extindere.si.modernizare .exploatare.agricola

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE

INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI PNDR SI FEADR

EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L,

IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH PLOIESTI Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

Contract: C153/16.10.2009 Cod: EE-343-E/2009

Beneficiar:

S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.

Judetul BRAILA

NOIEMBRIE 2009

Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si

modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L., in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

.

Noiembrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C153/16.10.2009; Cod: EE-343-E/2009

2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE Rodica RUSEN Rodica GHIMICI Adrian AVRAM Mihai NICULAE Nela ZAMBILA



.


3

CUPRINS

1.1 Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului --------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.3 Denumirea proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4 Descrierea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate ------------------------------------------------------------------------------------------ 8 1.4.2 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei ---------------------------------------------------------------------------- 10 1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului ---------------------------------------------------------------------------- 15 1.4.5 Drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24 1.4.6 Amenajare amplasament---------------------------------------------------------------------------------------------- 25

1.5 Durata de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------------26 1.5.1 Consumuri de resurse energetice ------------------------------------------------------------------------------------ 26 1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ---------------------------- 30

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa --32

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------33 1.7.1 Conectare la cai de acces --------------------------------------------------------------------------------------------- 33 1.7.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------ 33

2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 34

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus----------------------------------------------------------------------------34

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus -------------------------------------------45

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa---------------------------------------------------------------------------47

3 DESEURI----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 47

3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -----------------------------------------------------------------------------47

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol -----------------50

3.3. Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii----------------------------------------------------------------55



.


4

3.4. Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------64

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA------------------------------------------------------------- 66

4.1. Ape -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------66 4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ------------------------------------------------------------------------ 66 4.1.2. Alimentarea cu apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 68 4.1.3. Managementul apelor uzate ------------------------------------------------------------------------------------------ 72 4.1.4. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 74

4.2. Aerul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------75 4.2.1. Date generale ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 75 4.2.2. Surse si poluanti generati --------------------------------------------------------------------------------------------- 77 4.2.3. Prognozarea impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 79 4.2.4. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor --------------------------------------------------------- 84 4.2.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 84 4.2.6.Surse si protectia impotriva radiatiilor ----------------------------------------------------------------------------------- 84

4.3. Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------85 4.3.1. Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85 4.3.2. Surse de poluare a solului -------------------------------------------------------------------------------------------- 87 4.3.3. Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 89 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 89

4.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------91

4.5. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------------------------------92 4.5.1. Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92 4.5.2. Arii protejate------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 94 4.5.3. date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni -------------------------------------------------------------------102 4.5.4. Impactul asupra biodiversitatii--------------------------------------------------------------------------------------103 4.5.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------104

4.6. Peisajul------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105 4.6.1. Informatii despre peisaj ----------------------------------------------------------------------------------------------105 4.6.2. Explicarea utilizarii terenului ---------------------------------------------------------------------------------------106 4.6.3. Suprafata de teren ocupata-------------------------------------------------------------------------------------------107

4.7. Mediul social si economic -------------------------------------------------------------------------------------------- 108

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------- 109

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------109

6. MONITORIZAREA ---------------------------------------------------------------------------------------------------112

7. SITUATII DE RISC ---------------------------------------------------------------------------------------------------114

7.1. Accidente potentiale--------------------------------------------------------------------------------------------------- 114

7.2. Planuri pentru situatii de risc --------------------------------------------------------------------------------------- 116



.


5

7.3. Masuri de prevenire a accidentelor------------------------------------------------------------------------------------ 118

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR--------------------------------------------------------------------------------118

9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -----------------------------119

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ---------------------------------------------------------------------------123

10.1. Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 123

10.2. Descrierea activitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 124

10.3. Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 127 10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei --------------------------------------------------------------------127 10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------127 10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------128 10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------128 10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------129 10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective -----------------------------------------------------130 10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului---------------------------------------------------------130 10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------131 10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------131 10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------132 10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------132 10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective---------------------------------------------------133

10.4. Gospodarirea deseurilor------------------------------------------------------------------------------------------------ 133

10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase---------------------------------------------------------------------- 140

10.6. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------- 140

10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului ------------------------------------- 141

10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 142

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI -------------------------------------------------------------------------------------143 11.1 Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------143 11.2 Recomandari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------145

12. ANEXE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------146



.


