exercitii practice de recuperare a limbajului expresiv la copilul cu tsa (1)

EXERCITII PRACTICE DE RECUPERARE

A LIMBAJULUI EXPRESIV LA COPILUL

CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST

Psihoterapeut Adriana Pricob

Consultant ABA,

BCBA in curs de acreditare

PARTICULARITATI ALE COPILULUI CU

TULBURARE DE SPECTRU AUTIST

(TSA)

ABILITATI COMPORTAMENTE PROBLEMA COMPORTAMENTE PROBLEMA ABILITATI

PARTICULARITATI ALE COPILULUI CU


(TSA)

Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala

Dificultati calitativ semnificative in comunicare Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive

legate de comportamente

SUCCESUL IN TERAPIE

1. Varsta copilului la intrarea in program;

2. Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei,

capacitatea de intelegere a abstractului si

autostimularile;

3. Gradul de implicare al familiei;

4. Profesionalismul echipei si coordonatorului.

PLANUL DE LUCRU

1. observarea copilului: identificarea

dificultatilor si a comportamentelor adaptative puncte forte si puncte ce necesita imbunatatiri

2. stabilirea targeturilor pe termen scurt

3. stabilirea modalitatii de colectare a datelor

4. modul de lucru: identificarea intaritorilor,

materiale necesare, contextul de invatare.

Evaluarea Situatiei de Invatare

ituaia ut aterialele petru vare pregtite ? Au fost deprtate eleetele e distrag ateia ? Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina Este saria lar ? Este saria potrivit ivelului de fuioare a opilului ? Este saria prit pri opoete ? Este specificat criteriul sarcinii ?

Tehnici ale analizei comportamentale

aplicate in procesul de recuperare a

limbajului

1. INTARIREA POZITIVA

2. EXTINCTIE

3. MODELARE

4. INLANTUIRE



limbajului

Intarirea pozitiva: orice eveniment ce URMEAZA unui comportament si CRESTE FRECVENTA acelui comportament

Regula: nu intarim o persoana, intarim comportamentul acelei persoane

Observatie: Definitia unui intaritor pozitiv nu specifica faptul ca evenimentul sa fie unul placut Uneori cearta, mustrarea, discutiile moralizatoare, functioneaza ca intaritori ai comportamentului nepotrivit pentru ca atrag atentia adultului asupra copilului.

Ceea ce functioneaza ca recompensa la un copil poate sa fie aversiv pentru un alt copil nu toti copiii iubesc ciocolata).

Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense (intaritori) pozitivi pentru altii. (Un copil care are nevoie de atentie va cauta sa-l provoace pe adult sa il certe, sa il mustre, etc. )



limbajului MODELARE O proedur prin care un comportament tinta este intarit prin aproximari succesive.

Este folosit pentru a va comportamente care nu sunt n repertoriul persoanei.

Exemplu: comportamentul tinta: copilul spune M

Aproximari succesive: 1. tine gura inchisa buza peste buza 2. pasul 1 + vibreaza buzele cu gura inchisa 3. pasul 1 si 2 deschide gura (elibereaza aerul) spune M



limbajului INLANTUIRE: crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple masterate ntr-o seve de oportaete uit la.

Exemplu Comportamentul complex: copilul spune APA Secventa de invatare:

Pasul 1. spune A

Pasul 2: spune PA

Pasul 3: spune A PA

Pasul 4: spune APA

LIMBAJUL EXPRESIV LA COPILUL CU


INTARZIERE: cauze, preachizitii pasi de invatare

TULBURARI ale limbajului expresiv: de pronuntie, de ritm / fluenta, de vorbire:

tonalitate, intonatie, volum.

PREACHIZITII

1. atentie la mediu 2. constientizarea de sine schema corporala

conturata, integrare senzoriala

3. abilitati de imitare grosiera 4. cooperare si abilitati pentru activitati

reciproce

5. tonifiere generala si a aparatului fonoarticulator in particular

Etape in corectarea si/sau promovarea

limbajului

Depistarea dificultatilor stailirea lar a dificultatilor diagnostic Oferirea unui prognostic, acolo unde se poate Acomodarea u atul terapeuti i persoaa

adult Conceperea planului personalizat de

iterveie

Etape in corectarea si sau promovarea

limbajului

Emisie

Fixare

Consolidare

Automatizare a sunetului

Poate fi o munca de scurta durata sau de lunga

durata!!!

CLASIFICAREA TULBURARILOR DE

LIMBAJ

Limbajul joaca un rol deosebit de important in structura vietii psihice.

Datorita lui toate procesele psihice capata sens. Mai mult, problemele de limbaj determina

dezordini sau disfunctii la nivelul personalitatii. Astfel, apare ca imperativ necesara introducerea programelor terapeutic-recuperatorii pentru tulburarile de limbaj printr-o depistare precoce (timpurie) a acestora.


