exxercitii teatrale

8/16/2019 EXXERCITII TEATRALE

1/15

E2.1 EXERCIŢIU DE INTERPRETARE≅ Alegând o piesă sau un text oae!ae "!o#i!$satii!$ da#ati!$ tagi! et!.%$ a!est exe!i&iu !onstă 'n a spune textul$ de !in!i oi la ând$(olosind !in!i #odui di(eite$ s!)i#*ând stu!tua inteioaă$ da!ă este !a+ul$ sau păstând a!eea,i de+-oltae da#ati!ă. Pintun ase#enea exe!i&iu$ ele-ii -o 'n!e!a !ât#ai #ult posi*il să o(ee de (ie!ae dată un /s!op0 di(eit ,i să e-iden&ie+e sau$ 'n !a+

!onta$ să &ină as!unse #o#entele po-e,tii !ae epe+intă pin!ipalele pun!te dede+-oltae a intigii. Da!ă aleg să -o*eas!ă 'n nu#ele unui anu#it pesona$ ele-iite*uie să,i oa!e oluile intepetândule 'n di(eite #odui$ 'n a,a (el 'n!ât săi !on(eeo /intepetae0 pesonală di(eită$ !ae să (ie oiginală de (ie!ae dată. !opul a!estuiexe!i&iu este să sti#ule+e a*ilită&ile !eati-e ,i intepetati-e ale ele-ilo$ !e -o (olosidin plin i#po-i+a&ia 'n !adul a!estui exe!i&iu. 3nto (a+ă u#ătoae$ se a,teaptă ,ie(e!tuaea unei le!tui !iti!e a pesonaului$ *a+ată pe studiul analiti! al textului ,i pe(o#aea !ultuală pesonală a ele-ilo. E2.2 EXERCIŢIU DE 4I5CARE≅ 6olosind untonguet7iste si#plu "(a+ă '#*âligată%$ ele-ii 'l -o spune #ai 'ntâi #egând 'n #odnatual$ 'n diagonala s!enei$ dintun !apăt 'n altul$ apoi iu&ind sau #i!,oând pasul$ 'n(un!&ie de it#ul !ae -a (i ales pentu al e!ita8 apid$ 'n!et$ !on-ulsi-$ săind !u

pi!ioaele unite$ #egând apid !u pa,i #ai sau !)ia i#petuos$ pentu !ei !ae pot#ege 'n #âini. Este !a+ul să spune# !ă it#ul pasului se !oodonea+ă !u it#ulintepetăii ,i 'i o*ligă pe ele-i să,i sin!oni+e+e indi!a&iile ,i espia&ia !u #i,!aea.A!eastă expeien&ă de #i,!ae 'i -a auta pe ele-i să 'n&eleagă !ă o (a+ă poate (i spusă 'ndi(eite !ondi&ii ,i 'i -a auta$ 'n #o#entul s!ieii$ să adapte+e (ie!ae indi!a&ie la#o#entul da#ati! ele-ant. E2.9 EXERCIŢII PENTRU :;CE≅ Ele-ii aleg o (a+ă sauun indi!iu pe(eat ,i o spun o dată$ de două oi$ de tei oi ,i a,a #ai depate$ #ăind pasul !ât le pe#ite espia&ia. După !e espiă adân!$ epetă exe!i&iul adăugând o unitatede -o!e !elei anteioae$ da păstând 'n!ă a!ela,i it#. ; a doua (a+ă$ !ae o aleg po(esoii$ pesupune (olosiea -o!ii !a instu#ent #u+i!al8 o dată !ântat$ altă dată ,optit$altă dată ponun&ând !la indi!iul sau ponun&ândul 'n a,a (el 'n!ât (ie!ae sila*ă să (ie

e#isă pe o notă #u+i!ală di(eită. Ele-ii 'n-a&ă să,i !unoas!ă poten&ialul popiuluiegistu -o!al ,i să des!opee posi*ilită&ile expesi-e legate de a!esta. 6olosind -o!ea$spa&iul pentu i#po-i+a&ie este apoape neli#itat. Ele-ii o -o (olosi după *unul lo pla!,i !on(o# tăsătuilo lo psi)o(i+i!e ,i e#o&ionale. E2.< EXERCIŢIU DEDRA4ATUR=IE≅ Cusul de 7iting t)eate se adesea+ă po(esoilo$ edu!atoilo ,i po(esioni,tilo din do#eniul !ultual !u s!opul de ai spe!iali+a 'n dis!iplineleda#atugi!e ,i ale spe!ta!olului ,i a le pe#ite să,i expei#ente+e autoitatea 'ndo#eniu$ apli!ând !uno,tin&ele 'nsu,ite asupa unui gup de ele-i a(la&i 'n a(aasiste#elo edu!a&ionale o*ligatoii sau a(la&i 'n is! de a*andon ,!ola$ !u s!opul de a leedu!e !ondi&ia de #aginali+ae$ de a !onti*ui la einse&ia lo 'n !ontextul so!ial$ de ale '#*unătă&i ela&ia !u ealitatea ,i egulile !ae o gu-enea+ă. Da!ă ele-ii no,ti sunt 'n

is! de #aginali+ae so!ială$ 'n!e!ă# să le sti#ulă# di-esitatea pintun exe!i&iu$ să+i!e#$ auto*ioga(i!8 să,i i#agine+e !e sa 'ntâ#pla da!ă$ 'nto di#inea&ă$ !ând sete+es!$ des!opeă !ă sunt di(ei&i. Poate (i -o*a doa de !uloaea o!)ilo$ de 'năl&i#e$ unse-i!iu$ (a#ilia$ până la a >? ,i s!)i#*a$ de !e nu$ !uloaea pielii$ !edin&a eligioasă$ politi!ă sau #oală. De!i8 /@AI 6I4 3N B;CUB0. Ce exe!i&iu #ai *un pentu !ei!ae -o să a*ode+e teatul EBE:II CRIU 5I DECRIU≅ naa&iune e#o&ii$senti#ente$ gândui$ inten&ii pe !ae le au a(lând !ă sunt di(ei&i de !u# eau ieiF• piesă două pesoane se 'ntâlnes! "sau #ai #ulte pesonae%$ !el !ae expei#entea+ă


2/15

s!)i#*aea ,i !ine-a• apopiat a!estuia8 un pieten dag$ o udă apopiată sau doa *utaul E2.G EXERCIŢIU DE RE=IE≅ După !e aleg un text$ o piesă #u+i!ală$ unele#ent din s!enoga(ie "un s!aun$ o s!aă sau$ da!ă e posi*il$ !e-a i#agina pe!u# un!ălu& de le#n% ,i unul de !ostu#e "o pălăie$ o )aină et!.%$ ele-ii te*uie să popună tei-aiante di(eite. Respe!tând sti!t textul da#ati! pe !ae lu!ea+ă$ ele-ii te*uie să

