunşi în

spatele unui arbore, tra" cu un arsenal impresionant asupra cole"ilor şi

profesorilor aflaţi în curtea şcolii# 0remeditarea lor este diabolică:

declanşeaă mai întâi alarma de incendiu, se ascund şi aşteaptă ca toată lumea să

fie în curte# 5poi, încep să tra"ă#



(n adolescent de -D ani din Sprin"field, în ;re"on, îşi ucide părinţii,

dimineaţa de!reme, apoi se îndreaptă repede spre cofetăria liceului $urston,

unde cole"ii lor iau micul dejun înainte de intrarea la ore# @ai mult de douăeci de

copii au fost ucişi# (nii au murit pe loc şi alţii mai târiu# Ei au o mitralieră şi

mai multe arme de foc#@ai multe masacre au fost comise în Statele (nite ale 5mericii cu ajutorul

armelor de foc sau a armelor albe, cum sunt şi cele din Edinboro, 0enns'l!ania,

0earl, în @ississipi, =est 0aduchan în Oentuc&' sau Fa'ette!ille din $ennesse,

endetta, răbunarea cu sân"e rece[ , reminiscenţă a preistoriei, considerată de

unii ca o datorie de onoare[, cu înarmate în mai multe colţuri ale lumii, familii

împotri!a altor familii, clanuri contra altor clanuri, în ficţiuni ca piesa Bomeoşi Mulieta[ de Sha&espeare, unde familiile a doi îndră"ostiţi poartă o ură de

moarte, sau bătaia pentru eliminare între %oraţii şi )uriatii din Boma antică şi

atâtea altele, nu fac decât să reflecte cauri care se întâmplă în realitate#

în anumite locuri, autorităţile statului sau mediatorii !oluntari încearcă să

comunice şi mer" de la un clan la altul, pentru a "ăsi o soluţie care să.i

liniştească, dar succesul acestor medieri nu este încă total#)e putem reţine din aceste crime multiple din ranchiună, ură şi din

răbunareH @ai întâi, constatăm că răbunarea nemăsurată a oamenilor

preistorici, aplicată înaintea elaborării re"ulilor sociale, este încă preentă în

ţinuturile noastre, în ciuda unui număr important de le"i care o interic şi în ciuda

publicităţii, pe plan mondial, a drepturilor omului şi a tripticului libertate,

e"alitate, fraternitate[#

n al doilea rând, constatăm faptul că mentalităţile oamenilor nu se

formeaă cu ajutorul textelor scrise, nici chiar prin frica de poliţai[ şi prin

sancţiunile mai mult sau mai puţin se!ere# @unca pentru educarea spiritului nu a

"ăsit încă o metodă eficientă pe de.a.ntre"ul#

Beli"ia ar fi putut fi un !ector şi ea chiar este uneori, dar multiplicitatea

curentelor interne ale fiecărei mari credinţe ale lumii *iudaice, creştine şi

islamice+, ca şi criticile pe care le lanseaă unele către altele, le slăbesc



credibilitatea# $endinţele de apropiere se fac în forurile superioare, dar ele sunt

încă slabe şi puţin urmate de marea masă a credincioşilor din fiecare rit, care au

un trecut lun", de "eneraţii, timp în care nu au creut decât în ceea ce Ie.a spus

parohul lor# 4eschiderea spiritului este un proces lun" şi necesită multă muncă

de con!in"ere, cu atât mai mult cu cât interpretările parţiale şi părtinitoareîncarcă anumite texte reli"ioase cu o conotaţie !iolentă împotri!a celuilalt#

Jen.ul[ budist in!ită la seninătate şi la compasiune# 4ar câte persoane fac

cu ade!ărat aşaH

0rincipiile 4eclaraţiei drepturilor omului sunt seducătoare dar

nefolositoare cânt trebuie inte"rate repede în mentalităţile dominante ale

ci!iliaţiilor şi ale culturilor care ale" alte !alori sociale ca puncte de reper caacelea ale ţărilor #numite occidentale# )e trebuie să primee: drepturile fiecărui

indi!id sau drepturile supreme ale unui "rup socialH )e ar trebui să preferăm, o

reuniune a unor indi!ii care aşteaptă ca societatea *statul+ să.i respecte, cu

datoriile mai mult sau mai puţin constrâns, sau mai bine o reuniune a unor indi!ii

le"aţi prin datoria fiecăruia faţă de societate, cu un răspuns a acesteia, mai mult

sau mai puţin protectorH

Este si"ur că una sau alta dintre soluţiile sociale cere "eneraţii îndelun"

educate în acest spirit# Este !orba, deci, despre o anumită stabilitate a cultului

!alurilor de baă, cu ajustări, cu mici modificări[ ale noilor "eneraţii pentru a se

adapta ne!oilor şi aspiraţiilor fiecărei epoci# 4ar este mult mai "reu să definim

noţiunea de libertate, de e"alitate şi de fraternitate, atunci când nu dăm acelaşi sens

acestor cu!inte#

Cibertate până la ce limite în situaţia în care fiecare fiinţă are propria părere

despre această libertateH Sau aici se termină opinia unuia şi începe a altuiaH

)riminalii mută, în beneficiul lor, limitele raţionale admise de către majoritatea

oamenilor, în momentele în care ei sunt autorii unor fapte rele, dar, normal, se ascund

în spatele limitelor trasate de societate, atunci când este !orba despre propria apărare#

E"alitate, pe ce criteriiH )u si"uranţă pe acelea ale !ocaţiei e"ale ale

drepturilor omului şi a obli"aţiilor e"ale în ceea ce pri!eşte datoriile date de către



tradiţie şi de le"ile pe care societatea le dă# )riminalii au propria lor interpretare

atunci când ei distru" această e"alitate cu forţă sau cu răutate#

în ceea ce pri!eşte fraternitatea, este e!ident că nici nu se pune problema de a o

căuta în actele comise cu brutalitate şi cruime#

5tunci, faptul că ranchiuna şi ura se transformă în acte de răbunare sau deeliminare, de cele mai multe ori mortale, ar fi un eşec al e!oluţiei ci!iliaţiei

baate pe drepturile omului, sau un semnal că două secole de existenţă nu sunt

de ajuns pentru a le înrădăcina în mentalitatea tuturorH

)aurile e!ocate mai sus, comise de către persoane responsabile penal,

după părerea experţilor şi după mărturisirile lor lucide şi coerente, sau comise de

persoane care preferă să.şi pună capăt ilelor pentru a pedepsi[ pe altul care lise pare !ino!at sau duşman[, scoate la i!eală un !esti"iu preistoric, mereu

preent în !iaţa cotidiană a oamenilor# 0entru partianii drepturilor omului,

aceasta ar trebui să dea impresia că dinoaurii se plimbă încă pe străi#

$ipurile de infractori care alcătuiesc or"aniat şi deor"aniat

dihotomii sunt relati! simple şi sunt, ca numele su"ereaă, personalităţi

or"aniat şi deor"aniat# Infractorul or"aniat este de obicei reonabilinteli"ent, dar un escroc cu o educaţie sporadic şi ocuparea forţei de muncă

istorie# El este adesea căsătorit şi social adept, cel puţin la !aloarea nominală,

dar de obicei are o personalitate antisociale sau de psihopaţi# )rime Scene

lăsat în urmă de către un infractor or"aniat !a arata semne de planificare

şi control# 5utorul infracţiunii !a aduce de multe ori arme propriu şi

restricţiile, care îl !a lua apoi cu el, după crimă# ictima !a fi un străin !iate,

foarte adesea de sex feminin, cu infractorul căutarea fie un anumit tip de !ictima

sau doar un !ictimă de comoditate# ictima !a fi adesea !iolate, şi infractor

!a controla !ictima prin utiliarea ameninţări şi restricţii#

infractorul !a tortura, de obicei, !ictima, uciderea într.o lentă, dureroasă

mod, pe care criminalul !a a!ea fanteii despre lar"

prealabil# ;r"anismul !a fi, de asemenea, de obicei ascunse, adesea transportate



de la locul unde a a!ut loc uciderea, şi pot fi demembrate

de mai multe criminali forensicall' conştienţi de întâriere de identificare#

4in analia a scenei crimei, anchetatorul ar trebui să

apoi fie în măsură să determine anumite caracteristici ale făptuitorului,

care !a fi de utiliare la poliţie de in!esti"are# n conformitate cuBessler et al# *->KK+, criminal profilin" este un proces în şase etape#

0rima etapă este menţionată ca profilat Intrări, şi se referă la colectarea

de toate informaţiile care ar putea fi pertinente pentru reol!area

crime#3 5ceasta include foto"rafii de la locul crimei, preliminare

raport al poliţiei, informaţii despre !ictimă, şi toate colectate

medico.le"ale de informaţii#5 doua etapă este procesul de deciie @odele, în care informaţiile sunt

or"aniate şi un preliminar analia este efectuată# n această etapă, tipul omor şi

stil sunt determinate *de exemplu, dacă este o sin"ură masă, sindrofie, sau de

serie crimă+# @ai multe alţi factori importanţi sunt determinate în acest etapă,

cum ar fi intenţia de a infractorului *de exemplu, dacă omor a fost obiecti!ul

principal sau dacă a fost secundară la un alt criminalităţii+, statutul de risc al

!ictimei *o prostituată ar fi un exemplu de o !ictimă "rad ridicat de risc, în timp

ce aceasta trăia într.o ona din clasa de mijloc ar fi, probabil, o !ictimă destul de

scăut de risc+, şi riscul de infractorul ar fi fost el însuşi punerea în a comite

crimă# 4urata de timp până a fost comisă infracţiunea este determinată şi

informaţii despre locaţiile *cum ar ca în caul în care autorul infracţiunii a fost

răpit şi unde a fost uciderea de fapt, care se efectueaă+ este, de asemenea

in!esti"ate#

5 treia etapă a procesului de profilare, )rime de e!aluare, este

probabil inspiraţie pentru titlul cărţii lui 4ou"las, Mourne'

Into 4ar&ness *4ou"las ;lsha&er, ->>?+, aşa cum este în caul în care profiler

încearcă să reconstituie crima în capul lui sau a ei# 5cest lucru este în caul în

care profiler încearcă să [umble în pantofi[, atât a !ictimei şi

infractorului, orYhat mass.media îi place să se refere la ca [intra în



mintea criminalului# [Este în acest stadiu că infracţiunea este clasificată ca

or"aniat sau deor"aniat, ca profiler încearcă să determine modul în care

lucruri sa întâmplat, modul în care oamenii s.au comportat, şi modul în care

autorul infracţiunii planificat şi executat crima# 4e asemenea, luată în

considerare este contra!enientului moti!aţie pentru crimă, cum ar fi ceea cespera sa infractor realia cu crima# Selecţia unei !ictime este considerat, ca

este dacă infractorul a or"aniat scena *a modificat locul crimei

să confunde poliţie+# Elemente comune din scena crimei care sunt

crede că au o semnificaţie pentru identificarea anumitor tipuri de

infractorilor, cum ar fi tipurile şi locaţiile de răni şi de poiţionare

a corpului, sunt de asemenea examinate#5 patra etapă a )riminal profilin", afirmă că le"ăturile acestui profiler deţine

toate informaţiile de mai sus şi profilul este de fapt construit pentru a descrie

persoana care a comis infracţiunea şi propune strate"ii care ar putea fi cel mai

eficient în reţinerea pe care infractorul special# 0rofiler.ul construieşte profilul

prin examinarea toate informaţiile pertinente pentru crimă în funcţie de

experienţele sale cu alte crime similare# 0rofilul terminat !a conţine oriunde

între câte!a para"rafe şi mai multe pa"ini de informaţii despre

infractor necunoscut, în funcţie de cât de mult material despre

infracţiunea a fost transmis profiler#

(rmătoarele elemente sunt de obicei "ăsite într.un profil: !ârstă, rasă, sex, şi

"enerale apariţia a infractoruluiA statutul contra!enientului relaţia şi orice alte

puncte notabile despre istoria relaţiei saleA probabil sa ocupaţie, precum şi orice

caracteristici notabile ale lui ocupării forţei de muncă, educaţie, militare sau de

înre"istrare# 0rofiler include, de asemenea, dacă autorul a trăit în sau a fost

familiariat cu ona, comportamentul infractor atât înainte cât şi după crimă,

anumite caracteristici de baă despre personalitatea contra!enientului *inclusi!

dacă el are o lucrurile or"aniate sau deor"aniate personalitate+, şi

semnificati!e că infractorul poate proprii, cum ar fi porno"rafia# 4e asemenea,



conţine strate"iile su"erate pentru intero"area, identificarea, şi

reţinerea !ictimei#

Etapa a cincea, de anchetă, este în caul în care preintă un profiler

un raport scris la a"enţia de in!esti"are a criminalităţii, care se adau"ă

pentru eforturile lor de in!esti"aţie# n caul în care un suspect este identificat şiare o mărturisire, atunci profilul este considerat a fi fost de succes# n caul în

care orice informaţii suplimentare de!in disponibile *de exemplu, do!ei, noi

sau o altă crimă conectate+, noile informaţii este dat la profileri astfel că profilul

pot fi ree!aluate în lumina date noi#

Etapa a şase este teamă, şi presupune că infractorul a fost prins corect#

0rofilul şi profilare proces sunt e!aluate în funcţie de autorul infracţiunii real,astfel încât în !iitor profiluri ar putea fi chiar mai precise#

0rofilului infractorului, în toate formele ei !ariate, este încă foarte mult o

disciplina care este încă să fie do!edit# Spre deosebire de o mare parte din

psiholo"ie sau criminolo"ie, preciia unui profil )ontra!enientul poate a!ea

profunde implicaţiile# n caul în care un profil despre o persoana este "reşit sau

chiar inadec!at, acesta permiţând autorului infracţiunii să scape de detectare

pentru un pic mai mult în timp ce oamenii ne!ino!aţi poate fi morţi ca urmare a

acestui lucru nu trebuie i"norate profilurile sau faptul că poliţia ar trebui să nu le

folosească, dar cu prudenţă#

<u poate spune care abordarea are mai mult succes *definirea

succes ca furniarea de informaţii şi că reultă din mai multe

arestări+, deoarece nu există informaţii fiabile publicate cu pri!ire la eficacitatea

de abordări diferite# )onstruirea unei bae ştiinţifice solide pe care pot sta

profile şi testarea empirică a profilin".ului în laborator şi pe teren trebuie să

nu fi prea dificil# /aa ştiinţifică pentru I0 este deja preent,

şi re"ândirea )S5 astfel încât să poată produce ipotee testabile

nu ar trebui să fie imposibil#

4acă există !reo speranţă să fie pentru a crea o ştiinţă din profile,

0rimul pas este de a stabili o mai mare cooperare între aceste or"aniaţii



care au un interes în ea# Istoria de profilare pare să fie plină cu neîncredere şi

contradicţii între unele dintre actori.cheie, cum a fost făcut aluie la mai multe

ori în acest articol# Sursele cele mai la indemna informaţii despre profilare

sunt, probabil, cărţi de 4ou"las *4ou"las ;lsha&er, ->>D,

->>?+ şi Bessler *Bessler Shachtman, ->>1+, ambele fiind părţi inte"rante dinde!oltarea abordării )S5 a profilurilor în 5merica de <ord# )u toate acestea,

este uimitor cât de des aceste doi autori, care au lucrat împreună în F/I,

ostentati! contraic reciproc#

5tât uci"aşi şi a"enţii s.au baat pe amal"amele a dosarelor şi acti!e sau

pensionari a"enţi# )u toate acestea, 4ou"las *4ou"las ;lsha&er, ->>?+ destul

de distinct afirmă că unul din personajele din film, un a"ent F/I, Yasdirectl'inspirat de him# 4eşi acest lucru ar putea părea neînsemnat la

!alabilitate a profilului, se poate ser!i pentru a repune în discuţie

profesionalismul de profilers şi profilare, în "eneral# @ai de"rabă decât

încercarea de a !inde cărţi, face bani, şi de a dobândi faima, părţile implicate

ar trebui să fie mai preocupaţi de îmbunătăţirea profilului şi demonstrând

că funcţioneaă# @ai mult, o abordare deschisă a profilului !a permite

profesioniştilor şi cadre uni!ersitare cu o "amă lar"ă de expertiă şi cunoştinţe

pentru a contribuie la de!oltarea a profilului#

;pinia 0ublică şi mass.media au a!ut mult timp o fascinaţie le"ată de

crimă şi criminalitate, astfel că 5rthur )onan 4o'le celebrului detecti! al ->.

lea, Sherloc& %olmes, a scris o întrea"ă secţiune de carte dedicată [$rue

)rime,[ cu po!estiri le"ate de crime semnificati!e cu eci de cărţi atât din

5ustralia şi în străinătate# )ărţile plecau de la ipotea că oamenii a!ea o

exa"erată plăcere pentru secţiunea depra!ată a societăţii, dar este clar că acest

lucru nu făcea decât uneori să dea idei persoanelor instabile#

în !edere un astfel de subiect ca criminal profilin", este uşor să te pieri în

explicarea realităţii în raport cu studiile teoretice şi empirice pe care se

construieşte un profil a unui infractor#



n caul în care noi suntem pentru a ajuta mai mulţi oameni să !alorifice

potenţialul profilare, atunci trebuie să acceptăm că profiluri necesită mult mai

multă muncă şi o abordare deschisă#



Capitolul H

Particularit/ţile cri"elor cu peci<ic

H.1 6iolenţ/ n erie

n !iiunea psihanaliei clasice, cea elaborata de Freud-?

, destinul persoaneiumane era marcat şi determinat de lupta tra"ică dintre ’’pulsiunile’’ e"oiste şi

a"resi!e ale instinctului şi presiunea normelor morale# 4eoarece colaborarea,

altruismul şi dra"ostea faţă de semeni nu sunt considerate a face parte dintre

tendinţele naturale ale minţii umane, indi!idul apare condamnat la frustare

!eşnică, frustare reultată din lipsa de libertate a satisfacerii pulsiunilor sale#

0rincipala soluţie de reducere a acestei frustrări ar consta, în !iiunea lui Freud,numai din ’’deturnarea’’ pulsiunilor de la scopul său primar * care este amoral şi

chiar antisocial+#

5cest lucru s.ar produce prin refulare însoţită de de!oltarea unor

formaţiuni de substituţie, de sisteme morbide, socialiare şi sublimare-K ce

constă în canaliarea într.o acti!itate deri!ată, in!estiţia de ener"ie fiind

denaturată pentru creaţia artistică, sporti!ă sau pentru alte acti!ităţi de ordin

superior obţinându.se, în caurile fericite, un fel de ’’păcălire’’ a instinctului,

ener"ia acestuia fiind folosită în scopuri socialmente acceptabile# 4in această

!iiune, eşecul proceselor de refulare şi sublimare ar duce, în caul unui indi!id

cu o a"resi!itate înnăscută puternică, la de!oltarea unei personalităţi

diarmonice şi, în situaţii extreme, la aparitia unor ’’monştri’’#

4in perspecti!a psihanaliei contemporane, care s.a îndepărtat considerabil

de teoria pulsională a lui Freud, ’’mintea’’ indi!idului uman, este predeterminată

"enetic spre apropierea şi colaborarea cu ’’celălalt’’, caurile de de!oltare cu

’’defect’’ fiind urmarea, adesea re!ersibilă, a perturbării procesului natural de

apropiere şi relaţionare cu semnul nostru# )onform teoriei ’’relaţiilor de obiect’’,

precum şi celei a psihanaliei &leiniene, mintea este alcatuită, încă de la naştere,

dintr.o serie de ’’fantasme’’* predominant inconştiente+, care constau în

-? $udorel.Se!erin /#/utoi,)riminali în serie.0siholo"ia crimei, Editura 0hobos, /ucureşti, 1223, pa"#11#-K 6eor"eta.7tefania (n"ureanu, )riminolo"ie, Editura$impolis,$imişoara, 1228, pa"#91#



’’scenarii’’ de relaţie a persoanei cu semenii săi# 5ceste fantasme, care pot fi

comparate cu textul scris *deşi ele există în forma unor repreentări

procedurale+, stabilit anterior, pe baa căruia actorii distribuiţi într.o piesă de

teatru sau într.un film îşi interpreteaă rolurile, repreintă planuri de acţiune, sub

forma unor ’’al"oritmi’’ de desfăşurare pentru posibilele relaţii în care indi!idul poate intra cu semenii săi# 0rincipalele fantasme, care repreintă ’’părţi’’

alcătuitoare ale minţii fiecăruia dintre noi, deri!ă din ne!oile psihice

fundamentale ale fiinţei umane: de dra"oste, de colaborare, dar şi de apărare şi

afirmare, de tipul luptei şi al ri!alităţii, în caul întâlnirii unor obstacole şi a

apariţiei frustrării# 5ceste scenarii, care au rolul de modelare anticipati!ă a

interacţiunii indi!idului cu ceilalţi, îşi definiti!eaă structura în primii ani de!iaţă şi dobândesc după aceea o mare stabilitate internă# 4eşi nu sunt total

neinfluenţate de către experienţele de !iaţa, ele au tendinţa să manifeste o

considerabilă influenţă la modificare * !ariabilă cu !ârsta şi de la un indi!id la

celălalt+ chiar dacă, anterior, aplicarea lor a dus la reultate nefa!orabile pentru

indi!idul în cauă# Existenţa relati! fixă a acestor scenarii de acţiune

interumană, în mintea fiecăruia dintre noi, explică perse!erarea în

’’comportamente de eşec’’ şi determină adesea impresia existenţei unor ’’lait

moti!e’’ distincte care caracterieaă destinul persoanei umane# )eea ce se

modifică, relati! mai uşor, sunt rolurile pe care indi!idul le joacă în cadrul

aceluiaşi scenariu# Faimoasa ’’identificare cu a"resorul’’, în urma căreia cel

abuat într.o relaţie anterioară !a încerca să in!ersee situaţia, asumându.şi rolul

de a"resor, în aceeaşi relaţie sau în relaţia cu alte persoane, repreintă exemplul

cel mai cunoscut de flexibilitate internă de tipul schimbării rolurilor * în lumea

interlopă acest fapt este exprimat prin icala:’’mai bine să plân"ă mă.sa decât

mama’’+# )eea ce se întâmpla însă extrem de rar şi numai în urma unor situaţii

excepţionale este modificarea scenariului în sine# n exemplul anterior, acesta ar

echi!ala cu tendinţa cui!a, care a fost a"resat şi abuat sistematic pe parcusul

între"ii sale copilării, de a părăsi acel model de relaţie şi de a adopta un scenariu

total diferit, în care al"oritmul de relaţionare nu ar mai fi de tipul dominat.



dominator, a"resor.!ictimă, ci ar a!ea la baă o relaţie de colaborare şi de

respect reciproc# 5cest fapt explică de ce pedeapsa, prin tratare abui!ă şi

!iolentă *’’pe masura actului comis’’+ a celui care a înfăptuit un delict, nu numai

că are un potenţial de reeducare, prin oferirea unui model de scenariu modificat,

ci, dimpotri!ă, confirmă şi reîntăreşte !echiul scenariu primiti!.a"resi!, prin punerea forţată a celui sancţionat în postura de !ictimă#

; serie de obser!aţii şi studii ale compotamentului nou.născutului rele!ă

faptul că în primele săptămâni şi luni de !iaţa, mintea copilului ’’paraiteaă’’

mintea mamei, într.un mod similar în care, înainte de naştere, or"anismul sau

fiic a fost conţinut în uterul ei, în calitate de parte componentă a corpului

acesteia# <ea!ând încă o minte proprie, ci doar nişte scheme *fantasme+rudimentare de solicitare de factori !itali, scheme încărcate de a"resi!itate şi

!iolenţă primară * ca urmarea frustrării pe care o poate "estiona încă+, copilul se

foloseşte de mintea mamei ’’împrumutând’’ şi asimilând scenariile de relaţie ale

acesteia# ntr.un mod total inconştient, o mamă ’’destul de

bună’’*=inncott,->?-+ se lasă paraitată psihic de către copilul său, oferindu.i

acestuia scenarii mai elaborate şi mai sofisticate, scenarii în care a"resi!itatea şi

distructi!itatea primară, instinctuală sunt ’’îmblânite’’ prin norme sociale şi

morale# ; mamă care se ’’supară’’ pe copilul său, care.l respin"e sau chiar îl

lo!eşte, când acesta o solicită sau o a"reseaă, îi !a transmite ine!itabil modelul

unui mod de relaţionare baat pe a"resi!itate şi pe ’’dreptul celui mai puternic’’#

5cest al"oritm, fixat astfel din primele perioade ale !ieţii, !a constitui scheletul

baat al edificării ulterioare a diferitelor scenarii de relaţie caracteriate prin

!iolentă şi distru"ere#

(lterior, copilul incepe să simtă şi preenţa tatălui, precum şi a altor

persoane apropiate mamei sale *aceştia fiind iniţial descoperiţi şi percepuţi în şi

prin mintea mamei+, de la care asimileaă *interanalieaă+ rapid noi sec!enţe şi

scenarii de interacţiune cu cei din jur# $reptat, după !ârsta de 8.D luni, îşi face

apariţia un proces de separare psihică * similar separării fiice petrecute cu

ocaia nasterii+, prin care are loc secţionarea şi întreruperea treptată a



’’cordonului ombilical mintal’’ care asi"urase anterior fuiunea psihică cu

mintea mamei sale# n forma lor baală, la !ârsta de -.1 ani, scenariile principale

de interacţiune ale unui indi!id cu cei din jurul său sunt deja formate şi ele !or

constitui, pe între" parcusul !ieţii sale, punctul de plecare în orice tip de relaţie

inter.umană#Separarea dintre mintea copilului şi mintea mamei, precum şi fată de

mintile celorlalte persoane apropiate, nu este niciodată completă, păstrându.se

un "rad !ariabil de relati!ă dependenţă a indi!idului faţă de cei din jur,

dependenţă care îmbracă forme ’’mature’’ *independenţa+ în perioada adultă# (n

factor importanat al păstrării acestei dependenţe, a sentimentului de comuniune

cu ceilalţi, îl constituie existenţa, în mintea majorităţii persoanelor care aparţinunei familii sau unui "rup social, a unor fantasme *scenarii de relaţie+ identice

sau asemănătoare#

4in perspecti!a psihanaliei &leiniene, continuată şi de!oltată de =ilfred

/ion, un indi!id matur se raporteaa de.a lun"ul între"ii sale !ieţi la "rupul sau

de referinţă *familie, prieteni, naţiune+ într.un mod asemănător în care copilul s.

a raportat la mama sa în primele luni şi ani de !iaţa# n felul acesta, spre binele

păstrării coeiunii şi solidarităţii sociale, indi!idul este permanent influenţat *co.

dependent+ de matricea culturală a "rupului sau de de referinţă, împărtăşind cu

acesta principalii al"oritmi de relaţionare# 4esi"ur că matricea culturală a unei

naţiuni sau ci!iliaţii este, la rândul său, reultanta dinamică a matricelor

indi!iduale ale persoanelor care o compun, realiându.se astfel dependenţa de

tip matur sub forma inter.dependenţei#

@.9.9. P;/OA&<62&2& *;66A&<B<B6 %A /;6

5lături de etiolo"ia crimei în serie, un domeniu la fel de incitant şi care de

asemenea a constituit obiectul de studiu al criminolo"ilor şi al specialiştilor din

ramurile apropiate criminolo"iei îl constituie personalitatea şi psiholo"iacriminalilor în serie# 4e asemenea, acest "en de criminal a fost u"ră!it în



literatură, dar şi în cinemato"rafie *cel mai su"esti! exemplu îl repreintă

personajul %annibal Cectter din filmul american [$ăcerea mieilor[, film cu un

mare impact în rândul publicului şi care a fost recompensat cu premiul [;scar[

în anul ->>1+# $oate aceste încercări de expunere a unor criminali în ochii

opiniei publice au fost realiate cu scopul de a înţele"e comportamentuluci"aşilor în serie şi obsesia acestora pentru crim, de a le popularia

personalitatea astfel încât oamenii să ştie să se ferească de ei şi să nu cadă

!ictime pe !iitor ale unor astfel de deaxaţi#

0ersonalitatea umană este ansamblul trăsăturilor temperamentale,

caracteriale şi !oliţionale ale fiecărei persoane în parte şi care determină

atitudinea liber conştientă faţă de lume şi propria persoană#)aracterul reultă din ansamblul trăsăturilor de atitudine sau

comportament, faţă de mediul social, diferenţele prin educaţie, pe fondul

însuşirilor temperamentale înnăscute->#

;lof Oinber" consideră că personalitatea şi mediul formeaă o totalitate

funcţională, iar atunci când unul dintre aceste elemente se schimbă, se modifică

şi această totalitate funcţională#

5# 0orot şi $h# Oammerer stabilesc următoarele trăsături fundamentale ale

personalităţii normale:

-+ (nitatea şi identitatea sa, care realieaă un tot coerent, or"aniat şi

reistentA

1+ italitatea sa# 5ceasta constituie un ansamblu însufleţit, ierarhiat, a

cărei existenţă este condiţionată de oscilaţiile sale endo"ene şi de stimulii

exteriori, la care răspunde şi reacţioneaăA

3+ )onştientiarea# n !irtutea sensului său cenesteic, a aferenţelor sale

senoriale multiple, a imprimărilor sale subconştiente sau a percepţiilor

conştiente, indi!idul îşi făureşte o repreentare mentală a tuturor acti!ităţilor

sale fiiolo"ice şi psihiceA

-> #4ra"omirescu, ;#%ân"anu, 4#0relipceanu . 0sihosociolo"ia comportamentului de!iant,Ed#7tiinţifică şiEnciclopedică, /ucureşti,->?9, pa"# >K#



8+ Baporturile sale cu mediul ambiant# 5cest contact cu ambianţa este de

cea mai mare importanţă# 0ersonalitatea opune Eul lumii exterioare şi îi dă astfel

conştienţa şi limitele sale# 4ar nu este !orba de o simplă închistare, căci

personalitatea trebuie să exercite o !i"ilenţă constantă în faţa mediului ambiant

şi să re"lee comportamentul în funcţie de circumstanţe#5lterările iolate sau complexe ale acestor elemente diferite realieaă

patolo"ia personalităţii#

n contextul personalităţii, temperamentul, caracterul şi !oinţa constituie

un ansamblu dinamic, în interrelaţie unitară cu afecti!itatea şi cunoaşterea, ce se

obiecti!eaă în atitudinea faţă de lume şi !iaţă# n caul criminalilor în serie,

această unitate este deformată, de!iată, prin îmbolnă!iri psihice sau factorisociali ne"ati!i#