6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos. a) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, a fost intocmit la cererea S.C. DOMINATOR LAND S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. DOMINATOR LAND S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 11 Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.



.


7

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

S.C DOMINATOR LAND S.R.L

Sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C. EURO ENVIROTECH SRL Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

e-mail: [email protected] [email protected]

www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: (0244) 597 109 Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI

PNDR SI FEADR EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L,

IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA



.


8

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul Extindere si modernizare exploatatie agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, proiect ce va fi cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. Construirea de ferme zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare. Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil, pentru cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase cod CAEN 0111. Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru ingrasarea suinelor in vederea sacrificarii cu o capacitate de 2850 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3 cicluri de productie pe an. Importanta acestui proiect este data de:

valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care le administreaza si cultiva;

producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual importurile sunt de circa 2,5 milioane capete;



.


9

efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.

1.4.2 Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in suprafata de 11 000 m2 tarlaua 51, parcela 79/1 , aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei Visani este inscris in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217. Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5 km sud vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m; la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m; la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m; la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal spre DJ 203A) de 77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m. Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal.



.


10

Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Suprafata parcelei este de 11 000 m2 (100 %), din care: suprafata construita (SC): 3 090 m2 (28,10 %); suprafata desfasurata (SD): 3 090 m2; circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 4 960 m2 (45,10 %); suprafata echipamente edilitare, alte amenajari: 85 m2 (0,77 %); suprafata spatii verzi in incinta: 2 865 m2 (26,03 %).

Indici urbanistici sunt: P.O.T 29 % si C.U.T 0,51, gradul de ocupare al terenului fiind de 74 %.

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din: trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu

o suprafata totala de aproximativ 2255 m2, dotate cu buncare de furaje si instalatii de hranire si adapare automata;

trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate 1000 t fiecare;

un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula; bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii,

conform planului de situatie anexat; drumuri de incinta si alei; achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale,

remorca vidanja.



.


11

Halele de ingrasare vor fi delimitate de restul fermei.

Descrierea caracteristicilor constructiilor propuse a se realiza:

1. Trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, similare din punct de vedere constructiv si functional

Caracteristicile fiecarei hale sunt: dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m; Sconstruita = 746,23 m2; numar niveluri = S (bazin dejectii) + P; hmax = 4,40 m; numar de boxe = 22 (11 pe fiecare parte), din care 20 boxe utile si 2 de

rezerva utilizate ca boxe izolatoare. Fiecare hala este prevazuta cu un bazin de stocare a dejectiilor, amplasat sub hala. Caracteristicile bazinului de dejectii sunt:

dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m; Sconstruita = 746,23 m2; adancimea = 2,45 m; V = 1750,79 m3.

Fiecare hala este alcatuita dintr-o cuva de beton armat (cu rol de acumulare a dejectiilor) cu pereti si radier de 25 cm. Constructia de tip hala va avea regimul de inaltime S + P, cu structura de rezistenta realizata din cadre stalpi si ferme metalice; inchiderile exterioare sunt din pereti din tabla cutata prevazuti cu prelata pentru asigurarea in interiorul halelor a luminii naturale, temperaturii si ventilatiei optime. Podeaua va fi din gratare prefabricate din beton armat. Invelitoarea va fi realizata din tabla cutata. Sarpanta invelitorii are structura



.


12

metalica (ferme metalice). La interior tavanul va fi finisat cu placaj din PVC (lambriu). Preluarea apelor pluviale se va realiza cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor realizate din tabla zincata.

2. Bucatarie furajera, avand dimensiunea interioara: 11,75 x 17,56 m, un singur nivel si hmax = 7,20 m.

Fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura in cadre realizate din profile metalice laminate: stalpi si ferme metalice. Invelitoarea va fi executata din table cutate, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Bucataria furajera este dotata cu: 4 silozuri interioare de capacitate 36 t fiecare, 3 silozuri exterioare cu capacitatea de 1000 t fiecare, moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecator furaje, instalatie dozare materii prime, siloz sac, transportoare automate, etc.

