Formele de Guvernare

Forma de guvernământ este un concept din științele politice care se referă la modul în care este organizată puterea executivă în stat. Se diferențiază 2-uă forme principale

I.Monarhia: juridic puterea supremă o deține monarhul*M. Constituțională: -Împuternicirile conducătorului sunt limitate de Constituția statului.M.Dualistă- coexistă puterea monarhului și puterea parlamentului, însă parlamentul cărui constituția îî acordă împuterniciri legislative, nu are aproape nici o influență asupra guvernului, chiar și funcția legislativă este limitată de monarh prin dreptul de veto.puterea de stat se realizează conform principiului separării puterii (Maroc;Iordania)M.Parlamentară-formal monarhul este organul suprem al puterii executive, real puterea exec. Aparține prim-ministrului; legislativă – parlamentului, iar monarhul îndeplinește numai sarcinile ceremoniale. (MB)*M.Absolută-lipsa totală a organelor reprezentative și concentrarea puterii de stat în mîinile monarhului (arabia saudită, Qatar)II.Republica: f. De guvernare în care toate organele puterii supreme de stat sunt alese de către popor sau se constituie de instituția reprezentativă națională.R. prezedențială: șeful statului este concomitent șeful guvernului, funcția de prim ministru lipsește; guvernul constituit de președinte este responsabil doar în fața lui, și el nu deține dreptul de dizolvare a parlamentului. Persistă principiul delimitării puterilor care stabilește competențele acestor. Procedura impicimentului presupune responsabilitate juridică a președintelui în caz de necoincidență a activității lui cu prevederile constituției.(SUA)R.Parlamentară : supremația puterii legislative; parlamentul constituie guvernul din membrii partidului majoritar, iar guvernul este responsabil pentru activitatea sa în fața parlamentului (Germania;Ungaria;Cehia;).Mixtă : președintele este ales direct de popor și înzestrat cu prerogative ce-i permit să acționeze independent de guvern, paralel acționează și prim-ministrul, responsabil în fața parlamentului. 2. Organizarea teritorial politică1.Statul Unitar unitatea politică deplină, este indivizibil și presupune o putere politică piramidală. o singură putere politică la nivel central și local; un singur rînd de organe centrale; o singură ordine juridică, întemeiată pe o constituție unică a cărei putere se răspîndește pe tot teritoriul. Toate unitățile administrative dispun de același statut și o anumită autonomie în domeniul gospodăresc și socio-cultural. Cetățenia deobicei unică.(însă sunt cazuri cînd cetățeanul unui stat unitar poate fi concomitent cetățeanul altui stat)2. Federația: o uniune de state unde constituția federației coexistă cu constituțiile subiecților federației; există dubla cetățenie, dubla structură a puterii (paralel cu organele federale acționează organele subiecților), parlamentul bicameral, însă subiecții fed. nu sunt și subiecții RI; după provenență este rezultatul proceselor de integrare (SUA) și dezintegrare(Rusia) 3. Confederația:Unitate de state independente, sau unități teritoriale autonome (înființate pe baza unui acord internațional, prin care se determină condițiile de asociere și de funcționare a statelor)-se întemeiază de obicei cu scopul de a rezolva în comun anumite probleme: apărarea afacerilor externe, comerțul extern, moneda comună.

Statul de drept1.Premisele apariției

Statul de drept(SD)-statul limitat în acțiunile sale decătre drept, care apără drepturile și libertățile fundamentale și supune puterea și voința poporului. Th Hobbes, Montesque - Formuland ideea divizării puterii in stat, ei, totodată,au demonstrat că puterea trebuie să fie organizată in aşa mod incat să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor de fărădelegile şi samavolnicia puterii. Ideea statului de drept se constituie la incep. Sec. al XIX-lea pe principii:

- Supremația legii- Garantarea drepturilor natural de stat- prezenţa unor forme efective de control şi supraveghere a respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului- Divizarea puterii de stat in legislativă, executivă, judecătorească, cu condiţia că ele se controlează şi se

echilibrează reciproc- responsabilitatea reciprocă a cetăţeanului şi statului

La începutul evoluției el nu se implica în economia de piață și a purtat haracter declarantiv al drepturilor, la a 2 jum a evoluției trece la o anumită reglare a economiei cu scopul de a neutraliza şi modera consecinţele negative ale pieţei pentru societate

Principiile SD-suveranitatea poporului (puterea aparține poporului) – încredințarea principiului eligibilității personalului politic – încredințarea puterii supreme unui organ de putere ales de poporFactori de formare:-procesul de democratizare (decl. Repturilor omului) Adoptarea cadrului juridic internațional; național.- Dezvoltarea societății civile (apar mișcări feministe, tineret) - Factorul social- economic (creșterea economică datorită noilor tehnologii-creșterea niv. De viață – depășirea confl de clasă)

2. Caracterisricile SD- Statul care se fundamentează prin lege și exercită prerogativele în baza legii, folosește forța argumentelor și legea ca argumentTrăsăturile: -fundamentat pe supremația legii- presupune realizarea strictă a legii de toți (cetățeni, funcționari)- se prevede răspunderea reciprocă a statului și a cetățenilor în limitele stabilite de legePrincipiile:-Supremația dreptului-principiul separației puterii-asigurarea drepturilor fundamentale-egalitatea în fața legii-Statul are grijă de cetățeni(și invers)-legitimitatea de stat-pluralismul politic-controlul civil asupra forțelor armate sau polițienești-existența unei societăți civile funcționale(dezvoltate)-existența unei culturi politice democratice și elitei politice participativeMăsurile/ deciziile luate în cadrul statului de d. Nu trebuie să reflecte etitudinea și poziția , partidelor, ci trebuie să fie rezultatul voinței majoritare. 3.drepturile și libertățile omuluiD. și L omului sunt stipulateîn Declarația Universală a dreptirilor Omului- document internaționat adoptat de ONUla 10 decembrie 1948.Prevede- drepurile civile: dreptul la viață; dreptul la viața privată și de familie; libertatea gândirii...; -drepturile politice: de a alege și de a fi ales; ibertatea de exprimare; dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice; dreptul la întrunire pașnică…- drepturile sociale: dreptul la mincă; la Odihnă; la salarizare; la asistența socială; la educație…- drepturile culturale: dreptul la religie; limbă; apartenență culturală…-drepturile economice… 4.Societatea Civilă(SC)SC- sunt forme asociative de tip apolitic care nu sunt părți ale unei instituții fundamentale a statului sau al sectorului de afaceri. Exemple de instituții ale SC: ONG-urile; organizațiile comunitare; asociații profesionale; organizații politica; cluburi civice; sindicate; instituții culturale.

Partidele politice(PP)1.Geneza și evoluția PP

-Termenul ,,Partid” provine din limba latină de la pars – era utilizat pentru evidențierea unui grup de cetățeni, ce reprezentau interesele unei părți a societății ți influențau exercitarea puterii politice.Geneza: primele formațiuni pol. Întîlnim în grecia antică, în atena activau în regimurile unde erau prezente manifestări ale democrației; în roma antică, ciocniri între ”optimates” și ”populares”Evoluția: apar și se dezvoltă în epoca modernă (către sec XVII-XVII) individul dorește să se implice în procesul de luare a deciziilor. Evoluționează prin apariția doctrinelor politice. MB - tores – conservatorii și whigs – liberalii; SUA ”federaliștii” și ”republicanii”; în franța-cluburi girondini și iacobini. 2.Definiția/CaracteristicaBenjamin Constant: "Partidele sunt o reuniune de oameni care profeseaza aceeasi doctrina politica."Maurice Duverger: "Un partid nu este o comunitate ci un ansamblu de comunitati, o reuniunede mici grupuri diseminate in teritoriu; sunt sectiuni, comitete, asociatii locale legate prin institutiilelor coordonatoare."