'n!e!e să tase+e tei linii de egistu di(eite$ exesând -aia*ilele intepetati-e. Deexe#plu$ o le!tuă #ai intospe!ti-ă !ae e-iden&ia+ă !aa!teisti!ile psi)ologi!e ,iso!iale ale (ie!ăui pesonaF o alta #ai alegoi!ă !ae u#ăe,te să #ăeas!ă !on&inutulintinse! al textuluiF ,i 'n (inal o a teia !ae de!ontextuali+e+ă pesonaele$ 'ndeptândule!ăte un !ontext #ai uni-esal. Pintun ast(el de exe!i&iu$ ele-ul -a putea să/in-ente+e0$ de!i să !ee+e$ spe!ta!olul o(eind o le!tuă !u ade-ăat su*ie!ti-ă a textuluiasupa !ăuia lu!ea+ă !u ade-ăat intepetaea lo pesonală. !opul a!estui exe!i&iueste să 'i (a#iliai+e+e pe ele-i să tea!ă din!olo de si#pla a*odae analiti!ă a lu!ăii$'n!e!ând să o(ee o intepetae !iti!ă pesonală !ae să o (a!ă /a lo0 ,i a ni#ănuialt!ui-a. -e+i 9.TE@NICI TEATRABE 5I ART TERAPIEΦ E 9.1 EXERCIŢII DE3NCBHIRE≅ Exe!i&iul 'n!epe !ând un gup se adună 'n !e! ,i (ie!ae #e#*u ',i pune

panto(ii 'n #ilo!. 6ie!ae ',i !on!entea+ă aten&ia pe panto(i ,i pe ând -o*es! despe panto(i dinto pespe!ti-ă distantă$ la pesoana a IIIa$ 'n!epând !u8 /A!e,ti panto(isunt...0. 6ie!ăui pati!ipant 'i este pe#is să -o*eas!ă despe !u# aată panto(ii #ateial$ (o#ă$ !uloae et!. 3n!)eie des!iindu,i panto(ii. 3n a doua pate a exe!i&iului$(ie!ae pati!ipant adaugă ni,te aso!iei ,i poie!tea+ă senti#ente asupa (ie!ăei pee!)ide panto(i. Pentu a 'n!)eia$ (ie!ăui #e#*u al gupului i se !ee să se gândeas!ă la o pesoană epe+entată de (ie!ae pee!)e de panto(i. Condu!ătoul o!ului poate pati!ipasau nu. 3n ti#pul unei exe#pli(i!ăi$ lideul de gup a ales să poate !i+#e de !o7*odete#inând poie!&ii intense ale #e#*ilo gupului. După 'n!ăl+iea ini&ială$ ,ia s!os!i+#ele ,i lea !eut pati!ipan&ilo să (a!ă a!ela,i lu!u !u panto(ii lo. Apoi$ a !euttutuo să oa!e o piesă non-e*ală$ (olosind doa panto(i. A !eut (ie!ăui #e#*u să

aleagă !ea #ai apopiată pee!)e de panto(i ,i să eali+e+e o s!enă dialogată !u 'n!ăl&ăile!ondu!ătoului de o!. Ast(el$ 'n!ăl+iea ia !ondus la a!&iune. E 9.2 EXERCIŢIIPENTRU TEATRUB DE I4PR;:IHAŢIE≅ Exe!i&iul 1 Un pati!ipant ia un o*ie!t-esti#enta ,i 'l '#*a!ă$ apoi 'l dă altui #e#*u din gup$ !ae$ la ândul lui$ 'l pasea+ăunui al teilea #e#*u ,i a,a #ai depate8 exe!i&iul !onstă 'n a s!)i#*a !ontinuu (un!&iao*ie!tului. Exe!i&iul 2 Pati!ipan&ii sunt '#pă&i&i 'n pee!)i ,i 'n!ep eali+ând o seie de#i,!ăi !ae oglindes! ulti#ele #i,!ăi ale pateneului lo. >1 Exe!i&iul 9 Un #e#*udintun gup #i! 'n!epe spunând un !u-ânt la 'ntâ#plae ,i pe ând to&i !eilal&i ăspundi#ediat !u alt !u-ânt "exe!i&iu *a+at pe te)ni!ile si#ple ale (luxului !on,tiin&ei%.Exe!i&iul < Toate gupuile oa!ă$ sepaat$ di(eite s!ene. !enele sunt unite ,i pati!ipan&ii 'n!ea!ă să ea!&ione+e !ât #ai spontan la noua situa&ie. Exe!i&iul G =upul

oa!ă o s!enă ,i deodată te*uie să ea!&ione+e la un ele#ent i#agina nou$ intodus 'noi!ae #o#ent "un ta-an !ae !o*oaă #isteios$ sosiea unei telega#e$ unii -in ,i iaudin #o*ilie$ o pee!)e de panto(i !ae alune!ă$ te#peatua !ae atinge


3/15

Alegând o #u+i!ă (oate !unos!ută ,i !ae pinde "de exe#plu$ #elodii din e!la#e%$!ee&ile ele-ilo să 'n!)idă o!)ii ,i da&ile o te#ă. e pot in-enta #ulte -aiante$ deexe#plu$ ',i pot i#agina !ă sunt un *o*o! !ae 'n(loe,te #i,!at de -ânt sau !ă sunt !)ia-ântul$ #aea sau âul ,i să expi#e totul pin #i,!ăi ale !opului. A!este exe!i&ii pota-ea #ai #ulte (a+e. Ba 'n!eput sunt u!ate indi-idual$ apoi ele-ii le pot (a!e 'n pee!)i$

apoi '#pă&i&i 'n gupui ,i la s(â,it 'ntun singu gup$ stând 'n !e! &inânduse de #ână.De o*i!ei$ se (olose,te a!eea,i #u+i!ă pentu toate exe!i&iile !ae au a!eea,i te#ă.Exe!i&iul 2 ; -aiantă (oate si#pati!ă este !ea a ani#alelo. Ele-ii ',i i#aginea+ă !ăsunt ani#alul pe(eat. Pentu a e-ita o *ătălie 'nte ani#ale$ !eea !e se 'ntâ#plă destulde des$ da&ile ele-ilo ni,te li#ite$ de exe#plu nu se pot atinge ,i nu te*uie sădepă,eas!ă o anu#ită linie i#aginaă. Exe!i&iul 9 Alte exe!i&ii !u #u+i!ă (oate si#plesunt !ele 'n !ae se dau doa eguli si#ple de #i,!ae 'n spa&iu. De exe#plu$ să nu#i# o pate a !opului !ae te*uie să ă#ână lipită de podea "de exe#plu$ unul sau a#*ele pi!ioae%$ 'n ti#p !e ',i pot (olosi estul !opului pentu a dansa de+lăn&uit sau să,ii#agine+e !ă dansea+ă pe sâ#ă !a a!o*a&ii$ !ă se #i,!ă !a #aionetele sau !ă dansea+ă'n apă sau deasupa noilo et!. 5i a!este exe!i&ii pot (i (ă!ute 'n pee!)i. De exe#plu$

ele-ii pot dansa li*e 'n spa&iu$ da te*uie să aleagă o pate a !opului !ae te*uie săă#ână lipită de !elălalt pe duata exe!i&iului. Exe!i&iul < Un exe!i&iu !ae pla!e$ deo*i!ei$ ele-ilo este !el al po-e,tilo !u #u+i!ă. Po(esoul #i#ea+ă o po-este 'n (a&aele-ilo ,i ei te*uie să i#ite la pe(e!&ie tot !eea !e (a!e el. e poate 'n!epe de lalu!uile !ele #ai si#ple$ pe!u# utina +ilni!ă8 a se te+i$ a se spăla$ a ie,i a(aă$ a salutaoa#enii pe stadă et!. Când ele-ii au 'n-ă&at #e!anis#ul o!ului pot să (a!ă pe !ont popiu$ (ăă po(eso$ -ei(i!ândse pe ând 'nte ei. >2 E 9.< EXERCIŢIU DEI4A=INAŢIE C;BECTI:≅ Exe!i&iul aată !u# să de-ii pesona 'nto po-este$ su*'ndu#aea unui !ondu!ăto de gup. Alege&i o po-este !unos!ută. e pone,te de la o po-este tadi&ională ,i se in-entea+ă po-e,ti despe pesonae$ pin detalii i#aginae !aenu există 'n po-estea oiginală. Bideul 'n!epe să spună po-estea ,i (a!e o digesiune8 de