3. Bascula pod electronica, avand capacitatea de 60 t, destinata cantaririi mijloacelor de transport, se va aseza pe o fundatie de beton armat, montata la nivelul solului, cu dimensiunile: 3,00 x 18,00 m si S = 54,00 m2. Cabina pod bascula:

Sconstruita = 12,00 m2;

nr. niveluri = 1. Se va monta un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula destinat cantaririi cerealelor care intra si ies din ferma. Bascula pod electronica se va monta la nivelul terenului. Infrastructura



.


13

platformei de tip cuva de beton armat, va include placi inglobate din tabla groasa, necesare la fixarea echipamentului de cantarire. Cuva de beton va avea dimensiunile in plan de 18,00 x 3,00 m. Dimensionarea fundatiei se face la incercarea maxima de 60 t, respectandu-se cerintele furnizorului de utilaj. Evacuarea apei din cuva de beton armat se va face prin intermediul unor pompe amplasate in interiorul unei base, fiind directionate catre fosa septica vidanjabila. Cabina pod bascula prevede o constructie din zidarie portanta din caramida, cu samburi din beton armat, fundatii continue din beton armat, placa beton armat, sarpanta lemn ecarisat si invelitoare usoara din tabla zincata. Suprafata construita a cabinei va fi de 12,00 m2. Tamplaria va fi din PVC cu geam termoizolant. Compartimentarea interioara se va face cu zid din gips-carton, rezultand o camera tehnolog, pod bascula si un depozit cabina pod bascula.

4. Filtru sanitar, cu dimensiunile exterioare: 8,70 x 14,82 m; nr. niveluri = 1 si hmax = 4,35 m; avand fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare.

Accesul in ferma se poate face numai prin filtrul sanitar, amplasat langa bucataria furajere. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura metalica si pereti exteriori de tip sandwich cu grosimea de 8 cm. Compartimentarea interioara se va face cu pereti de tip sandwich de 5 cm si va imparti filtrul sanitar in trei zone:

zona tehnologica ce cuprinde: camera tehnolog, camera de



.


14

comanda, depozit medicamente, depozit saci premix, camera tehnica, WC;

zona filtru sanitar ce cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal;

zona necropsie ce cuprinde: camera necropsie si cabinet medic veterinar. Invelitoarea va fi executata din panouri sandwich, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Filtrul sanitar va fi prevazut cu plafon realizat din panouri de PVC (lambriu).

Pe invelitoate vor fi montate panouri solare, parte componenta a instalatiei solare termice, care va produce o parte semnificativa din energia termica necesara cladirii.

5. Imprejmuirea. Se va realiza o imprejmuire din stalpi metalici inglobati in beton, panouri metalice, plasa de sarma din zinc.

Animalele sunt aduse in hala la greutati cuprinse intre 20 30 kg, avand varsta intre 10 12 saptamani. Receptia animalelor se va face la poarta fermei, de unde prin imprejmuiri mobile, vor fi conduse in hala de ingrasare. Animalele sunt adapostite in ferma circa 14 saptamani pana ajung la greutatea de 108 110 kg, depopularea fermei facandu-se catre abatoarele autorizate in 4 6 zile. Transportul animalelor de la furnizor la ferma si de la ferma la abatoare autorizate se va face de trei ori pe an cu masini speciale. Aprovizionarea cu materie prima (hrana pentru porci) se asigura pe cai de comunicatie rutiera.



.


15

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Terenul se structureaza in doua subzone functionale principale: subzona destinata aprovizionarii cu hrana pentru suine, prelucrarea

acesteia, activitatile de gestionare a fermei, echipamente tehnico-edilitare. In aceasta subzona se amplaseaza 3 silozuri de cate 1000 t fiecare pentru stocarea cerealelor (porumb, grau, orz) necesare producerii furajelor in cadrul fermei. Fiecare celula de depozitare prezinta structura metalica preuzinata. In aceeasi zona se amplaseaza bucataria furajera care contine 4 silozuri de 28 t fiecare pentru principalele materii prime furajere (porumb, orz, grau, srot de soia, srot de floarea soarelui). Bucataria furajera este dotata cu: moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecului de furaje, instalatie dozare materii prime, instalatie incorporare premix, instalatie recuperare pulberi, transportoare automate. Materiile prime sunt aspirate din silozuri si ajung in moara cu o capacitate de 5 6 t/h. Cuplat cu bucataria furajera se amplaseaza filtrul sanitar (vestiar - filtru) care cuprinde toate activitatile de gestionare a activitatilor din ferma sub aspect sanitar veterinar. Vestiarul filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul filtru vor fi amenajate dezinfectoare pentru incaltaminte. In partea sud estica a incintei se amplaseaza gospodaria de apa potabila care va deservi toate activitatile desfasurate in ferma.

subzona destinata productiei propriu-zise, compusa din trei hale cu dimensiunea de 16 x 50 m, in care vor fi primite si crescute suinele.