Max Weber : "Un partid constituie relatiile de tip asociativ cu apartenenta bazata pe recrutarelibera, obiectivul lui fiind asigurarea puterii conducatorilor lui intr-o forma institutionalizata invederea realizarii unui ideal sau a obtinerii de avantaje materiale pentru militantii sai."PP au urmatoarele caracteristici:1. au scopul de a obtine puterea, singure sau intr-o coalitie;2. cauta sa obtina sprijinul popular prin intermediul alegerilor;3. sunt organizatii permanente4. își desfășoară activitatea în baza unui plan politic5. sunt caracterizate printr-o mare diversitate fundamente doctrinar-politice (liberalism /neoliberalism...)7. sistemepolitice deschise8. se constituie si actioneaza pe baza voluntarismului, a liberului consimtamant al membrilor sai;

3. Structurași funcțiile politiceIn cadrul oricarei societati democratice partidele politice exercita un rol major in organizarea si conducerea vietii social-politice. De regula acest rol exprima, se manifesta prin functiile exercitate de partidele politice.-functia politica. PP- aflate la putere au rol major in constituirea si functionarea principalelor institutii statale (parlament, guvern), in luarea deciziilor si aplicarea acestora, in organizarea si conducerea vietii social-politice. PP aflate in opozitie au rolulu de a monitoriza, de a influenta puterea, de a prezenta opiniei publice, electoratului, eventualele disfunctionalitati si neimliniri ale acesteia sau masuri, decizii neconstitutionale. Revenirea la putere, recucerirea acesteia este obiectivul oricarui partid aflat in opozitie.-functia de organizare si conducere a activitatii partidului-functia teoretico-ideologica vizeaza mai multe obiective:*dezvoltarea si adaptarea propriei paradigme doctrinare la obiectivele si sarcinile urmarite de partid;*elaborarea programului politic,( a strategiei si tacticii politice a partidului);*organizarea, sustinerea si ducerea luptei ideologice impotriva altor partide si formatiuni politice.-functia civica, formativ educativa si patriotica atat a propriilor membrii de partid cat si simpatizantiilor.

4. TipologieDuverger: Geneza:

- partied de creație internă – în interiorul parlamentului (conservator MB)- externă – în afara parlamentului

Organizațional:- de cadre – compuse dintr-un nr mic de membri active- de masa – nr mare de membri, acționează ca tot unitary

Conform doctrinei:- liberale – ( de dreapta) rezultat al dezvoltării capitaliste- conservatoare – dreapta, pledează pu așa valori ca tradiția, ordinea, autoritatea statului- partide creştin-democrate – programul lor coonține anumite valori ale eticii creștine- partide social-democrate – part socialiste de natură reformistă - partide comuniste (marxiste).- pledează pentru egalitatea totală a indivizilor- partide ecologiste – apărute în a 2 jum sec XX pentru a face față prob. Ecologice societății postindustriale- partide „agaţă-totul”- nu se orientează in mod strict spre o anumită doctrină politică

conform reprezentării parlamentare:- partide parlamentare - care in rezultatul alegerilor parlamentare reuşesc să obţină un anumit număr de

mandate parlamentare- partide extraparlamentare- nu se bucură de reprezentare parlamentară

potrivit criteriului exercitării funcţiilor de conducere:- partide de guvernare. Sunt partide care exercită sau participă la exercitarea puterii politice- partide de opoziţie Partidele care nu participă şi nici nu susţin guvernarea

potrivit criteriul teritorial-administrativ- partide cu reprezentare naţională. Sunt partide care dispun de organizaţii teritoriale şi sprijin electoral pe

intreg cuprinsul ţării- partide regionale. Sunt partide care activează doar intr-o anumită regiune a ţării.

