.

romanclere

Marile romanciere engleze auapiirut in secolul al XIX-lea,aceastii aparitie tiirzie s-adatorat in totalitate normelorsociale restrictive ale acelorvremuri. in cele din urmii,femeile au giisit o cale pentrua fi ascultate prin literaturii.

I ndiferent de fonna unui roman, el va ref-lecta intotdeauna filosofia autorului ~i vareprezenta o imagine a perioadei in care el

sau ea a trait. Secolul al XIX-lea a fost operioada de mari prefacerl sociale ~i din acestmotiv nu este o surprlza faptul ca in acestsecol ~i-au facut aparltia pe scena literaturlicinci marl romanciere engleze.

Jane Austen, Charlotte ~i Emily Bronte, MrsGaskell ~i George Eliot au provenit din mediidiferlte dar ele au avut in comun, in afara sex-ului, anumite similarltati ale scrlsull!i care ledadea o anumita identitate ~i le stabilea pozi-tia de femei in societatea secolului al XIX-lea.

Cu exceptia lui Jane Austen, celelaltefemei au descrls in operele lor viata din cen-trul ~i nordul Angliei, unde s-au nascut, pro-babil ca o indicatie asupra importantei po-litice ~i sociale crescinde ale acestor regiuniin timpul revolutiei industrlale brltanice.

Societatea engleza a secolului al19-lea eradominata de barbati, cu reguli de convenienta~ociala foarte strlcte ~i cu numeroase codurlde eticheta. in romanele lor, toate cele cinciscrlitoare sunt foarte con~tiente de eticheta ~i

O inceputul petrece-rii, o ilustra~ie realiza-ta de Hugh Thomsonpentru Mondrie ~iprejudecatil, unul din-tre cele mai iubiteromane ale scriitoareiJane Austen.

O Un partret alramancierei JaneAusten, realizat desara ei, Cassandra.Patru dintre ramane-le autaarei au aparutintre 1811-1817, cuautar ananim.

propriile observatii ale romancierei -simtiteprin prisma feme ii provinciale constr.Ins;l s;lle accepte, ea nefiind capabil;l s;l experi-menteze o alt;l viat;l, In afara celei de la Bath,Southhampton, Hampshire sau Winchester.

Lumea lui Jane AustenJane Austen a avut o copil;lrie foarte fericit;l ~io viat:l de familie sigur:l, elemente care, f;lr:lIndoial;l, au contribuit mult la Increderea Insine cu care a judecat societatea Angliei rega-liste. Ea a foSt interesat;l de problemele cotidi-ene pentru ca acestea s;l devin;l temele eifavorite. Fie c;l portretiza scene din viata cas-nic;l sau c;l se ocupa de afacerea tinerelorfemei In c;lutare de SOti (0 preocupare social;la acelor vremuri), Jane Austen reu~ea Intot-

de structura social:! existenta ~i fiecare dintreele "atentioneaz:!" cititorul asupra acestoraspecte. Cele mai cunoscute lucrari ale luiJane Austen (1775-1817), care au avut partede celebre ecraniz:!ri cinematografice sau lateleviziune realizate la sfar~itul anilor 1990,sunt comedii sociale elegante care reflect:!

deauna s~ sublinieze implicatiile morale. Scrii-toarea ~i-a t:olosit cu abilitate talentul pentru adescrie personajele ~i a inventa intrigi, pentrua-~i exprima propria ei viziune despre viata.De exemplu, in rornanul Sense and Sensibility(1811) Jane Austen l~i dezv~luie, prin persona-jul Marianne Dashwood, propriul crez in com-portamentul rational ~i controlat. ElizabethBennett ~i Mr. Darcy, din rornanul Miindrie $iprejudecatd (1813), ne ofera a imagine asupraaparentelor care pot fi foarte 1n$el~toare. inrornanul Mansfleld Park (1814) a creat-o peFanny Price, un personaj interesat de "relatiilede calitate indoielnic~" dar care se comport~intotdeauna cored, in fmal triurnfind adev~rul.Emma (1815) afl~ adev~rul despre ea Ins~~i,de~i era "frumoas~, de~teap~ ~i boga~", ~i inPersuasiune (1818) Anne Eliot rupe logodnacu un c~pitan de vase, tiruIr dar s~rac, pentrua face pe plac familiei ~i prietenilor.