Fiecare boală psihică produce deformări comportamentale "ra!e specifice

şi care se reflectă în comportamentul uci"aşului în serie# )oncluionând,

principalele trăsături ale comportamentului criminal, care ies în e!idenţă cu şi

mai multă amploare în caul uci"aşilor în serie, sunt, conform lui Mean 0inatel:

e"ocentrismul, labilitatea, a"resi!itatea şi indiferenţa afecti!#

-+ E$ocentri"ul repreintă tendinţa indi!idului de a raporta totul la el

însuşi, el şi numai el se află în centrul tuturor lucrurilor şi situaţiilor#

5tunci când nu.şi realieaă scopurile propuse, de!ine in!idios şi

susceptibil# Se caracterieaă printr.un permanent sentiment de suficienţă, prin

acţiuni dominatoare şi chiar despotice#

E"ocentricul nu este capabil să !adă dincolo de propriile dorinţe, scopuri,

interese# Este un indi!id care nu este capabil să recunoască superioritatea şi

succesele celorlalţi, se crede permanent persecutat, consideră că are întotdeauna

şi în toate domeniile dreptate# 0entru e"ocentric, sursa neîmplinirilor sale este

întotdeauna exterioară, se află în comportamentul celorlalţi, niciodată în el

însuşi#



E"ocentricul minimalieaă aşadar !aloarea celorlalţi, simţindu.se tot

timpul nedreptăţit, ceea ce conduce la conduite a"resi!e#

(ci"aşii în serie se consideră sin"urii oameni ade!ăraţi, ceilalţi fiind doar

nişte simple obstacole care le stau în realiarea dorinţelor# n momentul în care

sunt sin"uri cu !ictimele şi ele sunt încă în !iaţă, serial.&iller.ii trăiesc unsentiment înălţător, se simt 4umneeu, deoarece au putere asupra !ieţii şi a

morţii#

5tunci când ucid şi aud ultima dorinţă şi răsuflare a !ictimelor, aceştia

încearcă o senaţie de putere# 4upă ce ucid, parcă îşi re!in dintr.un !is fantastic#

Ei îşi dau seama că au "reşit în faţa le"ii şi lui 4umneeu, însă târiu, de obicei

a doua i după comiterea faptei# nsetaţi de dorinţa unei puteri dumneeieşti,serial.&iller.ii simt ne!oia imperioasă de a comite crime#

4atorită e"ocentrismului, uci"aşii în serie pierd treptat contactul cu cei

din jur, fiind în imposibilitatea stabilirii unor contacte interumane normale cu cei

din preajma lor şi din caua lipsei discernământului în ale"eri#

1+ La&ilitatea criminalilor în serie se traduce prin fluctuaţia emoti!ităţii,

capricioitatea şi, ca atare, o accentuată deschidere spre influenţe#

5semenea indi!ii nu.şi pot inhiba, domina dorinţele, sunt impre!iibili şi

se an"ajeaă în comiterea faptelor fără a reflecta la consecinţele acestora#

Instabilitatea emoţională semnifică o insuficientă maturiare afecti!ă, indi!iii

fiind robii influenţelor şi su"estiilor, neputând să.şi inhibe pornirile şi dorinţele

nici în faţa pericolului de a fi demascaţi#

3+ A$rei'itatea manifestată pre"nant în comportamentul uci"aşilor în

serie apare pe fondul unor stări depresi!e sau maladi!e, dar şi ca o reultantă a

stării de frustrare trăită de aceştia ca urmare a unui proces ratat de socialiare

sau ca urmare a unei socialiări profund ne"ati!e#

)arenţa afecti!ă de care au suferit mulţi dintre uci"aşii în serie în cursul

copilăriei a dus la instalarea unui complex de inferioritate în relaţiile cu ceilalţi



şi pe care nu -.au putut depăşi decât prin comiterea de crime ca unică

posibilitate de a ieşi în e!idenţă cu orice preţ#

8+ In%i<erenţa a<ecti'/ este strâns le"ată de e"ocentrism şi mai poartă

numele de insensibilitate morală# Ea se caracterieaă prin incapacitatea de aînţele"e durerile şi ne!oile celorlalţi *absenţa empatiei+ prin satisfacţia resimţită

de durerea altora# Indiferenţa afecti!ă reflectă în fond stările de inhibare şi

dean"ajare emoţională# 5ceastă latură a personalităţii criminalului în serie se

formeaă de la !ârste timpurii, fiind una din principalele carenţe ale procesului

socialiării, un rol primordial deţinând în acest plan funcţionarea defectuoasă a

structurii familiei, stilul educaţional deficitar# 4atorită nepăsării morale şi alipsei de re"ret a uci"aşului pentru !ictimele sale, apare şi înclinaţia acestuia

pentru per!esiune şi sexopatie# 5şa se explică, în rândul criminalilor în serie,

proporţia mare de asasini moti!aţi sexual şi care nu !ăd în femei decât nişte

obiecte create pentru satisfacerea ne!oilor lor denaturate#

;dată cu creşterea numărului !ictimelor, criminalii în serie îşi pierd

treptat conştiinţa, ceea ce face ca următoarea !ictimă să apară mai uşor#

n pri!inţa profilului intelectual al asasinului în serie, trebuie ştiut că

asasinatul nu este incompatibil cu o oarecare stare de cielare a spiritului#

(n răspuns posibil la aceste întrebări ar fi că spiritualitatea imprimă

acţiunilor omeneşti pecetea caracterului ei, îndepărtându.se de materialitate#

Pe cine omoar1 criminalii 2n serie3

)riminalii în serie îşi ale" !ictime mai slabe decât ei înşişi# 4eseori

!ictimele lor se potri!esc unui stereotip care are o importanţă simbolică pentru

criminal# /und'12 omora cu brutalitate femei de !ârsta facultăţii care a!eau părul

lun" şi castaniu# ; omora el de fapt de fiecare dată pe lo"odnica lui care a rupt

le"ătura cu elH 4a!id /er&oYit1-, alias Gfiul lui SamG nu era atât de special R el

ura toate femeile: Gele sunt de !ină pentru tot# $ot răul care se întâmplă pe lume

12 /rian Cane şi =ilfred 6re"",op#cit#, pa"#-28.-2?#1- /rian Cane şi =ilfred 6re"",op#cit#, pa"#9>.?1#



R într.un fel sau altul se întoarce la eleG# 6ac' stran"ula cu sălbaticie bărbaţi

tineri, unii dintre ei erau chiar an"ajaţii săi, numindu.i oameni de nimic şi slabi,

fără importanţăG# (nii cred că furia lui 6ac' a fost proiectată asupra băieţilor

care repreentau propriul lui caracter inadec!at în ochii dominatorului său tată#

)u rare excepţii, criminalii în serie îşi umilesc !ictimele#)riminalii în serie sunt sadici, căutând plăceri per!erse în torturarea

!ictimelor, ajun"ând chiar să le resuscitee din "hearele morţii pentru a le

tortura încă puţin##*ce simţi atunci când ştii că !ei muriH 5şa îşi întreba 6ac'

!ictimele în timp ce le stran"ula, chiar le recita psalmul al 13. lea, silindu.i să

fie curajoşi în faţa morţii#+# Ei trebuie să domine, să controlee şi să posedeG

persoana# nsă, când !ictima moare, sunt abandonaţi din nou, sunt lăsaţi sin"uriîn profunda lor furie şi silă de sine# 5cest cerc infernal continuă până când sunt

prinşi sau ucişi#

&.2emperamentul. <atură dinamico#ener$etică a personalităţii

$emperamentul *firea+ este una din laturile sau subsistemele personalităţii,

fiind relati! uşor de obser!at, el exterioriându.se în manifestările de

comportament#

4in comportamentul unei persoane *indi!id+ se pot obţine informaţii

despre11:

.dinamica acti!ităţilor psihice, respecti! cât de iute sau lentă, mobilă sau

ri"idă, accelerată sau domoală, uniformă sau neuniformă este conduita

subiectuluiA

.ni!elul ener"etic sau cantitatea de ener"ie de care dispune subiectul şi

mai ales felul în care o consumă# 5stfel, unele persoane dispun de un surplus

ener"etic, iar altele se caracterieaă prin deficit ener"eticA unele persoane se

descarcă exploi!, iar altele îşi consumă ener"ia în mod echilibrat făcând

economie#

11 I%e", p#-93.-99#



)onstatăm, astfel, că între oameni există diferenţe de comportament care

sunt determinate de diferenţele de dinamism şi potenţial ener"etic, deci

diferenţele de temperament#

n continuare, !om aborda, pe scurt, principalele clasificări ale

temperamentului făcute de.a lun"ul timpului#0rimii care l.au explicat şi clasificat au fost medicii antichităţii 6alenus şi

%ipocrate13# 4e la aceştia s.au păstrat denumirile temperamentelor, dar s.a

renunţat la explicaţii considerate astăi nai!e# 5stfel, ei considerau că în

or"anism există un amestec de patru entităţi or"anice din care predominantă era

numai una şi, în funcţie de predominarea uneia sau alteia din humori, au

identificat patru tipuri de temperament: san$vin (predomină sân$ele)!

fle$matic (predomină fle$ma)!

coleric (predomină fierea nea$ră)!

melancolic (predomină fierea $albenă)#

(lterior alţi autori au folosit di!erse criterii de clasificare a

temperamentelor:

.%up/ contrucţia corporal/ J tipuri o"atice!

respiratorA

muscularA

di"esti!A

cerebralA

.%up/ $lan%ele cu ecreţie intern/!

hipertiroidianA

hipotiroidianA

.%up/ %o"inarea unor ele"ente $er"inati'eH!

endomorfA

meomorfA

ectomorfA

13 P.P.Neneanu Mielu 5late Tinca Creţu, op#cit#, p#-9-#18 D.S,el%on, 2e arieties of 1uman P?si=ue, <eY Por&, Editura %arper, ->82#



.%up/ particularit/ţile &iocontituţionaleB:

atleticA

astenicA

picnicA

displastic,corelate de E# Oretschmer cu ciclotimia şi schiotimia care sunt le"ate de

înclinaţiile către maladia maniaco.depresi!ă sau către schiofrenieA

.%up/ criteriul <oloit %e Pa'lo' acesta folosind drept repere forţa sau

ener"ia sistemului, mobilitatea şi echilibrul, s.a ajuns la următoarea clasificare:

tipul puternic, neechilibrat, excitabil *coleric+A

tipul puternic, echilibrat, mobil *san"!in+tipul slab *melancolic+A

.%up/ orientarea peronalit/ţii pre eKterior au interior , )#6#Mun"

descrie19:

tipul extro!ert, incluând colericul şi san"!inulA

tipul intro!ert, incluând melancolicul şi fle"maticul,

tipul ambi!ert, cuprinând persoanele echilibrate#

4acă extra!ertiţii sunt înclinaţi către dinamismul !ieţii practice, fiind mai

sociabili, mai comunicati!i, mai uşor adaptabili, !ioi, expresi!i, intro!ertiţii se

îndepărteaă de lumea externă, se concentreaă mai mult spre interior, asupra

propriei persoane, de unde şi tendinţa de iolare, închidere în sine#

Portrete temperamentaleCD +

Colericul este puternic, neechilibrat, instabil şi extro!ertit# 5!ând un

sistem ner!os puternic, preintă o mare capacitate de muncă, dar fiind

neechilibrat, el este ine"al în desfăşurarea manifestărilor sale#

5stfel, colericul nu cunoaşte linia de mijloc, căci este fie erupti!, nă!alnic,

nestăpânit, fie dearmat# El trece de la iniţiati!a de o cuteanţă uluitoare la

abandon, de la desfăşurarea neobişnuită de forţe, la sta"nare totală#

1D

E.=retc,"er, <a structure du corps et le caractere, Editura 0a'ot, 0aris, ->8K#19 C.G.@un$, 2ipuri psiolo$ice, citat de R.Floru, 2ipuri şi temperamente, Editura 7tiinţifică şi Enciclopedică,/ucureşti, ->?9, p#8?#1? P.P.Ne'eanu Mielu 5late, op#cit#, p#-9D#



Faptul că inhibiţia nu reuşeşte să dirijee continuu fluxul excitati! face ca

temperamentul coleric să facă in!estiţii de ener"ie neeconomicoase, lucru care

explică de ce periodic, oricât de mare ar fi ener"ia sistemului ner!os apare

epuiarea# El nu are un ritm uniform de acti!itate# $emperamentul îi dicteaă

acti!ităţi în salturi, uneori cu efecte surprinătoare într.un inter!al minim detimp, după cum urmeaă ine!itabil un timp prelun"it de odihnă sau e!oluţii în

alt tip de acti!itate#

4e!oltarea sinusoidală cu ascensiuni şi căderi a capacităţii de lucru, se

manifestă la coleric în cadrul !ieţii afecti!e# 5stfel că acesta oscileaă între

entuiasm nelimitat, exa"erată si"uranţă de sine, temeritate ieşită din comun şi

pe de altă parte denădejde, depresiune#Este propriu colericului să apară când ca un om care nu se teme de nimic,

când ca un om bântuit de frică# )olericul este un om mereu neliniştit şi a"itat#

0ersoanele echilibrate nu.l suportă cu multă uşurinţă# )onduita lui este adeseori

impre!iibilă tocmai pentru că reacţiile lui sunt exa"erate, când într.un sens,

când în altul# )olericul este mereu nerăbdător, el nu poate aştepta fără o

încordare lăuntrică, decât să aştepte preferă să întreprindă acţiuni care presupun

un mare consum ener"etic#

)olericul acţioneaă foarte bine numai sub impulsul unor scopuri de mare

însemnătate pentru el şi este înclinat spre exa"erarea acţiunilor pe care le

întreprinde# <u este deloc capabil să desfăşoare acţiuni care presupun răbdare,

reol!ări de detaliu, uniformitate# 4acă acti!itatea are o semnificaţie pentru el, o

poate finalia cu reultate foarte bune#

)olericul este omul marilor iniţiati!e, este un foarte bun or"aniator de

colecti!ităţi umane, un or"aniator ener"ic, calculat# n relaţiile cu oamenii

colericul este ine"al şi relaţia depinde în mare măsură de starea afecti!ă în care

se află#

Se supune "reu normelor, re"ulilor, în "eneral, este un indisciplinat, dar

poate fi disciplinat dacă este făcut răspunător de disciplina altora#



Fiind un extro!ert, este comunicati! şi, ca şi san"!inul, este orientat spre

preent şi !iitor# n relaţiile de prietenie este foarte statornic, deşi conduita nu o

do!edeşte întotdeauna#

San$'inul este puternic, echilibrat, mobil, extro!ert şi stabil# 5re o mare

capacitate de muncă şi, fiind echi!alent, are un ritm e"al de acti!itate# şidoeaă foarte bine, economicos chiar, ener"ia de care dispune, alternând

perioadele de acti!itate cu cele de refacere#

San"!inul se caracterieaă prin !ioiciune, rapiditate în mişcări şi !orbire,

efer!escenţă emoţională# Este temperamentul bunei dispoiţii, al adaptabilităţii

prompte şi economicoase# 4incolo de !ioiciune şi exuberanţă, se descoperă

calmul şi stăpânirea de sine# <u este înclinat să se a!ânte în acţiuni şi sean"ajeaă în acţiuni ener"ice numai dacă este solicitat# <.are spirit de iniţiati!ă,

dar şi.l poate forma prin educaţie# Formeaă uşor prietenii, dar tot aşa de uşor

renunţă la ele# <u se afirmă ca un ambiţios, dar nici nu este pasi! sau indiferent#

0oate să aştepte fără încordare exa"erată# Situaţiile noi nu.l "ăsesc dearmat şi

se adapteaă repede la ele# 6radul mărit de adaptabilitate poate constitui nu

numai un a!antaj, ci şi un dea!antaj, mai ales în relaţiile cu oamenii# 5tenţia şi

interesele lui tind să se dispersee# 4e aici, tendinţa lui de a reol!a rapid şi

superficial o sarcină#

Fle$"aticul este puternic, echilibrat, inert, stabil şi intro!ertit# 5re putere

de muncă, dar, fiind inert, are un ritm foarte lent# Este neobişnuit de calm şi are

reacţii lente care denotă aparent indiferenţă# )ând se an"ajeaă într.o acti!itate

este foarte meticulos#

<u ocoleşte detaliile şi nu abandoneaă acti!itatea până nu ajun"e la un

reultat satisfăcător#

4eşi cheltuieşte de două.trei ori mai mult timp decât colericul sau

san"!inul în desfăşurarea unei acti!ităţi el lucreaă cu nădejde, temeinic şi

ajun"e la performanţe excepţionale# Se adapteaă "reu la situaţii noi, trece "reu

de la un soi de acti!itate la altul şi nu renunţă uşor la obişnuinţele şi

deprinderile sale care sunt foarte puternice#



n relaţiile cu oamenii lea"ă "reu prietenii, dar este foarte statornic# Este

foarte răbdător şi îşi iese foarte rar din fire, dar atunci când o face, tinde să

prelun"ească mult furia şi nemulţumirea#

n "enere, este foarte realist, cumpătat, practic şi are simţul măsurii# Este

foarte interioriat şi, aparent, nu este afectat de problemele "rupuluiA în realitate,însă, problemele "rupului au un ecou puternic în forul său intern#

Melancolicul este un tip ner!os, slab, intro!ertit şi instabil# $ermenul clasic

de melancolic dat de %ipocrate nu mai satisface astăi literatura de specialitate,

ci temperament slab şi aceasta pentru că melancolia este un simptom, o stare de

spirit care presupune astenie, pesimism#

n limbajul curent, prin a fi melancolic se înţele"e a fi trist şi pesimist oriaceastă stare de spirit nu este întotdeauna un efect al temperamentului#

0esimismul, tristeţea sau deprinderea pot pro!eni datorită di!erselor caue

sociale, culturale şi se pot imprima pe orice temperament# $ot aşa,

temperamentul slab poate e!ita starea de spirit melancolică în anumite condiţii

care să îi determine o orientare optimistă#

Este ade!ărat, însă, că temperamentul slab, deci mai puţin reistent ner!os

este supus mai des stărilor melancolice, mai ales atunci când apare

suprasolicitări, obstacole ce nu pot fi depăşite decât printr.o considerabilă

mobiliare de ener"ie# 4e altfel, numai în aceste situaţii critice slăbiciunea

acestui temperament de!ine e!identă# n rest, repreentanţii temperamentului

slab ni se recomandă ca fiind mai de"rabă mobili şi echilibraţi#

n condiţii nealarmante de lucru şi un temperament slab acţioneaă normal,

do!edind chiar răbdare, spirit de analiă detaliată şi conştiincioitate#

$emperamentul slab are tendinţa de a.şi elabora un sistem de autoexi"enţă

ridicat, exa"erat chiar# 5tunci când are de soluţionat o sarcină, este foarte

exi"ent cu sine, doreşte să obţină performanţe, performanţe ce nu pot fi obţinute

de nici un altfel de tip temperamental# 4acă în aceste situaţii, în mod repetat,

apare eşecul, atunci el de!ine pesimist# Este foarte sensibil, înclinat spre

sentimentalism şi interioriare, nu suportă raporturile mai dure dintre oameni, iar



influenţele mediului social au un ecou foarte puternic în sfera !ieţii sale

spirituale

0. *aracterul. <atură relaţional#valorică a personalităţiiCE

n "reaca !eche, caracterG înseamnă tipar, pecete, iar cu aplicare la om

semnifică fiionomia, înfăţişarea indi!idului, luat sub aspectul trăsăturilor sale

psihice spirituale, pe care le deducem din modelul său propriu de a se comporta

în acti!ităţile şi în relaţiile sale sociale# Este, deci, o <iiono"ie piritual/ prin

care omul se preintă ca o indi!idualitate irepetabilă, ce.l deosebeşte de alţii, aşa

cum se deosebeşte prin înfăţişarea sa fiică#0articularităţile de caracter preintă o anumită constanţă sau stabilitate,

altfel, chiar existenţa caracterului ar fi contraisă#

n sens lar", caracterul este un mod de a fi un ansamblu de particularităţi

psiho.indi!iduale ce apare ca un portret pi,ic $lo&al# n această !iiune

termenul de caracter ne apare sinonim cu cel de peronalitate#

)aracterul însumeaă trăsături sau particularităţi pri!ind relaţiile pe care

subiectul le are cu lumea şi !alorile după care el se conduce# Este un ite"

relaţional'aloric #i %e autore$la#

n sistemul de personalitate, caracterul repreintă latura relaţional !alorică,

este, în principal, un ansamblu de atitudini şi !alori# )orespunător identificăm

şi patru tipuri de atitudini:

atitudinea faţă de lume *patriotismul+A

atitudinea faţă de muncă *hărnicie+A

atitudinea faţă de proprie persoană *demnitatea, exi"enţa faţă de sine+A

atitudinea faţă de oameni *încrederea în oameni+#

Bepreentând nucleul personalităţii, caracterul a stârnit interesul

cercetătorilor care au elaborat mai multe modele interpretati! explicati!e1>#

0#0#<e!eanu a adoptat "o%elul &alanţei caracteriale, conform căruia,

1K P.P.Ne'eanu M.5late, op#cit#, p#-?1.-?>#1> I.AleKan%recu, op#cit#, p#->D.->>#



atitudinile există două câte două, una opusă alteia şi că o persoană care dispune

de una dintre trăsăturile perechi o deţine într.o măsură mai mică şi pe cealaltă#

5şadar, trăsăturile opuse se "ăsesc la una şi aceeaşi persoană în proporţii şi

amestecuri diferite şi nu se pot face reducţii absolute la unul sau altul din polii

respecti!i# 0ornind de la această idee s.a afirmat32

că la naştere trăsăturilecaracteriale se află la poiţia ero, e!oluţia lor fiind, teoretic, e"al posibilăA în

realitate, însă, omul !a e!olua spre un pol sau altul, după cum reacţiile lui !or fi

acceptate sau respinse#

)ei care au iniţiat acest model ima"ineaă o balanţă cu două talere care se

deechilibreaă în funcţie de natura, tipul, numărul jşi !aloarea situaţiilor de

!iaţă parcurse de copil#ntărirea sau sancţionarea lor de factorii educaţionali şi respecti!, asimilarea

sau respin"erea lor se face prin în!ăţare# 4acă, spre exemplu, un copil lo!eşte un

alt copil şi este aprobat sau chiar lăudat de cei din jur are toate şansele să de!ină

o persoană !iolentă, iar dacă este certat !a încerca să e!ite pe !iitor aceste

situaţii# 0rocesul este determinat atât de numărul situaţii ne"ati!e sau poiti!e cu

care se întâlneşte copilul, cât şi de întărirea sistematică a unora dintre ele# )ând

numărul situaţiilor şi întăririlor este e"al, copilul se !a afla într.o dispoiţie

tensional afecti!ă echi!alentă stării de distonanţă co"niti!ă şi temperamentală,

sau se !a afla în expectanţă aşteptând următoarele situaţii care se !or repeta#

5ceeaşi dispoiţie tensional.afecti!ă poate determina copilul nu la o stare de

aşteptare, ci la o stare de acti!itate, pentru că reduce distonanţa#

4acă însă numărul situaţiilor şi întăririlor poiti!e le întrece pe cele

ne"ati!e, atunci îndreptarea se face spre cele poiti!e#

n ambele cauri trăsătura în!in"ătoare de!ine dominantă, iar trăsătura

în!insă nu dispare, ci este păstrată sub forma unor reiduuri, putând fi

actualiată în anumite condiţii# )ea în!in"ătoare dispune de stabilitate, iar cea

în!insă !a a!ea o manifestare întâmplătoare# 0entru pre!enirea ciocnirilor dintre

trăsături, o mare importanţă o au influenţele educaţionale, precum şi forţele

proprii ale celui în cauă#32 A.G.=o'ale', Particularităţile psiice ale omului, Editura 4idactică şi 0eda"o"ică, /ucureşti, ->93, p#?3.?D#



2eoria lui 4.5./6senc7 privind personalitatea infractorului

(nul dintre cei care au efectuat cercetări fundamentale în domeniul

personalităţii umane este profesorul londone %#M#E'senc&# 5dept alconcepţiilor pa!lo!iene a reflexelor condiţionate, E'senc& consideră omul ca

fiind o fiinţă care, în esenţă în!aţă, în sensul că achiiţioneaă în permanenţă

deprinderi şi cunoştinţe care îi modifică atât atitudinile cât şi conduita "enerală#

/aa obser!aţională a comportamentului uman este condiţionabilitatea sau,

altfel spus, capacitatea acestuia de a.şi forma mai "reu sau mai uşor reflexe

condiţionate# 5cesta este un dat nati!# n funcţie de această condiţionabilitate,indi!idul se amplaseaă de.a lun"ul unui continuum ale cărui extreme sunt

intro!ersiunea şi extra!ersiunea, pe o poiţie care poate fi mai apropiată sau mai

îndepărtată de o extremă sau de cealaltă# 5stfel, indi!iii nu !or putea fi decât

intro!ertiţi mai mult sau mai puţin extra!ertiţi, de asemenea mai mult sau mai

puţin, cât şi ambi!erţi, adică situaţi la mijlocul distanţei dintre cele două

extreme, a!ând caracteristice relati! e"al preluate şi dintr.o parte şi din cealaltă#

4upă constatările lui E'senc&, infractorii se recruteaă prioritar din

rândurile extra!ertiţilor a căror caracteristică fundamentală pe plan

psihofiiolo"ic o constituie dificultatea de a fi condiţionaţi, adică educaţi şi

socialiaţi#

Extra!ertitul tipic, descris de autor, reflectă în linii mari ima"inea oarecum

con!enţională a celor mai mulţi dintre cei care intră în conflict cu le"ea# 5stfel

el apare ca un element sociabil, căruia îi plac petrecerile, care are mulţi prieteni,

simţind mereu ne!oia de a a!ea pe cine!a căruia să i se adresee: îi displac

lectura solitară sau studiul de unul sin"ur# )aută mereu noutatea, senaţionalul,

este "ata oricând să.şi asume riscuri şi, în "enere, este impulsi!, acţionând sub

impresia de moment# 5mator de farse, este "ata de replică şi caută permanent

schimbare, !arietate# Este optimist, lipsit de "riji, se pierde uşor cu firea,

de!enind a"resi! şi incapabil de autocontrol, pri!ind propriile acte şi fapte#



5ceastă teorie druncină o serie de idei despre om şi raporturile sale cu

mediul în procesul formării personalităţii sale# Spre exemplu, ideea pro!enienţei

infractorilor din medii !iciate este acceptată de multă lume# Ea este, însă,

contraisă nu de puţine ori de cei care pro!in dintr.un mediu moralmente

sănătos sau de cei care, pro!enind, totuşi, dintr.un mediu !iciat, nu ajun"niciodată în conflict cu normele morale sau cu cele le"ale# n acest sens, autorul

atra"e atenţia asupra faptului că în aprecierea unor cauri particulare se impune

studierea interacţiunii indi!id.mediu în deplină cunoştinţă de cauă a tuturor

particularităţilor celor doi factori# 5stfel, consideră el, o educaţie chiar foarte

bună nu !a a!ea efectele dorite în caul în care cel supus procesului educati!

este un extra!ertit excesi!, deci "reu condiţionabil# n acest ca trebuie căutatemijloace educati!e mult mai complexe decât cele obişnuite#

n ceea ce.i pri!eşte pe infractorii care preintă caracteristicile

intro!ertiţilor tipici, autorul consideră că aceştia pro!in, de re"ulă din familii

!iciate care îşi exercită influenţele ne"ati!e destul de uşor, întrucât principala

caracteristică a intro!ertiţilor este marea lor condiţionabilitate, adică facilitatea

de a.şi forma reflexe condiţionate, constând în însuşirea unor deprinderi

ne"ati!e, mentalităţi concepţii şi atitudini retro"rade, imorale care predomină

mediul respecti!#

$eoria lui E'senc& se referă şi la fenomenul de recidi!ă# 0ri!ind acest

aspect, el e!ită concluia facilă, conform căreia, în !irtutea le"ii condiţionării, o

pedeapsă ca stimul ne"ati! condiţionat ar urma să.l oprească pe infractor de la

comiterea de noi delicte# 7i aceasta deoarece, aşa cum însuşi 0a!lo! atenţiona,

formarea unui reflex condiţionat nu presupune numai repetiţii în timp a asocierii

stimulului condiţionat cu cel necondiţionat, ci şi coincidenţa sau măcar

proximitatea temporară a celor doi stimuli# n caul concret al infractorului,

pedeapsa ca stimul condiţionat, ar trebui să succeadă imediat actul infracţional

pe care să se realiee condiţionarea, fapt care, însă, în realitate nu are loc decât

destul de rar# n acest context, autorul şi.a propus să lămurească şi psiholo"ia a

ceea ce el a numit paradoxul criminalG şi anume, care sunt mecanismele care îl



determină, totuşi, pe infractor, să comită actele sale când el ştie că în cele din

urmă !a fi pedepsit#

n explicarea acestui paradox E'senc& apeleaă la le"ea sec!enţei

temporaleG, stabilită de psiholo"ul american ;#%#@oYrar# 4upă acesta, un

anumit act uman este determinat nu numai de consecinţele lui, ci şi de apariţia întimp a acestor consecinţe# )u alte cu!inte, când o acţiune are două consecinţe,

una poiti!ă R premiu, laudă, apreciere şi alta ne"ati!ă R sancţiune, ambele fiind

e"ale ca pondere, atunci situaţia de conflict creată se reol!ă în funcţie de

consecinţa probabilă cea mai apropiată# n caul unui act infracţional, consecinţa

imediată este poiti!ă *satisfacţie morală a reuşitei sau materială, a dobândirii

unor bunuri+, în timp ce consecinţa ne"ati!ă *sancţiunea le"ală+ este maiîndepărtată în timp şi comportă un "rad de incertitudine#

@.9.C P;O:6<B< *;66A&<B<B6

n urma aplicării unor metode specifice de dia"nostic, psiholo"ii întocmesc

profilul de personalitate al unui subiect, respecti! o schiţă a structurii

personalităţii, aşa cum se manifestă aceasta în răspunsuri la întrebări, protocoale

!erbale, produse ale acti!ităţii# 4e cele mai multe ori, identitatea celui supus

dia"nosticului este fie cunoscută, fie deliberat i"norată#

Belati! recent, psiholo"ia a fost pusă în faţa unei noi pro!ocări, aceea de a

ajuta la descoperirea identităţii unui subiect care nu doreşte să fie cunoscut 3-#

4emersul nu este întru totul diferit de cel clasic#

0entru specialiştii care se ocupă de in!esti"area omuciderilor, este cunoscut

faptul că autorul unei crime procedeaă de o manieră care.i este caracteristică, îl

indi!idualieaă şi uneori este de o mare utilitate în identitatea sa# 5cest stil

personal, numit în limbajul de specialitate ’’modus operandi’’, este inferat de

criminalist plecând de la e!idenţele fiice descoperite la locul faptei şi este

presupus a fi persistent în esenţa sa# 5stfel, la o e!entuală nouă infracţiune,

3- 0sihocriminalistică . Fondaţiunea 5lecu /a"dat, ->>K, Cucrările primei Sesiuni de comunicări ştiinţifice îndomeniul psihocriminalisticii, Bâmnicu.Sărat, -1.-8 decembrie ->>?, pa"#3-#



criminalul !a proceda, într.un mod asemănător# Fără să !rea, el îşi pune

’’semnătura’’ pe opera criminală al cărui autor este#

0entru anumite "enuri de infracţiuni şi tipuri de infractori, ideea unui

’’modus operandi’’ trebuie să fie extinsă, astfel încât să fie aplicabilă şi în caul