LIMBAJ E. Verza a clasificat tulburarile de limbaj astfel:

Tulburari de pronuntie:

- dislalie (Greutate n articularea cuvintelor.);

- disartrie (Articulare defectuoas a cuvintelor.); - rinolalie (Tulburare a vocii, datorit modificrilor rezonanei cavitilor nazale; rinofonie).

Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii: - balbaiala (. A pronuna nedesluit sunetele sau cuvintele, repetndu-le i mpiedicndu-se n rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoiei sau a enervrii;); - logonevroza (tulburare a vorbirii, de natur nevrotic, manifestat prin greutate n pronunarea corect a unor cuvinte sau prin repetri ori omisiuni de silabe; blbial); - tahi/bradilalie (Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se tlete n unele boli nervoase), etc.

Tulburari de voce: - afonie; ( Pierdere patologi a voii. Lips a sooritii) - disfonie; (Alterare a vocii datorit unor leziuni ale coardelor vocale, ale nervilor laringieni sau ale unor centri nervoi superiori) - fonastenie (oboseala a organelor fonatoare).


LIMBAJ Tulburari ale limbajului citit-scris:

- dislexie-alexie (Tulurare la itit aifestat pri odifiarea uvitelor, pri greeli de letur); - disgrafie-agrafie. Tulburari polimorfe: - afazie-alalie (Pierdere total sau parial a facultii de a vorbi i de a nelege limbajul articulat.) Tulburari de dezvoltare a limbajului: - mutism psihogen-electiv sau voluntar; - retard in dezvoltarea generala a vorbirii. Tulburari ale limbajului pe baza unor disfunctii psihice: - dislogii ( tulburare a limbajului, printr-o vorbire incoerent, datorat unor modificri psihopatologice fr substrat neurologic); - ecolalii; - jargonofazii; - bradifazii, etc.

Emiterea sunetelor

Sunetele B, P si M se articuleaza prin alipirea completa a celor doua buze urmata de indepartarea lor brusca cu eliminarea exploziva a aerului. B - consoana oclusiva, labiala, orala, sonora P - consoana oclusiva, labiala, orala, surda M - consoana labializata, nazala, sonora

Sunetele velare G si C, se articuleaza in zona valului palatin, intre uvula si palatul dur.

G - consoana oclusiva, velara, orala,

sonora

C - consoana oclusiva, velara, orala, surda

Sunetele dentale D, T si N se articuleaza prin contactul dintre apex si dintii superiori.

D - consoana oclusiva, dentala, orala,

sonora

T - consoana oclusiva, dentala, orala,

surda

N - consoana oclusiva, dentala, nazala,

sonora

Sunetele labiodentale F si V se articuleaza prin contactul dintre dintii superiori si buza

inferioara

F - consoana fricativa, labiodentala, orala,

sonora

V - consoana fricativa, labiodentala,

orala, surda

Sunetul H se articuleaza laringal H - consoana fricativa, velara, orala, surda Sunetele prepalatale sau alveolopalatale J si se articuleaza prin apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori sau in partea anterioara a palatului. J - consoana fricativa, anteropalatala, orala, sonora Sh - consoana fricativa, anteropalatala, orala, surda Sunete dentale Z, si T se articuleaza prin apropierea apexul limbii (varful limbii) de dintii superiori. Z - consoana fricativa, dentala, orala, sonora S - consoana fricativa, dentala, orala, surda T - consoana semioclusiva, dentala, orala, surda

La sunetul L partea centrala a cavitatii bucale este ocupata de limba, iar curentul de

aer se scurge pe partile laterale

L - consoana lichida laterala, dentala,

orala, sonora

Sunetul R se produce prin vibrarea partii apicale a limbii

R - consoana lichida laterala, vibranta,

orala, sonora

Exercitii de constientizare a aparatului

fonoarticulator 1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta. -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta. -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta.

2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid

dupa exemplu.

-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de

parbriz, dupa exemplu.-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata,

sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.

-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe

deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa,

limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

Exercitii linguale gimnastica linguala: - 10-12 miscari de ridicare si coborare a limbii In cavitatea bucala si in afara acesteia

- rotirea limbii

Amplificarea vibratiilor linguale poate fi ajutata prin plasarea unei spatule sau a degetului

aratator al copilului sub varful limbii si efectuarea cu ajutorul acestora a unor miscari laterale

rapide In timp ce copilul Incearca sa pronunte sunetul r. La copiii mici se cere pronuntarea

alternativa a sunetului t sau de pronuntare alternativa a sunetelor t-d. Sunetul r se poate

obtine din pronuntarea prelungita a sunetului z cu varful limbii Indreptat spre alveolele

superioare.

Cu varful limbii fixat pe cerul gurii se sufla puternic, astfel ca limba sa fie aruncata spre dinti.

Exercitiul se poate face sub forma de joc, tinand palma In fata gurii si percepand explozia

aerului. Se pot pune hartiute pe masuta si prin exersare sa zboara hartiutele. Se Incearca

vibrarea limbii prin exercitiul urmator: uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronunta exploziv, puternic.