exe#plu$ !u# eau pesonaele pin!ipale 'nainte să se 'ntâlneas!ă Bea 'ntâlnit !ine-a'nainte Condu!ătoul de gup aată !ăte un !usant ,i 'i +i!e8 ai lo!uit 'n a!eea,i !lădie!u pesonaulF '&i a#inte,ti !u# elL ea se puta !ând ea !opil au 'l 'ntea*ă da!ă (ostaso&ie a pesonaului X este 'n !a#eă ,i a,a #ai depate. Da!ă ni#eni nu ia !u-ântul$!ondu!ătoul gupului -a de!ide !ine să -o*eas!ă. De o*i!ei$ !ând 'n&eleg #e!anis#ul$ pati!ipan&ii se i#pli!ă ,i se distea+ă$ in-entând din !e 'n !e #ai #ulte detalii. Uneoi$!ondu!ătoul gupului ope,te po-estea i#aginaă ,i se 'ntoa!e la po-estea oiginalăF!ontinuă să o spună ,i apoi se ope,te ia ,i e'n!epe să in-ente+e. Da!ă nu -e&i să(olosi&i o po-este tadi&ională$ pute&i 'n!epe !u o expeien&ă i#aginaă. Bideul 'n!epespunând8 :ă a#inti&i ex!usia noastă la Pais "sau la oi!e !astel$ #ae sau 'n 4la,tina4isteioasă% @aide&i$ nu -ă a#inti&i A# (ost !u to&ii a!olo8 po(esoul de liteatuă$

die!toul$ 'ngiitoul ,!olii ,iL sau !oa(e+a$ 6an!es!o Totti sau !ine #ai -e&i. ; dată !e pati!ipan&ii se pind 'n o!ul #e#oiei i#aginae$ este u,o să se !ontinue. Exe#ple86an!es!a$ '&i a#inte,ti la !e oă a# ple!at Cu# ea -e#ea Ai o*se-at !e-a !iudat 'n putaea po(esoilo au8 '&i a#inte,ti !e tip de ani#ale !iudate tăies! 'n #la,tina#isteioasă A-e# alătui de noi un ade-ăat expet$ D. De Ani#alis$ !ae ne poate pe+enta !aa!teisti!ile !âinelui de #la,tină ,i ale ga+elei de nooi$ !eatui legendae!ae tăies! a!olo. 5i a,a #ai depate. Este i#potant să se de+-olte o intigă a po-e,tii pe!ae -e&i să o spune&i$ pentu a o(ei !oeen&ă po-e,tii. De o*i!ei$ este *ine să se !ee+e


4/15

un 'n!eput$ un !on&inut ,i un s(â,it$ !)ia da!ă a!eea,i po-este poate os!ila deseoi. au8i#agina&ia poate poni de la o po-este pe !ae !ondu!ătoul gupului o !onsideăade-ăată de la 'n!eput ,i pe !ae pati!ipan&ii o -o e!onstui !a pe o po-este poli&istă.Bideul de gup spune !ă ae ne-oie de autoul tutuo pati!ipan&ilo$ !ae de-in teptat potagoni,tii a!eleia,i po-e,ti. De exe#plu$ !ondu!ătoul gupului8 Astă+i -ă -oi spune o

po-este !ae i sa 'ntâ#plat !u ade-ăat unei (ete nu#ita :aleia$ pe !ae a# 'ntâlnitoa!u# +e!e ani 'ntun pa! de dista!&ii. 3nto du#ini!ă$ a# #es a!olo !u (atele #eu ,ia# o*se-ato pe :aleia pentu !ă puta o o!)ie !iudată. A (ost -eunul dinte -oi a!olo'n a!ea du#ini!ă Tu$ de exe#plu$ '#i a#intes! de tineM :indeai -ată de +a)ă !)ia 'n(a&a pa!ului de dista!&ii$ '&i a#inte,ti de o (ată !ae puta o (ustă o,ie lungă 5i *ăiatul-ân+ăto poate adăuga detalii$ de exe#plu$ (ata puta o pălăie !u *oui #ai sau panto(i !u to! et!. Condu!ătoul gupului8 Ei *ine$ a!eastă (ată aata (oate *ine ,i nea#apopiat să (a!e# !uno,tin&a. Cine-a a spus !ă este (ii!a '#*lân+itoului de lei ,i$ dina!est #oti-$ putea -o*i !u ani#alele. Nu a# !e+ut asta$ da a s!os un sunet ,i au sositni,te -e-ei&e... et!. ; săptă#ână #ai tâ+iu a apăut o ,tie 'ngo+itoae despe ea8dispăuse. A# alegat la pa!ul de dista!&ii ,i a# -ă+ut poli&ia in-estigândF ei *ine$

Dete!ti-ul Rossi este ai!i !u noi$ el a !ondus in-estiga&iile... et!. sau soa :aleiei sau...Este i#potant pentu !ondu!ătoul de gup să ai*ă 'ntotdeauna 'n #inte unde -ea săaungă ,i să 'i 'n!uae+e pe ele-i să dea (âu li*e i#agina&iei. De exe#plu$ !)ia ,i 'nulti#ul !a+$ po-estea /ade-ăată0 poate (i '#*ogă&ită !u detalii (antasti!e "ani#alei#aginae$ speputei et!.%. Totul te*uie notat$ alegând di(eite (o#e de a naa"unalisti!ă$ istoi!ă$ dialog$ #onolog et!.%$ 'n !lasă sau a!asă. Po-estea poate (i ,idesenată. >9 -e+i


5/15

dinte peete ,i la#pă. 3nte ti#p$ un alt #e#*u sau lideul gupului desenea+ă$ !u un pix sau un !eion$ pe o pagină agă&ată pe peete po(ilul (ie!ăui su*ie!t. e epetă pentuto&i #e#*ii gupului. Apoi$ posesoul (ie!ăui po(il$ 'l de!upea+ă ,i ',i s!ie nu#ele peel. e poate adăuga ,i adesa$ )o**$ poe!la... Apoi se pe+intă e+ultatul a!esteia!ti-ită&i. Utilitate A!est o! le pe#ite oa#enilo să se !unoas!ă ,i să de!oe+e !a#ea

'n !ae se 'ntâlnes! de o*i!ei. o!ul n. G /:ali+a !u pălăii0 Des!iee tând 'n !e!$ pune&i 'n #ilo! un !o,$ o !utie sau o -ali+a plină !u pălăii ,i alte a!!esoii spe!i(i!e$ pe!u# ,alui$ -oalui... Pe ând$ #e#*ii gupului #eg 'n #ilo!ul !a#eei ,i aleg uno*ie!t de '#*ă!ă#inte despe !ae !onsideă !ă 'i epe+intă !el #ai *ine !a ,i pesonalitate ,i se pe+intă !elolal&i 'n a!est #od$ expli!ând$ da!ă se poate$ #oti-elealegeii lo. ><


6/15

'nainte de a,i da du#ul să !adă$ le pot soli!ita !olegilo !u# să (ie puta&i. Da!ă$ deexe#plu$ -o /agitat0$ #i,!aea *a&elo -a 'n!e!a să epodu!ă #i,!aea unui *lende.u!ătoii !ae se lasă să !adă$ o pot (a!e !u o!)ii 'n!)i,i$ !u spatele sau de la o 'năl&i#e#ai #ae. >G Utilitate o! de 'n!edee$ espe!t ,i !unoa,teeF (ăă (o&aeF (ăă in-ita&iiF pati!ipae li*eă. u!a&i a!est o! doa da!ă gupul lu!ea+ă *ine '#peună ,i 'ndepline,te

