subiecte anatomie examen iarna anul 2

5/24/2018 Subiecte Anatomie Examen Iarna Anul 2

1/38

Subiecte anatomie examen iarna anul 2

I

1. Tubul intestinal primitiv: formare, limite, derivate

-Are origne din endoderm-sant intestinal-

tub intestinal primitivLimite:- membrana buco-faringiana, resorbita la 3 saptamani- membrana cloacala, resorbita la 3 luni

- comunicare larga a portiunii mijlocii cu vezicula vitelina- intestinul primitiv e legat de peretele post al trunciului prin

- mezenterul comun dorsal care s!n! mezoesofag, respetiv mezocolon-

mezenterul comun ventral care nu se intinde pe toata lungimea ci doarpana la mugurele epatocistic "jumatatea ansei duodenale# si care vaforma la adult marg inf a lig falciform in care se gaseste lig rotund alficatului "restul obliterat al venei ombilicale stangi#

- cele doua jumatati ale cavitatii celomice comunica pe sub margineainferioara a mezoului ventral "pe sub lig falciform#

- fiecare segment al intestinului primitiv are un vas propriu:- ant - tr celiac- mijl - a mezenterica superioara- post - a mezenterica inf

$erivate:-

din endoderm deriva doar- mucoasa tubului digestiv- glandele mucoasei tubului digestiv

- celelalte sunt de natura mezodermala si deriva din splanopleura:- submucoasa- musculara- tunica seroasa

- din crestele neurale deriva:- celulele sistemului A%&$ "Amine %recursor &pta'e $ecarbox(lase#- plexurile submucoase ")eissner si Auerbac#

2. Intestinul anterior: limite, evolutie, derivate

- se numeste si proenteron- limite:

- sup - membrana buco-faringiana- inf - ansa duodenala

- primul segment - esofagul "continua faringele# "vezi *! +sofag#


2/38

- la jonctiunea faringe-esofag apare diverticulul laringo-traeal - mugurelepulmonar

- sapt - apare o dilatatie fusiforma - viitorul stomac "vezi ! Stomac#- concomitent cu dezv stomacului, intre foitele celor 2 mezouri care leaga

stomacul de peretii trunciului, vor aparea mugurii organelor:

- mezoul dorsal - mugurele splenic- mezoul ventral - mugurele epatocistic

- din portiunea distala a intestinului anterior se va dezvolta a parte aduodenului

- derivate:- esofag- stomac- ficat si splina- parte a duodenului

3. Intestinul mijlociu: evolutie, derivate

- s!n! si mezenteron- limite:

- sup - mijlocul ansei duodenale- inf - flexura colica primara

- din extremitatea distala a intestinului ant si din partea sup a intestinului mijl seformeaza ansa duodenala din care se va dezvolta duodenul, in legatura cuintestinul mijlociu

- intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale- mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta

comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla in

varful ansei ombilicale- ansa ombilicala prezinta 2 ramuri:

- ramura superioara "descendenta#- ramura inferioara "ascendenta#

- derivate:- din ramura sup:

- jumatatea inf a duodenului- jejunul- cea mai mare parte a ileonului

- din ramura inf:- restul ileonului "./-/ cm#-

cecul- apendicele- colonul ascendent- 203 drepte din colonul transfers

- din flexura primitiva a colonului- flexura lienala "stg# a colonului


3/38

4. Intestinul posterior: evolutie, derivate

- s!n! si metenteron- limite:

- sup - flexura colica primara

- inf - membrana cloacala- comunica liber la extremitatea distala cu canalul alantoidian la nivelul unei

cavitati care s!n! cloaca- derivate:

- 103 stanga a colonului transvers- colonul descendent- colonul sigmoid- rectul- partea superioara a canalului anal

5. Dezvoltarea esofaului

- din intestinul primitiv anterior "proenteron#- initial foarte scurt, sufera un proces de alungire prin procesul de descensus al

stomacului- sapt - epiteliul int al esofagului se divide foarte mult, devine pluristratificat si

obstureaza in totalitate lumenul- sapt . - apar vacuole care conflueaza, lumenul se repermeabilizeaza si

ramine mucoasa pluristratificata- din mezencimul din jur se dezvolta musculatura esofagului:

- luna 2 - longitudinala- lunile 3- - circulara

-

din crestele neurale se dez plexurile intrinseci- in partea superioara muschii striati se dezvolta din arcul 6 branhial- inervatia - nervul vag prin n laringeu inferior