Axa stînga-dreapta

Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul AdunariiConstiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptiiconservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.Partidele de stînga- Reformatoare/Revoluționare(Republicane/Fasciste/Naționaliste…)Partidele de dreapta- Conservatoare (Democreatice/Socialiste…)Clivaje Biserica –stat – partide clericale și anticlericale (creștin democrat – communist)Proprietari și muncitori – apără interesele muncitorilor (comunități munc.) interesele proprietarilor (liberale, conservatoare)Urban – rural – sector primar (apără interesele industriale) terțiar (apără interesele agrare)Centru- pereferie -centru(naționale) pledează pu consolidarea poziției statului, pereferii- apără interesele regionale separatiste

Sistemul de Partide Politice(SPP)1. Clasificarea SPP

SPP- ansamblu de P.Politice și formațiuni politice și relațiile dintre acestea, de colaborare sau opoziție existente într-un stat.Clasificare: exista 4 tipuri majore de sisteme de partide.1. Sistemul bipartitedoua partide politice principale. Exista de obicei o diferenta ideologica semnificativa intre cele doua partide. EX: sistemul de partide din Marea Britanie - cu partidele Laburist si Conservator, si cel din Statele Unite ale Americii - cu partidele Democrat si Republican.2. Sistemul multipartitEste caracterizat de existenta a mai mult de doua partide.În crearea unei majoritati legislative poate fi necesara coalizarea a doua sau mai multe partide. Este sistemul de partide care functioneaza in cea mai mare parte a Europei Occidentale si este caracteristic democratiilor cu sisteme electorale proportionale.3. Sistem cu partid dominantEste caracterizat prin acapararea puterii de catre acelasi partid. Acest fapt se datoreaza capacitatii sale de a acapara suficient de multe voturi si locuri in parlament cu toate ca in competitie potintra mai multe partide.4. Sistem cu un singur partidIn acest caz partidul aflat la putere este singurul partid legal.

2.Doctrina liberalăDoctrina liberala are cea mai indelugata istorie, apare în cec. XVIII Principiile:- Individul este valoare supremă, statul și societatea de importanță secundară- Principiul libertății absolut- Deosebirele între oameni absolute – asemănările relativeEconomie: - proprietatea privată – garant al libertății; econom. De piață bazată pe concurență loială, statul nu trebuie să se amestice în economie (mîna invizibilă)Politică – puterea statului trebuie să fie limitată, individul mai presus ca statul, statul străjer, paznic de noapte, cetățenii fiind arbitri finali. O ală idee – pluralism polic și principiul separării puterii în stat; se manifestă prin alegeri libere; legitimitatea puterii în baza contractului social; libertatea gîndirii, cuvîntului, mass media.Socială – credința și religia pot deveni împediment în realizarea libertății individului; pu separarea bisericii de stat; sunt împotriva promovării de stat a pol. Sociale active. Doctrina ConservatoareEste considerat ca fiind reactie la liberalism.Principiile:1. Pessimism în aprecierea personalității umane (toți oamenii sunt păcătoși, deci numerită atenția sporită)2. Evoluția social are la bază continuitatea3. Supremația statului asupra individului4. Ordine, stabilitate, tradiții

Economie: supremația producției private, economia de piață activitatea de antreprenoriatPolitic: pledează pu un stat puternic, suprema supra omului, respinge revoltele iar reformele sunt modeste.Elita trebuie să conducă: toți oamenii au drepturi egale dar nu și avere, doleanțele majorității și interesele ei sunt lucruri diferite. Adepții diferitor cause la alegeri pentru limitarea accesului maselor la conducere, separarea puterilor în stat ca o metodă. Parl. Bicameral –camera superioară (lorzi) inferioară (reprezentanți)Social – susține idea că inegalitatea și stratificarea au character natural în societăți formate din mai multe categorii sociale, iar să domine trebuie una singură. Pledează pu valorile sociale tradiționale, susțin necesitatea bisercii, studierea religiei în școli, familii patriarhale, limba națională.