în care e!idenţele fiice *urmele+ au fost recuperate sau distruse de autori#4atorită literaturii poliţiste, mijloacele clasice ale criminalisticii pot fi cunoscute

şi de cei care urmeaă să comită o crimă# 5ceştia nu !or lăsa urme care să.i

trădee sau !or ’’planta’’ urme care să conducă poliţia pe o cale "reşită# 4e

aceea, anchetatorii trebuie să caute la locul faptei şi e!idenţele numite non.

fiice, care, deşi mai "reu de detectat, pot fi de o utilitate esenţială#

4e asemenea, există crime care au un caracter aberant după modul în careau fost să!ârşite şi un mobil mai "reu inteli"ibil, cel puţin pentru in!esti"atorul

nea!iat# )eea ce este clar pentru majoritatea celor care se confruntă cu astfel de

crime este că modul de a fi al autorului frieaă patolo"ia psihică# 0uţini se

"ândesc, însă, că tocmai aceste indicii de patolo"ie pot conduce la pro"noe

pri!ind comportamentul criminalului, la strate"ii de căutare şi de intero"are a

suspecţilor#

0entru a !eni în întâmpinarea acestor necesităţi, criminaliştii au apelat la

cunoştinţe de psiholo"ie, sociolo"ie şi psihatrie, adău"ate la cele de criminolo"ie

şi criminalistică, pentru a de!olta profilajul ca pe un nou instrument alături de

cele clasice ale demersului in!esti"ati!#

Iniţiem o pledoarie pentru utiliarea profilului de personalitate ca

instrument specialiat, cu rol orientati!, în cercetarea criminalistică# 5nticipăm

interesul unor cate"orii de cititori care pot include specialişti criminalişti şi

criminolo"i, psiholo"i, sociolo"i şi psihiatri confruntaţi cu problematica

!iolenţei precum şi studenţi care se pre"ătesc pentru a lucra în asemenea

domenii#

0rincipalele surse documentare care stau la baa acestei serii de articole

sunt două cărţi care trateaă problematica utiliării profilului psiholo"ic în

criminalistică# 0rima dintre acestea este cartea lui Bonald @# %olmes ’’0rofilajul



infracţiunilor !iolente . un instrument in!esti"ati!’’, apăruta în anul ->K> la

Editura Sa"e 0ublication, )alifornia# Bonald @# %omes este profesor de

criminalistică la Facultatea de 5dministraţie a Mustiţiei de la (ni!ersitatea din

Couis!ille# 5 fost in!itat să asiste în peste -22 de cauri de omor şi !iol de către

departamente de poliţie de pe între" teritoriul S#(#5# Este autorul mai multorcărţi, printre care: ’’)riminalul în serie’’, ’’Infractorul sexual şi sistemul

justiţiei’’#

)ea de.a doua carte, apărută în traducerea lui 6eor"e 0ruteanu, în ->>3, la

Editura F#F# 0ress din /ucureşti, cu titlul ’’ânătorul de uci"aşi’’, îi are ca

autori pe Bobert O# Bessler şi $om Shachtman# Bobert O# Bessler este un fost

a"ent F#/#I# pensionat, care a lucrat în cadrul 4epartamentului de 7tiinţe)omportamentale# n această instituţie a condus proiecte de cercetare asupra

personalităţii criminalului, a colaborat cu poliţiile locale pentru reol!area unor

cauri dificile şi a instruit "eneraţii între"i de criminalişti în tehnica profilajului#

n intenţia de a ajuta sistemul justiţiei în lupta împotri!a crimei, proila%ul

psi8ologic are trei scopuri ma%ore9

1. 5si"urarea unei e!aluări psiholo"ice şi sociale a infractorului potenţial#

5stfel, profilul trebuie să conţină !ariabilele cheie pentru procesul de

identificare, precum: cate"oria de !ârstă, profesia, reli"ia, statutul marital,

educaţia, unele habitudini etc# 5ceste informaţii !or reduce sfera in!esti"aţiei cu

efect direct asupra duratei, a resurselor an"ajate şi, e!ident, asupra

denodământului acesteia# Se pot preice atacuri !iitoare posibile ca şi locurile

probabile ale acestor atacuri#

. Indicarea tipurilor de obiecte pe care infractorul le !a a!ea în posesie#

5stfel, percheiţia la domiciliul unui suspect se !a focalia pe obiecte precum

su!eniruri, foto"rafii, re!iste porno"rafice şi altele, care ser!esc pentru a e!oca

episodul !iolent#

?. ;ferirea su"estiilor pri!ind strate"iile de intero"are, ştiut fiind că

infractorii răspund diferit la strate"ii de intero"are diferite#



$ehnica profilajului se sprijină pe constatări ale ştiinţelor comportamentale

şi sociale, dar are şi caracterul unei arte prin apelul la experienţa profilatorului,

la flerul şi la intuiţia sa# S.a creat chiar o aură de mister în jurul profilatorilor# Ei

se folosesc de cunoştinţe înalt specialiate şi abordeaă, de re"ulă, cauri dificile

care au reistat abordărilor clasice *omoruri cu tăiere şi ciopârţire a cada!relor,e!isceraţie, tortură sadică, mutilare, incendiere fără moti!, !iol, crime satanice şi

de cult#+# 5tunci când un profilator are succes, munca lui este considerată o

ade!ărată ma"ie, iar ficţiunea literară amplifică această percepţie, şi aşa

supradimensională# Beultatul nu este întotdeauna poiti!# Se obţine o

populariare şi un recurs mai frec!ent la această metodă, dar apar şi deamă"iri

atunci când eficacitatea nu este cea aşteptată# (nii specialişti consideră că profilele sunt prea !a"i şi nu aduc nimic în plus, din punctul de !edere al

faptelor concrete, faţă de informaţiile culese de la barmanul cartierului# ;fiţerii

de poliţie sunt impresionaţi de statutul şi cunoştinţele uni!ersitarilor# 5ceştia din

urmă au tendinţa să se cantonee în cadrul cunoştinţelor pe care le.au dobândit,

rămânând departe de aspectele concrete ale muncii de in!esti"aţie#

(n precursor al profilului folosit în preent în criminalistică poate fi

considerat profilul de personalitate al lui A%ol< *itler, realiat de psihiatrul

american, dr# =alter )# Can"er, la cererea /iroului de Ser!icii Strate"ice al

S#(#5# n plin răboi, în perioada de maximă "lorie a lui %itler, oficialii militari

americani doreau să ştie care este tipul său de personalitate, ce îl face să fie

credibil, cum ar putea reacţiona dacă situaţia răboiului i.ar fi defa!orabilă# )u

ajutorul a trei asistenţi de cercetare, cunoscători ai modelului teoretic

psihodinamic, Can"er a studiat toată documentaţia existentă şi a solicitat

inter!iuri oamenilor care îl cunoscuseră îndeaproape pe %itler, cu scopul de a

pune la dispoiţia /iroului de Ser!icii Strate"ice un profil psiholo"ic obiecti! al

lui 5dolf %itler care ar ’’putea ser!i ca o baă comună pentru deciiile !iitoare’’

)onform acestui profil, 5dolf l.a perceput pe tatăl său ca o fi"ură distantă#

Era rece, crud şi brutal în relaţiile cu soţia şi cu copiii# 0e de altă parte, mama

era !ăută ca fiind delicată, sensibilă şi excesi! de afectuoasă# $ânărul 5dolf a



profilajul nu ar exista, deoarece, în momentul in!esti"ării unei crime, nu a!em

alte indicii decât cele oferite de scena crimei# E!idenţa fiică şi non.fiică este

cea care ne !a conduce la tipul de personalitate şi în final la identitatea autorului#

; altă presupoiţie este aceea după care personalitatea infractorului !a

rămâne constantă în coordonatele sale esenţiale# )riminalul !a comite o crimăasemănătoare într.o manieră asemănătoare ca reultat al impulsurilor,

compulsiilor sau dependenţelor care.i marcheaă personalitatea# 5şa cum un test

e!idenţiaă o anumită psiho.patolo"ie, scena crimei reflectă un tip de

personalitate de!iantă# 4e exemplu, un in!esti"ator a!iat !a deduce imediat

dacă un infractor este sadic după natura rănilor !ictimei#

0rofilajul nu este nici pe departe o metodă infailibilă# ntr.un studiu F/I dinanul ->K-, din ->1 de cauri în care s.a realiat un profil, au fost reol!ate KK#

4intre acestea KK, numai în -?g dintre cauri profilul a ajutat la identificarea

suspecţilor# 4ar reol!area caurilor în care se aplică nu este sin"urul criteriu

după care se apreciaă !aloarea tehnicii profilajului# 5ceastă tehnică oferă o

înţele"ere a tipurilor de personalitate care comit acte inacceptabile şi

neinteli"ibile, precum şi a moti!aţiilor care stau la baa unor asemenea acte#

n urma cercetărilor întreprinse în cadrul 4epartamentului de 7tiinţe

)omportamentale a F/I a fost de!oltată o tipolo"ie a infractorilor !iolenţi pe

care mulţi profilatori o consideră utilă#

$ipul de infractor deor"aniat social, se caracterieaă prin următoarele:

este sub medie din punct de !edere al inteli"enţei *IZ K2.>D+, inadaptat social,

necalificat într.o anumită profesieA tatăl a a!ut şi are o slujbă instabilă şi a

instaurat în familie o disciplină se!eră sau inconsistentăA în timpul crimei acest

infractor are o dispoiţie anxioasăA de re"ulă, nu consumă alcool în cantităţi

minimeA trăieşte sin"ur, este nocturn, nu se intereseaă de ştiri, locuieşte sau

lucreaă în apropiere de scena crimeiA anterior crimei a putut fi obser!ată o

schimbare semnificati!ă în comportamentul săuA frec!ent se întâmplă să fi

abandonat studiile licealeA este ne"lijent din punct de !edere al i"ienei personale,

are ascunători secrete şi, de re"ulă, nu se întâlneşte cu alte persoane#



4in punct de !edere al comportamentului postinfracţional, acest tip de

criminal se întoarce la locul faptei, participă la funerarii sau la înmormântare,

trimite anunţuri funerare la iare, se poate îndrepta către reli"ie, ţine jurnale sau

a"ende, îşi poate schimba reşedinţa sau slujba şi i se poate e!idenţia o schimbare

în personalitate#)a tehnici de inter!iu se recomandă empatiarea, abordarea de tip

consiliere, introducerea în mod indirect a do!eilor şi inter!ie!area în timpul

nopţii, deoarece este perioada în care acest "en de infractor se simte cel mai bine

*sursa F/I CaY Enforcement /ulletin, ->KD, cf# %olmes, ->K>+#

; asemenea persoană comite, de re"ulă, crime mai spontane# 4acă încearcă

să.şi schimbe adresa, nu se mută într.un mediu cu totul diferit# (nii pot încercasă se înrolee în armată, dar, de re"ulă, nu reuşesc#

$ipul de infractor or"aniat antisocial este inteli"ent, adaptat social,

performant din punct de !edere sexual, locuind, de re"ulă, cu un partener, a

beneficiat în copilărie de o disciplină se!erăA are o dispoiţie controlată, farmec

şi aspect masculin, este mobil din punct de !edere "eo"rafic şi ocupaţional,

urmăreşte ştirile şi are un comportament ireproşabil în închisoareA etiolo"ia

infracţiunii comisă de acest tip este, de re"ulă, situaţională#

0ostinfracţional, acest tip de criminal se întoarce la locul faptei, oferă

!oluntar informaţii sau colaboreaă cu poliţiaA poate deplasa cada!rul pentru a.l

ascunde sau îl poate expune la loc !iibil, pentru a face cât mai cunoscută crima#

)a tehnici de inter!iu, a!ând în !edere că acest infractor !a admite un fapt

numai dacă este atât de e!ident încât nu.l poate ne"a, se recomandă strate"iile

directe, stilul cate"oric şi precis în ceea ce pri!eşte detaliile *sursa F/I CaY

Enforcement /ulletin, ->KD, cf# %olmes, ->K>+

;r"aniatul antisocial este un cerebral# Este or"aniat în tot ceea ce face#

0retinde că există un loc pentru orice şi toate trebuie să fie la locul lor# Este

antisocial pentru că a decis să fie astfelA este un însin"urat pentru că există

cine!a suficient de bun pentru el# 5re antecedente de utiliare a dro"urilor, în



special alcool sau marijuana# <u acceptă critica, are o ima"ine despre sine

exa"erat poiti!ă aproape de e"omanie#

4iferenţele între cele două tipuri de infractori se reflectă în diferenţele între

scene ale crimei#

Ca deor"aniatul asocial, crima este mai de"rabă spontană şi !ictima estecunoscută# )on!ersaţia care are loc în momentul atacului este minimală, iar

!ictima este depersonaliată# Scena crimei este haotică, !iolentă, se descarcă

brusc, nu se folosesc mijloace de imobiliare, iar actul sexual are, de re"ulă, loc

după moarte# )ada!rul nu este deplasat, armele sunt lăsate la locul faptei şi, în

"eneral, scena crimei abundă în urme ale autorului#

;r"aniatul antisocial îşi planifică acţiunea, !ieaă, de re"ulă, străinii şi îşi personalieaă !ictima *de exemplu, îşi păstreaa un su!enir sau îi face o

foto"rafie+# şi ale"e o !ictimă submisi!ă, controleaă con!ersaţia, foloseşte

mijloace de imobiliare şi întreţine acte sexuale a"resi!e înainte de moarteA

deplaseaă cada!rul, ia armele şi şter"e pe cât posibil urmele#

5cestea sunt numai câte!a elemente menite să sensibiliee şi să constituie

o baă pentru lectură şi experiment în acest domeniu# 0robabil multe dintre

cunoştinţele preentate nu sunt întru totul cunoscute practicienilor# )onsiderăm

că posibilitatea de a compara puncte de !edere diferite poate conduce la o mai

bună explicitate şi sistematiare a experienţei de i cu i a criminalistului#

@.9.4.2O'< P;O:6<F;66

; analiă folositoare se baeaă pe principiul care susţine că personalitatea

este reflectată de comportament# M# 4ou"las *)ălătorie în întuneric, pa"# -3+

împarte procesul profilării în şapte paşi:



-# e!aluarea actului criminal *modus operandi: ceea ce face criminalul

pentru a comite crimaA semnătura: moti!ul pentru care o face, acel lucru care îl

împlineşte emoţional+#

1# e!aluarea multilaterală a caracteristicilor locului *sau locurilor+ crimei#

3# analia multilaterală a !ictimei sau a !ictimelor *!ictimolo"ie+#8# e!aluarea raporturilor preliminare efectuate de poliţie#

D# e!aluarea procesului !erbal întocmit de medicul care a efectuat autopsia#

9# elaborarea unui profil cu caracteristici determinante ale atacatorului#

?# su"estii in!esti"ati!e folosite în realiarea profilului#

(rmătorul pas constă în consultarea cu anchetatorii locali şi su"erarea unorstrate"ii proacti!e care să determine subiectul neidentificat să facă o mişcare#

5cest lucru poate presupune întâlnirea cu familia !ictimei, pre"ătirea membrilor

familiei pentru a face faţă apelurilor telefonice batjocoritoare care !in din partea

criminalului, colaborarea cu media şi altele#

In'entarul pi,o$enetic %e +. =arp"an

In!entarul psiho"enetic repreintă "hidul "eneral, o metodă elaborată,

caracteristică fiecărui specialist psihiatric în parte, care de fapt este baa analiei

psiholo"ice#

In!entarul psiho"enetic al lui /enjamin Oarpman cuprinde 3-1 întrebări

*numărul actual al întrebărilor este mult mai mare, in!entarul de 3-1 întrebărieste o !ariantă condensată a in!entarului actual R şi in!entarul, chiar şi în forma

lui completă este doar un "hid şi nu include acele întrebări care sunt pre"ătite

pentru fiecare ca în parte+, şi necesită cea mai amănunţită in!esti"aţie a tuturor

tipurilor de de!iaţii sau dere"lări sexuale cu scopul de a determina starea psihică

şi moti!aţiile criminalului#

In'entarul pi,o$enetic n ana"&lu



M# $ra!estism *întrebări de la 1D? la 192+

O# 0arţialism *întrebări de la 19- la 191+

C# Fetişism *întrebări de la 193 la 198+

@# Joofilie *întrebări de la 19D la 19?+

<# )oprofilie *întrebări de la 19K la 1?8+;# <ecrofilie *întrebări de la 1?D la 1??+

0# Stimulare sexuală *întrebări de la 1?K la 1K1+

Z# Factori personali şi sociali *întrebări de la 1K3 la 1>-+

III# !ise *întrebări de la 1>1 la 1>>+

IL# atitudini, opinii, puncte de !edere

5# Instruire sexuală *întrebarea 322+/# )ăsătorie *întrebări de la 32- la 32D+

)# n!ăţături *întrebări de la 329 la 3-1+

o alt/ "eto%/ a pro<il/rii ete GRAFOLOGIA

6rafolo"ia urmăreşte descoperirea personalităţii unui autor cunoscut iar

"rafoscopia *expertia "rafică+ urmăreşte identificarea autorului unui scris a

cărui paternitate este incertă *necunoscută sau contestată+#

n "rafolo"ie se examineaă un sin"ur scris *o probă sau mai multe

pro!enind de la aceeaşi persoană+, stabilindu.se caracteristicile "enerale şi

interpretându.se acestea din punct de !edere psiholo"icA în expertia "rafică se

compară două scrisuri sau "rupe de scrisuri, e!aluându.se asemănările şi

deosebirile#

n "rafolo"ie se examineaă scrisuri sincere, nedisimulate, pe când în

expertia "rafică se examineaă adesea scrisuri intenţionat modificate sau

contrafăcute *copiate sau imitate+#

[Indi!idualitatea se accentueaă pe măsură ce scrisul este folosit în

diferite acti!ităţi, odată ce e!oluţia lui căpătând caracteristici proprii fiecărei



Imaginea pu"lic1

Se compară semnatura cu restul scrisului# 4acă este înfrumuseţată cu tot

felul de ornamente sau este scrisă cu litere mai mari decât restul textului, atunci

el simte ne!oia de a.şi [cosmetia[ ima"inea publică# 4acă semnătura estesubliniată înseamnă că îi place să fie !ăut ca o persoană importantă# )ând

semnătura este urmată de un punct înseamnă că întotdeauna îi place să aibă

ultimul cu!ânt#

Se depisteaă cât de profunde îi sunt sentimentele în funcţie de cât de

apăsat îi este scrisul# 4acă literele sunt scrise puţin apăsat atunci ai de.a face cu

o persoană care se poate lepăda de sentimente uşor# (n scris apăsat moderatarată un temperament echilibrat# (n scris foarte apăsat trădeaa o personalitate

intensă, care uită şi iartă "reu#

5propierea faţă de cei din jur se depisteaă pri!ind la spaţiile dintre

cu!inte# 4istanţa medie este de lun"imea unui [Y[# 4acă aceasta este:

@ai mică . îi place să se apropie de oameni#

<ormală . este o persoană echilibrată#

@ai mare *cât doi[Y[+ . preferă să aibă spaţiul său personal, în care nu intră

nimeni#

Foarte mare *cât trei [Y[+ . este dificil sa te apropii de el şi !a de!eni

claustrofob dacă !ei încerca sa îi [cotropeşti[ teritoriul#

Spaţiile re"ulate ca dimensiune . respectă punctul de !edere al celor din jur#

Spatiile nere"ulate . atitudinea sa faţă de relaţie este schimbătoare#

0entru a !edea dacă o persoană este capricioasă sau nu, se analieaă

literele [a[, [o[, [u[ şi [n[# )ompară dimensiunea lor cu prelun"irile literelor

[h[, [d[ şi [l[ şi cu [buclele[ literelor ["[, ['[ şi [j[:

)ând literele din prima cate"orie sunt mai mari decât prelun"irile celor din

ultimele cate"orii atunci el este o persoană expansi!ă şi extro!ertită#

4acă literele sunt mai mici atunci este reer!at şi intro!ertit#

4acă literele !ariaă ca dimensiune atunci este o persoană capricioasă#



0entru a depista dacă o persoană este !iolentă sau arţă"oasă trebuie să

pri!im litera [p[ şi stilul său de a scrie: dacă bucla lui [p[ este mai mică decât

restul literei, atunci îi place să se contraică#

$inde să tra"ă concluii pripite dacă scrisul său este mai mult ascuţit, fără

să rotunjească literele#4acă se obser!ă ambele situaţii, atunci este o persoană critică şi tinde să îi

judece pe alţii#

4acă nu "ăsim nici una dintre aceste caracteristici, atunci este calm#

[âneaă[ majusculele ornate bo"at, buclele mari şi [oroanele[ literelor#

)u cât acestea sunt mai numeroase şi mai e!idente, cu atât el este mai

superficial#(n scris chinuit şi în"hesuit trădeaă un om "ârcit *acest stil este foarte

des întâlnit la contabili+# (n stil lar" al scrisului îţi spune clar că e "ata să îşi

cheltuiască toţi banii cu tine#

%otărârea unei persoane o putem obser!a din terminaţiile cu!intelor#

4acă acestea au prelun"iri re"ulate, ferme, ca şi restul scrisului, atunci ştie

ce !rea#

4acă acestea au prelun"iri nere"ulate, mai puţin apăsate decât restul

scrisului, îi este teamă să ia deciii şi nu ştie ce !rea cu ade!ărat#

Ver*ictul graologic

4upă studierea materialului şi examinarea lui atentă, criminaliştii fac un

raport de constatare tehnico.ştiinţifică# n colimator intră documente, acte,

contracte, file cec, facturi fiscale, di!erse adnotări pe paşaport, ştampile false#

[n "eneral, nu există limită de timp în examinarea unui document# Sunt unele

înscrisuri care trebuie studiate şi examinate în echipă# Besponsabilitatea este

foarte mare pentru că, în funcţie de !erdictul pe care îl dăm, o persoană poate fi

în!ino!ăţită sau nu de comiterea unei anumite fapte[, încheie scms# Bomică

Scrob#

@.9.G *&2HO;66 ' *;66A&<6 %A /;6



4in analie psiholo"ice aprofundate s.a stabilit că asasinii în serie intră în

patru mari cate"orii sau "enuriG33:iionarii, @isionarii, %edoniştii şi

)ăutătorii de 0utere#

izionarii

5ceasta cate"orie include criminalii care acţioneaă ca răspuns la unele

!ociG sau alter e"o.uri şi unde instrucţiunileG primite ser!esc la justificarea şi

le"itimarea actului crimei# 4e exemplu, con!in"erea lui %erbert @ullin R

ratificată de !oci şi de ceea ce el denumea mesaje telepatice R era că, prin!ărsare de sân"e, el şi numai el putea e!ita un seism catastrofal care ar fi distrus

)alifornia# 4in caua naturii psihopatice a comportamentului !iionarului, el ar

apartine unei cate"orii mai uşor de indentificat printre concetăţenii, comparati!,

sănătoşi la minte#

isionarii

E !orba de uci"aşii care curăţăG, care acceptă o responsabilitate

autoimpusă de a îmbunătăţi calitatea !ieţii şi de a descotorosi societatea de

elementele sale indeirabileG# ictimele lor pot a!ea aproape orice ocupatie,

orice reli"ie şi orice credinţă politică, deşi în cele mai multe cauri, "rupurile

ţintă sunt alese pentru că ele constituie obiectul condamnării societăţii R

practicantele prostituţiei, homosexualii şi minorităţile rasiale# 4e exemplu, /ill'

6lae, un nord american cu sân"e de indian în !ine, credea că toate femeile

indiene trebuie !iolate şi ucise# )arroll )ole executa femeile libertineG#

1edoniştii

)onstituie o cate"orie complexă, care include "enul de uci"aşi pentru care,

în sens lar", plăcereaG este răsplata asasinatului# Se cunosc trei sub"rupuri ale

acestei cate"orii : cei care ucid din !oluptate A uci"aşii din emotie Auci"aşii

pentru câşti"#33 /rian Cane şi =ilfred 6re"",op#cit#, pa"#1D.3-#



*ăutătorii de putere

; complicaţie comună persoanelor cu un ni!el slab al respectului de sine,

este dorinţa de a deţine controlul asupra !ieţii şi morţii altora într.un asemenea

"rad, încât se ajun"e ca aceasta să ser!ească drept mobil intrinsec al crimei#

5desea e dificil ca uci"aşii pentru putere să fie deosebiţi de "rupul mai lar" aluci"aşilor din !oluptate, pentru care dominaţia este, deasemenea, un moti!

puternic#

4upă ce am explicat în detaliu comportamentul criminal, !om ar"umenta

acest comportament prin descrierea acti!ităţii unora dintre cei mai prolifici

criminali în serie cum ar fi : Mac& SpintecătorulG, 5ndrei )i&atilo, 6illes de

Bais unul dintre cei mai !echi asasini în serie, acţionând pe la începutulsecolului al cinspreecelea, Bamiro 5rtieda etc#

@ac> Spintec/torul3?H! $imp de trei luni, între sfârşitul lunii au"ust şi

până la începutul lunii noiembrie -KKK, ona =hitechapel din cartierul de est al

Condrei, a fost martora unei serii de crime odioase^încî

nereol!ate#5sasinatele se caracteriau printr.o sălbăticie nemaiîntâlnităAfiecare

dintre cele cinci !ictime^toate prostituate^au fost atacate pe la spate şi tuturor

li s.a tăiat bere"ataA în patru cauri, corpurile au fost supuse unei asemenea

mutilări şi disecţii, cum numai o minte bolna!ă sau un maniac sexual putea sa.şi

ima"inee#

4urata acestui mister, care s.a transformat probabil în seria celor mai

faimoase crime din lume, a dat naştere unei bio"rafii foarte ample#

0rima !ictimă a fost @ar' 5nn <chols *isă 0oll'+, care a pierit pe 3-

au"ust -KKK, într.o !ineri, pe /uc&’s BoY# Baportul poliţiei din iua următoare

precia:G<u se cunoaşte o crima mai brutală şi mai feroce ca aceastaG# 0e K

septembrie, a urmat ntunecata 5nnieG )hapman de 8? de ani, care a fost

asasinată cu cruime pe %anbur' Streeet#

; crimă dublă s.a înre"istrat duminică, 32 septembrie# 0rimul cada!ru a

fost "ăsit în jurul orei unu noaptea, de un căruţaş ce se afla cu treburile lui în

38 /rian Cane şi =ilfred 6re"",op#cit#, pa"#1K8.1KK#



/erners Street:G)ada!rul aparţinea unei femei şi a!ea o tăietură foarte adâncă în

jurul "âtului, de la o ureche la cealaltăG# 5 fost identificată ulterior ca fiind

Cun"ana CiG Stride# n colţul de sud.!est al lui @itre SNuare s.a "ăsit al doilea

cada!ru, cel al )atherinei EddoYes: Gn acest ca, !ictima era atât de

desfi"urată, încât identificarea a fost foarte dificilăA abdomenul îi fusese practicsmuls şi o parte din intestine scoase şi înfăşurate în jurul "âtului;morul era

opera unei mâini de profesionist##G

(ltima crimă şi cea mai în"roitoare^pentru care Spintecătorul a a!ut

timp suficient la dispoiţie^a a!ut loc la > noiembrie:

@ar' Mane Oell' a fost ucisă în propria ei cameră din @iller’s)ourt# 6âtul

îi fusese secţionat de jur.împrejur cu un cuţit, despărţind aproape capul de trup#5bdomenul îi fusese spintecat şi deschis parţial, braţul drept şi sânii taiaţi, ca şi

capul ce atârna de trup ţinându.se numai de piele, nasul reteat, pielea de pe

frunte jupuită, "ambele detaşate de picioare şi răuite de carne# 5bdomenul

fusese tăiat cu un cuţit adânc, în crucişG, măruntaiele din partea inferioară şi

ficatul smulse# Interiorul corpului şi părţi din coaste lipseau, dar ficatul, se

spune, fusese plasat între picioarele bietei !ictime# )riminalul aşease pe o masă

carnea de pe coapse şi de pe "ambe, împreună cu sânii şi nasul, iar una din mâini

o înfipsese în stomac#G

)u aceasta, crimele au încetat şi au început contro!ersele care a!eau să

duree mai bine de un secol# n ciuda uriaşului efort făcut de poliţia

metropolitană, nu a fost "ăsita nici o do!adă concludentă pe care să se poată

sprijini acuaţia de crimă#

An%rei Ci>atilo?B! n ->?K, prima lui !ictimă cunoscută, o adolescentă, a

fost "ăsită moartă într.o pădure de lân"a Bosto!, un port din sud.estul fostului

(#B#S#S## n urma acestei descoperiri, a fost trimis în faţa plutonului de execuţie

un cunoscut per!ers sexual# 0oliţiştii nu încetaseră să se tot felicite când a fost

"ăsit un nou cada!ru#

3D /rian Cane şi =ilfred 6re"",op#cit#, pa"#-19.-1K#



4e.a lun"ul anilor care au urmat, lista celor care au dispărut s.a făcut tot

mai lun"ă, iar descoperirile de cada!re mutilate au tulburat cu re"ularitate !iaţa

paşnică a oraşului# Ca un moment dat, s.au descoperit opt cada!re într.o sin"ură

lună# (ci"aşul proceda întotdeauna la fel# )u un al şaselea simţ, dăruit

animalelor de pândă şi răufăcătorilor înnăscuţi, el îşi a"ăţa !ictimele dintre ceislabi şi !ulnerabili, aflaţi la periferia societăţii, cutreierând străile şi "ările în

căutarea celor fără adapost, cărora era puţin probabil să li se simtă lipsa, şi a

copiilor care mer"eau sin"uri la şcoală#

5bia în noiembrie ->>2 a început să se strân"ă laţul în jurul

Spintecătorului din Bosto!G# (n ofiţer de poliţie l.a oprit pe )i&atilo în plină

strada, deoarece a ărit pete de sân"e pe faţa lui# )ând a aflat că în acel timp s.a petrecut o alta crimă în padure, ofiţerul a raportat superiorilor săi incidentul cu

petele de sân"e# )i&atilo a fost pus sub supra!e"here#0e data de 12 noiembrie,

poliţiştii l.au !ăut apropiindu.se de un tânăr într.o "ară# )i&atilo a mărturisit

comiterea a nu mai puţin de cincieci şi cinci de crime, deşi, aşa cum a

recunoscut chiar el la început, s.ar putea să fi existat şi alteleG#

4upă arestare, )i&atilo a fost supus unor controale psihiatrice minuţioase#

4eşi el poate fi inclus în mare în cate"oria uci"aşilor care acţioneaă din

!oluptate, cerinţa lui de baă pentru actul actul sexual se împleteşte, printre

altele, şi cu !iiuni fantastice# )ătre sfârşitul primei săptămâni a procesului său,