!. "ormarea cavitatilor seroase

- exista 3 cavitati: pleurala, parietala si pericardica, care se separa dintr-ocavitate unica existenta initial: cavitatea celomului intraembrionar

- sapt 3 - apare mezoblastul care da nastere ecto, endo si mezodermului- mezodermul se separa in:

- paraxial-

intermediar- lateral - somatopleural si splanopleural, intre cele doua aflandu-se

celomul intraembrionar care se continua cu cel extraembrionar- in urma procesului de cudare transversala are loc inciderea peretilor corpului

embrionar si celomul intraembrionar se separa de cel extraembrionar,devenind clar delimitat

- somatopleura - foita parietala a seroaselor- splanopleura - foita viscerala a seroaselor


4/38

- cavitatile celomului intraembrionar se vor numi santuri si apoi canalepleuroperitoneale

+tape:a! formarea santurilor pleuro-peritonealeb! formarea canalelor pleuro-peritoneale

c! formarea canalelor pericardo-pleuro-peritoneale- mezodermul lateral se continua spre extremitatea cefalica cu mezodermul

nesegmentat cefalic- la acest nivel se diferentiaza mezodermul cardiogen, care s-a deplasat de pe

extremitatea cefalica pe fata anterioara a corpului embrionar, inferior destomodeum, si formeaza proeminenta cardiaca

- la acest nivel apar vacuole care prin fuziune vor da nastere cavitatiipericardice primitive care adaposteste tubul cardiac primitiv

- cavitatea pericardica va comunica posterior cu cele 2 santuri "canale#pleurperitoneale, dand nastere cavitatii pericardo-pleuro-peritoneala, deforma unui & rasturnat

d! formarea diafragmei- un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala

si la care iau parte:- septul transvers

- apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin- de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior

pentru a permite trecerea tubului digestiv- posterior de sept raman orificii care s!n! iatus pleuroperitoneal- in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul

transvers, inferior de cord, care va ajunge pana la L1- va fi invadat de mioblasti din 3-* care dau nastere partii

musculare a diafragmei "dovada originii este inervatia din nervulfrenic - 3-#- mezoesofagul- plicile pleuroperitoneale

- apar de o parte si de alta a esofagului- formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele

pleuroperitoneale- alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in

dreapta si apoi in stanga la embrionul de 14-2/ cm- din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei- din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 iatusuri "esofagian si aortic#-

pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei, in fuziunea primordiilor, care potduce la ernii diafragmatice congenitale "si trecerea organelor abdominale intorace#

e! separarea cavitatii pericardice de cavitatea pleurala- are loc concomitent cu formarea diafragmei- odata cu dezvoltarea tubului cardiac, eliberarea extremitatii inferioare a

septului transvers si incorporarea in cavitatea pericardica primitiva,- cordul creste foarte mult "corp sigmoideus#,


5/38

- extremitatea atriala si venoasa se aseaza superior si posterior debulbul atrial,

- venele atriale comune ridica plicile pleuropericardice, le aseaza frontal- prin inciderea plicilor pp se formeaza pericardul si astfel se separa complet

cele 2 cavitati

- tranzitoriu, cele doua cavitati comunica prin iatusf! formarea cavitatii testiculului- din cavitatea peritoneala porneste descendent prin canalul inginal un

diverticul al acesteia, insotind coborarea testiculului- acest diverticul se numeste procesul vaginal al cavitatii peritoneale, din care

va rezulta cavitatea seroasa a testiculului

#. "ormarea bursei omentale

- este un diverticul al cavitatii peritoneale, incis inapoia stomacului si a

ligamentelor sale, deasupra mezocolonului transvers- marginea posterioara a stomacului creste foarte rapid in lungime si rezulta

marea curbura a stomacului, situata la stanga, legata de perete prinmezogastrul dorsal

- marginea anterioara a stomacului are o dezvoltare mai lenta, din ea rezultamica curbura a stomacului, care se plaseaza la dreapta si e legata de pereteprin mezogastrul ventral

- din plan sagital, dilatatia "stomacul# incepe sa se deplaseze in plan frontal- mai sufera o rotatie in jurul unui ax anteroposterior- ligamentul gastrocolic incide bursa omentala anterior