Romanele lui Jane Austen au dialoguriinteligente, pline de viata $i contin un amestecinegalabil de sarcasm, umor, istetime ~i inte-lepciune. Lumea lui Jane Austen a fast intr-unfel restrictiona~ de standardele secolului alXX-lea, ins~ a fast plin~ de intrig~ ~i pasiune.

137

48 FEMEI ENGLEZE ROMANCIERE

O Crescu~i la casa

tip

'ur

1821

ltrick

1(18

>nte

848

fu1

O O acuarel3

)wn

:ieja

'ea nume

autoreprievenit Itre autoar=urrer Be

loptaJ'Utru

parohialii dinYorkshire, cei patrucopii Bronte: Anne,

Charlotte, Emily ~ifratele lor Branwell,i~i petreceau oreintregi inventandjocuri pline de imagi-na,ie, realizand micicar'ulii ilustrate.Branwell a fost unartist talentat incade cand era mic. Aicieste prezentat unportret pe caretanarul l-a realizatcelor trei surori. Din

pacate, talentulartistic al luiBranwell nu a apucatsa se materializezeniciodata. Atuncicand tanarul a avutun e~ec in ceea ceprive~te via,a artis-tica, el a inceput sabea mult ~i chiar sase drogheze cu opiu.A murit de tubercu-loza in a nul 1848.

[n tim-

48) ~i

paro-u tatal

aveau

surori

Mama

amici.

reprezentiJnd un~oim, realizata de

Emily Bront~. Emilyparea sa se simtaintotdeauna mai inlargul ei in companiaanimalelor decat incea a oamenilor .

~oimul a facut partedin marea ei "fami-

lie" de animale.Scriitoarea ~i-apetrecut nenumarateore studiindu-1 ~ifacandu-i schi,e, bachiar i-a dedicatcateva versuri:

~i singur,La fel ca mine,

Complet singur,El vede intreagastrolucire a soarelui;~i la fel ca mine,Ne face so gememintr-o durere foro de

sfar~it.

autoare:

'pendent..co~marul cotidian~rii" )ricum, suc-,sibil doar dup~a un pseudonim,

O Celebrul tablou al lui Eyre Crowe. Pauzade masa. W;gan. reprezentand muncitoaredintr-o fabrica. Primul roman al Mrs. Gaskells-a axat pe condi,iile in care lucrau muncitorii~i a demascat abuzurile patronilor .

O Un portret in creta al lui Elizabeth Gaskell,

Nu este deloc surprin~tor ca CharlotteBronte ~i-a a ales pentru romanele sale In spe-cial tema atitudinilor victoriene fa1;:l de femei ~ia luptei duse de acestea pentru dobandirea pro-prie.i lor identita~i, Intr-o lume dominata de bar-ba~i. Toate eroinele ei seamana cu autoarea -

sensibile, pline de speran1;:l ~i posedand calita~iintelectuale. Cu toate acestea, ele raman izolate~i nelmplinite, de obicei din cauza unei Infati.5arineatrJgatoare, a unui fel de a fi mai rezervat ~ia lipsei unui statut social ~i financiar. Toate per-sonajele ei, Jane Eyre, Caroline Helstone(Shirley) sau Lucy Snow (Villette), Incearca sa-~idepa~easca durerea provocata de a dragostenelmparta~ita facand apella ra~iune, fortata fiindde realitate. Door cand exista pericolul pierderiidragostei adevarate, pasiunea lua locul ra~iunii.