)i&atilo a insistat să se adresee )urţii# 0e lân"ă recunoaşterea încă o dată a

!inei sale, el a relatat despre pri!aţiunile suferite de mic în casa lui şi despre

copilăria "roanicăG pe care a a!ut.o# El a mai po!estit şi despre faptul că

fratele lui a fost mâncat de !iu de ţăranii ucrainieni flămâni, care fuseseră

pri!aţi de hrană în urma colecti!iării forţate a lui Stalin# n finalul discursului

său, )i&atilo a declarat: Eu sunt o "reşeală a naturii, o bestieG# 5 fost

condamnat la moarte prin împuşcare şi executat#

(nul dintre cei mai periculoşi criminali în serie de la noi din ţară a fost un

student la Facultatea de @edicină pe nume R4"aru# 5cest tânar melancolic şi

sin"uratic ucidea doar în ilele ploioase şi mohorâte#5 fost descoperit cu



ajutorul unui fra"ment de reţetă pe care rămăsese liibilă ştampila medicului#

Bâmaru, datorită le"ilor aspre din perioada anilor ’92, a fost condamnat la

moarte#

4in punctul de !edere al unor autori şi terori"ul este tot un fel de

criminalitate în serie# (n exemplu concludent este situaţia actuală din ;rientul@ijlociu sau din Irlanda de <ord# n ;rientul @ijlociu, mai precis la "raniţa

dintre Israel şi asa numitele teritorii palestiniene,din Fâşia 6aa şi Perihon# 4e

obicei toate or"aniaţiile separatiste desfăşoară o acti!itate mai mult sau mai

puţin teroristă#n nordul Spaniei bascii din E$5 omoară de multe ori oameni

ne!ino!aţi pe lân"ă persoanele !iate de atacurile lor#n atacurile sinuci"aşe

mor, pe lân"ă sinuci"aş, şi alte persoane#$oate acti!ităţile de pre!enire şi combatere a criminalităţii desfăşurate de poliţie

de cele mai multe ori , din păcate, dau "reş# 0ână sunt prinşi, criminalii în serie

ucid#

@.9.I ;<&J6& 6*26F#6A:;&*2O;

4in pricină că, în "eneral, făptaşul *fără mobil aparent+ nu.şi cunoaşte

dinainte !ictima, antecedentele persoanelor, ale părtilor implicate conteaă mai

puţin *spre deosebire de omuciderile cu mobil+# 5ici inter!ine conceptul de

’’contribuţie’’39, care joacă un rol foarte important R !ictima poate să se facă, ea

însăşi, accesibilă sau !ulnerabilă atacului# =olf"an", analiând noţiunea de

’’!ictimă "rabită’’, a obser!at că unele persoane îşi catalieaă propria

a"resiune, dând ele prima lo!itură sau arătându.se ameninţătoare# ntr.ade!ăr,

!ictima este adeseori soţul *soţia+ făptaşului, bea frec!ent şi are antecedente de

!iolenţăA femeile ucid în "eneral ca răspuns la comportamentul !iolent al

bărbaţilorA albii îi ucid pe albi, ne"rii îi ucid pe ne"riA şi, fundamental,

caracteristicele !ictimelor seamănă deseori cu cele ale a"resorilor#

@c4onald rele!a faptul că !ictima este inclinată să.şi mentină unele

atitudini specifice şi un anume stil de !iaţă care îi măresc !ulnerabilitatea *de

exemplu, autostopistele+#39 Caurent @ontet,op#cit#,pa"#8?#



)ifrele confirmă aceasta tendinţă R -- până la -3g dintre !ictime au o

contribuţie majoră şi, din ->>K, contribuţia majoră se reduce până la punctul de

la care trebuie creată o cate"orie de ’’contribuţie moderată’’, repreentând

situaţia pentru mai mult de un sfert dintre !ictime# )u toate acestea, două treimi

sunt a"resate ’’la momentul potri!it’’, ’’în locul potri!it’’ . contribuţie scăută,totuşi contributie#

0e plan profilactic este indispensabil să se cercetee mijloacele profilactice

practice3?,prin:

.cercetarea mijloacelor de depistare a !ictimelor latente sau !irtualeA

.cercetarea metodelor de predicţie apte să pre!adă "radul şi natura riscului

sau pericolului care îl amenintă pe fiecare indi!id care e susceptibil de a de!eni!ictima anumitor tipuri de criminalitateA

.cercetarea mijloacelor de protecţie, precise şi adec!ate,capabile să

minimiee riscurile şi pericolele !ictimiăriiA

.căutarea mijloacelor care să permită stabilirea periculoităţii

delinc!entului, nu numai în funcţie de calităţile sale personale dar şi în raport de

"radul de !ulnerabilitate, de recepti!itate şi,mai ales,de reciprocitate al !ictimei

sale#

5ceasta este o problemă majoră pentru criminalul în serie# n fond, ale"e

persoana care !a fi uşor de dominat şi`sau care corespunde cel mai bine

fantasmelor sale# Se rele!ă faptul că indi!iii care sunt preenţi ’’la momentul

potri!it’’, ’’în locul potri!it’’, sau care îşi menţin un anumit stil de !iaţă se

expun sin"uri la un mai mare risc de a cădea !ictime# O# şi S# E""er su"ereaă

că unii criminali urmăresc !ictimele care le o"lindesc stilul lor de !iaţă R

anterior sau fantasmatic# Ei le caută, mai ales, pe acelea care repreintă ceea ce

îşi doresc ei, conştient sau inconştient, de la ei înşişi# Faptul de a fi supuşi unor

simţăminte de profundă inadaptare îi poate împin"e să distru"ă ceea ce nu !or

putea niciodată să fie sau să aibă#

3? C'"ia <e"rier.4ormont, )ostică oicu, 6eor"eta.7tefania (n"ureanu, Ioaneta intileanu, 5lexandru /oroi,op# cit#,pa"#331#



0oate fi, de asemenea, o omucidere prin procură: subiectul ucide pe cine!a

care îi aminteşte sau simbolieaă ceea ce !rea el cu disperare, dar n.a a!ut

niciodată# 5ceste atribute, tan"ibile sau nu, îl obsedeaă şi îl fac să se întoarcă

neîncetat la frustrările sale R de aceea femeile frumoase, tinere, necunoscute,

ne!ino!ate, bo"ate *material sau uman+, hotărâte, pe deplin sănătoase şirespirând bucuria de a trăi, de!in cel mai des !ictime# 5lţii îi ucid pe cei care le

inspiră teamă sau pe care îi detestă: homosexuali, !a"aboni, prostituate,

persoane !ârstnice şi infirme#

H. Acti'it/ţi terorite

K2erorismul este cel mai periculos şi mai nociv efect al puterii, in sensul

că se le$itimează prin forţa cea mai brutala si folosirea ei lipsită de orice

scrupul, in condiţiile in care sin$ura re$ula este cea dictată de terorist, fie el un

individ, $rup sau stat> *ir"il @ă"ureanu 1223+

Ideolo"ia poate de!eni un teren de testare pentru aderare, demonstrând

an"ajamentul faţa de caua "rupării# $ransformarea cauei lor intr.un răboi a

fost importanta pentru terorişti, care căutau sa.si !erifice credinţa prin

confruntările militare# )u toate că sunt, de obicei, limitate, resursele de care

dispun teroriştii au un impact puternic, din caua pa"ubelor fiice produse#

5meninţarea poate fi transformată intr.o cria de către mijloacele media,

implicate profund in transmiterea pericolului unei audienţe mai lar"i decât cea

afectata in mod direct# /oala socio"enică de masa, declanşata, in S(5, de frica

de antrax, este un bun exemplu în acest sens#

Specialistul în terorism de la Band )orporation a definit terorismul ca un

fenomen de observare a unei mulţimi de persoane care privesc, nu o mulţime de

persoane care mor, deşi a mai preis, cu mai mult de -2 ani înainte, o creştere

pe scară lar"ă a !iolenţei#



ncercările de a în!in"e terorismul prin forţa militară pot fi mult mai

periculoase pentru "u!erne decât pentru terorişti, deoarece le"alitatea sa se

deterioreaă#

Bestricţiile si represaliile impuse timp de un sfert de secol nu au atenuat

ameninţarea Israelului de către "rupările palestiniene !iolente, iar îndoielileor"aniaţiilor drepturilor omului asupra le"alităţii acestui răspuns au fost noci!e#

5desea, o naţiune reacţioneaa la !iolenţa "rupărilor mici cel mult la fel

ca in situaţia în care ar fi fost !orba despre un act criminal fară reonanţă

politică# 6rupările !iolente fac parte, de re"ulă, dintr.o reţea cu le"itimitate

psiholo"ică si ideolo"ică care le furnieaă sprijin material si moral# n mişcarea

E$5, de exemplu, din Spania, este inclusa si "ruparea /asNue ideal#Simpatianţii săi considera că, pentru a.şi apăra le"itimitatea, !iolenta "rupare

este ne!oită sa înfrunte ri"orile impuse de le"e si de autoritatea statului# 5flarea

faptului că "u!ernul Spaniei a sponsoriat, in anii K2, trupe de luptă împotri!a

membrilor E$5, a sporit !alul de simpatie faţă de respecti!a mişcare, in ciuda

reacţiilor ne"ati!e stârnite de caracterul nediscriminatoriu si sălbatic al

acţiunilor ei# iolenţa de ambele parţi poate influenţa judecata opiniei publice, şi

orice "u!ern ar trebui să ia in calcul toate aspectele problemei înainte de a lua

!reo măsura brutala sau nedreaptă, care ar putea sa.i slăbească poiţia morală si

să.i diminuee sprijinul#

$einirea terorismului

$ermenul de terorism pro!ine din latinescul terrorG care inseamnă

!iolenţă fiică, spaimă, teroare pro!ocate deliberat prin acte de !iolenţă publică,

folosirea cu intenţie a unor mijloace capabile să ducă la un pericol comun#

)aracteristicile terorii sunt: !iolenţa si ameninţarea cu !iolenţa, folosirea

sistematică şi persistentă a !iolenţei, intimidare şi sensibiliare prin a"resi!itate

si ură# $erorismul mai presupune or"aniare, planificare, finanţare şi



echipamente de ultimă oră precum şi subiecţi umani, selectaţi si pre"atiţi pentru

realiarea acţiunilor concrete de atac#

$eroarea este elementul constituti! al multor acţiuni "rupale semnalate

incă din antichitate# 5ctul de terorism a a!ut întotdeauna un scop similar

descurajării "enerale, !ictima de moment este mai puţin importanta decât efectul"eneral asupra unui "rup anume căruia îi este in realitate adresat actul exemplar#

Simptomatică este butada celebrului "anditor militar chine S(< . $J(:

omoară unul # terorizează o mieG#

4eci, terorismul, deşi produce !ictime indi!iduale este un act îndreptat

împotri!a unei colecti!ităţi#

Experţii au căut de acord ca in spatele unei acţiuni teroriste existeîntotdeauna o strate"ie# Indiferent de forma atacului: bombe, maşini capcană,

focuri de armă, luarea de ostatici, asasinate, terorismul nu este deloc accidental

sau spontan#

$erorismul repreintă deci utiliarea deliberată a !iolenţei împotri!a

ci!ililor pentru obţinerea de a!antaje politice sau de natura reli"ioasă#

)hiar dacă majoritatea oamenilor recunosc terorismul atunci când îl !ad,

nu există o definiţie unanim acceptată pentru acest termen# Ironic este insă faptul

că ceea ce pentru o persoană înseamnă terorism pentru alta repreintă lupta

pentru eliberare naţională si există o confuie extremă in definirea !iolenţelor:

terorism, crima or"aniată, răboi ci!il, stat dictatorial, confuia fiind chiar mai

mare atunci când se încearcă separarea terorismului de mişcările insur"ente ori

separatiste#

Există o !arietate de concepte care definesc terorismul# Instituţiile

antitero, politice, sociale, psiholo"ice, "u!ernamentale şi de securitate au

încercat o definire a fenomenului# In !olumul $erorismul politicG de Schmidt si

Poun"man sunt citate -2> definiţii cu pri!ire la terorism, autorii obţinându.le de

la di!erse academii militare si uni!ersităţi care studiaă si cerceteaă terorismul#

5cestea constituie o statistică, care arata criteriile de definire a terorismului#

Ele sunt:



• !iolenţa, forţa *apar in K3,Dg din definiţii+

• politic *9Dg+

• frica accentuata, teroarea *D-g+

• ameninţare *8?g+

• efecte psiholo"ice şi anticiparea reacţiilor *8-,Dg+

• discrepanţa între ţinte si !ictime *ci!ili+, *3?,Dg+

• acţiunea intenţionată, planificată, sistematică, şi acţiunea or"aniată

*31g+

• metode de luptă, strate"ii, tactici *32,Dg+

4efinirea terorismului şi a teroriştilor face obiectul cercetării si înţele"eriifenomenului care a luat amploare pe "lob# $eroriştii internaţionali, incapabili să

îşi atin"ă scopurile prin mijloace con!enţionale, încearcă să trimită un mesaj

ideolo"ic sau reli"ios prin teroriarea publicului "eneral# 0rin ale"erea ţintelor,

care adesea sunt simbolice sau repreentati!e pentru naţiunea !iata, teroriştii

încearcă să creee un impact puternic asupra publicului inamic prin acte de

!iolenţă, în ciuda puţinelor resurse materiale de care dispun# 0rin aceasta speră

să demonstree mai multe, astfel încât "u!ernul sau "u!ernele !iate să nu poată

să.şi protejee cetăţeniiA sau, prin asasinarea unei anumite !ictime, pot da o

lecţie publicului in "eneral# Spre exemplu, prin asasinarea preşedintelui e"iptean

5nYar al.Sadat din 9 octombrie ->K-, la un an de la călătoria sa importantă in

Israel, teroriştii al.Mihad au sperat să con!in"ă lumea şi, în special, pe

musulmani, că a fost comisă o mare eroare#

4efiniţiile terorismului sunt foarte !ariate şi, de obicei, inadec!ate# 0ana

si cercetătorii terorismului ne"lijeaă adesea să definească termenul, preluând

definiţii de la 4epartamentul de Stat S(5, cum ar fi: iolenţa premeditată,

moti!ată politic, folosită împotri!a unor ţinte noncombatante de către "rupări

subnaţionale sau a"enţi clandestini, de obicei cu intenţia de a influenţa

publiculG# 4eşi un act de !iolenţa, pri!it de obicei în Statele (nite ca act de

terorism, nu poate fi interpretat la fel in altă ţara, tipul de !iolentă care distin"e



terorismul de alte "enuri de !iolentă, cum ar fi crima sau o acţiune militară în

timp de răboi, poate fi totuşi definit în termeni calificaţi în mod reonabil ca

obiecti!i#

(n cercetător in ştiinţe sociale defineşte o acţiune teroristă ca fiind

folosirea calculată a !iolentei inopinate, şocante si ile"ale împotri!anoncombatanţilor *inclusi! ci!ili, militari în reer!ă şi an"ajaţi ai securităţii in

situaţii de pace+ si a altor ţinte simbolice, între care se infiltreaă unul *sau mai

mulţi+ membri ai unei "rupări subnaţionale sau unul *sau mai mulţi+ a"enţi

clandestini, cu scopul psiholo"ic de a face publică o caua politică sau reli"ioasa

şi`sau de a determina sau sili un "u!ern *sau mai multe+ sau populaţia ci!ila să

accepte re!endicări în numele cauei#

(.&.#.0eroristul *incolo *e mit =i stereotip

0ersoana şi personalitatea teroristului, indi!id obscur, inaccesibil,

pasional şi ipso facto pasionant, este o dimensiune a fenomenului terorist care,

deşi este cea mai importantă şi stă la baa tuturor celorlalte, este cel mai

distorsionat şi !a" percepută de publicurile ce pot constitui la un moment dat

!ictime ale unui atac terorist# $endinţa "enerală este de a atribui teroristului

etichete din sfera patolo"icului, maleficului, şi chiar misticului# $erorismul este

de obicei reultatul unor factori cauali multipli . nu numai psiholo"ici ci şi

economici, politici, reli"ioşi, sociali# S.a !ehiculat chiar ipotea că ar exista şi

anumite caue fiiolo"ice ale comportamentului orientat către terorism#

Există abordări ştiinţifice care trateaă această latură din mai multe puncte

de !edere, în funcţie de moti!aţiile indi!iduale# ; ipoteă "lobală atribuie

comportamentul terorist unui calcul raţional cost#beneficiu, în urma căruia

teroriştii ajun" la concluia că !iolenţa este cea bună cale de acţiune în condiţiile

sociale existente# 0ri!ind problema din perspecti!a societăţii per ansamblu, dacă

respecti!ele condiţii conduc la ideea că !iolenţa este cea mai bună cale deacţiune, toţi membri comunităţii !or recur"e la ea şi atunci !orbim despre



re!oluţie sau răboi ci!il la ni!el naţional şi despre răboi declarat la ni!el

internaţional#

5ceastă dimensiune pri!eşte mai de"rabă moti!aţia or"aniaţiei teroriste

ca între"# 4in punctul de !edere al moti!aţiei indi!iduale s.au emis ipotee

deri!ate din teorii ale psiholo"iei sociale# (n prim punct în acest sens esteipotea frustrare#a$resiune care presupune că orice frustrare duce la o formă de

a"resiune şi orice act a"resi! este reultatul unei frustrări prealabile#

0recondiţia necesară în conflictul ci!il !iolent este pri!area relati!ă, definită ca

percepţia unui ecart între aşteptările cu pri!ire la !alori ale actorilor şi

posibilităţile aparente pe care le preintă mediul# 5ceastă frustrare poate fi

indi!iduală sau colecti!ăG#3K

Ipotea este considerată relati! simplistă de cătrespecialiştii domeniului prin aceea că spune prea puţin despre psiholo"ia socială

a prejudecăţilor şi a urii sau despre fanatism, toate a!ând un rol major în

încurajarea !iolenţei extreme# terorismul politic nu poate fi înţeles în afara

contextului de!oltării ideolo"iilor, credinţelor şi stilurilor de !iaţă teroriste sau

potenţial teroriste#3>

; altă ipoteă este cea a identităţii ne$ative care su"ereaă că teroriştii

politici îşi asumă în mod conştient o identitate ne"ati!ă ce implică o respin"ere

!indicati!ă a statusrolului socialmente deirabil# n această ordine de idei,

teroriştii se an"ajeaă în acti!ităţi !iolente ca reultat al sentimentelor de furie şi

neputinţă pro!ocate de lipsa de alternati!e# n esenţă este o altă faţetă a ipoteei

precedente# ; ultimă abordare o constituie ipotea furiei narcisiste care !ede în

terorist un indi!id afectat psihic şi afirmă că, în caul în care formele primare ale

narcisismului sub forma unui self me"aloman nu sun neutraliate de contactul

cu realitatea, acestea produc indi!ii sociopaţi, aro"anţi şi fără nici o urmă de

recunoaştere a semenilor# n mod similar, dacă ima"inea idealiată de către

părinţi a e"o.ului indi!idual nu este re"lată prin acelaşi contact cu lumea

exterioară, se !or crea condiţiile unui defetism neajutorat, iar autoapărarea

3K Bobert 6urr, apud 2e /ociolo$? and Ps?colo$? of 2errorism+ Lo becomes a terroristand L?M*Sociolo"ia şi 0siholo"ia $erorismului: )ine de!ine terorist şi de ce H+,3> 0aul =il&inson apud ibidem, 12



narcisistă a selfului duce la reacţii de furie şi dorinţa de a distru"e sursa

ameninţării percepute care este societatea in ansamblu

$erorismul este, în această !iiune, o încercare de a dobândi şi menţine puterea

sau controlul prin intimidare, iar marile idei pline de sensG ale "rupurilor

teroriste prote-ează membrii $rupului de la a e"perimenta ruşineaG#82

Explicaţiile pur psihopatolo"ice nu sunt suficiente pentru a caracteria

ansamblul moti!aţional al comportamentului terorist#

###cauzele revoluţiei şi violenţei politice în $eneral sunt şi cauzele

terorismului. &cestea includ conflictele etnice, conflictele reli$ioase şi

ideolo$ice, sărăcia, stresul vieţii moderne, inecităţi politice, lipsa canalelor

paşnice de comunicare, tradiţia violenţei, e"istenţa unui $rup revoluţionar, slăbiciunea şi incapacitatea $uvernării, eroziuni ale încrederii în re$imul

politic şi divizări adânci între elitele $uvernante şi alte $rupuriG#8-

0ornind de la multitudinea de circumstanţe externe care pot dirija

indi!idul spre !iolenţă şi luând în considerare caracteristicile modului de

or"aniare şi acţiune ale "rupărilor teroriste, prejudecăţile şi miturile referitoare

la personalitatea teroristă nu îşi "ăsesc fundamente în realitate# (n indi!id poate

fi predispus la !iolenţă dar este puţin probabil ca o "rupare clandestină !ânată

febril de forţele de securitate să se baee pe indi!ii instabili psihic# 5ceasta ar

constitui o !ulnerabilitate majoră a or"aniaţiei# n plus, majoritatea acti!ităţilor

specifice terorismului presupun perioade lun"i de inacţiune şi pre"ătire

sistematică ceea ce reclamă răbdare şi minuţioitate din partea indi!idului, or

acestea nu i se poate cere, de exemplu, unui psihopat#

5naliând istoria fenomenului încă din perioada sicarilorG eloţi din

Iudeea secolului I e#n# şi studiind o serie de bio"rafii ale unor elemente teroriste

de di!erse facturi şi orientări, =alter CaNueur a ajuns la concluia că nu există o

personalitate teroristă prin excelenţă, un profil tipic al teroristului, iar posibilele

"eneraliări circumstanţiale ce se pot face, fie nu sunt !alide, fie depind de

foarte multe !ariabile: condiţiile politice şi sociale, contextul istoric şi cultural,

82 Mohn =# )ra'ton, apud idem8- 0aul =il&inson, apud ibidem, -9



scopul terorii şi ţintele acesteia# :aptul că membrii lor au fost tineri este

sin$ura caracteristică comună tuturor mişcărilor teroriste şi acest lucru nu mai

are nevoie de e"plicaţiiG#81

@oti!ele pentru care o persoană aderă la acti!ităţi teroriste pot fi foarte

!ariate, dar în cele mai multe cauri, indiferent de impulsul moti!ant, a!antajulimediat pe care îl dobândeşte indi!idul este inte$rarea într.un "rup care.i

satisface ne!oia de apartenenţă şi îi oferă un cadru în care să dea curs luptei

pentru recunoaştere într.o formă care.i este accesibilă şi care promite reultate

imediate . violenţa#

;ricât de democratică ar fi o societate, oricât de aproape de perfecţiune ar

fi instituţiile sociale, !or exista întotdeauna indi!ii alienaţi şi afectaţi pretinândcă starea preentă a lucrurilor este intolerabilă şi !or exista oameni a"resi!i mai

interesaţi de !iolenţă decât de libertate şi toleranţă#

Becunoaşterea poate fi obţinută fie prin căile social acceptate, cu riscul

foarte mare de a fi eliminat de concurenţa celor care, prin muncă asiduă, de!in

mai bine pre"ătiţi şi înestraţi pentru luptăG, fie în mod asimetric, prin ieşirea

din cadrul normelor sociale pe raţionamentul dacă nu mă pot afirma în cadrul

acestui sistem îmi !oi crea propriul sistem *orientat împotri!a primului+ în care

pot să fiu recunoscutG#

6rupul oferă membrilor săi o contra.cultură cu norme şi !alori opuse

celor acceptate social, reultatul fiind o îndoctrinare materialiată în supunere

oarbă, iolare de societate, uniformitate, coeiune şi, cel mai important, teama

de excludere# )reând o alter.realitate pentru indi!id, or"aniaţia teroristă ajun"e

la o sacralizare a violenţei#

2erorismul pur rezolvă discrepanţa dintre puterea distructivă reală şi

efectul politic dorit printr#o credinţă aproape mistică în potenţialul

transformator al violenţeiG83# 5ceastă credinţă mistică este !itală pentru

capacitatea indi!idului de a se an"aja în acte de !iolenţă extremă împotri!a

semenilor, întrucât oferă actorului o justificare, un sentiment de le"itimitate fără

81 =alter CaNueur, ->K?, ??83 )harles $oYnshend, 1221, -D



de care nu poate acţiona# irtutea fără teroare este neputincioasăG88 <’action

ni ne se parle, ni ne s’ecrit, elle se fait G8D, sunt afirmaţii ale unor lideri ai

entităţilor propa"atoare de teroare care, luate cu titlu de le"e supremă de către

componenţii "rupărilor respecti!e, duc la conturarea unui cult al !iolenţei şi

permit planificarea şi executarea cu sân"e rece a unor atacuri de "enul celor dela $o&'o, ;&lahoma )it', <eY Por&, @osco!a, @adrid, Condra#

; întrebare recurentă, în pri!inţa teroriştilor, este cum pot aceştia ucide

sute de persoane cu sân"e rece, de multe ori prin atacuri sinuci"aşe, fără a fi

cauri patolo"ice#

Băspunsul este din punct de !edere psiho.sociolo"ic simplu: n lumea

modernă mecanismul etic prin care oameni obişnuiţi au fost capabili să punădeoparte mila şi remuşcările pentru a ucide alţi oameni obişnuiţi a fost

generali:area sim"olic1G89, o depersonaliare a ad!ersarului perceput prin

înlocuirea calităţilor umane indi!iduale ale ţintelor cu identitatea lor colecti!ă

*reli"ioasă, de clasă, rasială, etnică, ideolo"ică+# 0rin deumaniarea inamicului

şi repreentarea sa în termeni monolitici *capitalist, comunist, bur"he,

imperialist, necredincios+, teroristul nu ucide o fiinţă umană ci acel monolit

deumaniat#

%nţele$ motivele fraţilor care înfăptuiesc acte ale Niadului împotriva

duşmanilor neamului, adică a americanilor şi a acelora care îi spri-ină (...)

orice oţ, criminal sau tâlar care întră în ţările altora pentru a -efui trebuie să

se aştepte în orice moment la eventualitatea că va fi ucis (...) îndepărtarea

atacurilor necredincioşilor se poate realiza numai prin Niad (...) sin$urul lucru

care ne interesează pe noi este să#i facem pe plac lui 'umnezeu, făcând Niadul

în numele său şi eliberând locurile sfinte ale 6slamului de laşii nenorociţi care

le#au ocupat 8?#G

88 @aximilian Bobespierre, apud ibidem, 3D8D citat dintr.o cule"ere cu autori necunoscuţi: <a dinamite et l’anarcie, apud =alterCaNueur, ->K?, 8K89 )harles $oYnshend, 1221, -98? extrase dintr.o discuţie realiată de //) cu ;sama bin Caden, publicată sub titlul 6nterviucu oartea, în E!enimentul Jilei, marţi -K septembrie 122-, pa"# 8.D



ncercând să cuprindă o parte din !ariabilele le"ate de profilul

teroristului, Frederic& %ac&er a identificat trei cate"orii de personalitate care

aderă la terorism cu menţiunea că, asemeni tuturor tipurilor ideale, nu se

întâlnesc niciodată în stare pură ci doar în anumite ponderi determinate de

specificul temperamental al fiecărui indi!id# 0rima cate"orie este ce a ne"unilor

care cuprinde indi!ii deranjaţi emoţional împinşi către terorism din motive

proprii care, adesea, nu au sens pentru oricine altcinevaG#8K Inractorii

realieaă acte de terorism pentru moti!e mai uşor de înţeles . câşti"ul personal

. încălcând le"ile sociale în mod conştient şi calculat# (ltima cate"orie este cea a

crucia<ilor care nu caută un câşti" personal ci presti"iu şi putere pentru o cauă

colecti!ă, a!ând con!in"erea că ser!esc o raţiune superioarăG# ntrucâtmajoritatea indi!iilor care au înfăptuit acte teroriste în ultima decadă a

secolului LL şi începutul secolului LLI aparţin ultimei cate"orii, autorul

enumeră principalele caracteristici ale cruciatului tipic: normal psihic *indiferent

cât de neobişnuită ar fi caua sau cât de criminale sunt mijloacele folosite+, nici

idiot, nici prost nici laş, nici slab, adesea un profesionist bine instruit, bine

pre"ătit şi disciplinat în culti!area obedienţei oarbe faţă de cauă#

;piniile specialiştilor con!er" către concluia că teroristul contemporan

are un scop politic mult mai neclar decât în secolul trecut, în care au predominat

mişcări re!oluţionare de eliberare naţională . într.un cu!ânt ideolo"ice#

$erorismul reli"ios, ce cunoaşte un re!iriment fără precedent, repreintă un

ni!el superior al potenţialului antisocial prin faptul că, spre deosebire de cel

fundamentat ideolo"ic, oferă o !ersiune proprie a realităţii, respin"ând nu numai

statu =uo.ul ci şi !iaţa în acest cadru# Fundamentalistul nu numai că este "ata să.