-neoconservatorismul a apărut în perioada interbelică si a cunoscut o răspândire largă în ţările dezvoltate.Se caracterizează prin susţinerea instituţiilor politice tradiţionale create, în principal, pe baza doctrinelor liberale.

Doctrina Creștin-DemocratăA evoluat după al II-lea RM apărută ca reacție la atacurile împotriva bisericii-a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. -pun accentul pe valorile morale tradiționale (căsătorie, interzicerea avortului etc), opoziția față de secularizare, o vedere de tip evolutiv (spre deosebire de revoluționari), dezvoltarea societății, un accent pe lege și ordine, precum și o respingere a comunismului.-În contrast cu conservatorismul, manifestă deschidere spre nou- Teza de bază ”creștinism înseamnă democrație”.- Organizarea comunitară fiind sprijinite familia și descentralizarea administrative- A avut contribuție la unificarea europei după al II-lea RM, motor al construcției UE (R, Schuman, Alaide de

Gasperi It)- S-au prefăcut în populare

Doctrina socialistă/Social-democratăS. ansamblul doctrinelor socio-pol care urmăresc reformarea societății prin desființarea proprietății private, asupra mij. De producție și punerea lor sub controlul statului

- Este o doctrină politică care s-a lansat spre sfârșitul secolului XIX. Primele partide au inclus socialiști revoluționari (Roza Luxemburg, Lenin) Teoretician E. Berstein

- Interesele sociale primează față de interesele individului, opoziția liberalismului- Economia pune la bază statul ca administrator al bunurilor societății, bun. Commune, avînd prioritatea

creșterea continua nivelului de trai; prețurile – trebuie să asigure continuare activității economice, impunînd pieții un mercur al prețurilor

- Inițiative particulate stimulate în domeniile deficitare și limitate cele dăunătoare societății- Orînduire social bazată pe exercitarea puterii po. De clasa muncitoare

S-d. La bază principiile egalității sociale, ale promovării intereselor producătorilor, protecției sociale categorii defavorizate; Obiectiv: garantarea tuturor drepturilor sociale ale oamenilor, lichidarea formelor de discriminare social, asigurarea condițiilor de dezvoltare liberă

- O economie de piață mixtă cu prevederi pu protejarea muncitorilor- Un sis complex de protecție social (combaterea sărăciei, protecția invalizilor)- Un nivel de taxare ridicat pu redistribuirea veniturilor egal- Condiții minime garantate prin lege muncitorilor- Multiculturalism, drepturile minorităților- Politică social progresistă ( căsătorii de aceleași sexe)- Pol. Externă separată

Doctrina ComunistăDoctrina politica comunista are la baza principiile ideologiei marxist-leniniste, ai carei fondatori au fost Marx, Engels si Lenin. Apare în Rusia 1917.Comunism – tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate private și clase sociale.Economia – concepția conform cărei din economie derive toate celelalte sisteme. Planuri cincinaleConceăția determinismului – fiecare individ are comportament anumit indus nu de gîndirea lui, da de clasa cărei aparține

Scopul – construirea comunismuluiPol- instaurarea dictaturii proletariatului la conducerea part. Communist. statul si alte organizaţii politice dispar, societatea se organizează prin autoconducere.Economia și sociatatea mobilizate la realizarea planurilor- gigantePostulate: (Marx)1. datorită industriei proletarul va devein din ce în ce mai numeros și va pune capăt capitalismului2. clasa muncitoare va forma o societate omogenă în care va dispărea deosebiri de clasă3. partidul communist va devein partidul viitorului, întruchipînd cele mai importante forte productive