!ondi&iile de 'n!edee$ ne!esae pentu ai lini,ti pe !ei !ae iau pate la o!$ !ae te*uiesă se si#tă li*ei. o!ul n. G /3#i inspiă siguan&ă0 Din8 . :opel$ o!ui deintea!&iune pentu !opii ,i adoles!en&i$ Elledi!i Pu*lis)ing$ 1QQK Ri-oli Des!iee 3ngup. To&i iau pixul ,i )âtia ,i s!iu !a titlu8 3#i inspiă siguan&ă. Pati!ipan&ii listea+ă tot!e le -ine 'n #inte$ de exe#plu8 #âinile #ele$ (atele #eu #ai #ae$ o -edee ageă$agilitate$ tatăl #eu et!. "1? #inute %. Citi&i !u aten&ie !e a&i s!is ,i '#pă&i&ile 'n două!ategoii8 pi#a$ !u lu!ui !ae depind de -oi ,i a doua$ !u lu!ui !ae depind de al&ii."alte G #inute %. 6o#a&i gupui de !âte tei ,i dis!uta&i di-esele des!opeii "1G #inute%.Posi*ile 'nte*ăi8 4ia plă!ut o!ul Cine '#i inspiă #ai #ultă siguan&ă Ce '#i inspiă#ai #ultă siguan&ă Cu !ine #ă si#t #ai sigu 'n a!est gup Când nu #ă si#t 'nsiguan&ă Utilitate 3ntun ast(el de o!$ pati!ipan&ii pot expei#enta !ât de 'n!e+ătoi

'n sine sunt ,i !ât depind de !eilal&i. Este !)ia un o! de si#plu. Este (oate poti-it pentu a intodu!e su*ie!tul 'n!edeii 'n sine. K o!ul n. < /Copa!ii ,i -ântul0 Des!iee 6o#a&i pee!)i. Exe!i&iul i#pli!ă tei etape8 Unele pesoane sunt -ântul$ altele !opa!i. Copa!ii',i iau o po+i&ie !on(ota*ilă$ sta*ilă$ a,e+a&i os$ de exe#plu. :ântul -a 'n!e!a să 'i #i,te pin oi!e #ilo!$ ia !opa!ii -o (a!e tot !e e posi*il pentu a nu !apitula. Teptat !opa!ii'n!ep să depună #ai pu&ină e+isten&ă$ !apitulea+ă 'n (a&a '#pingeii -ântului$ da totu,ie-in 'n po+i&ia de stat. Copa!ii pe#it să (ie #i,!a&i de -ânt ,i 'n!ep un dans 'n !ae!opa!ii nu ',i -o putea #i,!a ădă!inile de pe sol. o!ul n. G /ula de săpun0Des!iee Pati!ipan&ii se 'ntâlnes! 'ntun !ol& al !a#eei$ unul lângă !elălalt. Bideulgupului aată un alt !ol& al !a#eei !ăte !ae să se 'ndepte gupul unit. Ele-ii te*uie săse #i,te /de pa!ă sunt to&i 'n a!eea,i *ulă de săpun0$ (ie!ae pi-ind !ăte destina&ie.Ele-ii se !on!entea+ă pe a o*&ine un it# !ole!ti-$ a!ela,i pas$ a!eea,i espia&ie. Estei#potant să se păste+e *alan&a ,i să se si#tă sigui 'n !adul gupului. 4odi(i!ăi8exe!i&iul poate (i intepetat ,i pe (undalul unei #u+i!i lente. Utilitate A!est exe!i&iu'n!uaea+ă !on!entaea 'ntegului gup$ !onta!tul 'nte pati!ipan&i$ !ăutaea unui it#!ole!ti-.


7/15

'n!)i,i ,i u#eii apopia&i de ai !olegilo. 3n!e!a&i să o*&ine&i tă!ee ,i aten&ia. Cine-aspune unu$ !ine doe,te spune doi$ apoi alt!ine-a spune tei ,i a,a #ai depateF opi&i-ă!ând se spune un nu#ă de !ăte doi sau #ai #ul&i pati!ipan&i ,i elua&i o!ul. Utilitate Pin a!est o! apaent si#plu$ li se -a de#onsta pati!ipan&ilo !ât de di(i!il este să (a!ilu!ui *anale$ pe!u# nu#ăatul$ da!ă nu te !on!ente+i ,i nu e,ti dispus să as!ul&i. o!ul

n. 2 /;glinda0 Des!iee Pati!ipan&ii (o#ea+ă pee!)i$ stând unul 'n (a&a !eluilalt.3n tă!ee$ se !on!entea+ă ,i se uită unul 'n o!)ii !eluilalt. Unul din !ei doi 'n!epe$sugeând #i,!ăi ale (e&ei$ ale !apului$ ale *a&elo$ ale #âinilo ,i ale !opului. 6ie!ae patene -a epeta !oe!t (ie!ae #i,!ae$ gest ,i it# 'n #od sin!on. Ele-ii -o 'n!epe !ugestui si#ple$ !ae -o de-eni #ai !o#pli!ate pe pa!us$ !ând !ei doi patenei -o (ista*ilit un anu#it gad de 'n&elegee. o!ul !ontinuă pin altenaea oluilo. După unti#p$ oluile pot (i altenate 'n #od spontan$ (ăă a se opi o!ul pentu a indi!as!)i#*aea. o!ul n. 9 /top ,i #egi0 Des!iee 4ege&i li*e 'n spa&iul sta*ilit$'n!e!ând să nu -a !io!ni&i. Când o pesoană se ope,te$ 'ntegul gup se ope,te$ !ând o pesoană 'n!epe să #eagă$ 'ntegul gup #ege. Utilitate A!est exe!i&iu aută lade+-oltaea aten&iei (a&ă de !e se 'ntâ#plă 'n uul nostu$ (a&ă de !e (a! !eilal&i ,i unde se

a(lă. >S o!ul n. < /top ,i #egi 2 O Des!iee Când o pesoană se ope,te$ 'ntegulgup se ope,te$ !ând o pesoană 'n!epe să #eagă 'ntun anu#it (el$ tot gupul 'n!epe să#eagă !a el$ i#itândul. Utilitate Con!entaea ,i i#po-i+a&ia sunt un a#este! (oate(olosito pe s!enă. 3nsea#nă !ă te*uie să ne eli*eă# egoul pentu a expi#a ,i a !ea$da &inând 'n!ă su* !ontol lo!ul unde ne expi#ă#$ /!utia0 'n !ae ne #i,!ă# pentu anu (a!e lu!ui nepoti-ite. o!ul n.G /top ,i #egi 90 Des!iee ; pesoană seope,te$ 'ntegul gup se ope,teF pesoana !ae sa opit indi!ă o altă pesoană ,i 'isugeea+ă #odul 'n !ae să #eagă$ apoi 'ntegul gup 'n!epe să #eagă natual$ !uex!ep&ia !elo #en&iona&i. Ba (inal$ to&i pati!ipan&ii ',i -o (i s!)i#*at #odul de a #ege!el pu&in o dată. Utilitate Pe s!enă se 'ntâ#plă des !a unii a!toi să (ie #ai (e#i de!âtal&ii 'nto s!enă$ da asta nu 'nsea#nă !ă oi!ine e pe s!enă !u ei nu ae un ol la (el de

i#potant.