şi dea !iaţa pentru a.şi impune credinţa, dar !ede în acest lucru o ibă!ire#

&cesta este un răspuns la colaborarea voastră cu criminalul 0us şi

aliaţii lui. &cesta este un răspuns la crimele pe care le#aţi făcut în lume, în

special în &f$anistan şi 6ra. *u a-utorul lui 'umnezeu, vor fi mai multe

răspunsuri ca acesta. oi iubiţi viaţa şi noi iubim moartea, ceea ce reprezintă

8K Frederic& %ac&er, apud )ind' )# )ombs, 1223, D-



încă un e"emplu a ceea ce spunea profetul aomed că, dacă nu opriţi

fărădele$ile, sân$ele va cur$e din ce în ce mai mult, iar aceste atacuri vor fi o

palidă umbră a ceea ce s#ar putea întâmpla în le$ătură cu ceea ce voi numiţi

terorism#G8>

*u cât mai neclar este scopul politic al terorismului, cu atât este maimare atracţia sa pentru persoane dezecilibrateG#D2 0e de altă parte, terorismul

şi fundamentalismul reli"ios !iolent, oricât de complexe ar fi cauele lor, "ăsesc

teren fertil în sfera sărăciei şi foametei#

Pentru oamenii care se luptă să#şi rănească familiile şi se simt lăsaţi în

urmă de $lobalizarea economică, cemarea radicalismului este puternicăG#D-

@ai ales, am putea adău"a, în spaţii unde indi!iii au fost socialiaţi în !iolenţăşi !ăd în aceasta un mod de !iaţă, fără a percepe, la modul real, alternati!e#

(.&.&.0en*in<e actuale

5naliând tendinţele actuale, subliniate, în parte, în cadrul acestui capitol,

se e!idenţiaă o schimbare de optică în strate"ia şi principiul acti!ităţii teroriste

prin mutarea accentului de pe !iolenţa instrumentală pentru abţinerea unor

a!antaje politice, pe cea expresi!ă, pusă în slujba maximiării efectelor

distructi!e# $erorismul trece din sfera parasocialului *a eludării normelor

sociale+ în cea a contra#socialului *a eliminării normelor sociale+# adridul

reprezintă o nouă dimensiune a terorismului+ violenţa ca scop în sine, fiind

vorba, înainte de toate, de a face cât mai multe victime cu putinţă fără a viza o

victimă anumeG#D1

8> din mesajul de re!endicare a atacului terorist din @adrid aparţinând marocanului 5bu4ujan 5f"ani ce se pretinde Gpurtătorul de cu!ânt al reţelei 5l Zaida în EuropaG, în &l aidarevendică atentatele ca răspuns la colaborarea cu 0us şi aliaţii săi , 5de!ărul, -D martie,1228, pa"# -D2 =alter CaNueur, ->K?, K?D- )ind' )# )ombs, 1223, 99 &devărurile nu încetează să e"iste doar pentru că sunt i$norateD1 obser!aţie a iarului "erman $a"eseitun", citat sub titlul Presa internaţională, cu ocii pe

adrid de iarul Jiua, -3 martie 1228, pa"# 8



iau la cunoştinţă, direct sau indirect, de acţiuni, să îşi însuşească modul lor de

"ândire#

Sistemele conceptuale, scopurile şi principiile se baeaă pe ima"inaţia

călăuitoare, dominantă, pe simboluri şi mituri care contribuie la adaptarea unei

anumite strate"ii teroriste faţă de soluţiile "u!ernului şi, respecti!, la reultateleacţiunilor teroriste#

(nul dintre i!oarele sau sursele concepţiilor teroriştilor îl repreintă

climatul socio.politic în care opereaă or"aniaţia respecti!ă# ariabilele de

cultură "enerală, cele ale climatului socio.politic *istorie, tradiţie, literatură,

reli"ie+ sunt asimilate diferit de membrii societăţii, prin structuri de natură

socială di!erse, reultând ideolo"ii formale# ; anumită concepţie poate a!ea şii!oare de natură internă# Stresul şi nesi"uranţa în care acţioneaă de obicei

teroriştii duc la formarea de credinţe sau concepţii particulare "reu de dislocat#

)onţinutul acestui sistem de credinţe nu a fost obiectul unor studii

sistematice, iar moti!ul pentru care a fost ne"lijat este, în sine, de înţeles# n

primul rând, pentru că studiul terorismului este relati! nou cu accent slab pe

opinia populaţiei# 5ltul, mai serios, constă în dificultatea de a achiiţiona şi

interpreta datele culese# 4oar câte puţin din memoriile sau întâlnirile cu liderii

teroriştilor sunt disponibile pentru a reconstitui e!enimentele# @ulte dintre

informaţii sunt clasificate de "u!erne, astfel încât sunt inaccesibile

cercetătorilor# 5ceasta nu înseamnă că nu există deloc studii asupra credinţelor

teroriştilor#

(na dintre componentele semnificati!e ale sistemului lor de con!in"eri

este ima"inea duşmanului# 4eumaniarea acestuia este tema dominantă, el

fiind !ăut în termeni depersonaliaţi drept capitalist, comunist, bur"he sau

imperialist# )el împotri!a căruia luptă teroriştii nu e fiinţă umană ci mai de"rabă

un monolit deumaniatG#

)onform studiilor unui "rup de cercetători, pentru majoritatea teroriştilor

duşmanul nu este destul de bun, de uman, nici erou şi nici prieten cu eroul#

5ceastă particulariare este întâlnită în cadrul aripii drepte teroriste, cum ar fi



neofasciştii sau extremiştii reli"ioşi# 5ceste "rupări conduc la stereotipii baate

pe clasă, etnie sau reli"ie#

Inamicii lor pot fi jurnalişti, a!ocaţi, studenţi, intelectuali sau profesori

care sunt pri!iţi de terorişti ca fiind de stân"a sau comunişti#

Este foarte uşor să duci un răboi ile"al împotri!a unui duşman inuman#5tâta timp cât acesta nu are o faţă, soţie, copii, casă, părinţi sau prieteni,

distru"erea sa este simplă şi cere o justificare minimă sau chiar deloc# 0ri!ind

duşmanul în acest fel, se face destul de uşor o descriere a luptei în care teroriştii

se !ăd pe ei înşişi an"renaţi# Este o luptă în care binele şi răul, albul şi ne"rul

sunt e!idente# Inamicul este deseori !ăut ca fiind mult mai puternic, iar

teroriştii nu au de ales decât să accepte confruntarea cu monstrulG care de!ine,în ochii lor, un răspuns la opresiune, nu o ale"ere liberă, ci o datorie#

;ssama bin Caden, în cadrul apelului său la Mihad împotri!a 5mericii

spune: Bciderea tuturor americanilor şi a aliaţilor lor# civili şi militari#este o

datorie individuală pentru fiecare musulman care o poate face în orice ţară în

care este posibil G#

(n alt element important în cadrul sistemului lor de con!in"eri îl

constituie ima"inea despre ei înşişi# 5tât teroriştii de stân"a cât şi cei de dreapta

se consideră ca aparţinând elitei, ca fiind mai de"rabă !ictime decât a"resori, iar

lupta în care sunt an"renaţi este o obli"aţie, o datorie, nu o ale"ere !oluntară

pentru că ei sunt luminaţiG într.o mulţime de orbiG# Fanaticii reli"ioşi cred că

sunt aleşi de o fiinţă supremă pentru a conduce lupta şi pentru a fi martiri în

confruntarea cu monstrul care ameninţă lumea credincioşilor#

$eroriştii re!oluţionari de dreapta se consideră superiori din punct de

!edere moral# Standardele normale de comportament nu se aplică şi la ei# <u se

simt le"aţi de le"ile con!enţionale sau de moralitatea con!enţională pe care o

consideră deseori ca un instrument corupt al inamicului#

5r fi de prisos să condamnăm ca fiind imorală o acţiune a teroriştilor

pentru că este foarte probabil ca cei care folosesc tactici teroriste să creadă deja

că moralitatea care le condamnă acţiunile este inferioară propriei lor moralităţi#



5ceastă concepţie asupra moralităţii face parte din concepţia teroriştilor asupra

naturii conflictului în care sunt an"renaţi# <u este o luptă morală în care binele

şi răul sunt definiţi într.o manieră simplistă ci în termeni idealistici#

(neori, aceştia !ăd ceea ce fac ca o crimă asupra persoanelor inocente# n

ciuda acestui fapt, ei sunt obişnuiţi să descrie asemenea acţiuni ca fiind execuţiicomise după procese asupra trădătorilor#

Ca fel de important în sistemul de credinţe al teroriştilor este ima"inea

!ictimelor !iolenţei# 4acă !ictimele sunt uşor identificabile cu inamicul, deci

repreentati!e pentru forţele ostile, sunt dispreţuite şi distru"erea lor este uşor

justificată, chiar dacă aceste !ictime nu au adus nici o ofensă terorismului, în

"eneral, sau "rupului său, în particular#ictimele inocente, persoane a căror sin"ură !ină este că s.au aflat într.un

loc nepotri!it la un moment nepotri!it, sunt considerate efecte secundare ale

luptei# Soarta, mai mult decât actele umane, este considerată !ino!ată pentru

moartea unor asemenea persoane#

5stfel, persoanele din a!ioanele care au intrat în turnurile =$) şi

0enta"on au fost !ictime pentru că se aflau într.un loc "reşit, iar cei ucişi în

turnuri şi în 0enta"on erau inamici americani împotri!a cărora /en Caden a

făcut apel la Mihad#

5cestea conduc la un ultim punct important asupra sistemului de credinţe

al teroriştilor: tema predominantă a milenarismului# )urăţarea sufletească prin

mijloace !iolente este o temă milenară "reşită în sistemul de credinţe al

teroriştilor#

iolenţa este deseori !ăută ca fiind esenţială în întâmpinarea mileniului

a cărui sosire poate fi "răbită de acţiunile credincioşilor care încalcă re"ulile

!echii ordini în eforturile lor de a aduce o nouă ordine# 5semenea credinţe au

condus la o abandonare deliberată a constrân"erilor# )ombinată cu tendinţa de a

împărţi lumea în bine şi rău, această abandonare însoţeşte o puternică

con!in"ere că în faţa răului întruchipat de inamic nu trebuie arătată nici un pic



de milă# 4acă orice acţiune de !iolenţă aduce mileniul mai aproape, atunci nici

unul dintre aceste acte, inclusi! consecinţele lor, nu poate fi pre!ăut ca un eşec#

@oti!aţia ideolo"ică ce însoţeşte o acţiune teroristă, la care se adau"ă

stresul mintal, fa!orieaă aderarea la diferite creuri, eliminând astfel

deschiderea şi flexibilitatea normală la indi!id# )a urmare, putem consideraindi!iii ca a!ând moti!aţie raţionalăG în ceea ce pri!eşte con!in"erile lor,

acestea din urmă fiind cele care nu sunt asimilate de majoritatea membrilor

societăţii#

nţele"erea acestor câte!a elemente ale sistemului de credinţă al

teroriştilor poate facilita abilitatea de a comunica cu aceştia în multe dintre

formele sale şi de a anticipa e!oluţiile sale#

(.&.(0erorismul sinuciga= 2n conte>tul conlictului israeliano,

palestinian

n esenţă, conflictul Israeliano.0alestinian este o luptă între două "rupuri

etnice asupra unei bucăţi de pământ# @ajoritatea conflictelor de acest "en sunt

foarte "reu de reol!at, dar acesta a fost exacerbat de doi factori: în afara afilierii

etnic.naţionaliste, ad!ersarii aparţin şi unor reli"ii diferiteA statul e!reu este o

mică encla!ă în marea 5rabie şi este perceput de !ecinii săi ca fiind o modalitate

de inoculare a imperialismului şi influenţei !estice#D3#

n ->?2, teroriştii palestinieni erau instruiţi să se sinucidă şi să ucidă

ostaticii luaţii dacă cererile nu erau satisfăcute sau în caul în care israelineii

încercau o operaţiune de sal!are# 5bia în ->>3, palestinienii au început să

folosească atentatul sinuci"aş ca şi tactică sistematică#

0rimul de acest "en a a!ut loc pe -9 aprilie ->>3: Sahir <abulsi, un

membru %amas de 13 ani a detonat o camionet pe care o conducea lân"ă o

staţie de autobu#

D3 5riel @erari, Suicide terrorism in the context of the israeli.palestinian confliict, $el 5!i!(ni!ersit'#



n octombrie 1228, numărul total al atacurilor sinuci"aşe comise de

palestinieni a atins -K1# 4intre acestea, 3? au a!ut loc cu ? ani înainte de prima

Intifadă *-9 aprilie ->>3. 1K? septembrie 1222+ şi restul de -8D în ultimii ani#

Frec!enţa acestor atacuri a crescut considerabil în timpul Intifadei, din

numărul total al acestora K2 fiind duse la îndeplinire de către %amas şi 88 decătre Mihadul Islamic 0alestinian *0#I#M#+#

5lte două "rupuri teroriste au adoptat această tactică abia în timpul celei

de.a doua Intifade: Fatah *sub numele de /ri"ăile @artirilor 5l 5Nsa+ a să!ârşit

39 de atacuri, iar Frontul pentru Eliberarea 0alestinei *0#F#C#0+ > atacuri# Bestul

de -3 au fost executate de câte două "rupuri din cele menţionate mai sus, de cele

mai multe ori Fatah şi un alt "rup#@ajoritatea atentatelor sinuci"aşe în locuri publice a!eau ca ţintă atât

ci!ilii israelieni *mijloacele de transport în comun, mall.uri şi cafenele+ cât şi pe

soldaţii israelieni# Ca sfârşitul lunii mai 1228, 821 ci!ili şi 8K de membri ai

forţelor de securitate erau !ictime ale atacurilor sinuci"aşe#

Bepreentanţii or"aniaţiei %amas au menţionat mai mulţi factori ca

ar"umente în adoptarea atentatelor sinci"aşeG ca tactică: folosirea acesteia în

momentul în care procesul de pace israeliano.palestinian nu este pur

întâmplătoare# 0entru %amas, această înţele"ere constituie o ameninţare atât din

punct de !edere ideolo"ic, cât şi or"aniaţional# n "eneral, atacurile sinuci"aşe

sunt preentate ca o metodă folosită pentru a contrabalansa superioritatea

militară israeliană# 5ceste ar"umente rele!ă a!antajele operaţionale ale acestui

tip de atac numindu.le o bombă inteli"entăG dar, mai important, ar"umentul

conform căruia acestea caueaă mai multă frică printre israelieni decât alte

forme de atacuri teroriste#

Ciderii "rupărilor teroriste au folosit di!erse ar"umente pentru a apăra

moralitatea atentatelor sinuci"aşe asupra ci!ililor, inclusi! a copiilor# 0rintre

acestea se numără: israelienii !or de!eni soldaţi când !or creşte iar cei ucişi în

atacuri !or mer"e cu si"uranţă în 0aradis#



ncă din ->K3 s.au colectat date despre teroriştii sinuci"aşi de pe între"

"lobul dintr.o !arietate de surse, folosind mai des mass.media care includ detalii

demo"rafice şi bio"rafice asupra sinuci"aşilor, de cele mai multe ori baate pe

inter!iuri cu familiile sinuci"aşilor#

)u referire la sinuci"aşii palestinieni în particular, informaţiile de !aloareau fost obţinute din inter!iuri şi teste psiholo"ice ale persoanelor care au

încercat dar au eşuat în să!ârşirea unui atac sinuci"aş, şi cu cei care i.au în!ăţat

pe sinuci"aşii din %amas şi din Mihadul islamic 0alestinian#

4e asemenea, folositoare pentru autopsia psiholo"icăG au fost un set de

date asupra a 38 din cele 39 de sinuci"aşi palestinieni în perioada ->>3.->>K,

baate pe inter!iuri cu membrii familiilor sinuci"aşilor#)aracteristici ale teroriştilor sinuci"aşi:

)aracteristici demo"rafice:

• ârsta medie a sinuci"aşilor palestinieni în timpul celei de.a doua

Intifade era de 11 de ani cu o marjă de . 8`-9A

• Statutul social . >>g din sinuci"aşi erau sin"uri din punct de !edere al

stării ci!ile# 5ceasta su"ereaă faptul că persoanele sin"ure sunt maidispuse să se ofere !oluntare pentru misiuni sinuci"aşe# ;ricum, în

caul 0alestina există politica or"aniaţiei ca pentru acest "en de

operaţiuni să fie recrutate numai persoane sin"ureA

• Sex . doar > din cei -K1 de palestinieni sinuci"aşi erau femei#

naintea celei de.a doua Intifade doar bărbaţii erau trimişi în astfel de

atentate# n acea perioadă, or"aniaţiile palestiniene care foloseau atentatelesinuci"aşe erau "rupuri reli"ioase care, iniţial au obiectat în folosirea femeilor în

astfel de operaţiuni#

n timpul celei de.a doua Intifade, un "rup secularG, Fatah, a început să

trimită femei pentru misiuni sinuci"aşe *prima femeie a fost =afa Idris care s.a

aruncat în aer în Ierusalim la data de 1?#2-#1221+# (rmând exemplul Fatah, 0IM a

folosit femei în unele ocaii şi %amas. după multe debateri, o sin"ură dată#



Statut social.economic . în "eneral, în mod contrar ideii conform căreia

sărăcia erau un factor major în recur"erea la o astfel de misiune, factorul

economic al familiilor sinuci"aşe palestiniene era ridicat# <i!elul de instrucţia al

sinuci"aşilor la timpul executării atentatului suicidar era, în "eneral, mai ridicat

decât al societăţii palestiniene, KKg dintre aceştia a!ând o pre"ătire inte"rală din punctul de !edere al instituţiilor de în!ăţământ absol!ite#

Factorii de personalitate şi psihopatolo"ici. din datele deţinute nu a

reultat în nici un ca existenţa unor simptome clare de patolo"ie la sinuci"aşi#

@ai mult, nu există o personalitate aparte, specifică a acestor persoane

care sunt dispuse să.şi sacrifice !iaţa în astfel de atentate# n jur de o treime din

sinuci"aşi rele!au, însă tendinţe minore de sinucidere. depresie clinică,alcoolism sau abu de dro"uriD8#

4atele deţinute rele!ă existenţa a trei elemente principale în pre"ătirea

unei bombe sinuci"aşe de către o or"aniaţie, şi anume îndoctrinarea,

an"ajamentul "rupului şi an"ajamentul personal#

)andidatul este supus procesul de îndoctrinare, de către persoana cu cea

mai mare autoritate din "rupare# 4acă acesta este deja an"ajat sarcinii pe care

urmeaă să o îndeplinească, atunci doar i se !a mări moti!aţia şi se !a încerca

să.l determine să nu renunţe# n "rupările palestiniene reli"ioase, *%amas şi 0IM+

îndoctrinarea presupune teme naţionaliste *umilirea palestinienilor de către

Israel, istorioare despre "loria arabă din timpul răboaielor islamice+ şi teme

reli"ioase *actul de autosacrificiu este dorinţa lui 5llah+#

naintea primei Intifade, procesul de îndoctrinare se desfăşura pe o

perioadă de o lună# n timpul Intifadei, din caua presiunii de a executa un

număr mare de atentate sinuci"aşe şi frica de intellin"ece.ul israelian,

îndoctrinarea se limiteaă la 3.8 întâlniri#

5n"ajamentul "rupului . loialitatea reciprocă a candidaţilor la operaţiuni

sinuci"aşe de a duce la bun sfârşit atentatul este o foarte bună moti!aţie pentru

a.i ţine împreună în pofida eitărilor şi ale altor intenţii#

D8 ;r"aniaţia @ondială a Sănătăţii ;@S`=%;_, 6uidelines for the primar' pre!ention ofmental, neurolo"ical and ps'chosocial disorders, p# 128



n "rupările palestiniene, pre"ătirea pentru atentat este adesea realiată în

celule formate din mai mulţi !oluntari, membrii acestor celule fiind înţeleşi să

nu încalce contractul socialG# n C$$E, sinuci"aşii bărbaţi şi femei sunt

antrenaţi în unităţi speciale numite $i"rii ne"riiG şi respecti!, 0ăsările

CibertăţiiG# 4e asemenea, sunt le"aţi de un contract social pentru a duce laîndeplinire atentatul sinuci"aş#

0uterea loialităţii unui "rup şi incapacitatea acestuia de a încălca

înţele"erea încheiată era şi baa slăbiciunii piloţilor japonei în timpul celui de.

al doilea Băboi @ondial pentru a bura în misiuni &ami&ae# (ltimele scrisori

ale teroriştilor &ami&ae către familiile lor scrise cu puţin timp înainte de ultimul

lor bor indică faptul că în timp ce unii îndeplineau actul suicidar entuiasmaţi,alţii îl pri!esc ca pe o datorie pe care trebuie să o îndeplinească#

Coialitatea personală urmând practica câtor!a "rupări libanee în ->K2,

"rupările palestiniene au creat o rutină în a arăta o casetă !ideo imediat după

atacul sinuci"aş#

4eseori, aceste casete sunt preentate de către or"aniaţii şi familiilor

sinuci"aşilor, după operaţiune, ca un post.mesaj# /ineînţeles, în aceste casete

sinuci"aşul este !ăut cu )oranul în mână şi declarând intenţia de a mer"e într.o

misiune sinuci"aşă# ;r"aniaţia realieaă această acţiune nu pentru

propa"andă, ci ca pe o ceremonie pentru a determina candidaţii !iitori să.şi ducă

la îndeplinire misiunea# 5cest ritual constituie faptul că se află într.un punct fără

sfârşit, luându.şi an"ajamentul în faţa unei camere de luat !ederi, candidatul nu.

şi poate retra"e promisiunea#

4e fapt, atât în %amas cât şi în 0IM, din acest punct candidatului i se spune

martirul în !iaţăG *al.shahid al.haiG+ şi chiar el în deschiderea cu!ântului de pe

casetă începe cu: Sunt *numele+ martir în !iaţăG#DD

@embrii "rupărilor extremist.teroriste nu au un profil psihosocial unic#DD For 0alestinian public opinion polls co!erin" the period since ->>3, see: )enter for0alestine Besearch andStudies *1222+, http:`̀ YYY#cprs.palestine#or"A 0alestinian )enter for 0olic' Sur!e'

Besearch *0SB+, *1221+:http:``YYY#pcpsr#or"A and Merusalem @edia and )ommunication )entre *M@))+ *1221+,http:``YYY#jmcc#or"#



)ercetătorii preocupaţi de acest domeniu au scos în e!idenţă faptul că

fiecare or"aniaţie teroristă, fondată pe doctrine şi bae sociolo"ice şi culturale

specifice, caută şi atra"e militanţi cu profiluri particulare, adesea specifice# )u

toate acestea, diferite studii întreprinse pe membrii identificaţi ai unor

or"aniaţii teroriste clasiceG au căutat să creionee un portretul robotG alteroristului# Spre exemplu, în anii \?2 şi \K2 teroristul era descris ca un bărbat în

!ârstă de 12.1K de ani, necăsătorit, bine dotat fiic, inteli"ent, locuitor al

oraşului în care acţiona cu predilecţie "rupul terorist, iar ca ideolo"ie era fie

marxist.anarhist, fie naţionalist sau fanatic reli"ios#

n ceea ce pri!eşte profilul psiholo"ic al teroristului sinuci"aş, întrucât

cele mai multe atentate de acest tip au a!ut loc în Israel, tot aici se "ăsesc şi ceimai mulţi specialişti în psiholo"ia teroriştilor sinuci"aşi# 0ornind de la o !astă

cauistică, experţii israelieni au întocmit un portret robotG al teroristului

sinuci"aş tipic# 5cesta este în "eneral foarte tânăr şi nu are nimic de pierdut#

Este extrem de sărac şi nu are familie# Este foarte credul şi foarte uşor de

manipulat# I se promite că, după moarte, !a ajun"e direct în Bai, unde !a fi

întâmpinat de ?1 de fecioare răpitor de frumoase, care îl !or desfăta pentru

eternitate# 4acă are părinţi în !iaţă, i se dau asi"urări că aceştia !or beneficia de

ajutoareG băneşti substanţiale pentru tot restul !ieţii#

$erorismul sinuci"aş a stârnit reacţii de indi"nare în întrea"a lume când

fostul premier indian, Baji! 6andhi, a fost asasinat de către o femeie purtând o

centură exploi!ă#

4ar atacul realiat pe teritoriul Statelor (nite ale 5mericii pe --

septembrie 122-, soldat cu peste 3222 de !ictime, a schimbat pentru totdeauna

faţa terorismului# <ici un expert sau analist nu şi.a putut !reodată ima"ina că o

aerona!ă de pasa"eri ar putea fi transformată într.o rachetăG de o preciie

desă!ârşită, iar pe -- septembrie 122- Statele (nite au fost lo!ite nu de una, ci

de patru astfel de armeG#



4upă câte!a săptămâni, F/I a făcut publice foto"rafiile şi datele de

identificare ale celor -> piraţi ai aerului care au participat la acţiunea sinuci"aşă

din -- septembrie#

Statele (nite au a!ut surpria să constate că cei mai mulţi dintre ei

pro!eneau din E"ipt . principalul susţinător al politicii americane din ;rientul@ijlociu din ultimii 12 de ani, căruia =ashin"tonul îi plăteşte anual peste două

miliarde de dolari şi 5rabia Saudită . al cărui re"im este cunoscut pentru poiţia

sa proamericană# 5parent, moti!aţia pentru care cei doi aliaţi tradiţionali ai

Statelor (nite au de!enit în ultima !reme ade!ărate pepiniere ale

fundamentalismului islamic în forma sa cea mai !iolentă nu este "reu de

identificat# n cele două ţări, ca de altfel în întrea"a lume arabă, ni!elul de trai ascăut dramatic iar ni!elul şomajului a depăşit de mult cotele de alarmă# n plus,

ambele ţări se confruntă cu apariţia celei mai numeroase "eneraţii tinere din

istorie#

0este DD g din populaţie are sub 1D de ani iar piaţa forţei de muncă nu

poate face faţă nici pe departe a!alanşeiG de solicitări# n fiecare an eci de mii

de tineri absol!ă studiile uni!ersitare şi în"roaşă rândurile şomerilor# )ei care

lucreaă au salarii situate în medie la aproximati! 32 de dolari# 5 apărut astfel o

nouă cate"orie socială boteată ironic a săracilor educaţiG#

Sărăcia, corupţia, lipsa de perspecti!e au fa!oriat proliferarea "rupărilor

islamice extremiste# 4eamă"iţi de reultatele politicii pro.occidentale a

"u!ernelor lor, tot mai mulţi locuitori din ;rientul @ijlociu consideră că sin"ura

sal!are o constituie întoarcerea la !alorile tradiţionale musulmane# 4rept urmare

ei îşi caută refu"iul în reli"ie, putând de!eni o pradă uşoară pentru or"aniaţiile

extremiste#

5tentatele din Statele (nite au dat peste cap toate teoriile de până acum

cu pri!ire la profilul psiholo"ic al teroristului sinuci"aş# 4atele publicate cu

pri!ire la cei -> terorişti sinuci"aşi implicaţi în atentatele din Statele (nite au

pus în e!idenţă un profil psiholo"ic cu totul diferit, care sfideaă statisticile#



0rimul lucru care a ieşit în e!idenţă a fost ni!elul superior de instrucţie#

)ei mai mulţi erau licenţiaţi iar şapte dintre ei a!eau bre!et de pilot# 5stfel,

=aleed 5lsheri, aflat la bordul primului a!ion care a lo!it =$), absol!ise în

->>? o facultate de aeronautică şi obţinuse o licenţă de pilot la presti"ioasa

(ni!ersitate 5eronautică Embr'.Biddle din 4a'tona /each, Florida . locul undese formeaă un sfert din piloţii ci!ili din Statele (nite#

5l doilea aspect care a atras atenţia a fost !ârsta teroriştilor# (nul a!ea 8-

de ani, un altul 33, doi dintre ei a!eau 1K de ani, alţi doi 19 iar trei împliniseră

1D# <u mai este deci !orba de adolescenţi debusolaţi *reamintim că media de

!ârstă a teroriştilor sinuci"aşi din ;rientul @ijlociu se situeaă sub 13 de ani+, ci

de bărbaţi în plină maturitate# Ca fel de neobişnuit este şi faptul că o parte dintrecei -> erau căsătoriţi şi păreau să ducă o !iaţă de familie normală#

Spre exemplu, 5bdulai 5lomari, aflat la bordul a!ionului care a lo!it

turnul din nord al =$), locuia, împreună cu soţia şi cu cei trei copii, într.o !ilă

din Florida, situată în apropierea şcolii de pilotaj ale cărei cursuri le.a urmat#

5lţi doi terorişti, 5hmed 5l %anaYi şi Jiad Samir Marah, aflaţi la bordul

a!ionului prăbuşit în 0ens'l!annia, conduceau un Ford Ban"er şi locuiau într.un

cartier liniştit din Cauderdale, Florida# n faţa casei lor se afla un panou de lemn,

pe care scria 5ceast cas este plin de dra"osteG#

<i!elul de trai şi statusul social al teroriştilor nu era nici el cel clasic în

astfel de cauri# (nul din terorişti era fiu de diplomat# (n altul pro!enea dintr.o

familie de a!ocaţi bo"aţi# )u toţii cunoşteau foarte bine !iaţa urbană, reuşind să

se inte"ree cu uşurinţă în onele metropolitane# (nii dintre ei au urmat studii în

străinătate, !orbind fluent cel puţin două limbi străine#

)el mai "reu de explicat este însă hotărârea cu care şi.au îndeplinit

misiunea, deşi timp de luni de ile, iar unii chiar de mai mulţi ani, fuseseră

departe de mediul fanatic care îi determinase să îşi dea !iaţa pentru cauă#

$eroriştii sinuci"aşi de până la ei îşi realiau misiunile imediat după ce finaliau

un sta"iu de intensă îndoctrinareG, tocmai pentru a nu se ră"ândi sau a nu îşi

trăda, mai mult sau mai puţin !oluntar, intenţiile#



n caul atacurilor din -- septembrie, anchetatorii au stabilit că o parte

dintre atentatori se aflau în Statele (nite din !ara anului 1222, unde intraseră în

mod le"al, cu !ie turistice sau pentru studii, iar unul dintre aceştia, %ani

%anjour, pilotul a!ionului care a lo!it 0enta"onul, intrase în S(5 încă din ->>2#

4eşi departe de mediul fanatic care îi determinase să de!ină martiri aicredinţeiG, ei au fost capabili să realiee o operaţiune perfectă în ceea ce

pri!eşte planificarea, pre"ătirea şi coordonarea, demonstrând o cunoaştere

amănunţită a sistemului de securitate de pe aeroporturile americane, o răbdare şi

o moti!aţie ieşite din comun#

Ei nu au urmărit eliberarea unor camarai din închisorile americane, nici

satisfacerea altor re!endicări, a!ând drept unic suport un sentiment de urăîmpins la extrem, îmbinat cu un simţ al datoriei care i.a determinat să moară

într.o încercare de a demoralia inamiculG, distru"ându.i cele mai importante

simboluri# %otărârea fermă cu care şi.au urmat planul timp de luni sau chiar ani

de ile a conferit o nouă dimensiune dinamicii terorismului# 5tentatorii din --

septembrie nu au fost aşadar bieţi sinuci"aşi de tipul celor din Intifada

palestiniană ci oameni bine educaţi, tineri cu pre"ătire tehnică, foarte bine

inte"raţi în comunităţile americane din )alifornia, Florida sau ir"inia#

)u toţii duceau !iaţa confortabilă a clasei de mijloc, a!ând bani suficienţi

pentru a închiria maşini, a urma cursuri şi a încălca pre!ederile )oranului

referitoare la alcool, !iitând ocaional baruri: câţi!a dintre ei a!eau conturi în

bănci europene#

<ici unul nu purta bărbile tipice militanţilor islamişti, fiind raşi şi bine

în"rijiţi# Frec!entau sălile de "imnastică, comandau pia şi îşi reer!au bilete

de a!ion prin Internet# ; astfel de comportare nu a fost întâmplătoare, după cum

a reieşit din pa"inile unui manual destinat pre"ătirii teroriştilor, "ăsit în locuinţa

uni membru 5l.ZaidaG arestat la Condra în !ara anului 1222: %n le$ătură cu

problema îmbrăcămintei şi a înfăţişării e"terioare (înfăţişarea adevăratei

reli$ii), dacQ un musulman se aflQ într#o zonQ pă$ână, el nu este obli$at să

arate altfel decât ceilalţi. usulmanul poate prefera sau poate fi obli$at să



arate ca ei, cu condiţia ca acţiunea să aibă un beneficiu reli$ios, făcând

propa$andQ în rândurile lor, aflându#le secretele şi informându#i pe musulmani

cu privire la acestea, prevenind orice pre-udiciu adus musulmanilor, precum şi

în orice alt scop folositor. 6slamul recunoaşte faptul cQ nevoia îţi permite sQ faci

lucruri interzise, ciar dacă printre aceste acte interzise sunt unele fundamental proibite>.