.


16

Capacitatea fermei este de 2850 capete; zona de productie este amplasata la o distanta de circa 50 m fata de zona drumului judetean DJ 203A.

In partea de sud-est a incintei s-a amplasat gospodaria de apa care va asigura necesarul de apa potabila, atat pentru nevoi menajere, cat si pentru cresterea suinelor. Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal spre DJ 203A) de 77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m. Amplasarea cladirilor fata de aliniamentul principal se face la distanta de minim 17 m, iar fata de axul L.E.A 20 kV la 5 m. Fata de aliniamentul posterior al parcelei, halele se amplaseaza la distanta de minim 8,5 m.

Fata de limitele laterale ale parcelei (stanga dreapta), halele pentru ingrasarea suinelor se amplaseaza la distanta de minim 14 m. Portile de acces pe parcela se monteaza la minimum 10 m fata de aliniamentul principal. Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie si ambiental.

Ferma are trei hale de ingrasare a suinelor, care sunt similare din punct de vedere constructiv si functional. In continuare, va fi descrisa o singura hala, avand in vedere similitudinile dintre cele trei adaposturi pentru ingrasarea suinelor din cadrul fermei. Animalele sunt cazate in 20 din cele 22 de boxe dispuse cate 11 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare. In 20 dintre acestea se afla cazate cate 50 de animale, iar cate una dintre boxe pe fiecare parte -, va fi utilizata pentru izolarea



.


17

animalelor cu probleme de sanatate. Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu doua hranitoare a cate 4 locuri fiecare. Hrana este transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor.

Boxe galvanizate si instalatii de inmuiere. Caracterisitici boxe: inaltimea ingradirii boxei - de la podea - este de 0,84 m, deschiderea usii boxei - la alee - este de 1,15 m, prinderea in podea a ingradirii metalice se realizeaza cu sistem de prindere format din surub cu piulite. Caracteristici instalatie de inmuiere utilizata la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere pentru inmuierea si curatarea podelei de tip gratar de dejectiile solide care nu au ajuns in bazinul subteran: 1 bucata sistem inmuiere-curatare hala.

Gratare set grajd - Se vor achizitiona 200 gratare confectionate din beton armat pentru podeaua halelor cu suine si 24 bucati panouri sarma pentru protectia prelatei din interiorul halei.

Becuri cu infrarosu - Pentru mentinerea in interiorul halelor a unei temperaturi optime pe perioada de iarna vor fi achizitionate 66 de lampi bec cu infrarosu 250 W.

Sistem adapare Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de



.


18

consumul de hrana, de felul hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere, zone geoclimatice, anotimpul, rase, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman. Fiecare boxa este dotata cu 4 suzete pentru adapare, pozitionare pe peretii despartitori dintre boxe. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar veterinare curative sau preventive. Apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

prin pipe amplasate in troc; prin pipe amplasate intr-o cupa, printr-o pipa de sugere.

Sistemul folosit in ferma este cel cu adapatoare cu cupa si suzeta. Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa.



.


19

Capacitatea minima necesara variaza intre 1,0 - 4,0 l/min. Cel de-al treilea tip de pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in troc. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Sistem de ventilatie si reglare a temperaturii Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si

a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor. Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20 % se retine circa 5-6 % eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 17-18 %, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere. Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon, amoniac si

hidrogen sulfurat. Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine.

Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia diferitelor boli. Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf. Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar permanente de hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli, iritabilitate,



.


20

inapetenta si

scaderea performantelor productive. Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80 %. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara niciun fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Un risc deosebit pentru sanatatea animalelor il prezinta amoniacul ce rezulta din dejectiile lor. Avand in vedere faptul ca dejectiile stau sub animale intr-un bazin de stocare avand o capacitate de 1750 m3, pericolul de intoxicare cu amoniac este destul de mare. Grajdul este prevazut cu 3 base de vizitare prin intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus, fiecare basa are deasupra ei un ventilator de mare putere care are ca scop eliminarea amoniacului in atmosfera. Astfel, in hala, concentratia de amoniac este redusa la minimum.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal, camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri). In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de cate 36 t fiecare pentru orz, porumb, srot de soia si srot de floarea soarelui. Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hale. Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu.