3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare: -balon, oglinda, fluier, paie, lumanare. -Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor. -Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului

somnoros.

-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.

-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului

de catre iepuras.

-Probele se executa in fata oglinzii de cateva

ori.

5. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit: -educarea echilibrului dintre inspir si expir, -marirea capacitatii respiratorii, -formarea unei respiratii diafragmale, -obtinerea unui ritm respirator uniform, -obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,- vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat. -Copilul imita suflarea nasului in batista, -Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa, -Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie, -Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor, -Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul. Probele se executa de cateva ori.

6. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC -Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare); - sarpele: s-s-s-s (prelungit) - albina :bazz-bazz prelungit si z - soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid) - greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste r si se face pauza dupa fiecare grup de sunet) - vrabia: cip-cirip; cip-cirip vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza j- oaia: beee-beee - cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii) - gasca: ga-ga; ga-ga

Jocuri de logopedie

JOCUL DE-A BALONUL Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor , f izolate. Desfasurarea jocului: Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda

educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind consoana f si largesc cercul (balonul se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana lin, indelungat apoi revin in cerc mic.

Pe copacul inverzit, Vrabiuta a sosit , Hu-a-hu-ta cu crenguta Ce voioasa-i vrabiuta Ca o leagana crenguta!

TELEFONUL FARA FIR Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei

corecte a combinatiei de sunete (nonsens).

Desfasurarea jocului: Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un

cuvant fara sens primului copil cu glas tare, acesta spune copillui urmator s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa ce a spus si ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate in functie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens: man, naum, munuam tadad, tamnad, tutudat, tadad fever, fuvor, favir cabag, pugubag, gipag, pigab seza, sazur, zusa, sasir sajaj, iasaj, sijas tacog, tecag, tigoc tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

ANALIZA FONETICA

1. discriminare sunete din mediu

2. discriminare sunete articulate

3. Identificare / exemplificare primul sunet din cuvant

4. Identificare / exemplificare ultimul sunet din cuvant

5. potriviri /receptiv / expresiv cuvinte

6. Numarat cuvinte in propozitie

7. Formulare de propozitii cu un cuvant dat

8. Spune-mi o propozitie cu cuvantul cate cuvinte are propozitia? Desparte cuvintele in silabe. Spune literele din silabe. reprezentare grafica

ANALIZA FONETICA

1. Relatia sunet litera: receptiv + expresiv litere 2. Relatia cuvant scris denumire obiect:

potrivire cuvant la imagine

EXEMPLE DE PROGRAME PENTRU

STIMULAREA LIMBAJULUI EXPRESIV 1. CANTECE CU COMPLETARE:

Exemplu: azi Grivei e manios HAM HAM terapeutul canta si la HAM HAM gadila copilul. Se repeta de 3,4 ori, apoi la a 5-a incercare, terapeutul retine gadilatul si il ofera la prima intentie a copilului de a emite un sunet (A). Se ridica treptat cerinta iar copilul va fi premiat de fiecare data pentru cea mai buna aproximare.

2. EXPRESIV SUNETE DIN MEDIU (ONOMATOPEE). Cerinta: cum face vaca?

3. INTARIRE POZITIVA A SUNETELOR EMISE SPONTAN. Situatie: copilul vede un titirez invartindu-se pe masa si emite sunetul FFFFF. Terapeutul intareste: BRAVOOOOO AI SPUS FFFFFFF si ofera o recompensa puternica.

4. IMITARE VERBALA + ACTIUNE CU SUNET

1. IMITARE VERBALA CU SUPORT VIZUAL

2. IMITARE VERBALA FARA SUPORT VIZUAL

3. EXPRESIV OBIECTE (SILABE DUBLE, DOUA SILABE DIFERITE, CUVINTE DIN 3 SILABE)

Caracteristicile unui Raspuns

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);

raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de

comportamente decat cel asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;

non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in

colectarea datelor (se noteaza cu 0).

promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

COLECTAREA DATELOR NUME PROGRAM: IMITARE VERBALA VOCALE

DATA TERAPEUT ITEM RASPUNS SUMA REMARCI

18. 07 ADRIANA sunetul

A

OP+-P+++ 4/8 Spune A cand ii dau prompt

bratele deschise 19.07 ADRIANA sunetul

A

+OP +++++ 6/8 La ultimile cerinte a spus A fara

sa mai arat bratele deschise

20.07 ADRIANA sunetul

A

+++++ 5 / 5 F B!!

21. 07 ADRIANA sunetul

I

PPPPPPPP 0/8 Asculta cu atentie si repeta doar

22.07 ADRIANA Sunetul

I

PPPPP+ 1/6

23.07 ADRIANA Sunetul

I

+++++ 5/5

24.07 ADRIANA RR A/I +++/-+++ 6/7

exercitii practice de recuperare a limbajului expresiv la copilul cu tsa (1)

Documents