; altă ieşire din tipareG a constituit.o faptul că teroriştii au acţionat în

"rupuri, şi nu iolat ca până acum# n opinia lui @artha )rensha, profesor la

=esle'an (ni!ersit': &ceastă operaţiune a fost e"trem de comple"ă. & fost cu

si$uranţă nevoie de mai mult de o sin$ură persoană pentru a o pune la punct. &

fost nevoie de un $rup restrâns de oameni care au muncit împreună, care secunoşteau şi care aveau încredere unul în celălalt. *eea ce i#a menţinut uniţi

până la sfârşit este ceea ce îi face pe soldaţii dintr#un pluton sQ continue lupta.

Au#şi pot dezamă$i camaraziiG#

0e scurt, teroriştii din -- septembrie arătau şi se purtau ca majoritatea

americanilor secolului LLI#

5ceastă "refare a tehnicilor moderne la interpretarea cea mai radicală a

răboiului sfânt este caracteristică reţelei lui /in Caden# n anii \>2, una din

taberele de antrenament a lui /in Caden se numea 5l./adr, după locul unei

importante bătălii a profetului @ahomedA dar membrii 5l.ZaedaG pre"ătiţi

acolo erau antrenaţi în folosirea unor exploibile de ultimă "eneraţie, de tipul )8

sau B4L#

@embrii 5l.ZaedaG practică aşa numitul ba'at, un jurământ de credinţă

medie!al faţă de emir sau de liderul lor# 4ar la începutul anilor \>2, pe când se

aflau în Sudan, ridicau cecuri lunare şi desfăşurau o "amă lar"ă de afaceri

le"ale# n ->>9, când a declarat răboi americanilor, /in Caden a calificat

soldaţii americani drept cruciaţiG *după cruciadele din E!ul @ediu+, semnându.

şi declaraţia de pe !ârfurile munţilor %indu Oush din 5f"hanistanG . un loc

neatins de ci!iliaţia modernă# 4eclaraţia de răboi era însă scrisă pe un



computer @acintosh şi trimisă prin fax sau e.mail către suporterii din 0a&istan şi

@area /ritanie#

Experţii susţin că este încă prematur pentru a şti dacă -- septembrie 122-

a fost un accidentG sau a marcat o modificare radicală a dinamicii terorismului

internaţional# )eea ce este însă cert este că preenţa unor terorişti mai maturi,mai instruiţi şi mai echilibraţi din punct de !edere emoţional !a face ca

pre!enirea unor atentate sinuci"aşe în !iitor să fie mult mai dificilă#

n preent, în mass.media se !ehiculeaă ideea conform căreia or"aniaţia

5l.Zaida recruteaă persoane infectate cu !irusul %I pentru a comite atentatele

sinuci"aşeD9#

Ciderii reţelei selecteaă fanatici care suferă şi de alte boli de sân"econta"ioase şi letale, cum ar fi hepatita şi febra hemora"ică# Scopul lor este de a

spori rata mortalităţii în momentul în care un &ami&ae infectat se aruncă în

aer#

0ublicaţia britanică citeaă ca sursă a acestor informaţii documente

distribuite militarilor britanici aflaţi în taberele din Ira&, precum şi de pe

teritoriul european# Experţii consideră că fra"mentele de os şi stropii de sân"e

care se împrăştie în timpul unui atac sinuci"aş ar putea penetra pielea şi infecta o

!ictimă aflată la D2 de metri depărtare, moti! pentru care documentele îi

a!ertieaă pe militari să poarte haine de protecţie speciale în timpul misiunilor#

4e asemenea, toate baele trebuie să aibă tră"ători de elită ascunşi în

spatele echipelor de apărare, care să fie pre"ătiţi să reperee e!entualii atacatori

sinuci"aşi# 5ceste recomandări au fost făcute de soldaţii britanici după atentatele

de la Condra de anul trecut, soldate cu D1 de morţi şi sute de răniţi#

(.&.) Psi8ologia teroristului Al,?ai*a

n pofida atâtor studii efectuate asupra structurii, mărimii şi lo"isticii unei

or"aniaţii teroriste, există încă multe aspecte neclarificate# Experţii din est nu

cunosc încă exact câţi membrii a a!ut şi are 5l Zaida în preent# (n număr

estimati! înaintat se baeaă luând în considerare numărul celor antrenaţi înD9 Săptămânalul $he Sunda' @irror, 2>#2-#1229



taberele din 5f"anistan şi Sudan, însă nici acesta nu este exact pentru că nu toate

persoanele care s.au antrenat acolo au rămas în or"aniaţie şi nici nu s.au

antrenat toţi membrii acolo#

4epartamentul de Stat al S#(#5# estimeaă faptul că 5l Zaida are

probabilG mii de membrii şi asociaţi, dar din moment ce toate datele suntestimati!e nu se cunoaşte nici numărul exact al celor prinşi de forţele de

securitate americane# @ai mult, cei care au comis atentatele nu trebuie neapărat

să fie membrii formali G ai or"aniaţiei, ci !oluntari pentru o sin"ură misiune

*de exemplu, @ohammed 5ta care a executat atacurile de la -- septembrie

122-+#D?

n altă ordine de idei, experienţa în afaceri a liderului /in Caden a a!ut omare importanţă în structura or"aniaţiei pe care o conduce: o corporaţie

modernă, cu mana"ement bine aplicat, care include reţele de !ârf şi reţele de

baă, ceea ce, experţii afirmă, îi oferă o mare flexibilitate fiind capabilă să

supra!ieţuiască unor obstacole majore# 4e asemenea, 5l Zaida şi.a creat şi

de!oltat le"ături puternice cu alte or"aniaţii teroriste pe termen lun"# n ->>K

a format un "rup umbrelăG numit Frontul Internaţional Islamic pentru Muhad

împotri!a e!reilorG care includea pe lân"ă 5l Zaida şi "rupări teroriste din

E"ipt, 5l"eria, 0a&istan şi /an"ladesh#

n preent, se poate afirma cu certitudine faptul că 5l Zaida este o

or"aniaţie în traniţie: rămâne de !ăut dacă aceasta !a conduce la ce!a mai

mult sau mai puţin periculos#

0reşedintele 6eor"e =# /ushDK a anunţat că S#(#5 şi aliaţii săi au capturat

aproape jumătate din liderii or"aniaţieiA alte surse neoficiale afirmă că doar o

treime dintre aceştia a fost capturată# @ulţi dintre cei prinşi au fost participanţi

importanţi la atacurile din -- septembrie 122- şi se bănuieşte că aceste arestări

au slăbit forţa or"aniaţiei#

D? Sa"eman, @arc, 1228, (nderstandin" $error <etYor&s, 0hiladelphia: (ni!ersit' of0enns'l!ania 0ressDK %or"an, Mohn, 1223, $he Search for the $errorist 0ersonalit',G in Sil&e, 5ndreY, ed#, 1223,$errorists, ictims and Societ': 0s'cholo"ical 0erspecti!es on $errorism and its)onseNuences, )hichester, En"land: Mohn =ile' Sons: 3.1?



$otuşi, aceasta nu este asemenea unui stat al cărui re"im îl poţi îndepărta

pentru a.l slăbi# Ea este descrisă mai mult ca o structură or"anică care se

adapteaă la schimbări, inclusi! la pierderea unor lideri importanţi#D>

n ultimul timp, debaterile pri!ind statutul 5l Zaida se centreaă tot mai

mult pe întrebarea dacă aceasta este mai puternică sau mai slabă decât în trecut#)are sunt ameninţările la adresa Statelor (nite în preent, în condiţiile în care în

campaniile din 5f"anistan şi Ira& atacurile nu s.au materialiatH

Studiile pri!ind factorii care determină o persoană să de!ină terorist

rele!ă existenţa mai multor factori care influenteaă această deciie: sărăcia,

disperarea, nai!itatea, burlăcia celor din ţările Cumii a.III.a, !ulnerabilitatea

unor persoane la spălarea creieruluiG#92

Folosind această formulă, ori"inile "eo"rafice ale mujahedinilor nu sunt

neapărat în Cumea a IIIa, ci unele state mai sărace din Cumea a III a# 4e

asemenea, se înţele"e faptul că ei !in din statele cu cel mai scăut ni!el socio.

economic#

<ai!itatea implică faptul că ei fie au creierele spălateG dinainte de a intra

în or"aniaţie teroristă, fie sunt relati! needucaţi şi susceptibili la spălarea de

creier G, în acest sens, ei nefiind sofisticaţi, ci foarte comuni#

4isperarea unei persoane ca factor ce o determină să de!ină terorist

implică faptul că oportunităţile lor profesionale sunt extrem de limitate# 5ceştia

sunt sin"uri, pentru că cea mai mică responsabilitate familială îi poate împiedica

să se dedice în totalitate cauei care le cere sacrificiul suprem#

n fapt, majoritatea teroriştilor !in din ţări arabe, imi"ranţi din est,

Indoneia sau @alaieia, nu neapărat din cele mai sărace ţări de pe "lob,

inclusi! 5f"anistan# n mod surprinător, trei sferturi din aceştia pro!in din

familii unde au crescut în armonie, cu credinţă şi cu "rija pentru comunitate# n

D> 0earlstein, Bichard, ->>-, $he @ind of the 0olitical $errorist, =ilmin"ton, 4el#: Scholarl'Besources92 %or"an, Mohn, 1223, $he Search for the $errorist 0ersonalit',G in Sil&e, 5ndreY, ed#, 1223,$errorists, ictims and Societ': 0s'cholo"ical 0erspecti!es on $errorism and its)onseNuences, )hichester, En"land: Mohn =ile' Sons: 3.1?



termeni educaţionali, peste 92g dintre aceştia au absol!it cole"iul: cei mai mulţi

în domenii tehnice . in"ineria, arhitectura, I$, medicină şi afaceri#

4eparte de a fi adolescenţi imaturi, bărbaţii aderă la o 5l Zaida în jurul

!ârstei de 19 de ani, unii a!ând şi abilităţi profesionale *fiicieni, a!ocaţi,

arhitecţi, in"ineri, profesori+ sau semi.profesionale *oameni de afaceri,specialişti în I$+#9-

(n set de explicaţii referitoare la sănătatea mentală a teroriştilor se

baeaă pe credinţa că oamenii normaliG nu pot ucide ci!ili ne!ino!aţi# 5ceastă

crimă, combinată cu sinuciderea este !ăută ca fiind iraţională# ; !ariantă este

că teroriştii sunt sociopaţi, psihopaţi sau oameni cu personalităţi antisociale#

5ceşti termeni sunt folosiţi pentru a se afirma că teroriştii sunt recidi!işti,criminali, fapt datorat unor defecte de personalitate# Becidi!ismul reidă din

faptul că Kg dintre aceştia au a!ut unele defecte de personalitate în copilărie#

(rmând o lo"ică certă, deşi personalităţile antisociale pot de!eni terorişti,

ei nu pot intra în or"aniaţii teroriste pentru că, din caua personalităţii acestora,

nu se pot inte"ra într.o or"aniaţie care îi cere mari sacrificii şi dacă ar încerca

să adere, ar fi daţi afară#

0rin urmare, studiile */ile C554+ au indicat că teroriştii sunt, surprinător,

normali din punct de !edere mintal#91

In!esti"atorii britanici93 au "ăsit în casa teroristului arab 5bu %ama

nciclopedia Niadului &f$an, un manual al teroristului perfect în care

aspiranţii sunt instruiţi unde să pună bomba: $urnul Eiffel din 0aris, /i" /en.ul

din Condra şi Statuia Cibertăţii din <eY Por&# 5bu %ama este anchetat de

)urtea de Mustiţie de la Condra pentru că a insti"at la crimă împotri!a e!reilor şi

a nemusulmanilor în cadrul unor reuniuni publice# Ca el acasă au fost

descoperite cele ece !olume cu în!ăţături pentru terorişti# 0rincipalele ţinte

9- Sil&e, 5ndreY, ed#, 1223, $errorists, ictims and Societ': 0s'cholo"ical 0erspecti!es on$errorism and its )onseNuences, )hichester, En"land: Mohn =ile' Sons91 Sil&e, 5ndreY, ->>K, )heshire.)at Co"ic: $he Becurrin" $heme of $errorist 5bnormalit'in 0s'cholo"ical Besearch,G 0s'cholo"', )rime and CaY, 8: D-.9>93 /itanicii au descoperit \@anualul $eroristului în \)otidianul, -8 Ianuarie 1229#



în Ira&# $ot aici, liderul 5l Zaida l.a numit pe 5bu @usab 5l JarNaYi ca fiind

un aliat al "rupării şi totodată lider al ;peraţiunilor 5l Zaida în Ira&#

4e asemenea, liderul a afirmat despre insurecţia din Ira&G ca fiind o

oportunitatea unicăG pentru jihad.işti de a se an"rena în înfrân"erea S(5 şi a

caracteriat.o ca fiind bătălia centrală în 5l III.lea Băboi @ondialG# 4escriind/a"dadul un capitalul califatuluiG, /en Caden a afirmat că jihadul în 0alestina

şi în Ira& este o datorie pentru populaţiile a două ţări#

Ca un ni!el tactic, /en Caden a încurajat insurecţia islamistă în Ira& să se

alăture "rupărilor socialisteG# Ca ni!el strate"ic, acesta a utiliat binecunoscuta

comandă împotri!a slăbiciunii în contribuţia la caua lui 5llahG#4eclaraţia

ulterioară dedicată lui 5bu @usab 5 JarNaYi şi liderului militar 5l Zaida, Sa'f5l 5dl accentua importanţa conflictului în Ira& pentru caua răboiul sfântG#

5mândoi se referă la Ira& ca la o oportunitate pentru ca mişcarea "lobală

să iasă în a!antaj în faţa insecurităţii lumii arabe#

n luna mai 122D, 5l JarNaYi şi.a confirmat supunerea faţă de /in Caden

şi a reflactat asupra succesului operaţiunilor de insurecţie în Ira& ca un simbol al

succesului 5l Zaida# 5l 5dl a speculat faptul că !iolenţa continuă din Ira& se

poate îndrepta şi către Siria, ceea ce.i poate oferi acţiunii islamice o !astă arie de

acţiune şi mane!ră şi o poate ajuta să atra"ă mai multe resurse umane şi

financiare#

Expansiunea !iolenţei în ;rientul @ijlociu poate, de asemenea, să aducă

mişcărea jihad.istă aproape de ocuparea 0alestineiG şi în confruntare directă cu

Israel care, după 5l 5dl !a le"itima în continuare caua răboiului sfânt şi

susţinătorii acestora#

H.? Feno"enului tra<icul %e peroane

Eforturile susţinute ale tuturor actorilor implicaţi în lupta împotri!a

traficului de persoane, pro"resele înre"istrate pe liniile de combatere şi

pre!enire a fenomenului dar şi intensificarea cooperării interinstituţionale la

ni!el naţional şi internaţional s.au materialiat prin scăderea accentuată a



obli"ării la cer#etorie a cunoscut o creştere procentuală de la înre"istrată în

anul 122K la -8g *-2> !ictime+ în an 122>#

n ceea ce pri!eşte traficul de minori, tendinţa este de creştere tot mai

mare la ni!el mondial a acti!ităţii de porno"rafie infantilă de pedofilie şi

corupţie sexuală, dar şi a prele!ărilor ile"ale de or"ane98

#5nual, mii de minori *băieţi, fete+ sunt traficaţi pentru a fi exploataţi în

scopuri comerciale, fiind recrutaţi şi transportaţi în ţară sau peste "raniţele

naţionale şi !ânduţi în repetate rânduri#

Ei de!in !ictime ale acestui fenomen lar" răspândit, Bomânia de!enind

atât o ţară de ori"ine cât şi de tranit a traficului de persoane#

3&m plecat în Hrecia cu un bărbat. %n Hrecia ne#a tratat foarte rău. #a pus să cerşesc pentru bani. %i dădeam lui toţi banii. Obişnuia să mă lovească.

%ncă mai am semne pe faţă de la bătăi. &m suferit mult.> *declaraţia unui băiat

de -8 ani, !ictimă a traficului, $irana, 5lbania+9D

3#au sfătuit să nu refuz să dansez pentru că până la urmă tot o să o

fac dar cu un pistol la cap. 2rebuie să te porţi frumos , altfel te omoară.>

*declaraţia unei adolescente, !ictimă a traficului, /ucureşti, Bomânia+99

@ijloacele de traficare a acestei cate"orii umane ^ reduse astfel la

condiţia de marfă . sunt multiple: sunt recrutaţi fie prin înşelăciune, fie prin

constrân"ere sau forţă, sunt transportaţi în interiorul sau peste "raniţele naţionale

şi !ânduţi în repetate rânduri# @inorii pot fi traficaţi în scopul de a fi exploataţi

sexual, comercial, de a fi puşi la muncă forţată, la cerşit, la furat, la munci

a"ricole, munci domestice, pentru a fi daţi ile"al spre adopţie sau pentru

transplant de or"ane9?#

4upă recrutare şi intrarea în ţara de destinaţie, !ictimele. minori de!in

capti!i total: nu au acte de identitate, nu au dreptul la liberă circulaţie sau98 0an +anciu Sorin M.R/%ulecu voluţii ale delincvenţei -uvenile în ;omânia. *ercetare şi prevenire

socială, Editura Cumina Cex, /ucureşti, 1221, p#-28#9D ;ăspuns la problema traficului de copii+ $id introductiv cu privire la intervenţiile bazate pe drepturilecopilului, e"tras din e"perienţele or$anizaţiei 3/alvaţi *opiii în uropa de sud#est, editat de Sandra $homsen, publicat de Sal!aţi copiii, 0ro"ramul re"ional de răspuns la problema traficului de copii, Europa de sud.est,

1228, 6alit =olfensohn R /ucureşti: speed 0romotion, 1228, IS/< >?3.K?28-.2.3#, p#-#99 Idem 12#9? Sorin M. R/%ulecu Monica C. P/trioara, &buzul se"ual asupra copiilor , Editura Cumina Cex, /ucureşti,1223, p#1D



comunicare, sunt continuu ameninţaţi#

)ei care preiau minorii le oferă hrană, haine, adăpost, dro"uri ^ în

perioada exploatării lor, obli"aţi să reîntoarcă, prin muncă, !aloarea acestora#

@inorii nu primesc bani pentru acti!ităţile lor, sunt abuaţi fiic, hrăniţi prost şi

supuşi per!ersiunilor sexuale de la K la -1 ore pe i *câte 9 ^ -2 clienţi`i#+ ;ecrutorii acestor !ictime sunt persoane cunoscute lor, bărbaţi sau

femei, cunoştinţe, !ecini, părinţi, iubiţi#

(nele fete care au fost traficate de!in la rândul lor traficanţi, se întorc în

locaţiile de unde au plecat şi recruteaă alte persoane implicând în trafic *în

caul minorilor foarte mici+ membrii familiei *mame, unchi, fraţi+# 5ceştia însă,

nu recunosc acest fapt, ci !ăd o sursă de protejare a minorului, de supra!ieţuire afamiliei+#

4upă recrutare, minorii pot fi traficaţi de.a lun"ul "raniţelor naţionale

sau internaţionale#

@inorii pot de!eni !ictime prin inter!enţia unor factori de risc *de

!ulnerabilitate+:9K respin"erea sau opoiţia normelor sociale şi morale de contact

ale mediului lor social, anumite istorii din !iaţa lor, factori de stres *abu sexual,

tortură, maltratare+# mpotri!a fenomenului de a de!eni !ictime şi pentru

protecţia copilului trebuie maximaliată factorilor protecti!i#

@ajoritatea copiilor traficaţi suferă prin separarea de comunitatea unde

au trăit, prin condiţiile !itre"e de !iaţă şi muncă, prin inter!enţia ameninţărilor

proxeneţilor, ale traficanţilor, prin neîncrederea în autorităţi, lipsa unui statut

le"al şi astfel de!oltă relaţii de dependenţă emoţională cu traficanţii lor

*iubindu.i şi urându.i în acelaşi timp+9>#

$raficantul de!ine sin"urul adult pe care îl are minorul în ţara unde este

exploatat# )hiar dacă reuşesc să ,,e!adeeG din lumea traficului şi se întorc

acasă, impactul social de!ine mai puternic: familia îl poate respin"e, nu mai are

9K I.C.Ic,i" inorul R în re$lementările europene, Editura $impul, Iaşi, 1223, p#-89> Ga&riela AleKan%recu Geor$eta P/unecu 0aniela Munteanu 0aniela Nicolecu Iulia Niţulecu

0iana Şer&an Petre Matei +o$%an +ar&u Mircea 0u"itrecu 6ictor Nicol/ecu , Hid de bune practiici pentru asistarea copiilor victime ale traficului în scopul e"ploatării se"uale, publicată de ;r"aniaţia Sal!aţi)opiii Bomânia în cadrul 0roiectului Sa!e the children )hild $raffic&in" Be"ional Besponse for South EastEurope, /ucureşti, @artie 1228, p#-K#



aceleaşi abilităţi sociale, educati!e cu ale celorlalţi minori, iar impactul

psiolo$ic este un pra" "reu de trecut: sentimentele de ruşine şi !ino!ăţie

conduc la lipsa încrederii, conduc la "ânduri şi tentati!e de sinucidere, la toate

acestea adău"ându.se şi consecinţele traficului: !iolenţa fiică din partea

traficanţilor, clienţilor, proxeneţilor, contactarea de boli cu transmitere sexuală#Statisticile pri!ind numărul copiilor traficaţi sunt dificil de obţinut, fiind

în"reunate de natura clandestină a mijloacelor de traficare şi dificultăţilor le"ale

de identificare a acestor cate"orii de !ictime#

<aţiunile (nite au oferit unele statistici estimati!e, indicându.se la ni!el

mondial aproximati! -,1 milioane de copii traficaţi în scopul exploatării prin

muncăA rapoartele ;#<#6#.urilor ?2

estimeaă că mii de băieţi şi fete mai mici de-3 ani sunt traficaţi din şi în interiorul Europei de est pentru muncă forţată,

cerşit, flirt, iar /anca @ondială indică faptul că peste un milion de minori

muncesc de la !ârsta de D ani şi nu au acces la apa potabilă#

)onform unui studiu realiat de către 5#<#I#$#0# din cadul I#6#0#B#?- în

anul 122K, au fost identificaţi -K9 minori, !ictime ale traficului de persoane,

repreentând -Dg din numărul total al !ictimelor identificate# @ajoritatea

acestora?1 sunt fete, iar >8g au !ârsta cuprinsă între -8 şi -? ani#?3

n ceea ce pri!eşte educaţia minorilor care au fost !ictime ale traficului

în această perioadă, un procent de 9?g a!eau studiile "imnaiale finaliate în

momentul recrutării#

5proximati! jumătate dintre minori au fost !ictime ale traficului intern,

restul fiind traficaţi în afara ţării#; situaţie în"rijorătoare este faptul că recrutarea minorilor pentru

exploatare sexuală, muncă forţată şi alte tipuri de exploatare a fost realiată în

proporţie de D2g de către cunoştinţe`prieteni şi în 3Dg din cauri de persoane

necunoscute anterior recrutării#

?2 OIM 2rafficin$ in Somen and *ildren, oldova. 0arometrul opiniei publice R ;epublica oldova */OP62a?lor Aalson /ofres, ianuarie 122-#?- A$enţia Naţional/ "potri'a Tra<icului %e Peroane, 2raficul de copii în ;omânia + studiu asupra

procesului de recrutare ` Ioana Gentiana Ga'ril Ana Maria Ta"a# . /uau : 5lpha @4<, 122>?1 Bespecti! -93 de fete, repreentând KKg din numărul !i!timelor minori#?3 4intre aceştia -D9 sunt fete, iar -K sunt băieţi#



0rincipala modalitate de exploatare a minorilor a fost cea se"uală, ?8g

dintre !ictimele cu !ârste sub -K ani fiind traficate în acest scop#?8

4acă în caul Italiei, exploatare sexuală a minorilor s.a realiat mai ales

în stradă, în caurile de trafic intern, minorii au fost exploataţi pentru oferirea de

ser!icii sexuale mai ales în locuinţe, dar şi în alte spaţii închise *cluburi, bordeluri, hoteluri+#

4e asemenea, --g dintre minori au fost exploataţi prin muncă în

a$ricultură, ma-oritatea în /pania, -2 minori *Dg+ au fost obli"aţi la practicarea

cerşetoriei, 8 au fost obli"aţi la comiterea de furturi, 3 au fost !ictime ale

exploatării în scop porno$rafic, iar în -1 cauri exploatarea nu a a!ut loc

*tentati!e+#(n aspect important cu pri!ire la minorii exploataţi este cel le"at de

situaţia familială a acestora# 5stfel, surprinător este faptul că un număr de --3

dintre cei -K9 de minori !ictime ale exploatării pro!in din familii biparentale, în

timp ce alţi 8? trăiau în familii cu un sin"ur părinte, > dintre ei nu a!eau sprijinul

familiei, K pro!eneau dintr.un mediu instituţional?D iar alţi ? locuiau la rude#

5ceastă stare de fapt atra"e atenţia asupra faptului că, majoritatea minorilor.

!ictime *9-g+ trăiau împreună cu ambii părinţi, iar !ulnerabilitatea la trafic se

manifestă chiar şi în familiile biparentale?9#

@ajoritatea minorilor traficaţi au un ni!el redus de instruire, ?8g a!ând

cel mult studii "imnaiale# Qinând cont că >2g dintre minori erau la !ârsta

studiilor liceale, putem aprecia că multe !ictime se aflau în situaţia de abandon

şcolar în momentul recrutării sau au întrerupt studiile în acest context#

n ceea ce pri!eşte mediul de pro!enienţă, majoritatea !ictimelor minore

sunt din mediul urban, ponderea acestora fiind mult mai mare decât în "eneral

*D2g comparati! cu 3>g+, ceea ce indică faptul că minorii sunt recrutaţi într.o

măsură mult mai mare din mediul urban decât adulţii#

?8 Bespecti! DDg dintre minorii.!ictime au fost trafica i în !ederea exploatării în Bomânia, 1-g în Italia şiț restul în Spania *-- !ictime+, @area /ritanie *D !ictime+, 6ermania, 6recia *8 !ictime+, 5ustria, ;landa,

0ortu"alia *1 !ictime+, Franţa, /el"ia, 4anemarca şi $urcia *- !ictimă+#?D4intre aceştia, 8 copii au fost exploataţi sexual şi 8 în scopul cerşetoriei#?9 A$enţia Naţional/ "potri'a Tra<icului %e Peroane, 2raficul de copii în ;omânia + studiu asupra

procesului de recrutare ` Ioana Gentiana Ga'ril Ana Maria Ta"a# . /uau : 5lpha @4<, 122>



5cest aspect poate fi susţinut şi de ierahiarea !ictimelor în funcţie de

judeţul de pro!enienţă# 0e primele locuri se situeaă judeţele Iaşi, 6alaţi, 4olj,

)luj, )onstanţa, 5r"eş, judeţe cu mari centre urbane#

(n alt aspect important ce reiese din studiul realiat de speciali tiiș

5#<#I#$#0# este faptul că, minorii!ictime sunt exploata i atât în Bomânia minoriiț români Bomânia repreintă principala ţară de destinaţie pentru exploatarea, 89g

dintre !ictimele sub -K ani identificaţi în 122? şi D2g în 122K fiind traficaţi

intern#

Becrutarea minorilor are loc pentru D2g din totalul acestora de către

persoane aflate în cercul de prieteni, cunoştinţe şi în 3D g din cauri recrutorul

este o persoană necunoscută# )opiii repreintă aproximati! %intre 'icti"ele tra<icate intern,

comparati! cu >g cât repreintă ei în totalul !ictimelor exploatate in afara

"raniţelor ??#

4e asemenea, atât în 122? cât şi în 122K, unul %in %ou/ cauri %e

eKploatare n copuri eKuale cu 'icti"e u& 1Q ani a a'ut loc n Ro"4niaQ #

Spre deosebire de minorii !ictime ale exploatării sexuale în afara

"raniţelor Bomâniei, în mare parte din caurile de minori exploataţi sexual în

Bomânia, eKploatarea a a'ut loc n locuinţepaţii pri'ate, ceea ce atra"e

atenţia asupra naturii subterane a acestui fenomen#

5stfel de cauri sunt dificil de identificat, în aceste locaţii accesul fiind

mai limitat sau strict controlat de către traficanţi şi`sau clienţi, ceea ce face ca

"radul de pericol social repreentat de acest fenomen să fie foarte mare#

Ni'elul %e trai R ca factor economic R se preintă atât sub o dimensiune

obiecti!ă, raportându.se la ni!elul mediu de trai dintr.o societate, cât şi sub o

dimensiune subiecti!ă ce se referă la percepţia indi!iduală, e!aluarea personală

??

A$enţia Naţional/ "potri'a Tra<icului %e Peroane, 2raficul de copii în ;omânia + studiu asupra procesului de recrutare ` Ioana Gentiana Ga'ril Ana Maria Ta"a# . /uau : 5lpha @4<, 122>?K A$enţia Naţional/ "potri'a Tra<icului %e Peroane, 2raficul de copii în ;omânia + studiu asupra

procesului de recrutare ` Ioana Gentiana Ga'ril Ana Maria Ta"a# . /uau : 5lpha @4<, 122>



pe care indi!idul o face statutului său economic# 5stfel că, în funcţie de ne!oi şi

aspiraţii, unii îşi !or considera ni!elul de trai satisfăcător, alţii mier ?>.

Jonele cele mai sărace din Bomânia sunt @oldo!a şi @untenia K2, relaţia

dintre sărăcia acestor one şi fenomenul de trafic fiind pusă în e!idenţă prin:

reducerea locurilor de muncă, reducerea posibilităţilor tinerilor de a de!eniindependenţi material, în raport cu familia, reducerea şanselor de întemeiere a

unei familii în ona respecti!ă, manifestarea redusă a mecanismelor de control

comunitar#

4orinţa de a câşti"a mulţi bani, prin orice mijloace şi fără a depune un

efort prea mareG apare ca un leit moti! în declaraţiile !ictimelor ceea ce

e!idenţiaă "radul crescut de !ulnerabilitate al acestor cate"orii de persoane,facilitând misiunea recrutorului, în sensul că !ictima îşi asumă riscuri foarte

mari înainte de plecare#

<i!elul scăut de trai afecteaă echilibrul economic al familiei, ceea ce

poate crea deficienţe în procesul de inte"rare la locul de muncă, a!ând ca

reultat fie părăsirea locului de muncă, fie schimbarea acestuia#

Şo"aul repreintă acel factor ce duce la scăderea bruscă şi excesi!ă a

ni!elului de trai, afectând echilibrul interior al indi!idului# 4e asemenea,

şomajul se caracterieaă prin atin"erea "ra!ă adusă structurii familiei, chiar la

baa sa, autoritatea tatălui diminuându.se, rolul său de susţinător al familiei

fiind alterat# n multe familii sărace se întâmplă ca tatăl să.şi piardă ser!iciul, iar

soţia să rămână sin"urul susţinător material al familiei# 5ceastă in!ersare a

rolului în familie duce la stări de confuie, deechilibre interioare, stări de

anxietate, alcoolism sau instabilitate emoţionalăK-#

n condiţiile procesului continuu de restructurare economică, numeroase

tinere, mai ales cele cu un ni!el scăut de profesionaliare, nu îşi "ăsesc locuri

de muncă, ajun"ând să alea"ă prostituţia ca mijloc de subistenţă# n acest

context, se e!idenţiaă şi ni!elul scăut al salariilor, care nu acoperă minimul

?> Tu%or A"a, *riminolo$ie, Editura Cumina Cex, /ucureşti, ->>K, p#--?#K2 Sursa . 6nstitutul Aaţional de /tatistică.