.


21

Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m2) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, capacitate 36 tone; 3 silozuri de exterior, capacitate 950-1000 tone; 1 moara cu ciocane;

1 instalatie de dozare cu melc, pentru premixuri; 1 amestecator;

silozuri tip sac, pentru produse finite; 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator

principal; sistem masurare temperatura/umiditate; ventilator; uscator cereale; 1 computer de cantarire si de programare a retetelor; 1 stabilizator de tensiune automat; la aceste componente principale se mai adauga mici componente ale

sistemului si elemente de asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se incadreaza in valori de sub 60 dB.



.


22

Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu sanitar destinat acestui supraveghetor.

Cantar pod bascula Produsul este destinat cantaririi statice a marfurilor transportate cu mijloace auto al caror gabarit se incadreaza in dimensiunile platformei, care nu depasesc 60 t si sarcina maxima admisa pe ax. Amplasarea se face deasupra terenului. Echipamentul de indicare si echipamentul de calcul se amplaseaza in interiorul cabinei pod bascula. Sistemul de cantarire electronic utilizeaza celulele de sarcina (doze tensometrice care furnizeaza semnale electrice proportionate cu sarcina de pe platforme) si le transmite unui indicator electronic de masa, de precizie ridicata, cu facilitati de tarare, cantarire bruta, neta si aducerea la zero. Vehiculul care urmeaza a fi cantarit se opreste pe platforme de cantarire, aproximativ simetric fata de cele doua extremitati. Greutatea acestuia determina o variatie proportionala a semnalului electric ce este prelucrata de indicatorul electronic, masa fiind afisata sub forma digitala pe afisor. La functionarea cu calculatorul, masa este afisata si pe monitor. Programul de cantarire, instalat pe computer:

asigura conectarea echipamentelor de cantarire la PC; realizeaza afisarea instantanee pe ecran a valorii masei cantarite; permite determinarea prin cantarire a tarei vehiculului si folosirea

acesteia la obtinerea masei nete; permite obtinerea tichetelor cu datele cantaririi (nr. auto, nume client,

date transportator, data cantarire, tip material si totalizarea cantitatilor cantarite);



.


23

genereaza o baza de date cu datele cantaririi: numar vehicul, numar aviz, delegat, produs, partener, tip operatie, data, ora, masa bruta, neta, tara, etc.;

asigura managementul cantaririlor cu obtinerea rapoartelor grupate dupa data, partener, tip operatie, produs cantarit, etc.

Amestecator dejectii - Este destinat omogenizarii dejectiilor colectate in bazinele de dejectii inainte de a fi extrase din bazinele de colectare, transportate si administrate pe terenurile agricole.

Aparat spalat hala - Se va utiliza dupa depopularea halelor in vederea igienizarii acestora si indepartarii resturilor de dejectii care ar putea sa constituie o sursa de infectii pentru seria urmatoare.

Remorca tehnologica transport furaje - este destinat transportului de furaje destinate alimentatiei suinelor in interiorul exploatatiei.

Remorca vidanja 7-10 t Se foloseste la scoaterea dejectiilor sub forma de namol din bazinele de colectare a dejectiilor si transportul acestora in vederea administrarii pe terenurile agricole. Caracteristici:

greutate totala: 7-10 t; dispozitiv pentru incarcare cu pompa vacuum; dispozitiv imprastiat dejectii pe teren cu sistem dozare; viteza maxima admisa: 40 km/h.



.


24

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incediu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc.

Stingatoare cu praf si CO2 - Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 6 stingatoare carosate si 12 stingatoare portabile.

1.4.5 Drum de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A.

Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:

un acces carosabil in zona de nord est pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil;

un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.



.


25

Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona aprovizionarii cu furaje sa nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii de ingrasare a porcilor (se va respecta fluxul tehnologic).