Emily Bronte, al carei pseudonim artisticera Ellis Bell, a devenit celebra prin romanulWuthering Heights (La rdscruce de vanturi,1847). Utilizand doi naratori, care faceau eiIn~i~i parte din intriga, autoarea a reu~it saschimbe In permanen~a atat perspectiva cat ~iintensitatea. Povesteade dragoste stranie din-tre Heathcliff ~i Catherine Eamshaw este de acalitate universala ~i perena. Cea mai celebraopera a celei mai tinere surori, Anne, a fastromanul Agnes Grey (1847).

Elizabeth GaskellO scriitoare contemporana cu surorile Bronte afast Elizabeth Gaskell (1810-1865). Ea aintalnit-o pe Charlotte Bronte In 1850 ~i aulegat a prietenie bazata pe simpatie ~i respectreciproc. Dupa moartea Charlottei, Mrs.Gaskell, dupa cum e cunoscuta, a scris biogra-fia prietenei sale. Mrs. Gaskell era spirituala,

sociabil~, coll$tiincioas~. Avea energie debor-dant:l ~i experienta dobandit:l din observareas~raciei ~i nedrept~tilor s-a p~strat In romaneleei. Lumea creat:l de ea, apreciat~ pentru ~armul~i inocenta ei, era pe cale de disparitie ~i Inscrierile ei, scriitoarea a lncercat s~ lndreptemulte injustitii sociale. Avea un simt deosebit albinelui ~i raului, avand In spate trecutul unuicopil orfan, cu o religie stimulant:l ~i liber~(unitarian~), o lin~te rural~ ~i suferinta urban~,o rutin~ casnic~ ~i pierderi personale. Femeiacu asemenea trecut era energic~, pozitiv~ ~i cuun spirit de observatie ascutit, cultivat:l ~i cusimt artistic, Ins~ mai presus de orice, o mam~bun~ ~i o sotie devotat~.

Mary Barton (1848) a fost primul ei roman~i, ca ~i romanul Nord $i Sud (1855), prezint:lviata Elizabethei Gaskell, ca sotie a unui preotunitarian din Manchester, care a trait printres~racii din nordul Angliei, o societate rapidindustrializat:l. Romanul este rni~c~tor prin du-rerea pe cai:e o eman~ ~i emotionant prin des-crierile sale cu privire la s~racia extrem~ la careautoarea a fost martora. Se crede c~ ElizabethGaskell a scris romanul chiar la Indemnul sotu-lui, lngrijorat de s~rultatea sotiei dup~ moarteaprematura a fiului lor, William, In varst~ dedoar zece luni. Cei doi au avut ~i patru fiice,una dintre ele n~scut:l dup~ moartea luiWilliam. Tristetea care razbate din romanulMary Barton este pe undeva de Inteles.

Activitatea caritabil~ printre s~raci a iElizabethei Gaskell a conferit romanelor sale ~o mare putere de introspectie. Exist~ o ~Intelegere a resentimentelor de clas~ ~i a ~necesit~tii lndrept~rii nedrept:ltilor la care era ~supus~ clasa muncitoare. Rutb (1853) a fost ~

139

din 1851. Romanele ei au fost laudate deCharles Dickens in revista lui Household Words.

FEMEI ENGLEZE ROMANCIERE

George Eliot a fost considerat:! prima mareromanciern modern:! ~i cel mai celebru romanal ei, Middlemarcb (1872), a fost scris cu multaport intelectual, oferind o bun:! oportunitatepentru dezbateri teologice ~i filosofice. Acestaspect al romanului era o noutate, deoareceschimba functia lui cunoscut:!, cea de amuza-ment, 1ntr-una care incita la gindire ~i dez-batere -1n cazul romanului Middlemarcb,asupra problemelor vietii adulte.