K- 6alerian Cioclei , anual de criminolo$ie, Editura 5CC /E)O, ->>K, p#>K



necesităţilor# 5şadar, chiar dacă, în situaţii excepţionale, aceste persoane îşi

"ăsesc locuri de muncă, sunt de obicei an"ajate fără documente oficiale şi sunt

prost plătite#

4e asemenea, modelul de succes este important în întărirea deciiei de a.

şi "ăsi un loc de muncă într.o altă ţară# @odelul de succes funcţioneaă ca unfactor de conturare a mirajului străinătăţii, dar şi ca o asi"urare că nu există eşec,

ceea ce creşte încrederea potenţialei !ictime în recrutor#

4eterminantă este şi lipsa de atracti!itate pentru munca în sectorul

particular care, deseori, presupune condiţii "rele, respecti! salariare foarte

mică, posibilitatea hărţuirii sexuale sau lipsa unor obli"aţii asumate de an"ajator#

Criele econo"ice. Ine"alităţile de de!oltare economică între ţări incită persoanele să îşi părăsească ţara de ori"ine şi să îşi caute un ser!iciu mai bine

plătit în străinătate# )onjunctura economică defa!orabilă la ni!elul între"ii ţări

duce la accentuarea scăderii ni!elului de trai al claselor sociale defa!oriate#

)riele economice se caracterieaă prin inflaţie "alopantă, blocaj financiar,

pierderea pieţei externe de desfacere a mărfurilor, ceea ce afecteaă capacitatea

de producţie, ni!elul salariilor, rata şomajului#

&. Factorii ocioculturali

Fa"ilia constituie principala instanţă de socialiare, a!ând două funcţii:

-#Socialiarea primară a copiilor pentru a de!eni membri ai societăţii prin

asimilarea principalelor !alori şi norme sociale prin intermediul primelor

contacte sociale şi experienţe de !iaţă ale copilului, asi"urându.i.se o identitate

proprie în baa căreia !a fi acceptat ca partener social#

1#Stabiliarea personalităţii adulţilor ce constă în trecerea de la socialiarea

primară la socialiarea continuăK1#

@area majoritate a !ictimelor pro!ine din familii lipsite de preocuparea

de a asi"ura o socialiare corectă a copiilor sau care, intenţionat, asi"ură modele

de socialiare ne"ati!e, implicându.i în acti!ităţi infracţionale, ceea ce creeaă o

atitudine de ostilitate şi indiferenţă faţă de familie şi societate#K1 P.Popecu Ne'eanu, 'icţionar de psiolo$ie, Editura 5lbatros, /ucureşti, ->?K, p#38-



Familiile de infractori îşi implică, deseori, copiii în acti!ităţi infracţionale#

)onform 2eoriei asocierii diferenţiate a lui E%in Sut,erlan%,

comportamentul infracţional se în!aţă în interacţiune cu alte persoane în

procesul comunicăriiK3.

Existenţa unui climat conju"al tensionat între soţi şi soţii sau între soţi şicopii influenţeaă ne"ati! formarea personalităţii copilului. ;rice perturbare în

interiorul structurii familiei produce efecte pri!ind ni!elul de adaptare a sa în

societate, cât şi asupra structurii sale de personalitate, asupra copiilor, asupra

soţilor# @odelul comportamental al părinţilor exercită o mare influenţă asupra

copilului#

ulnerabilitatea tinerelor creşte în situaţia în care acestea au fost abuatefiic, psihic, sexual, economic, au fost ne"lijate prin refuul sau incapacitatea

adultului de a comunica adec!at cu copilul, lipsite de afecti!itate, traumatiate

moral datorită certurilor dintre părinţi# @ediul abui! în familie sau instituţie

influenţeaă major deciia tinerei prin afectarea stabilităţii emoţionale a acesteia,

prin alimentarea sentimentului de eşec în relaţiile personale, urmate de căutarea

unor noi relaţii, a libertăţii în altă parte, într.un spaţiu idealiat# 4e această

situaţie profită traficanţii care mimeaă faţă de !ictime interese de natură

afecti!ă în momentul racolării# ictimele acceptă ulterior *în !irtutea acestei

relaţii sentimentale+ statutul de prostituată sau de complice la proxenetism,

pentru a nu pierde această relaţie despre care cred că le satisface ne!oia de

afecţiuneK8#

Soţii Gluec> , în lucrarea lor 'elincvenţa -uvenilă nerelevatăG stabilesc o

serie de factori ce pot afecta structura familiei, respecti!: numărul de membri,

capacitatea de educaţie a părinţilor, mobilitatea socială şi "eo"rafică a familiei,

schimbarea reşedinţei în copilărie *di!orţul, concubinajul+, părinţi despărţiţi sau

necăsătoriţi, lipsa condiţiilor materiale şi de i"ienă, pri!area de beneficiul

culturii, stresaţi datorită tensiunile existente în familie, lipsa de supra!e"hereKD#

K3 E%in Sut,erlan% 0.Cree, 3Principes de criminolo$ie[, 0aris, Edition )ujas, ->99#

K8 N.Mitro<an, Psiolo$ie -udiciară, )asa de Editură şi 0resă 7ansaG SBC, /ucureşti, ->>1, -29#

KD #S,el%on an% Eleanor Gluec> 3Predictin$ 'elin=uenc? and *rime>, )ambrid"e, @assachusetts, %ar!ard (ni!ersit' 0ress,->9?#



Reli$ia deţine un rol foarte puternic de influenţare şi pre!enţie în

combaterea criminalităţii# Belaţia cu preotul pare să fie, totuşi, importantă# Este

clar că apelul la un duho!nic, care repreintă o relaţie importantă cu moralitatea

de tip reli"ios, diminueaă riscul de a fi traficată# 5numite !alori reli"ioase

limiteaă aspiraţiile ile"itime sau, în orice ca, pot reol!a tensiunea dintreni!elul aspiraţiilor şi realitate#

In<luenţa "a"e%ia #i a noilor te,nolo$ii in<or"aţionale #i %e

co"unicare. 4e!oltarea noilor tehnolo"ii informaţionale a adău"at o nouă

dimensiune fenomenului de trafic# Internetul oferă a!antaje fără precedent şi

traficanţii s.au or"aniat mai rapid pentru a exploata aceste a!antaje# $raficul de

fiinţe umane se efectueaă acum, adesea, sub forma ofertelor de locuri de muncăsau sub acoperirea a"enţiilor matrimoniale prin poştă electronică, sub forma de

!ânări de documente porno"rafice şi a ser!iciilor de prostituţie#

Ima"inile stereotipe ale femeii şi bărbatului din mass.media contribuie,

adesea, la întărirea ine"alităţii între sexe# $rebuie subliniat că abordarea

anumitor mijloace mass.media care reproduce ima"ini înşelătoare, sau chiar

de"radante ale femeii *de exemplu banaliarea !ânării propriului trup de către

femei, ceea ce implică pierderea respectului de sine şi a demnităţii+ ar putea a!ea

o influenţă asupra traficului de fiinţe umane, contribuind la permanentiarea

fenomenului şi făcând anumite femei !ulnerabile# 5cest "en de ima"ini reflectă

de!aloriarea femeii în beneficiul bărbatului, condiţia femeii fiind receptată de

majoritatea ca una de satisfacere a dorinţelor sexuale# 5stfel că, bărbaţii care

cumpără fa!oruri sexuale continuă să rămână persoane respectabile, pe când

femeile care !ând fa!oruri sexuale sunt desconsiderate şi sti"matiate ca fiind

imorale# 4eşi prostituata respecti!ă e !ictimă, deseori, ea e mai culpabiliată

decât proxenetul care o exploateaă#

(neori, pentru mijloacele de informare în masă tematica sexuală pri!ind

traficul de persoane este doar un prilej de subiecte incitante şi nu o modalitate de

a încerca să aducă în atenţia opiniei publice faţetele complexe ale fenomenului#

5tât presa cât şi tele!iiunea, prin modul cum preintă anumite ştiri cu tematică



sexuală sau prin filmele pe care le difueaă în mod constant, furnieaă

modele comportamentale ne"ati!e, abordând teme cu efecte în planul instinctual

ce au influenţe puternice asupra spectatorului tânăr, mai ales asupra celor ce au

predispoiţie spre !iolenţă sau porno"rafie determinând creşterea ni!elului

a"resi!ităţii# 4ifuarea în mod constant a acestor "enuri de ştiri duce la odesensibiliare a auditoriului pri!ind "ra!ele prejudicii pe care le produce acest

fenomen infracţional, determinând, de asemenea, şi o deinhibare a auditoriului

ce este canaliat spre să!ârşirea de infracţiuni spontane pe calea imitaţiei# K9

0icri"inarea constă în refuul de a trata un "rup social conform

aspiraţiilor sale# 5ceasta este exercitată la diferite ni!eluri ale claselor sociale,

sexelor, apartenenţei reli"ioase, instruirii, emi"rării, "rupărilor etnice#Intensitatea acestor discriminări depinde de criteriile economice, sociale şi

politice ale societăţii respecti!eK?# n ţările de ori"ine, datorită discriminării,

femeile nu au întotdeauna aceleaşi posibilităţi profesionale sau economice ca

bărbaţii, ele fiind mai atinse de sărăcie, ceea ce le poate împin"e la dorinţa de a

emi"ra# n ţările de destinaţie atitudinea unei anumite părţi a populaţiei

masculine joacă şi ea un rol: prejudecăţi sexuale, uneori atinse de !iiuni rasiste,

creeaă existenţa efecti!ă a unei cereri, în anumite ţări, de femei din anumite

ţări, deoarece se crede că acestea sunt supuseG, nesofisticateG sau exoticeG#

5ceste prejudecăţi nasc sentimente de frustrare, care declanşeaă porniri

a"resi!e, dorinţe puternice de re!anşă din partea celor ce se consideră

discriminaţi, ceea ce duce la conflictul de cultură#KK 5ceastă mentalitate a

societăţii conduce la de!aloriarea fiinţei umane în fa!oarea câşti"urilor

materiale#

E%ucaţia este cel mai important factor determinant al unei conduite, care,

în final, aduce celui ce o adoptă postura de !ictimă# Educaţia repreintă

reultanta dintre ni!elul de pre"ătire şcolară, ni!elul de pre"ătire profesională,

K9 S,el%on an% Eleanor Gluec> , 3Predictin$ 'elin=uenc? and *rime>, *ambrid$e, @assachusetts, %ar!ard (ni!ersit' 0ress,->9?#

K? C.P/unecu , &$resivitatea şi condiţia umană, Editura $ehnică, /ucureşti, ->>8, p#--3.--8#

KK G.Tar%e, <e$ile sociale, Editura )ultura <aţională, /ucureşti, ->18, p#-?8#



ierarhice, fra"mentare, în cea mai mare parte necooperante, determinând relaţii

de frustrare din partea ele!ilor mai slabi la în!ăţătură care se îndepărteaă de

şcoală, îndreptându.se către anturaje, în care îşi pot satisface ne!oia de

apreciere, căutând astfel compensare în comportamentul infracţional# 5stfel, se

poate produce o ruptură între funcţia educati!ă şi funcţia instructi!ă a şcolii,educaţia fiind înlocuită cu şcolariarea#

4e asemenea, profesorii ar trebui să acorde un spaţiu mai amplu în cadrul

orelor de diri"enţie educaţiei pri!ind sexualitatea, relaţiile de cuplu, deoarece,

!ulnerabilitatea faţă de fenomenul traficului de persoane este in!ers proporţional

cu ni!elul de educaţie, do!adă că tinerele a căror pre"ătire nu depăşeşte ni!elul

liceului sau care au abandonat cursurile şcolare de!in mai !ulnerabile datorita pierderii monitoriării implicite şi a protecţiei sociale din şcoală#

0ro$urile

0ersoana care de!ine dependentă de dro"uri trebuie să aibă bani pentru

procurarea lor, de aceea multe dintre acestea !or sfârşi prin a se prostitua#

c. Factorii uri%ici. Ce"islaţia penală a statelor pe teitoriul cărora se

desfăşoara o parte a infracţiunii de trafic>- preintă, uneori lacune sau este

insuficient armoniată cu le"islaţia europeană, fapt ce este speculat de către

reţelele de traficanţi# 4e asemenea, abordarea din un"hiuri diferite a

fenomenului traficului sau eficienţa redusă a controlului în acest domeniu,

contrabalansată de acţiunile tot mai bine or"aniate ale crimei transfrontaliere,

ce exploateaă rapid disfuncţionalităţile existente sunt, de asemenea, caue ale

proliferării traficului de persoane#

%. In<luenţe cri"ino$ene internaţionale. ; ţară cu "raniţe deschise este

supusă atât efectelor fa!orabile ale culturii şi ci!iliaţiei mondiale, cât şi

infracţionalităţii or"aniate pe plan internaţional# $raficul de persoane, ca formă

de manifestare a criminalităţii or"aniate, are ne!oie de pieţe noi de desfacere,

de reţele noi, de filiere necontrolate, a!ând o !iteă de desfăşurare şi o

>- 5tunci când aceasta are caracter transnaţional#



capacitate de adaptare extraordinare şi dispunând de mijloace băneşti adec!ate

scopurilor propuse#

Pro<ilul tra<icantului

$raficanţii sunt toate acele persoane implicate în procesul de traficare#5ceştia îşi desfăşoară acti!itatea profitând de nai!itatea sau disperarea unor

tinere care îşi caută loc de muncă şi nu au capacitatea de a discerne falsitatea sau

inad!ertenţele din promisiunile traficanţilor#

$raficantul este perceput cel mai des ca fiind tânăr, bo"at, necăsătorit,

arată bine, ce câşti"ă deseori încredrea !ictimelor aplicând scenariul

iubituluiG>1

de care !citima se îndră"osteşte# Sunt atât bărbaţi *?Kg+, cât şifemei *11g+>3# @ajoritatea femeilor implicate sunt foste prostituate care au

depăşit !ârsta de practicare sau au acumulat suficienţi bani pentru a.şi forma

propria reţea, prin care să exploatee prostituarea altor femei# Sunt şi femei care

au intrat în branşă !ăând perspecti!ele materiale pe care le oferă acest tip de

acti!itate# Surprinător este faptul că, în majoritatea caurilor, femeile traficante

nu do!edesc un comportament mai bun faţă de !ictime decât bărbaţii din aceeaşi

branşă, supunându.le pe acestea la aceleaşi tratamente dure, exploatându.le în

condiţii dure *reţinerea celei mai mari părţi din câşti", ameninţări, sechestrări,

!iolenţe fiice şi sexuale, înfometări, uneori şi dro"ări+# Există cauri în care au

recurs efecti! la răpirea unor fete *în special minore+>8, care au fost forţate să se

prostituee în localuri cu circuit închis, cu o anumită clientelă selectată,

profitând şi de cooperarea tacită din partea clienţilor, care realieaă cu ce fel de

fete au raporturi sexuale şi în ce condiţii sunt ţinute acestea>D#

>1 S. L//roiu Monica AleKan%ru, So is te ne"t victimM ulnerabilit? of ?oun$ romanian Lomen totrafficin$ in uman bein$s, I;@, au"#1223#>3 Ioaneta 6intileanu Mar$areta Flener A%ina Petrecu 6ioleta Sec,el +u%i"ir +a&o'ic 0ra$anaMarco'i> 0ra$an Plainic, 2raficul de persoane+ 2raficul de femei şi copii , Forumul re"ional Bomânia.Iu"osla!ia, /ucureşti, 122-# p#38>8 Nicoleta 0ruţ/ Elena Ti"o<ticiuc Li'ia 0eac Antoaneta Firuţa Tacea Ioaneta 6intileanu M/%/lina

Ar$e#anu Critina Stepanecu Hid de prevenire a traficului de fiinţe umane, BA6*: R ;eprezentanţă în ;omânia R /ucureşti, @arCin&, 1228, p#-8#>D ;aport &nual al 'epartamentului de /tat al /tatelor Bnite ale &mericii privind traficul de persoane, C55@,YYY#state#"o!#



$raficanţii se orienteaă din ce în ce mai mult către traficul internaţional

acesta fiind mai bine remunerat, chiar dacă mai riscant# Se constată o tendinţă de

deplasare a fenomenului traficului de persoane în !ederea exploatării sexuale din

sfera internă în cea a criminalităţii transfrontaliere# Este o acti!itate care se

profesionalieaă din ce în ce mai mult, o dată cu creşterea "radului deor"aniare a reţelelor de traficanţi# 5ceştia îşi ale" piaţa în funcţie de ni!elul de

trai al ţării ţintă, cât şi de mentalitatea, tradusă în le"islaţie şi în acţiuni concrete

ale factorilor de deciie de la un moment dat din acea ţară#n consecinţă profilul

traficantului este determinat de profilul !ictimei#

n unele cauri traficanţii fac parte din "rupurile internaţionale de crimă

or"aniată *unele dintre acestea fiind specialiate şi în trafic de dro"uri sau traficde arme+# n alte cauri, acestea pot fi "rupuri mici care cuprind membri de

familie ai !ictimei sau alţi întreprinătoriG particulari, bărbaţi şi femei#

)orupţia este una dintre cele mai uitate unelte operaţionale ale

traficanţilor, deoarece este foarte dificil să ascuni persoane# n multe ţări au fost

"ăsite do!ei cu pri!ire la implicarea oficialilor locali şi a instituţiilor locale de

aplicare a le"ii pentru a închide ochii faţă de preenţa persoanelor traficate în

locurile publice, oferind informaţii cu pri!ire la or"aniarea acţiunilor

poliţieneşti îndreptate împotri!a făptuitorilor, facilitând obţinerea de paşapoarte

şi documente de călătorie pentru persoanele care urmeaă să fie traficate, fără să

le !erifice la punctele de tranit sau folosind ser!iciile !ictimelor traficului,

îndeosebi ale prostituatelor, în schimbul ochilor închişiG#

;r"aniarea acestei acti!ităţi ilicite presupune şi un "rad din ce în ce mai

ridicat de escamotare sub aparenţa le"alităţii# n acest context se poate !orbi

despre proliferarea a"enţiilor de fotomodele, de impresariat artistic, oficii

matrimoniale şi a"enţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, în spatele

multor dintre acestea desfăşurându.se însă acti!ităţi ce au le"ătură cu traficul de

persoane#

)entrul de Besurse al S#)#$#0# a finaliat mai multe studii pri!ind profilul

recrutorului şi al traficantului# 5 finaliat, de asemenea, studiul cu pri!ire la



modelele` strate"iile de recrutare, traficare şi exploatare a !ictimelor, rutele de

trafic, ţările de destinaţie şi exploatare, precum şi aspecte rele!ante pri!ind

"rupările infracţionale, reţelele de traficanţi şi cele referitoare la !ictime#

)oncluii rele!ante ale acestor studii sunt preentate în continuare#

0rofilul recrutorului` traficantului . caracteristici:

media de vârstă se situeaă în inter!alul 12.8D de ani#

Experienţele de !iaţă, socialiarea în interiorul unor modele alternati!e şi

lipsa suportului afecti! necesar unei de!oltări pro.sociale a identităţii personale

au determinat orientarea celor implicaţi în acţiuni de recrutare a !ictimelor către

acti!ităţi cu caracter ilicit#

aspect fizic în$ri-it

Statisticile arată că traficul de persoane repreintă una din cele mai

profitabileG infracţiuni după traficul de arme şi dro"uri# 0e de altă parte,

po!eştile de succes presupun reflectarea realiărilorG prin !estimentaţie şi

accesorii nu neapărat conser!atoare, ci mai de"rabă conforme cu !alorile socio.

culturale ce promo!eaă "usturi pentru produsele de marcăG# $oate acestea

de!in !iibile sub forma unui aspect fiic în"rijit ce promo!eaă, alături de

ceilalţi factori, ima"inea succesului promis#

educaţie de nivel mediu

Becrutarea şi traficarea persoanelor solicită abilităţi elaborate de

comunicare şi persuasiune# @ajoritatea recrutorilor` traficanţilor sunt absol!enţi

de licee sau şcoli profesionale, deşi acest criteriu nu este unul "eneral !alabil# n

multe cauri experienţa de !iaţă şi, implicit, experienţa în cadrul reţelelor de

crimă or"aniată au contribuit substanţial la educareaG acestor abilităţi#

istoric de abuz în familie

)ercetările psiholo"ice confirmă teoria conform căreia recrutorul̀

traficantul a fost, la rândul său, !ictimă a unor abuuri să!ârşite în familie,

de!enind astfel, la rândul său, abuator# 4intre caracteristicile abuatorului se

pot enumera: martor la manifestările !iolente dintre părinţi, !ictimă a abuurilor



fiice şi`sau emoţionale în familie, în perioada copilăriei, stimă de sine scăută,

minimaliarea propriilor responsabilităţi, ne!oia de a se impune şi de a controla#

inteli$enţă emoţională

n contextul fenomenului traficului de persoane, inteli"enţa emoţională >9

repreintă o caracteristică întâlnită în special în caul recrutorilor care folosesctehnici de manipulare subtile, su"erând abilitatea unei persoane de a empatia cu

ceilalţi pentru a !eni în întâmpinarea ne!oilor celor din urmă, prin aceasta

asi"urându.şi atin"erea scopului final şi anume, recrutarea#

face parte dintr#o reţea de traficanţi

4efiniţia traficului de persoane, conform 0rotocolului de la 0alermo

*1222+>?

face referiri la un proces complex care necesită construirea unor relaţiiîn măsură să facilitee parcur"erea tuturor etapelor: de la recrutare, transportare,

!ânare, adăpostire până la exploatarea propriu. isă# )u toate acestea, în special

în ţara de destinaţie, recrutorul poate acţiona de unul sin"ur, folosindu.se de

relaţii ce nu ţin neapărat de o structură or"aniată#

manifestă comportament violent

5cest tip de comportament este întâlnit în special în caul traficanţilor

care se folosesc de a"resiunile !erbale şi fiice ca metodă de control, dar şi ca

metodă coerciti!ă *reală sau anticipatăG+ în scopul obţinerii obedienţei pri!ind

interdicţiile impuse şi comportamentele aşteptate *de exemplu interdicţia de a

!orbi despre anumite subiecte cu clienţii sau acceptarea tuturor clienţilor+#

este foarte bine or$anizat

4eşi în faa de recrutare poate da impresia că acceptă dreptul !ictimei de

a se ră"ândi, adaptându.se la situaţie, în realitate traficantul urmeaă un plan

>9 $ermenul a fost introdus de scriitorul 4aniel 6oleman, în ->>DA inteli$enţa emoţională a fost subiectul multorcercetări din domeniul psiholo"iei, cunoscând mai multe definiţii, de la [abilitatea de a procesa informaţii cucaracter emoţional, ce includ în mod special percepţia, asimilarea, înţele"erea şi mana"ementul emoţiilorG*@a'er si )obb, 1222+, la caracteristicile su"erate de psiholo"ul 4a!id )aruso în 1228: identificarea cuacurateţe a emoţiilorA folosirea emoţiilor în procesul co"niti!A înţele"erea cauelor diferitelor tipuri de emoţiiAacceptarea emoţiilor cu scopul dobândirii semnificaţiilor sentimentelor noastreG, până la capacitatea mentalăînnăscută, ce ne oferă sensibilitatea emoţională şi potenţialul pentru în!ăţarea abilităţilor de mana"ement alemoţiilor, cu scopul maximiării şanselor de supra!ieţuire ca specieG *Ste!e %ein, 122D+#>? )on!enţia <aţiunilor (nite împotri!a criminalităţii transnaţionale or"aniate şi cele două protocoale ale sale

adoptate la <eY Por&, -D noiembrie 1222: -` 0rotocolul pri!ind pre!enirea, reprimarea şi pedepsirea traficuluide persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la )on!enţia <aţiunilor (nite împotri!a criminalităţiitransfrontaliere or"aniateA 1` 0rotocolul împotri!a traficului ile"al de mi"ranţi pe calea terestră, a aerului şi pemare, adiţional la )on!enţia <aţiunilor (nite împotri!a criminalităţii transnaţionale or"aniate#



prestabilit, cu date şi rute exacte, e!enimentele nepre!ăute fiind de cele mai

multe ori anticipate sau combătute prin folosirea unor tehnici de manipulare *de

exemplu dacă persoana doreşte să amâne data plecării i se spune acum ori

niciodatăG sau i se solicită plata unor penalităţi ima"inare+#

au cazier -udiciar specific, cum ar fi contrabanda cu mi"ranţi, proxenetism, falsificarea de documente sau deţinerea ile"ală de arme, sau "ăsite

ca deţinând în mod nejustificat do!eile de la plata făcută prin transfer de bani

prin companii sau bănci#

persoane care fac publicitate la servicii de escortă, saună sau bordeluri#

persoane fără locuri de muncă şi venituri, însă care se etaleaă cu maşini

scumpe, bijuterii scumpe şi care călătoresc mult în străinătate# persoane care . pe timpul unei raii poliţieneşti sau percheiţii . sunt

"ăsite ca fiind în posesia documentelor aparţinând altor persoane fără un moti!

întemeiat#

persoane care se ocupă de plata camerei de otel sau de ciria

apartamentului unde a fost identificată potenţiala !ictimă#

în caul traficului pentru exploatare sexuală, traficanţii însoţesc adeseori

!ictimele pe timpul cât acestea îşi fac cumpărăturile în piaţa locală#

în unele cauri traficanţi pot fi femei care anterior au fost !ictime# 5cestea

pot, totodată, să ofere ser!icii sexuale împreună cu !ictimeleA de obicei acestea

sunt controloriiG acti!ităţilor !ictimei# Bolul acestor controloriG este de a e!ita

orice posibilitate ca ade!ărata !ictimă să scape şi`sau să ceară ajutor#

Identificarea traficanţilor în faele incipiente ale comiterii infracţiunii

de!ine absolut necesară, iar acti!ităţile de cercetare desfăşurate la ni!elul

4irecţiei )entrale şi la ni!elul structurilor corespondente din teritoriu, arată

necesitatea aplicării unui concept unitar de pre!enire şi combatere a

infracţiunilor de trafic cu persoane#

Existenţa şi proliferarea traficului de fiinţe umane implică condiţii care să

fa!oriee traficantul în detrimentul !ictimei# Interacţiunea dintre !ictimă şi

traficant trebuie să se manifeste pe tot parcursul procesului de traficare, astfel



încât !ictima să poată fi transportată în ţara de destinaţie şi mai ales la locaţia de

destinaţie, fără a i se trei suspiciuni de natură să o determine să solicite ajutorul

autorităţilor cu care e!entual !ine în contact *autorităţile de frontieră, poliţia

rutieră+ sau simplilor cetăţeni#

)a fenomen infracţional trans.naţional traficul de persoane repreintă pentru !ictime o experienţă extrem de traumatiantă, care se desfăşoară după un

anume tipar şi în anumite etape# 5stfel:

-# Recrutarea este momentul în care un [bine!oitor[, prima !eri"ă a

traficului, intră în contact cu !iitoarea !ictimă, făcându.i promisiuni

mincinoase de an"ajare în străinătate# nşelată, !ictima îşi dă acordul să

urmee planul recrutorului de a părăsi ţara#1# Tranportul este or"aniat de recrutor sau de complici ai acestuia şi se

face pe trasee stabilite anterior# 5re loc la scurt timp după recrutare, astfel

încât !ictima să nu beneficiee de timpul necesar pentru a se ră"ândi#

3# Trecerea <rontierei se face atât în mod le"al cât şi fraudulos, !ictima

trecând "raniţa însoţită de recrutor şi`sau de o [călăuă[, fiind apoi

preluată de primul cumpărător, care, drept "aranţie, îi opreşte paşaportul#

8# 64narea !ictimele fiind transformate în marfă şi sortate ca atare de

traficanţii.cumpărători# Este perioada când !ictima conştientieaă

pericolul, dar seria !ânărilor continuă#

D# EKploatarea este esenţa traficului de fiinţe umane# ictimele sunt

ameninţate, abuate, supuse unor tratamente inumane şi exploatate sexual

în re"im de scla!ie# 4e remarcat este şi faptul că în numeroase cauri

!ictima este constrânsă prin şantaj, fiind ameninţată cu represalii asupra

rudelor, rămase în localităţile de domiciliu sau din alte localităţi#

5şa cum reiese din informaţiile oferite de către I.G.P.F.R. , majoritatea

"rupurilor infracţionale acţioneaă la ni!el internaţional, utiliând forme se!ere

de disciplină şi control intra"rupal# 0entru a exploata !ictimele, membrii

"rupurilor folosesc ameninţările şi !iolenţa, îndreptate direct împotri!a



!ictimelor, dar şi a familiilor lor, aflate în ţara de ori"ine# Fiecare membru al

"rupului are responsabilităţi bine stabilite, iar "rupul, ca între" este implicat şi în

spălarea de bani# (nul sau doi membri ai "rupului se ocupă cu recrutarea

!iitoarelor !ictime, alţii !or obţine documentele necesare pentru intrarea le"ală

în ţara de destinaţie *paşapoarte, !ie, dacă este caul+# 5ceştia din urmă !orasi"ura şi transportul !ictimelor în ţara de destinaţie#

;dată ajunse în ţara de destinaţie, !ictimele !or fi încredinţate altor

persoane, care se ocupă de plasarea şi exploatarea lor prin diferite forme

*prostituţie, cerşetorie, furturi pe stradă, etc#+, precum şi de supra!e"herea lor şi

de colectarea sumelor de bani câşti"ate de ele#

0rincipala ameninţare pe care o repreintă "rupul criminal este aceea cămembrii lui se folosesc de !iolenţă şi ameninţări îndreptate atât împotri!a

!ictimelor cât şi împotri!a familiilor lor#

6rupurile sunt formate, în "eneral din D . -1 membri, care pot pro!eni din

arii "eo"rafice diferite . în "eneral cei care se ocupă de recrutarea !ictimelor#

6rupul este format, în "eneral din bărbaţi, dar au fost cauri în care au fost

identificate ca făcând parte din "rupuri şi femei, !ârstele membrilor "rupului

fiind cuprinse între 32.D1 de ani#

a@ Rom;nia , Irlan*a

Cucrători specialiaţi din cadrul 4#0#F# $imişoara, sub directa coordonare

a 4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial $imişoara, beneficiind de sprijinul ataşatului

de interne al 5mbasadei Bomâniei din 4ublin, prin )entrul de )ooperare

0oliţienească Internaţională, au finaliat documentarea acti!ităţii infracţionale a

unei "rupări de criminalitate or"aniată, specialiată în operaţiuni de trafic de

persoane şi falsificare de documente, ce acţiona pe relaţia ;omânia # Bn$aria #

6rlanda.