Doctrina Fascistă/NazistăProduct al crizei societății liberale (purtătorul fasciei)-Fascismul lui Mussolini în Italia şi Nazismul lui Hitler în Germania-Caracteristic nazismului german a fost suprimarea brutală, prin violenţă a tuturor drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti şi exterminarea în masă a unor categorii de oameni.. -Fascismul promovează puterea absolută a statului în faţa căruia individul şi societatea există doar în măsura în care fac parte din stat.-elementele principale ale fascismului: rasismul, sovinismul, antisemitismul, exaltarea misticismului, mitul conducatorului, elitismul, teoria spatiului vital, cultul violentei, irationalismul etc.Nazism:Ideea – supremația unei rase asupra altei 2 idei: unitatea națională asigurată de existența unui partid de avangardăNațiunea este cea mai importantă creație a marilor rase, care se formează în baza puterii militareEconomia: obiective – eliminarea șomajului- eliminarea influenței devastatoare- extinderea producției de bunuri de larg consum pu a îmbunătăți standardul de viață a claselor de mij. Și jos

Grupuri de interese/presiuneGrupuri de interese: este un ansamblu de indivizi cu interese comune, al carui scop este sustinerea si apararea acestor interese, prin influenta exercitata asupra procesului de guvernare. Se clasifică după mai multe criteria:1. După sfera de activitate:

EconomiceSocialeSocio-culturaleDin sfera politică

2. După modul de organizaareAnomice(grupuri cu organizare ineficientă, apar spontanși au tendințe de a foloso metode violenteNeasociative/involuntareInstituționalizare(grupuri bine organizate

3. După aria de influențăNaționaleRegionaleOficialeLatent(rasiste,terorite,fasciste,masonice…)

Grupuri de presiune:sunt același grup de interes care a ieșit la nivelul sistemului politic și realizează presiuni asupra puterii politice, pentru realizarea propriilor interese.

Maurice Duverger clasifică grupurile de presiune după mai multe criterii: mărime, structură,natură, scop, tehnici folosite, deosebind:- grupul de presiune partial-grupul de presiune intern, care actioneazã într-o anume societate- grupul de presiune de masă, care urmăreste să grupeze un număr cât mai mare de membri-grupul de presiune directă, care actionează la nivelul organismelor puterii (ministere,parlament, înalti functionari), cel de presiune indirectã, care actioneazã la nivelul populatiei- grupul de presiune profesional, care reuneste membri după ocupatia lor similară, degrupui neprofesional, care este constituit în jurul unui scop particular (dezarmare, pace, protejarea mediului)

Mafia:reprezintă structure criminalecare creează rețele de putere complexe în interiorul societății civile, necontrolate de stat și care există neoriparalelputerii de stat, alteori contopinduse du ea.Este un termen Italian ce se traduce ca samovolnicie, arbitraj, violență.CA organizație a fost constituită initial în Sicilia(italia)În present, mafia este o organizație inernațională ramificată. Membrii acestor rețele sunt elemente criminale, care desconsideră legea, activează în profundă conspirație, respectă strict regulile interne de delimitare a sferelor de acțiune între diferite grupuri mafiote, intimidează populația prin șantaj, assassinate, excite o infliență direct aupra organelor administrației publice.Francmasoneria: rădăcinie fransmasoneriei :berasla zidarilor care construiau biserici, bazilicile și catedralele di evul mediu. Francmasoneriaeste cea mai vastă societate secretă din lume, răspîndinduse mai cu seamă datorită întinderii Imperiuli Britanic în sec. alXIX-lea. Ordin inițiatic care promovează valorile morale, încurajează dragostea frățească, solidaritatea, adevărul și acțiunile caritabile între toți oamenii.Organizația Masonică este alcătuită din loje. lojele pot avea de la 20 la 200 de membri.Francmasoeria se inspirădin istoria si morala religiilor.își numesc loja temple. Principii masonice:credința într-o ființă supreme; pot devein masomi numai bărbați; marea lojă are jurisdicție asupra lojelor subordinate; virtuțiile cardinal(credința , speranța, milostenia);căutarea adevărului prin studiul aprofundat al înțelepciunii tradiționale.