Majoritatea romanelor lui George Eliot auactiunea plasat:!ln provincie, fiind adev:!rateportrete ale societ;ltii provinciale 1mb:!trinite,dep:!~ite de epoca industrializ:!rii. Fundalulsocial este o parte important:! a romanelorscriitoarei demonstrand c:! George Eliot eracon~tient;l de continua schimbare a societ:!tiivictoriene. George Eliot avea un simt deosebitpentru dialecte ~i limba vorbit;l, ilustrind cuacuratete detaliile vietii reale. Odat:! ea aportretizat atit de des:!vir~it un cleric 1nvirst:! 1ncit a trebuit s:!-~i cear:! scuze pentruintruziunea ei 1n viata privat;l a acestuia.

Descrierile de naturn ale lui George Eliotsunt minunate. in romanele Adam Bede(1859) ~i Moara de pe Floss (1860) ea aportretizat cu succes viata de la tarn, Ins:!Middlemarcb reprezint:! opera de c:!p:!tai aautoarei, In care exceleaz:! ca scriitoare. inacest roman, Gerge Eliot creeaz:! personaje cucaractere contrastante, cu scopul de crea dez-bateri 1n cadrul romanului. Punind fat:!ln fat:!dou:! intrigi, Eliot reu~e~te s:! defineasc:! cuclaritate morala ce se desprinde din fiecare.

conceput cu acelea~i intentii umanitare -de atrezi con~tiinta publica la problemele prosti-tutiei. O tema atat de "scandaloasa" a fostprimita timid ~i Mrs Gaskell s-a aflat pusa insituatia de a se adresa mai ales celor ce accep-tau aceste abuzuri. Imediat dupa aceastalucrare a urmat mult aclamata biografie aCharlottei Bronte. Tatal Charlottei a rugat-ope Mrs. Gaskell sa scrie aceasta biografie, lacare ea incepuse deja sa lucreze. Viata luiCharlotte Bronte (1857) este considerata obiografie clasica a literaturii engleze.

Toate operele publicate de Mrs. Gaskell auavut un inalt standard profesional ~i autoareanu a ascuns faptul ca operele ei au fost scrisepentru bani, utilizati apoi pentru necesitatilefamiliei. Scriitoarea se destainuia: "Nu cred cami-a pasat vreodata cu adevarat de faima lite-rara; nici macar nu cred ca e un lucru de caresa merite sa-ti pese. Vine ~i apoi dispare..."

George EliotO alta romanciera engleza marcanta a secolu-lui al XIX-lea a fost Mary Ann, sau MarianEvans (1819-1880), cunoscuta sub pseudoni-mul ei literar, George Eliot. Singura carteaparuta sub numele ei real a fost traducerealucrarii lui Feuerbach, Esenta cre$tinismului(1854). Prin scrierile sale dar ~i prin modul deviata, Eliot a reprezentat o provocare pentruconvenientele victoriene. Ea a respins cre~tinis-mul ~i, indragostindu-se de un barbat casatorit,a trait alaturi de el, aducand un afront "socie-tatii decente victoriene".

?:0)(9".9"3I

O O ilustra~ie la celde-al do ilea romanal lui George Eliot,Moara de pe Floss.Tom ~i Maggie, frate~i sora, s-au instrai-nat din cauza ca ea apus dragostea maipres us de onoarearigida a fratelui darei se regasesc inurma unei tragedii.

O Mary Ann Evans-mult mai cunoscu-ta sub pseudonimulde George Eliot ~ ar

ti fost o femeieextraordinara inorice epoca, insa inperioada cand a traitea a contestatnormele sociale vic-toriene ~i a largitmult limitele tic,iunii.Romanele ei auinlocuit inva,aturacre~tina cu o "religiea umanita,ii".Compasiunea ~iputerea de analizade care a datdovada in creareapersonajelor fac dinscriitoare una dintrecele mai inteligenteromanciere aleliteraturii engleze.

~"".

~

~~

140Istorie universal:I 61 -EPOCA REFORMEI iN MAREA BRITANIE Arta ~i omul 51 -ROMANCIERII EPOCII VICTORIENE