4in cadrul "rupării făceau parte cinci personae# 4in cercetările realiate

de lucrători operati!i ai /iroului de )ombatere a $raficului de 0ersoane din

cadrul 4#0#F# $imişoara, cât şi din mijloacele de probă administrate, reultă

faptul că, în perioada 1229 . 122K, "ruparea a racolat un număr de aproximati!



-22 de persoane, pe care le.a transportat în Irlanda, şi pe care le.a plasat în

diferite locaţii din re"iunea Enniscorth' . /ree, ;li"ht sau =exford,

intermediindu.le obţinerea de locuri de muncă, în schimbul sumei de 1#D22

Euro`persoană#

;dată ajunse în Irlanda, persoanele racolate au reuşit să plăteascămembrilor reţelei datoriaG, fiind însă obli"ate de către aceştia, prin ameninţări

şi !iolenţă, să plătească în continuare pe toată perioada şederii lor în această

ţară, indiferent de câte călătorii întreprind acolo, un comisionG de 32g din

între"ul !enit încasat în fiecare i de la locurile de muncă unde prestau diferite

ser!icii#

4in datele şi informaţiile obţinute şi din declaraţiile !ictimelor audiatereultă că membrii reţelei sunt implicaţi în falsificarea de documente, atât pentru

ei înşişi, cât şi pentru persoanele pe care le exploateaă *permise de conducere

irlandee, asi"urări auto obli"atorii irlandee, împuterniciri pentru permiterea

ieşirii din ţară a minorilor, etc#+, precum şi în traficul de dro"uri şi de ţi"ări#

0e teritoriul Bomâniei, cei în cauă au fost cercetaţi pentru mai multe

fapte să!ârşite cu !iolenţă, fiind implicaţi în comiterea de furturi#

0entru documentarea acti!ităţii infracţionale a "rupării au fost folosite

toate mijloacele, metodele şi tehnicile specifice de in!esti"are, inclusi!

interceptarea comunicărilor şi supra!e"herea operati!ă, suspecţii fiind

supra!e"heaţi în mod calificat în @#S# şi 4#(#I#

n data de -D#2?#122K, 4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial $imişoara . a

dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotri!a membrilor reţelei, pentru

să!ârşirea infracţiunilor de iniţiere, aderare sau spri-inire a unui $rup

infracţional or$anizat , faptă pre!ăută şi pedepsită de articolul ?, alineatul - din

le"ea 3>`1223 şi trafic de persoane, faptă pre!ăută şi pedepsită de articolul -1,

alineatele - şi 1 din Ce"ea 9?K`122-, în cauă efectuându.se simultan percheiţii

domiciliare în patru locaţii# 5u fost ridicate mai multe bunuri şi înscrisuri,

considerate a fi utile soluţionării cauei, precum şi suma de 12 ?12 Bon, D22

euro şi un pistol cu bile pentru care nu se deţineau documentele le"ale necesare.



)oncomitent cu acti!ităţile procedurale desfăşurate în Bomânia, au fost

efectuate percheiţii domiciliare şi în Irlanda, la domiciliile membrilor reţelei

din oraşul Enniscorth', de către lucrătorii poliţiei locale, iar bunurile şi obiectele

reţinute au făcut obiectul unei comisii ro"atorii înaintate autorităţilor române de

cercetare penală#n cauă, au fost identificate un număr de aproximati! ?2 de persoane,

fiind audiate 11 persoane în calitate de părţi !ătămate, -8 în calitate de martori,

dintre care şapte persoane audiate sub o altă identitate, majoritatea acestora fiind

introduse în pro"ramme de reinserţie socială şi consiliere psiholo"ică de către

5<I$0# 0entru fiecare în parte au fost elaborate rapoarte de consiliere psiho.

socială, în care sunt expuse etapele stării de !ictimiare, precum şi atitudineaacestora faţă de perioada exploatării#

$rei dintre inculpaţi au fost arestaţi pre!enti!, pentru o perioadă de 1>

ile, măsură prelun"ită ulterior de instanţa de judecată de cinci ori#

;dată cu extinderea cercetărilor s.a pus în mişcare acţiunea penală faţă de

inculpatul F#B#, pentru nerespectarea re"imului armelor şi muniţiilor, urmând a

fi aplicabile re"ulile concursului real de infracţiuni, pre!ăut de articolul 33,

litera a, )#pen##

n data de 13#-1#122K, inculpaţilor li s.a preentat materialul de urmărire

penală, aceştia fiind trimişi în judecată în stare de arest pre!enti!, urmând ca în

data de 29#21#122> să aibă loc primul termen al judecării cauei#

"@ Rom;nia , Spania

)a urmare a unui complex de acti!ităţi informati!.operati!e şi de

cercetare penală, desfaşurate în perioada mai.septembrie 122K de către lucrători

din cadrul /iroului )ombaterea $raficului de 0ersoane al 4#0#F# Iaşi şi

)ompartimentului )ombaterea $raficului de 0ersoane al I#M#0#F# /otoşani,

împreună cu ofiţeri din cadrul /#)#)#;# Iaşi şi sub directa coordonare a

4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial Iaşi a fost documentată şi probată acti!itatea

infracţională a unei reţele de traficanţi de persoane *inclusi! minori+, formată din

? cetăţeni români, care acţionau pe relaţia Bomânia . Spania#



n iua de 2K#2>#122K, lucrători din cadrul 4#0#F# Iaşi, I#M#0#F# /otoşani şi

/#)#)#;# Iaşi, sub directa coordonare a procurorului din cadrul 4#I#I#)#;#$# .

Ser!iciul $eritorial Iaşi au or"aniat o acţiune cu efecti!e mărite, la care au

participat şi lucrători ai S#B#I# Iaşi, S#I#0#I# Iaşi, S#S#;#I# Iaşi, I#0#M# Iaşi .

4#0#I#B#, I#0#M# /otoşani . 4#0#I#B#, formaţiunea de inter!enţie a 4#0#F# Iaşi şiS#S#)#;# /otoşani# 5u fost efectuate D percheiţii domiciliare şi descinderi în

municipiul Iaşi şi pe raa judeţului /otoşani, în urma cărora au fost identificaţi

şi conduşi pentru cercetări în faţa procurorilor 4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial

Iaşi, cinci cetăţeni *B#5#, de 32 ani, domiciliat în oraş /olintin ale, judeţul

6iur"iu, fără ocupaţieA B#F#, de 32 ani, domiciliat în municipiul Iaşi, fără

ocupaţieA $#)#, is )ristoforG, de 3D ani, din comuna 5lbeşti, judeţul /otoşani,domiciliat în municipiul /otoşani, fără ocupaţieA )#5#, de 1K ani, domiciliată în

municipiul Iaşi, absol!entă a facultăţii de drept, fără ocupaţie# B#;#, de 1K ani,

din municipiul Iaşi, membru al "rupării, s.a sustras cercetărilor, părăsind

Bomânia#

S.a stabilit că aceştia, în perioada 1223.122K s.au constituit într.un "rup

infracţional or"aniat, au racolat mai multe tinere minore şi majore, dintre care

-D au fost audiate, pe care le.au traficat, exploatându.le sexual în Spania,

obţinând astfel peste 1?. %e Euro. Faptele sunt pre!ăute şi pedepsite de

articolul K din Ce"ea 3>`1223, articolul -1, alineatele - şi 1, şi articolul -3,

alineatele - şi 1 din Ce"ea 9?K`122-#

0rocurorii 4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial Iaşi au luat măsura reţinerii

pentru o perioadă de 18 ore a numiţilor B#5#, B#F#, $#)# şi )#5#, iar în iua de

2K#2>#122K aceştia au fost preentaţi instanţei de judecată cu propunerea de

arestare pre!enti!ă pentru 1> ile# Instanţa de judecată şi.a însuşit propunerea

procurorului de ca din cadrul 4#I#I#)#;#$# . Ser!iciul $eritorial Iaşi şi a dispus

arestarea pre!enti!ă a celor 8 inculpaţi pentru o perioadă de 1> ile#

n ca au fost aplicate măsuri asi"uratorii asupra sumei de 1D#222 Euro, a

două autoturisme, /@=G şi 5(4I 59G, ambele în !aloare de aproximati!

D2#222 Euro, a unui apartament cu 3 camere situat în municipiul Iaşi, estimat la



o !aloare de ?D#222 Euro şi asupra cantităţii de D22 "rame de aur, care

aparţineau inculpaţilor#



H.H 6icti"a #i 'icti"iare n cri"ele cu peci<ic

$eini<ia victimei.

4icţionarul Explicati! al Cimbii Bomâne defineşte !ictima ca fiind

3persoana care suferă cinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societăţii, din cauza propriilor $reşeli sau de pe urma unei întâmplări

nenorocite (boală, accident, -af, crimă) TE!

[4eclaraţia pri!ind principiile fundamentale referitoare la administrarea

justiţiei pentru !ictimele infracţiunilor şi ale abuului de putere[>> cuprinde un

catalo" de principii de baă, referitoare la accesul !ictimelor la justiţie, la un

tratament echitabil, la despă"ubiri, compensaţii şi asistenţă# 5ceastă declaraţie afost adoptată prin consens în 5dunarea "enerală ;#<#(# din ->KD, reflectând

intenţia colecti!ă a comunităţii internaţionale de a restabili echilibrul dintre

drepturile fundamentale ale bănuiţilor şi infractorilor pe de.o parte, şi drepturile

şi interesele !ictimelor pe de altă parte#

'eclaraţia defineşte victimele ca fiind+

KPersoane care au suferit, fie individual, fie colectiv, pa$ube, inclusivvătămări psiice sau mentale, traume emoţionale, pierderi materiale sau

încălcări substanţiale ale drepturilor lor fundamentale, prin acte sau omisiuni

prevăzute de le$ile penale în vi$oare în statele membre, inclusiv de le$ile

penale împotriva abuzului de putere.7

Aceat/ %e<iniţie inclu%e #i 'icti"ele tra<icate care %e "ulte ori au

a'ut %e u<erit toate conecinţele "enţionate "ai u.

>K Aca%I.Coteanu Luia Sec,e Mircea Sec,e AleKan%ra +urnei Elena Cio&anu Eu$enia Contra#5orela Creţa 6alentina *ritea Lucreţia Mare# Elena St4n$aciu 5ii Şte</necuGoan$/ Tatiana8u$ulea Ileana 6ulpecu 'icţionarul "plicativ al <imbii ;omâne, Editura (<IEBS E<)I)C;0E4I),

/ucureşti, ->>K, p#--92#>> 7'eclaraţia O.A.B. privind principiile fundamentale referitoare la administrarea -ustiţiei pentru victimeleinfracţiunilor şi ale abuzului de putere7 , adoptată de 5dunarea 6enerală ;#<#(# prin Beoluţia 82`38 din 12noiembrie ->KD#



5şadar, !ictima traficului de fiinţe umane, respecti! persoana traficată -22

este [o persoană recrutată, transportată, cumpărată, !ândută, transferată, primită

sau caată în modul descris în definiţia traficului de persoane, inclusi! copii,

indiferent dacă copilul a consimţit sau nu#[

6icti"ele <e"eiStudiind statisticile 5"enţiei <aţionale împotri!a $raficului de

0ersoane-2- constatăm faptul că, procentul femeilor din populaţia de !ictime

identificate în cursul anului 122>, a scăut cu ? #i B faţă de 122K

respecti! 122?-21# 5şa cum se poate obser!a din distribuţia pe "en a !ictimelor

traficului de persoane, femeile au repreentat principala cate"orie !ulnerabilă la

trafic de persoane, cu un proent de Q mai mare faţă de !ictimele de "enmasculin, contrastând prin aceasta tendinţa manifestată anul anterior, când

procentul femeilor exploatate a fost cu 1g mai mic faţă de al bărbaţilor# 4in

cele 812 de femei !ictime ale traficului de persoane identificate în 122>, 1 de

femei au fost traficate în cursul aceluiaşi an, aceasta repreentând H din

populaţia totală de !ictime femei# 5stfel, pentru aproape jumătate din populaţia

de sex feminin, !ictime ale traficului de persoane, procesul de identificare a fost

apropiat de al perioadei de traficare, ceea ce scoate în e!idenţă o identificare

timpurie a !ictimelor aflate în trafic şi coordonarea eficientă a instituţiilor în

acti!ităţile de combatere a fenomenului#

Exploatarea sexuală este pe primul loc în rândul modalităţilor de

exploatare a femeilor, *312 de !ictime femei+ din totalul femeilor !ictime,

procent aflat în creştere faţă de anul 122K şi 122?, când acesta era de ?

respecti! B# 5stfel, obser!ăm o re!enire în actualitate a infracţiunii de

exploatare sexuală a femeilor de cetăţenie română, tendinţă similară cu a anilor

1229.122?, când exploatarea sexuală a femeilor ocupa primul loc în statisticile

naţionale ale fenomenului traficului de persoane# 4acă este să facem o

comparaţie pe moduri de exploatare în rândul !ictimelor femei, obser!ăm-22 &lianţa $lobală împotriva traficului de femei (H&&2S)A Standarde de drepturi fundamentale pentru tratarea

persoanelor traficateA ianuarie ->>>#-2- R.N.Un$ureanu +ianca Tunca M.Caacu ;aport privind situaţia traficului de persoane în ;omânia RC55T 5"enţia <aţională mpotri!a $raficului de persoane R I#6#0#B#, /ucureşti, 12-2, p#-9.-?-21 Idem #



preponderenţa şi procentul majoritar al !ictimelor exploatate sexual *exploatarea

prin muncă a femeilor a cunoscut proporţii reduse la jumătate în acest anA -3g a

fost procentul femeilor exploatate prin muncă forţată în acest an, spre deosebire

19 g înre"istrat anul anterior, din totalul pe această cate"orie de "en+#-23

0rocentul fetelor minore, !ictime ale traficului de persoane, a fost în acestan, de ?H (1HH "inore) %in totalul 'icti"elor <e"ei, fiind traficate în

special prin exploatare sexuală 5şa cum a fost menţionat şi mai sus, exploatarea

sexuală în rândul femeilor a cunoscut cea mai mare amploare, acestea fiind

exploatate în special pe stradă, în cluburi sau locuinţe pri!ate# n caul traficului

prin muncă exploatarea femeilor a a!ut loc în special în a"ricultură# 4istribuţia

pe ni!el de educaţie al !ictimelor de sex feminin, respectă distribuţia educaţieiîn rândul populaţiei totale, ni!elul crescut al !ulnerabilităţii pe educaţie

re"ăsindu.se în special în cate"oria persoanelor ce a!eau finaliate studiile

"imnaiale la momentul intrării în trafic * dintre 'icti"ele <e"ei au a!ut

finaliate la momentul intrării în trafic cel mult studiile "imnaiale+ -28#

ictimele bărbaţi

(n ca particular îl constituie bărbaţii care pot de!eni !ictime ale

traficului#

)lienţii comerţului sexual determină traficul de persoane, traficanţii

străduindu.se să răspundă cererii acestora#

(nele statistici din Suedia şi <or!e"ia menţioneaă că moti!ele pentru

care bărbaţii cumpără ser!icii sexuale, anume curioitatea, !ariaţia sexuală şi

comoditatea, probleme de sin"urătate, probleme în !iaţa de cuplu-2D sau pentru o

confirmare a dominării masculine#

/ărbaţii homosexuali au o probabilitate mai mare să an"ajee relaţii

sexuale cu minori#

4e asemenea, bărbaţii cad !ictime ale traficului în scop de executare de-23

Ibidem#-28 R.N.Un$ureanu +ianca Tunca M.Caacu ;aport privind situaţia traficului de persoane în ;omânia RC55T 5"enţia <aţională mpotri!a $raficului de persoane R I#6#0#B#, /ucureşti, 12-2, p#-9.-?#-2D S'enAKel Manon, /tudii, (ni!ersitatea din Sund, 7coala Superioară de 7tiinţe Sociale *Suedia+, 1228



munci forţate în industrie, construcţii, alimentaţie,industria hotelieră, în scop de

cerşetorie şi transplantare de or"ane, dar şi prin utiliarea lor în scopuri

criminale, contrabandă, cât şi pentru recrutări *în special băieţii+ pentru

operaţiuni paramilitare#

)onform statisticilor 5#<#I#$#0#-29

, în cursul anului 122>, au fost identificate? de !ictime de $en "aculin, dintre care -32 au fost traficaţi în cursul

aceluiaşi an, repreentând 39g din totalul !ictimelor de sex masculin#

<umărul minorilor în rândul !ictimelor de sex masculin *31 minori+ este

net inferior faţă de al minorilor identificaţi în rândul !ictimelor de sex feminin

*-88 minori+#

Ca fel ca în caul !ictimelor femei, distribuţia educaţiei în rândul bărbaţilor la momentul intrării în trafic, e!idenţiaă persoanele cu studii

"imnaiale ca fiind cele mai !ulnerabile, acestea repreentând 9-g din totalul

!ictimelor de sex masculin#

0rincipala modalitate de exploatare a persoanelor de sex masculin

continuă să fie "unca <orţat/ în di!erse sectoare de acti!itate economică *

din totalul persoanelor de sex masculin) înre"istrându.se o scădere faţă de anul

trecut, când K>g dintre !ictimele de "en masculin erau traficate prin această

modalitate#

;bli"area la cerşetorie, ca modalitate de traficare a persoanelor de sex

masculin, a cunoscut o creştere procentuală în rândul !ictimelor de "en

masculin, de la în 122K la ? în acest an# 5lte modalităţi de exploatare a

!ictimelor de "en masculin, sunt preentate succint, în "raficul de mai jos :

ictimele minori

n ceea ce pri!eşte traficul de copii, tendinţa este de creştere tot mai mare

la ni!el mondial a acti!ităţii de porno"rafie infantilă de pedofilie şi corupţie

-29 R.N.Un$ureanu +ianca Tunca M.Caacu ;aport privind situaţia traficului de persoane în ;omânia RC55T 5"enţia <aţională mpotri!a $raficului de persoane R I#6#0#B#, /ucureşti, 12-2, p#-K#



sexuală dar şi a prele!ărilor ile"ale de or"ane-2?# 5cti!ităţile ilicite în domeniul

adopţiilor se sustra" controlului instituţiilor abilitate, astfel încât destinaţia reală

a copiilor adoptaţi nu este cunoscută#

5nual, mii de copii *băieţi, fete+ sunt traficaţi pentru a fi exploataţi în

scopuri comerciale, fiind recrutaţi şi transportaţi în ţară sau peste "raniţelenaţionale şi !ânduţi în repetate rânduri#

Ei de!in !ictime ale acestui fenomen lar" răspândit, Bomânia de!enind

atât o ţară de ori"ine cât şi de tranit a traficului de persoane#

@ijloacele de traficare a acestei cate"orii umane ^ reduse astfel la

condiţia de marfă . sunt multiple: sunt recrutaţi fie prin înşelăciune, fie prin

constrân"ere sau forţă, sunt transportaţi în interiorul sau peste "raniţele naţionaleşi !ânduţi în repetate rânduri# )opiii pot fi traficaţi în scopul de a fi exploataţi

sexual, comercial, de a fi puşi la muncă forţată, la cerşit, la furat, la munci

a"ricole, munci domestice, penntru a fi daţi ile"al spre adopţie sau pentru

transplant de or"ane-2K#

4upă recrutare şi intrarea în ţara de destinaţie, !ictimele.copii de!in

capti!i total: nu au acte de identitate, nu au dreptul la liberă circulaţie sau

comunicare, sunt continuu ameninţaţi#

)ei care preiau copiii le oferă hrană, haine, adăpost, dro"uri . în perioada

exploatării lor, obli"aţi să reîntoarcă, prin muncă, !aloarea acestora# )opiii nu

primesc bani pentru acti!ităţile lor, sunt abuaţi fiic, hrăniţi prost şi supuşi

per!ersiunilor sexuale de la K la -1 ore pe i *câte 9 . -2 clienţi`i#+

;ecrutorii acestor !ictime sunt persoane cunoscute lor, bărbaţi sau femei,

cunoştinţe, !ecini, părinţi, iubiţi#

(nele fete care au fost traficate de!in la rândul lor traficanţi, se întorc în

locaţiile de unde au plecat şi recruteaă alte persoane implicând în trafic *în

caul copiilor foarte mici+ membrii familiei *mame, unchi, fraţi+# 5ceştia însă,

nu recunosc acest fapt, ci !ăd o sursă de protejare a copilului, de supra!ieţuire a

-2?

0an +anciu Sorin M.R/%ulecu voluţii ale delincvenţei -uvenile în ;omânia. *ercetare şi prevenire socială, Editura Cumina Cex, /ucureşti, 1221, p#-28#-2K S. M. R/%ulecu Monica C. P/trioara, &buzul se"ual asupra copiilor , Editura Cumina Cex, /ucureşti,1223, p#1D



familiei+#

4upă recrutare, copiii pot fi traficaţi de.a lun"ul "raniţelor naţionale sau

internaţionale#

)opiii pot de!eni !ictime prin inter!enţia unor factori de risc *de

!ulnerabilitate+:-2>

respin"erea sau opoiţia normelor sociale şi morale de contactale mediului lor social, anumite istorii din !iaţa lor, factori de stres *abu sexual,

tortură, maltratare+#

mpotri!a fenomenului de a de!eni !ictime şi pentru protecţia copilului

trebuie maximaliată factorilor protecti!i#

@ajoritatea copiilor traficaţi suferă prin separarea de comunitatea unde au

trăit, prin condiţiile !itre"e de !iaţă şi muncă, prin inter!enţia ameninţărilor proxeneţilor, ale traficanţilor, prin neîncrederea în autorităţi, lipsa unui statut

le"al şi astfel de!oltă relaţii de dependenţă emoţională cu traficanţii lor

*iubindu.i şi urându.i în ace-aşi timp+--2#

$raficantul de!ine sin"urul adult pe care îl are copilul în ţara unde este

exploatat# )hiar dacă reuşesc să ,,e!adeeG din lumea traficului şi se întorc

acasă, impactul social de!ine mai puternic: familia îl poate respin"e, nu mai

are aceleaşi abilităţi sociale, educati!e cu ale celorlalţi copii, iar impactul

psiolo$ic este un pra" "reu de trecut: sentimentele de ruşine şi !ino!ăţie

conduc la lipsa încrederii, conduc la "ânduri şi tentati!e de sinucidere, la toate

acestea adău"ându.se şi consecinţele traficului: !iolenţa fiică din partea

traficanţilor, clienţilor, proxeneţilor, contactarea de boli cu transmitere sexuală#

Statisticile pri!ind numărul copiilor traficaţi sunt dificil de obţinut, fiind

în"reunate de natura clandestină a mijloacelor de traficare şi dificultăţilor

le"ale de identificare a acestor cate"orii de !ictime#

<aţiunile (nite au oferit unele statistici estimati!e, indicându.se la ni!el

mondial aproximati! -,1 milioane de copii traficaţi în scopul exploatării prin

-2> I.C.Ic,i" inorul R în re$lementările europene, Editura $impul, Iaşi, 1223, p#-8--2 Ga&riela AleKan%recu Geor$eta P/unecu 0aniela Munteanu 0aniela Nicolecu Iulia Niţulecu

0iana Şer&an Petre Matei +o$%an +ar&u Mircea 0u"itrecu 6ictor Nicol/ecu, Hid de bune practiici pentru asistarea copiilor victime ale traficului în scopul e"ploatării se"uale, publicată de ;r"aniaţia Sal!aţi)opiii Bomânia în cadrul 0roiectului Sa!e the children )hild $raffic&in" Be"ional Besponse for South EastEurope, /ucureşti, @artie 1228, p#-K#



muncăA rapoartele ;#<#6#.urilor --- estimeaă că mii de băieţi şi fete mai mici

de -3 ani sunt traficaţi din şi în interiorul Europei de est pentru muncă forţată,

cerşit, flirt, iar /anca @ondială indică faptul că peste un milion de copii

muncesc de la !ârsta de D ani şi nu au acces la apa potabilă#

)onsecinţele şi traumele suferite de minorii !ictime ale traficului de persoane sunt profunde determinând tulburări comportamentale, afecţiuni

psihice, disfuncţii în capacitatea de inte"rare şi socialiare# Instituţiile publice şi

pri!ate, naţionale şi internaţionale continuă eforturile de combatere şi pre!enire

ale acestui fenomen, iar conform unui studiu recent publicat de 5"enţia

<aţională mpotri!a $raficului de 0ersoane, Tra<icul %e copii n Ro"4nia.

Stu%iu aupra proceului %e recrutare3 disponibil pe site.ul 5"enţieianitp.mai.$ov.ro, minorii se află într.o poiţie de !ulnerabilitate "enerată de

intercorelarea factorilor personali *"radul de maturitate, ne!oia de independenţă,

lipsa experienţei de !iaţă, educaţie+, familiali *deor"aniare, familie

conflictuală, şomaj, mi"raţie, educaţie, lipsa resurselor financiare, lipsa

comunicării+ şi socio.economici *sărăcie, iolare, discrepanţe rural`urban+ etc#

4e asemenea, conform statisticilor 5#<#I#$#0--1#, distribuţia minorilor în

populaţia totală a !ictimelor a fost de 1B în *9DE5 victime în total +,

1B în Q *9C@5 victime în total + şi a manifestat o creştere de aproape K

procente ajun"ând la B n *DE5 victime în total +# n ceea ce pri!eşte

distribuţia minorilor pe cate"orii de "en, fetele *K1g din totalul minorilor

!ictime spre deosebire de KKg în 122K+ au fost principala cate"orie traficată în

scopul exploatării sexuale *în stradă, locuinţe pri!ate, cluburi, hoteluri şi

bordeluri+ şi în scopul exploatării prin porno"rafie infantilă şi pe internet# /ăieţii

identificaţi ca fiind !ictime ale traficului de persoane sunt exploataţi în special

prin muncă forţată *în a$ricultură+ sau prin obli"area la cerşetorie şi furturi#

--- OIM 2rafficin$ in Somen and *ildren, oldova. 0arometrul opiniei publice R ;epublica oldova */OP6

2a?lor Aalson /ofres, ianuarie 122-#--1 Baport anual 5<I$0 122> R.N.Un$ureanu +ianca Tunca M.Caacu ;aport privind situaţia traficuluide persoane în ;omânia R C55T 5"enţia <aţională mpotri!a $raficului de persoane R I#6#0#B#, /ucureşti, 12-2, p#->.12#



n "eneral, profilul minorului român traficat în scopul exploatării de orice

fel --3 , preintă următoarele caracteristici şi comportamente:

nivelul scăzut de educaţie# @area majoritate a minorilor au un

ni!el redus de educaţie, ?8g pentru anul 122K, respecti! D3g pentru

122> a!eau finaliate numai studiile "imnaialeA !ulnerabilitatea crescută la vârsta cuprinsă între -8.-? aniA

!ulnerabilitatea crescută a fetelor, ele repreentând principala

cate"orie minorilor români traficaţi în interiorul "raniţelor ţării noastre cât

şi în alte ţăriA

conform statisticilor pri!ind situaţia familială a minorilor !ictime

ale traficului de persoane, marea majoritate a minorilor provin din familiibiparentale# )onform studiului recent demarat şi publicat de 5<I$0, în

cadrul acestor familii biparentale există numeroşi factori ce pot conduce la

intrarea minorilor în trafic: !iolenţă domestică, familie conflictuală,

familie deor"aniată, lipsa relaţiilor de comunicare între membrii

familiei, lipsa afecti!ităţii, familie afectată de sărăcie şi şomaj, anomia

manifestată în familie, ne"lijenţa familiei faţă de situaţia copiilor*educaţie, mod de petrecere a timpului liber etc#+# ulnerabilitatea

minorilor pro!eniţi din familii monoparentale, deşi este cantitati! mai

redusă, poate fi "enerată de incapacitatea părintelui de a supra!e"hea sau

asi"ura toate cele necesare unei bune de!oltări fiice şi mentale a

copiilor#

nivelul de informare scăzut al minorului şi al părinţilor cu pri!ire la

condiţiile de muncă în străinătateA

$radul de maturitate şi înţele$ere scăzută a riscurilor, a relaţiilor,

proceselor şi normelor sociale conforme cu vârsta şi lipsa e"perienţei de

viaţăA

!ulnerabilitatea copiilor rămaşi acasă în urma mi$raţiei părinţilor

în străinătateA--3 Idem , p#1-.11



o )ifra !ictimelor minori a fost cu mai mult de două ori mai mare decât a

!ictimelor adulteA

o Recrutarea în traficul intern a fost realiată, pentru H din cauri de

către persoane cunoscute !ictimelor sau care făceau parte din cercul de

prieteni, iar pentru ?HB %in cauri, recrutarea a fost realiată de către persoane necunoscute anterior !ictimelor, cu care, probabil au intrat în

contact în momentul preentării oferteiGA pentru restul caurilor

identificate, recrutarea a fost realiată de către parteneri sau soţi, !ecini

sau alte rude, etc#

o 4iferenţele între pro!enienţa !ictimelor urban`rural nu este foarte mare

pentru a putea considera unul dintre aceste medii ca fiind un mediu de!ulnerabilitateA "e%iul ur&an a nre$itrat o u#oar/ %i<erenţ/ <aţ/ %e

rural BHB %intre 'icti"eA

o Principalele -udeţe de provenienţă a traficului intern au fost: Iaşi *12 de

!ictime+, 5r"eş *-9+, 6alaţi--D *-9+, /acău *>+, )onstanţa *K+A pentru mai

multe detalii le$ate de provenienţa victimelor şi principalele moduri de

e"ploatare în trafic inten, a se vedea &ne"ele 9şi C.o B dintre 'icti"e se încadreaă în cate"oria de !ârstă 1H1 ani, putând

considera astfel această !ârtă ca un indicator al !ulnerabilităţii la traficul

internA

+I+LIOGRAFIE

-# )riminal profin" ̀ 0rinciples and 0ractice R Bichard <# Oocsis, 0hd, %umana 0ress$otoYa, <eY Merse', 12291# )riminal In!esti"ation R Serial Oillers, @ichael <eYton, )helsea %ouse 0ublishes122K, <eY Por& 3# Beabilit', alidit' and (tilit' of criminal 0rofilin" $'polo"ies R @aurice 6odYin,Ed# Mournal of 0olice and Studies 0s'cholo"', 1221, !ol -, nr#-8# )riminal profin" for )rime Scene anal'sis R Mohn E 4ou"las, Bobert O Bessler, 5nn=# /ur"ess, )arol B# %artman . F/I trenin" 4i!ision and /eha!ioral Science unit atZuantico, ir"inia ori"inall' published ->K9D# )riminal profin" ̀ International $heor', Besearch and 0ractice R Bichard <# Oocsis,0hd, %umana 0ress $otoYa, <eY Merse', 122?

--D Mudeţul 6alaţi a fost printre principalele judeţe ale traficului, atât în trafic intern cât şi în trafic extern cudestinaţia Italia şi Spania#



9# )riminal profin" ` Beal Science or Must Yishful $hin&in"R 4amon 5 @uller R (ni!#of @elbourne, Sa"e 0ublication 1222, %omucide Studies !ol#8# nr#3

criminal profiling 2

Documents