8/15

'l &in 'n #ână. Cine g)i!e,te #ege pe s!ena ,i #i#ea+ă la ândul lui. !op Pe s!enă$ni#i! nu poate (i lăsat la -oia 'ntâ#plăii$ oi!e #i,!ae te*uie să epe+inte !e-a$te*uie să des!ie o pate a po-e,tii sau a pesonaului. >> Exe!i&iul n. 9 /Des!ie&ispa&iul pin inte#ediul !opului0 Des!iee Unul !âte unul$ a!toii -o #ege pe s!enă pentu a spune$ doa pin inte#ediul !opuilo lo$ lo!ul 'n !ae se a(lă. Este un spa&iu

lag$ sunt unele o*sta!ole$ oa#enii pot (i tă!u&i sau +go#oto,i$ este (ig$ este 'ntunei!...!op Teatul este o ată e-o!atoae 'n !el #ai 'nalt gadF !eea !e există nu este'ntotdeauna aătat 'n te#eni ealiF apoape totul este !oodonat de a!toii !ae te*uie să!ondu!ă pu*li!ul pin e#o&iile lo ,i să 'l (a!ă să 'n&eleagă unde se a(lă. Exe!i&iul n. < /:ăitoii0 Des!iee Un a!to intepetea+ă un -ăito. :ăitoul stă 'n !entul s!enei$la #e+anin. :ăitoii dau odine !elolal&i ,i 'i tans(o#ă 'n !e does!F 'i pot tans(o#a'n ani#ale$ oa#eni$ plante$ da ,i 'n -ânt de iană$ ploaie de -aa$ #un&i a!opei&i de+ăpadă sau !â#pui de gâu la apus. !op Pot (i intepetate (i+i! nu doa pesonae$ !i,i lu!ui #inunate$ pe!u# o i#agine. Exe!i&iul n. G /;puse0 Des!iee anali+a&ioi!e opotunitate de expi#ae (i+i!ă pin opuse. U,oL geu$ #aeL #i!$ duL #oale$otundL ung)iula$ ia apoi 'n!e!a&i să (a!e&i s!)i#*ăi u,oL #i! u,oL #ae. Bua&i !u -oi

o*ie!te ale !ăo #i,!ăi le pute&i o*se-a$ pe!u# pene$ #ingi... !op Copul nostuae #ulte opotunită&i$ poate expi#a senti#ente$ !on!epte$ e#o&ii$ da ,i opusul lo.Deseoi$ 'n&elege# #ai *ine lu!uile pin opuse.


9/15

u#ăeas!ă senti#entele sugeate de ta*lou. Pentu a (a!e un ast(el de exe!i&iu$ nute*uie să pe#ite&i oi!e i#ita&ie$ ele-ii nu pot petinde !ă au !e-a 'n #ână$ nu pot #i#aa!&iuni de(initeF ele-ii te*uie să aate senti#ente$ nu a!&iuni. Exe!i&iul n. < /1$ 2$ 90Des!iee Exe!i&iul i#pli!ă tei (a+e8 1% 6o#a&i pee!)i$ unul 'n (a&a !eluilalt$ !onta!t-i+ual die!tF 'n!ep să nu#ee până la tei$ unul dinte !ei doi 'n!epe pin a spune unu$

!elălalt spune doi$ apoi !el !ae a 'n!eput spune teiF 'n a!est pun!t$ depinde de !elălalt să'n!eapă ,i să spună unu. Continua&i 'n a!est (el până !ând ele-ii găses! un it# *un$nu#ăă epede ,i nu (a! ge,eli. 2% 3nlo!ui&i teptat gestuile !u nu#eele. Când ele-iigăses! un it# *un$ unul dinte ei$ 'n lo! de a spune unu$ -a (a!e un gest !ae peianu#ăul unu pentu a #en&ine it#ul. 3n a!est pun!t$ a!el gest de-ine nu#ăul ,i$ de(ie!ae dată !ând te*uie să +i!ă unu$ (a! a!el gest. 3nlo!ui&i apoi ,i nu#eele doi ,i tei.Ba (inal$ (ie!ae pee!)e -a a-ea tei #i,!ăi$ una pentu nu#ăul unu$ una pentunu#ăul doi$ una pentu nu#ăul tei. Continua&i până !ând găses! un it# *un ,i ele-iinu (a! ni!io ge,eală. 9% 3n a!eastă pate a exe!i&iului ele-ii nu lu!ea+ă '#peună$ da'ntegul gup pi-e,te exe!i&iul. Pee!)ea se 'ntoa!e la pun!tul 2% ,i găse,te un it# *un.3n!ea!ă teptat să da#ati+e+e !ele tei #i,!ăi$ 'n!ea!ă să spună o po-este !u gestui la

alegeea lo. ine'n&eles$ ast(el de gestui pot (i u,o s!)i#*ate$ exageate$ li#itate ,i pot(i e(e!tuate si#ultan de !ăte pateF pot (i altenate 'n di(eite #odui de la unu$ doi$ tei,i a!eea,i pesoană poate săl (a!ă unul după altul (ăă să a,tepte un ăspuns. Pe s!ut$ă#ânând 'n!ă 'n li#ita !elo tei gestui$ #odul de a!&iune este a*solut li*e. Q? I4PR;:IHAŢIA NARATI: Exe!i&iul n. 1 /De !e0 Des!iee Ele-ii spun o po-este$ !u(i&a Ro,ie de exe#plu$ sau doa !e au (ă!ut !u o +i 'nainte. Ceilal&i pot'nteupe 'nte*ând8 de !e Naatoul -a ăspunde la 'nte*ae ,i apoi -a !ontinua să po-esteas!ă. Exe!i&iul n. 2 /Po-estea din *u!ă&i0 Des!iee 6ie!ae pesoană este un pesona. Con!eptul de pesona poate (i 'n&eles 'ntun sens (oate lag8 oa#enii pot u!a@a#let$ da ,i o !a(etieă$ o a+ă de soae$ un ani#al. Ele-ii 'n!ep să spună o po-este 'n!ae pesonaul lo este potagonistF la un #o#ent dat$ a!est pesona 'ntâlne,te

pesonaul altui ele-. 3n a!est #o#ent$ pesoana !ae intepetea+ă a!est nou pesona!ontinuă să po-esteas!ă. 3n!et'n!et$ toate pesonaele sunt i#pli!ate. Exe!i&iul n. 9 /Tei 'nte*ăi0 Des!iee 6o#a&i un !e!$ stând os$ i#agina&i-ă un pesona in-entatsau din *en+i desenateL de desene ani#ate sau de (i!&iune$ da poate (i ,i un !ântăe&!ele*u$ pi!toul pe(eat... Doi ele-i se idi!ă ,i #eg 'n #ilo!ul !e!uluiF !)ia din#o#entul 'n !ae se idi!ă$ sunt dea$ pin #odul 'n !ae se #i,!ă$ pesonaele pe !ae ,ileau i#aginatF stau unul 'n (a&a !eluilalt ,i pun tei 'nte*ăi8 Cu# te !)ea#ă Câ&i aniai Cu !e te o!upi Apoi se a,ea+ă. Toate pesonaele te*uie pe+entate 'n a!est (el.Re'n!ep$ 'nte*ând8 De unde e,ti Unde #egi Unde lo!uie,ti Exe!i&iul n. < /4âinile0 Des!iee 6o#a&i pee!)i. 6ie!ae pee!)e epe+intă doa o pesoană(o#ată din #âinile unuia ,i !opul !eluilalt. Cei !ae (oloses! #âinile te*uie să (ie *ineas!un,i 'n spatele pateneului ,i să,i aate doa *a&eleF !ei !ae (oloses! estul !opuluite*uie să,i as!undă #âinile la spate. Popune&i o situa&ie si#plă8 doi oa#eni$ !ae nu sau 'ntâlnit de !e-a -e#e$ se 'ntâlnes! la un *a$ de exe#plu. =estuile te*uie să se poti-eas!ă !u-intelo. Exe!i&iul n. G /:agonul de ten0 Des!iee Patu ele-i$ două pee!)i$ stând unul 'n (a&a !eluilalt$ !a 'ntun -agon de ten$ aătându,i po(ilul !ăte pu*li!. I se -a spune (ie!ăuia dinte ei$ la ue!)e$ atitudinea pe !ae te*uie să ou#ăeas!ă "ne-os$ 'ndăgostit$ tist$ (ei!it...%. Da&i un su*ie!t de !on-esa&ie "-a!an&ă$Că!iun$ se-i!iu%$ de la !ae pesonaele se pot a*ate da!ă se doe,te. Este i#potant$