1.4.6 Amenajare amplasament

Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat in extravilanul comunei Visani, judetul Braila. Suprafata de 11 000 m2 tarlaua 51, parcela 79/1 , aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008, este destinata construirii unei ferme de porci cu o capacitate de 3000 capete. In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia noului obiectiv economic.

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Nr. crt. Proprietarul

Domiciliul proprietarului

Amplasarea terenului

Suprafata ocupata de constructie

(m2)

Suprafata ocupata de

drumul de acces si utilitati(m2)

1. S.C.

DOMINATOR LAND S.R.L.

sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

Extravilan 3175 4960

Teren agricol 11 000

Total (extravilan teren agricol) = 11 000 m2



.


26

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera nelimitata. Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de executie propusa fiind de 36 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD SDFEE Braila. Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare melcate, snecuri, etc., componente ale bucatariei furajere, sistemul de asigurare a furajelor in halele suinelor, sistemul de asigurare a apei in halele suinelor, etc. Receptorii electrici din instalatia electrica a consumatorului nu produc influente negative perturbatoare asupra instalatiilor furnizorului.

Principalii consumatori electrici ai fermei de ingrasare suine sunt: 1. siloz stocare cereale 3 bucati



.


27

transportoare melcate 1 x 20 kW = 20 kW 4 x 3,5 kW = 14 kW

ventilator aerare 2 x 3 kW = 6 kW

2. bucatarie furajera moara cu ciocanele

1 x 40 kW = 40 kW transportor melcat

1 x 3,5 kW = 3,5 kW amestecator

1 x 3 kW = 3 kW transportor furaj combinat

5 x 3,5 kW = 17,5 kW 3. filtru sanitar + birouri

centrala termica 1 x 24 kW = 24 kW

boiler electric 1 x 4 kW = 4 kW

4. hala productie ventilator exhaustare

3 x 12 kW = 36 kW transportor furaje

4 x 2,5 kW = 10 kW ventilator recirculare

4 x 2 kW = 8 kW becuri infrarosu



.


28

20 x 0,2 kW = 4 kW pereti cortina

2 x 2 kW = 4 kW 5. gospodarie apa

1 x 6 kW = 6 kW 6. alti consumatori (iluminat interior/exterior): 5 kW.

Iluminatul interior Instalatia de iluminat interior din cadrul halelor de depozitare si productie este realizata cu corpuri de iluminat etanse tip FIPAD, echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2 x 58 W/1 x 58 W, coroborate cu cerintele caietului de sarcini. Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1. Porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi. Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de 1,5 m fata de cota pardoselii finite la unitatea de acces in incaperi. Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intarziere la propagarea focului, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi de protectie aparent tip IPEY sau daca sunt sub inaltimea de 2,5 m in tuburi metalice PEL.

Prize 230/400 V, forta Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent. Inaltimea de montaj este in general de 1,5 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate.



.


29

Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta (pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal).

Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim 1 kV, pozat in tub de protectie IPEY. Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente.

Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice din categoria energie electrica, dupa cum se poate urmari, in tabelul urmator:

Tabelul nr. 1.5.1.-1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitate Furnizor

Suine 2850*) Petrol / Pacura Gaze naturale Gaze petroliere lichefiate Energie electrica 245 kW Altele

*) = numar de suine/serie.



.


30

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic, respecta prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in Lista substantelor periculoase din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru dezinfectarea spatiilor de productie:

Proteina cruda; Grasimi crude; Fibra cruda; Lizina;

Metionina;

Cistina;

Triptofan; Substante continand calciu asimilabil; Substante continand fosfor asimilabil; Aditivi diversi; Etc.

In denumirea generala a aditivilor utilizabili pentru balegarul de porc -, se are



.


31

in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente, care reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare, imprima urmatoarele efecte:

reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S); reducere a mirosurilor neplacute; schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de

folosit; crestere a valorii de fertilizare; stabilizare a microorganismelor patogene.

In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.

In principal, materiile prime principale utilizate pentru hrana suinelor sunt:

Denumirea materiei prime Consum anual (tone) Materii prime pentru hrana Orz 1074 Porumb 1074 Srot desoia 43 Srot de floarea soarelui 43 Premix 3,7



.