10/15

'nsă$ să,i expi#e atitudinea. Pu*li!ul a te*ui să g)i!eas!ă atitudinea pesonaelo dinten.


11/15

se 'ntinde de la #âini ,i de la pi!ioae !ăte 'ntegul !op. 3ntegul !op$ !u ex!ep&ia!apului$ de-ine !ald ,i #il i#agine+ s!u(undat 'n apă !aldă ,i 'n#ies#ată. tau ,i #ă *u!u de a!eastă stae de !al#$ de elaxae plă!ută. 3#i si#t !opul geu$ !ald$ elaxat ,itotul este #inunat. Când !onside !ă este !a+ul$ 'n!ep exe!i&iile de e-enie. Exe!i&iuln. 9 Ini#a Po+i&ia. Respia&ia. 4ă eli*ee+ de gândui$ sunt !al# ,i elaxat. 3#i

!on!ente+ aten&ia asupa !opului. Copul #eu este geu$ !opul este !ald. unt !al# ,ielaxat. 3#i !on!ente+ aten&ia asupa ini#ii. 4ă !on!ente+ să 'i si#t *ătăile. i#t *ătăile egulate ale ini#ii. unt !al# ,i elaxat. Atâta ti#p !ât '#i does!$ #ă *u!u dea!eastă stae de !al#$ lini,te$ 'n ti#p !e !opul '#i lu!ea+ă it#i!. 3nainte de a 'n!epee-eniea$ #ă gândes! la e-eni#ente plă!ute sau lu!ui pe !ae -eau să le o*&in.Exe!i&iul n. < Respia&ie Po+i&ie. Respia&ie. 4ă eli*ee+ de gândui. unt !al# ,ielaxat. 3#i !on!ente+ aten&ia asupa !opului. Copul #eu este geu$ !opul este !ald.unt !al# ,i elaxat. 3#i !on!ente+ aten&ia asupa ini#ii. 4ă !on!ente+ să 'i si#t *ătăile. i#t *ătăile egulate ale ini#ii. unt !al# ,i elaxat. Rit#ul espia&iei este 'na#onie !u it#ul ini#ii. 3#i si#t pieptul idi!ânduse ,i !o*oând it#i!8 'n toa!e$ plă#ânii #i se dilată ,i se !onta!tă egulat. Aeul '#i intă 'n plă#âni ,i '#i adu!e

enegie. Aeul iese ,i ia tot gunoiul. Respi !al# !u a!eea,i egulaitate !u !ae aeul '#iintă ,i iese din plă#âni$ !ae se dilată ,i se !onta!tă it#i!. unt !al#$ geu$ !ald$elaxat. Atâta ti#p !ât '#i does!$ #ă *u!u de a!eastă stae de !al#$ lini,te$ 'n ti#p !e!opul '#i lu!ea+ă it#i!. 3nainte de a 'n!epe e-eniea$ #ă gândes! la e-eni#ente plă!ute sau la doin&e !ae -eau să de-ină ealitate. Exe!i&iul n. G Plexul sola Plexulsola este lo!ali+at 'n egiunea a*do#inală$ i#ediat su* dia(ag#ă ,i eglea+ă (un!&iaa!estei +one "(i!at$ pan!eas$ sto#a!$ intestin$ ini!)i%. Po+i&ie. Respia&ie. 4ă eli*ee+ degândui. unt !al# ,i elaxat. 3#i !on!ente+ aten&ia asupa !opului. Copul #eu estegeu$ !opul este !ald. unt !al# ,i elaxat. 3#i !on!ente+ aten&ia asupa ini#ii. 4ă!on!ente+ să 'i si#t *ătăile. i#t *ătăile egulate ale ini#ii. unt !al# ,i elaxat.Respia&ia #ea este it#i!ă ,i egulată$ stau 'ntins$ elaxat ,i !al#. Q9 3#i !on!ente+

aten&ia asupa plexului sola. 4ă !on!ente+ pe a!eastă +onă ,i este !a ,i !u# a, a-ea un#i! soae 'n sto#a!$ !ae 'n!ăl+e,te$ e#ite ,i adia+ă !ălduă. 5i$ a!u#$ a!eastă !ălduă se'ntinde !ăte !elelalte ogane intene$ os 'n a*do#en$ 'n!ăl+indu#i intestinele. Aunge laoganele genitale$ tanspotând enegie. unt !al#$ geu$ !ald$ elaxat. Atâta ti#p !ât '#idoes!$ #ă *u!u de a!eastă stae de !al#$ lini,te$ elaxae. 3nainte de a 'n!epe e-eniea$#ă gândes! la e-eni#ente plă!ute sau la doin&e !ae -eau să de-ină ealitate. Exe!i&iuln. K Ră!oaea (un&ii Po+i&ie. Respia&ie. 4ă eli*ee+ de gândui. unt !al# ,i elaxat.3#i !on!ente+ aten&ia asupa !opului. Copul #eu este geu$ !opul este !ald. unt !al#,i elaxat. 3#i !on!ente+ a!u# aten&ia asupa ini#ii. 4ă !on!ente+ să 'i si#t *ătăile.i#t *ătăile egulate ale ini#ii. unt !al# ,i elaxat. Respia&ia #ea este it#i!ă ,iegulată. Plexul sola 'n!ăl+e,te$ adia+ă !ălduă ,i sunt !al# ,i elaxat. 3#i !on!ente+aten&ia asupa (un&ii. 4ă !on!ente+ ,i '#i i#agine+ !ă sunt a(aă$ 'n lo!ul #eu pe(eat.Respi ae poaspăt ,i plă!ut !ae '#i alune!ă peste (unteF o *i+ă '#i #ângâie (untea.6untea '#i este ă!ooasă ,i sunt !al#$ elaxat. Atâta ti#p !ât '#i does!$ #ă *u!u dea!eastă stae de !al#$ lini,te$ elaxae. 3nainte de a 'n!epe e-eniea$ #ă gândes! lae-eni#ente plă!ute sau la doin&e !ae -eau să de-ină ealitate.


12/15

!oodonaea unei anu#ite a!ti-ită&i edu!a&ionale%. Poate ne!esita o /'n!ăl+ie0$ 'n !aese 'n!uaea+ă i#pli!aea su*ie!tului 'n a!ti-itatea popusă. A!est (undal te*uie (olositdoa pentu a sta*ili ni,te li#ite de expi#ae a su*ie!&ilo$ !lai(i!ând oluile !ae ate*ui să (ie pe+ente ,i su*liniind nu (oate analiti! !ontextul 'n !ae ae lo! a!&iunea.u*ie!&ilo li se !ee să intepete+e un anu#it ol 'n (un!&ie de expeien&a lo die!tă 'n

,!oala 'n !ae e-aluaea ae lo!F !e !ontea+ă este !)ia intepetaea indi-i+ilo pentuolul popus. Ba (inalul intepetăii$ e *ine să se des(ă,oae o dis!u&ie !u pati!ipan&iidespe !u# să !onstuie,ti un o! de ol ,i se#ni(i!a&iile pe !ae di-ese putăi letans#it. Un ast(el de #o#ent este (oate i#potant din pespe!ti-a !e!etăii$ deoae!eexploea+ă ela&iile dinte situa&ia intepetată ,i expeien&a eală a su*ie!&ilo. Exe#ple3nto ,!oală$ !a pate a unei !e!etăi asupa stiluilo de pedae$ ele-ii au u!at pe ândolul po(esoilo 'n di(eite situa&ii$ in!lusi-8 doi ele-i stau de -o*ă 'n ti#p !e po(esoul expli!ăF• un ele- ae di(i!ultă&i 'n a (a!e !e-aF• un ele- e(u+ă să (a!ă !e i se!ee.• Q< -e+i G. BECŢII DE CRIEREΦ EG.1 CU4 CREEHI ; P;:ETE≅ a% Nota&i1? lu!ui !ae pot (i o susă de inspia&ie$ gândindu-ă la !e-a !e sa 'ntâ#plat pesoane$ e#o&ii$ gândui$ situa&ii. Uita&i-ă$ apoi$ la listă ,i alege&i ideea !u !el #ai #ae

poten&ial. 6a!e&i$ apoi$ o listă !u di(eite #odui 'n !ae a!eastă idee poate (i tans(o#ată'nto po-este. Ideea sa putea să nu de-ină o po-este *ună$ da -e&i des!opei !ât de po(ita*ile sunt ideile. *% Alege&i o opeă de (i!&iune !ae -ă pla!e 'n #od deose*it.3n!e!a&i să expli!a&i$ 'nto singuă (a+ă$ de !e -ă pla!e să o !iti&i. 6a!e&i$ apoi$ o listă !udi(eitele #odui pin !ae !onsidea&i !ă autoul a o*&inut a!est e(e!t. EG.2INTER:IE:AREA PRIN INTER4EDIUB P;:E5TIB;R ≅ Alege&i o pesoană pentu ao inte-ie-a ,i pegăti&i dinainte 1? 'nte*ăi$ alegând tipul de su*ie!t pentu dis!u&ie"!opilăia sau adoles!en&a sa$ un anu#it e-eni#ent de -ia&ă$ un episod staniu et!.%. Ba(inalul inte-iului$ s!ie&i 2 pagini 'n!e!ând să de+-olta&i o po-este eală. EG.9CRIEREA CREATI:≅ a% R;ATA N;R;CUBUI8 Cee&i (ie!ăui pati!ipant să pi-eas!ă pin !a#eă ,i pe (eeastă$ lăsând #intea să se opeas!ă pe o*ie!te$ până !ând

!e-a sti#ulea+ă !onexiunea !u un e-eni#ent$ o pesoană sau un lo! (a#ilia. Pati!ipan&iis!iu oi!e le te!e pin #inte ,i$ da!ă -o (i inspia&i de alte a#intii$ le -o s!ie ,i pea!estea$ !ontinuând ast(el$ !ât le pe#ite ti#pul. *% ; DI4INEAŢ 6RU4;A84e#*ii gupului ',i i#aginea+ă !ă sunt la &aă. Este o di#inea&ă (u#oasă de pi#ă-aă,i au do#it *ine noaptea. e aud păsăelele !ântând$ poate se -ede ,i un !e* !ae se'n!ăl+e,te 'n soaele de di#inea&ă. Pati!ipan&ii ',i des!iu di#inea&a$ !e -ăd$ aud$ #ios,i si#t 'n ti#p !e se pli#*ă pe la &aă. !% C;N:ERAŢII8 Pati!ipan&ii ',i i#aginea+ă !ă'ntâlnes! un pesona istoi! sau litea$ pe!u# Cleopata$ 4atin But)e$ DanteAlig)iei$ Napoleon$ 4ussolini et!. ,i s!iu !on-esa&ia !ae se na,te 'nte ei$ a-ând 'n-edee !e a (ă!ut 'n -ia&ă a!el pesona ,i de !e a ă#as 'n #e#oie. d% CE 6ACCEIBABŢI8 3n a!est exe!i&iu$ pati!ipan&ii ',i i#aginea+ă !ă se 'ntâ#plă !e-a 'n ti#p !e

gupul este 'n!ă eunit ,i des!iu e-eni#entul !a ,i !u# sa 'ntâ#plat dea. Cee&ile8 să#en&ione+e nu#e• să des!ie pe s!ut pesoanele• să note+e !u-intele ,i a!&iunile(ie!ăui #e#*u al gupului• 4UBŢU4IRI8 6ie!ae s!ie o s!isoae !ăte un pieten pentu ai #ul&u#i pentu o (a-oae$ o in-ita&ie sau un !adou$• spunândui !ă a!eastă(a-oae$ in-ita&ie sau !adou ia (ost de (olos$ !ât de #ult a (ost ape!iat ,i !e 'nsea#nă săai*ă un pieten !a el. QG EG.9.1 =ot)a# ites oVs)op≅ PER;NAEBE8 =ândi&i-ă la un pesona. I#agina&i-ă !ă este un a!to$ un !ântăe& sau un păinte !ae nu se


13/15

'n&elege !u !opilul său sau -i!e-esa. Apoi gândi&i-ă la o doin&ă spe!i(i!ă pentu a!est pesona. =ândi&i-ă la !e-a !on!et$ *ani$ (ai#ă$ apopieea unei pesoane ,i nu ladoin&e a*sta!te pe!u# iu*ie sau de+-oltae pesonală. ;dată !e a&i s!)i&at pesonaele,i doin&ele$ 'n!e!a&i să s!ie&i o s!ută po-este. INTRI=A8 I#agina&i-ă un pesona!ae$ apaent$ ae tot8 su!!es$ *ani$ iu*ie. Da&i un nu#e a!estui pesona ,i ni,te tăsătui$

apoi găsi&ii un s!op a*sta!t "de exe#plu$ iu*ie%. Aso!ia&i apoi s!opului a*sta!t unul!on!et !ae a da na,tee unei po-e,ti. De exe#plu$ da!ă a!eastă pesoană doe,tea-entuă$ a -ea să #eagă 'n uul lu#ii. ; dată eali+at a!est pun!t$ (a!e&i o listă deo*sta!ole 'n !alea atingeii a!estui s!op ,i !ea&i o 'nte*ae da#ati!ă pin!ipală "',i -aatinge pesonaul s!opul%$ ăspun+ând s!ut !u da sau nu. DECRIEREA8 Alege&i o pesoană pe !ae o !unoa,te&i ,i da&ii un nu#e i#agina !ae să -ă pe#ită săi s!)i#*a&i,i alte tăsătui$ da!ă doi&i. A!u#$ des!ie&i a!eastă pesoană !ât #ai -iu posi*il.DIAB;=UB8 3n!e!a&i să -ă a#inti&i o !on-esa&ie pe !ae a&i a-uto e!ent. Nota&io$'n!e!ând să ă#âne&i (idel oiginalului. Nu anula&i pă&ile pli!tisitoae$ gândi&i-ă !ănota&i o !on-esa&ie 'negistată. !ie&i nu#ele !elo !ae -o*es!$ !a 'ntun s!enaiu$apoi es!ie&i dialogul$ de a!eastă dată (ă!ândul !on!is ,i inteesant. Pute&i da nu#e