32

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire a fermei destinate cresterii suinelor, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

Tabelul nr. 1.6.-1

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tipu

l po

luar

ii

Surs

a de

po

luar

e

Nu

mar

su

rse

de po

luar

e

Polu

are

max

ima

adm

isa (li

mita

m

axim

a ad

misa

pen

tru

o

m si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Pe zo

na

obi

ectiv

ulu

i

Pe

zon

e de

pr

ote

ctie

/rest

rictie

afer

ente

o

biec

tivu

lui,

con

form

legi

slatie

i in

v

igo

are

Fara

m

asu

ri de

elim

inar

e/

redu

cere

a

polu

arii

Cu

impl

emen

tare

a

mas

uril

or

de el

imin

are

/ red

uce

re a

polu

arii

Mas

uri

de el

imin

are

/redu

cere

a

polu

arii

FI

ZICA

Nu este cazul

BIO

LOG

ICA

Nu este cazul



.


33

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A. Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:

un acces carosabil in zona de nord est pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil;

un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.

1.7.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor aceasta va fi racordata la un distribuitor autorizat de energie electrica.



.


34

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD SDFEE Braila. Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator. In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg. In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje. Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg; 2. aprovizionarea cu furaje; 3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente; 4. crestere - ingrijire zilnica animale:



.


35

supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de

dezvoltare a animalelor; adapare hala; supraveghere stare generala de sanatate a suinelor; administrare medicamente curative/preventive suine; supraveghere sistem ventilatie hala; supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala; pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator; 6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

curatare, decontaminare; verificare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

sa se odihneasca si sa se ridice normal; sa vada alti porci; atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi

cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar;

pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost



.


36

rezervate doua boxe de izolare individuale; se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu

niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc. porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o

perioada de minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de beton.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

Greutate corporala(kg) Suprafata (m)

Greutate porci/ suprafata boxa (kg/m2)

5 0,09 55 10 0,15 66 20 0,2 100 30 0,3 100 40 0,34 115 50 0,4 125 60 0,45 133 70 0,5 140 80 0,55 145 90 0,6 150

100 0,65 153

Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat.

Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea



.


37

de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare. Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de grasuni. Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Transportul suinelor Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport. In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare - descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.

De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare. Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:



.


38

sa aiba accesorii sigure; sa protejeze porcii de efectul daunator al climei; sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care se permita realizarea unor performante superioare. La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra.

Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si proteinele, deoarece:

energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei; carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este

respins si se asociaza cu probleme de mediu. Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de cost rezonabil. El creste repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante crescatoriilor. Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor. Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala, o atentie deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.



.


39

Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere, conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul fiind profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a cantitatii de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante nutritive din retetele furajere. O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic). Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

tipul animalului: particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv; potentialul genetic al animalului; individualizarea, sexul, varsta; starea fiziologica; starea de sanatate.

caracteristicile furajului: densitatea energetica din furaj; dezechilibrul de substante nutritive din furaj; calitatea organoleptica si gustul furajelor; procesarea si forma furajului.

microclimatul: temperatura si umiditatea relativa a mediului; densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare; designul si pozitionarea trocului; sistemul de hranire; sistemul de crestere si exploatare; stresul.



.


40

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa din mediu ambiant. Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este consumata aproximativ 240 kg de hrana. Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite in BAT - Cele mai bune tehnici disponibile", dupa cum se vede in tabelul de mai jos. Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg. Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul urmator, conform BAT - Cele mai bune tehnici disponibile".

Parametrii nutritionali Porci 35 - 90 kg

Porci 90 - 110 kg

Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16 Grasimi crude 4-5 13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:



.


41

prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se adauga 5 % premix;

macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei furajere;

omogenizarea amestecului macinat timp de 10 - 15 minute intr-un amestecator situat tot in cadrul bucatariei furajere;

transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul de 8 tone care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.

Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor. Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei. Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi mari de furaje consumate si tulburari digestive. Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei. Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se. La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o



.


42

pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime. In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana, trebuie schimbata structura ratiei. Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica (rasa, linie,etc.), sexul si conditiile de mediu. In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje este impusa in primul rand de considerente economice. In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia.

Adaparea porcilor Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.

Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.



.


43

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa Unitatea de masura Continutul Fier (Fe) (mg/l)



.


44

de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din retetele furajere. Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 23,24 m3.

In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu D = 1/2 toli. Boxele sunt dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau preventive.

Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschi

extindere.si.modernizare .exploatare.agricola

Documents