i#aginae pesonaelo ,i să 'n(u#use&a&i (a+ele. PAŢIU 5I TI4P8 Bua&i una dinopeele -oaste pe(eate de (i!&iune ,i !iti&i pi#ele pagini. 6i&i aten&i la !ât de epedea(la&i !ând ,i unde ae lo! po-estea ,i !u# spa&iul ,i ti#pul sunt in!luse 'n a!&iune ,ides!iee. Da!ă -e&i să -ă dista&i$ 'n!e!a&i să e(a!e&i 'n!eputul unei po-e,ti$ (olosind unlo! ,i un ti#p total di(eite. De exe#plu$ a,e+a&io pe !alett ;@aa 'n Bos Angelesul+ilelo noaste ,i -ede&i !u# se des!u!ă. EG.< PIEA DE TEATRU 5IDRA4ATUR=IA≅ ă 'n!epe# o (a+ă de s!iee$ '#peună !u gupul$ alegând o idee de *a+ă$ eali+ând o a!ti-itate !ole!ti-ă de i#po-i+a&ie ,i găsind$ tot 'n gup$ un e!ipient pentu po-este$ a-ând 'n -edee #ateialitatea pesonaelo. Alege&i o stu!tuă si#plă "un *as#% 'n !ae po-estea este spusă doa dintun singu pun!t de -edee$ ia li#*aul se(o!ali+ea+ă doa asupa unui pesona. 6olosi&i toate instu#entele ne!esae pentu a

s!)i&a un s!enaiu8 !on(li!t$ stu!tuă$ it#$ ti#p s!eni!$ li#*aul pesonaului$ !ontextul,i petextul. Pin ast(el de instu#ente$ pati!ipan&ii -o de+-olta po-estea !on(o# pin!ipiilo s!ieii s!eni!e ,i o -o tans!ie. Pentu a (a!ilita s!ieea (inală$ see!o#andă 'negistaea i#po-i+a&iilo alese despe te#ă sau po-este. EG.G PR;PRIUBUNI:ER DRA4ATUR=IC≅ Nota&i 1? !u-inte "nu #ai #ulte% !ae pot !aa!tei+a popiul uni-es da#atugi! "de exe#plu$ ino!en&ă$ iu*ie$ di-esitate$ !opilăie negată$!astae$ dupli!itate$ da ,i pieteni$ (a#ilie et!.%$ pe!u# ,i un spa&iu (i+i!$ o stae despiit ,i o peioadă de ti#p 'n !ae -e&i să ai*ă lo! piesa "de exe#plu$ !on(esionalul unei *isei!i$ o !a#eă de a,teptae$ un !o-o$ o !elulă dinto 'n!)isoae$ un li(t$ o insulă pustie$ o anu#ită !a#eă dintun apata#ent$ puntea unei na-e$ toaletele din gaă$!ana-alul$ QK Aunul Că!iunului$ tolean&ă$ (i!ă et!.%. 6a#iliai+aea ,i des!opeiea

i#ediată a unui spa&iu s!eni!$ (un!&ional din pun!t de -edee teatal$ -ă -a auta (oate#ult 'n u#ătoaele stadii ale s!ieii. EG.K DE BA P;:ETIRE BA 4;N;B;=≅ G.K.1Po-estiea "a!V 4. i!V)a# /Cu# să s!ii o po-estie0 Dino Audino Editoe 2??>%≅ !ie&i pe un !atona, 'nte 9G ,i SG de !u-inte !ae des!iu "'n popo+i&ii!o#plete% un e-eni#ent$ o anu#ită a!ti-itate− sau o 'ntâlnie !ae -a *u!uat #ult 'nte!ut. !ie&i pe un !atona, 'nte 9G ,i SG de !u-inte !ae des!iu "'n popo+i&ii!o#plete% un e-eni#ent$ o anu#ită a!ti-itate− sau o 'ntâlnie !ae -a 'ntistat (oate#ult. Des!ie&i pe un !atona, un #o#ent sau un lo! !ae -a 'n(uiat.− Des!ie&i pe un


14/15

!atona, un #o#ent sau un lo! !ae -a speiat.− G.K.2 Po-estiea !o#i!ă≅ U#ătoaeleexe!i&ii sunt utile pentu a ne /'n!ăl+i0 #intea8 (a!e&ile (ăă să -ă gândi&i la !u-inte$ nu-ă (ie (i!ă$ expei#entă#M Pi#ul exe!i&iu8 s!ie&i 12 nu#e ,i alătua&ile un !u-ânta*sud sau a#u+ant. !ie&i !)ia pi#ele 12 !u-inte !ae -ă -in 'n #inte. Eu lea# s!is pe a!estea8 1. aa -i+uina 2. Baua !ae u!ă 9. oaele$ !e -ea DECRIEREA≅ Des!ie&i !a#ea 'n !ae !iti&i. Des!ie&i 'n tei texte un #ediu$ un peisa$un pesona la alegee EG.Q DIAB;=UB≅ 6olosi&i un epoto(on pentu a di!ta un dialog pe !ae apoi 'l tans!ie&i ,i !iti&i$ 'n!e!ând săl intepeta&i. U#ăi&i s!)e#a lui Ro*etoCotoneo$ *a+a&i-ă pe a!este ele#ente8 Bo!a&ie8 o plaă pustie Ti#p8 apus Anoti#p8 -aaPesonaele dialogului8 un *ă*at de -âstă #ilo!ie$ o (ată te!ută de două+e!i de ani QQ


15/15

Alte detalii8 sau 'ntâlnit !u !âte-a +ile 'n u#ă$ da este pi#a dată !ând se pli#*ăsingui. El !ede !ă e 'ndăgostit de ea. Ea este ui#ită. Este #ult #ai tânăă ,i a (ostde+a#ăgită 'n iu*ie ,i nu #ai inten&ionea+ă să (a!ă a!eastă ge,eală din nou. Dintun *ăule& din le#n$ pustiu$ se aude o #u+i!ă pe !ae o alege&i -oi. Pute&i adăuga oi!ealt!e-a -ă -ine 'n #inte. EG.1? TIBUB≅ Iată două texte de *a+ă pe !ae să !onstui&i

două #odui de s!iee. Indi!iu 1. Po-esti&i o nuntă 'nto *isei!ă #i!ă$ !u #ul&i in-ita&i$tadi&ională$ la &aă. 4iele ae G? de ani$ #ieasa 1Q. e spune !ă soa #iesei a (ostiu*ita #ielui. Indi!iu 2. ; nuntă 'nto lo!a&ie la #odă. Cei doi au 9? de ani. El este untână antepeno$ ea este s!iitoae. Pu&ini in-ita&i. Câte-a !ele*ită&i. Este ,i un epote pentu a s!ie un ati!ol8 este (oate supăat. Ani de +ile a (ost 'ndăgostit de #ieasă.!ie&i a#*ele indi!ii 'n două #odui$ unul sinteti!$ aid$ pu&ine ade!ti-e$ linia. Apoies!ie&ile pe a#ândouă (olosind un stil (as!inant$ deose*it ,i #agi!.

exxercitii teatrale

Documents