$. Dezvolarea stomacului

- apare ca o dilatatie fusiforma a tubului intestinal primitiv, situata in plan sagital- are o margine ant si una post- sufera un proces de fals descensus si coboara pana in regiunea inferioara a

toracelui, sub diafragma- marginea posterioara creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura

a stomacului, situata la stanga, legata de perete prin mezogastrul dorsal- marginea anterioara are o dezvoltare mai lenta, din ea rezulta mica curbura a

stomacului, care se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin

mezogastrul ventral- intre foitele mezogastrului dorsal se dezvolta mugurele splenic- intre foitele mezogastrului ventral se dezvolta mugurele epatic- din plan sagital, dilatatia "stomacul# incepe sa se deplaseze in plan frontal- din mezogastrul dorsal deriva:

- lig gastrolienal- lig reno"pancreatico#lienal

- din mezogastrul ventral deriva:


6/38

- lig epatogastric "parte a omentului mic "micul epiploon# #- lig falciform

- pe partea superioara a stomacului apare o dilatatie care s!n! fundulstomacului "fornix, punga de aer a stomacului#

- stomacul are marginea inferioara usor anterior - in decubit dorsal punga de

aer apare la marginea inferioara5 a nu se confunda cu o tumora 6- musculatura: in luna 3 apar fibrele longitudinale, in luna . cele circulare si

oblice

%. &ernia fizioloica

- dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime,initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care cad la dreaptaramurei inf

- ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 7 se dezvolta intr-un sacperitoneal in cordonul ombilical "ies din cavitatea abdominala# 8 ernia

fiziologica- ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura

"diverticul, proeminenta# cecala- cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si

regresiei mezonefrosului "din care va rezulta riniciul#- ansele reintra in sapt 1/ in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine:

- ansele jejunale "la stanga liniei mediale#- ansele ileale "la dreapta liniei mediale#- diverticulul cecal si ramura inferioara "sub ficat#

1'. Dezvoltarea diaframei

- un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritonealasi la care iau parte:- septul transvers

- apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin- de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior

pentru a permite trecerea tubului digestiv- posterior de sept raman orificii care s!n! iatus pleuroperitoneal- in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul

transvers, inferior de cord, care va ajunge pana la L1- va fi invadat de mioblasti din 3-* care dau nastere partii

musculare a diafragmei "dovada originii este inervatia din nervulfrenic - 3-#- mezoesofagul- plicile pleuroperitoneale

- apar de o parte si de alta a esofagului- formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele

pleuroperitoneale


7/38

- alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii indreapta si apoi in stanga la embrionul de 14-2/ cm

- din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei- din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 iatusuri "esofagian si aortic#- pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei, in fuziunea primordiilor, care pot

duce la ernii diafragmatice congenitale "si trecerea organelor abdominale intorace#

11. Dezvoltarea duodenului

- segmentul localizat imediat dupa pilor "jumatatea inf a intestinului ant sijumatatea sup a intestinului mijlociu# formeaza o ansa convexa anterior cares!n! ansa duodenala "situata in plan sagital#

- aceasta sufera un proces de alipire "coalescenta# si rotire inspre dreapta,

datorita cresterii ficatului si astfel apare fascia de coalescentaretro-duodeno-pancreatica "9reitz#- duodenul este deci un organ retroperitoneal secundar "este acoperit anterior

de 1 foita#, cu exceptia pars tecta duodenum "intre mezocolon transvers siradacina mezenter# unde este tertiar

- limita dintre ansa duodenala si ansa ombilicala devine flexuraduodeno-jejunala care se va gasi la stanga coloanei vertebrale, sub pedicululmezenteric superior

12. Dezvoltarea pancreasului

-

incepe in saptamana , origine endodermala din epiteliul ansei duodenale, lalimita dintre pro si mezenteron, in vecinatatea mugurelui epatocistic- mugurele pancreatic este format din mugurele pancreatic ventral si cel dorsal- din mugurele pancreatic ventral deriva

- partea inferioara a capului pancreasului- procesul uncinat al pancreasului

- din mugurele pancreatic dorsal deriva- partea superioara a capului- corpul- coada

- fiecare mugure prezinta un duct prin care isi varsa continutul-

cei doi muguri se apropie si fuzioneaza formand pancreasul datorita:- rotirii ansei duodenale si formarii posterior de ea a fasciei de

coalescenta 9reitz- cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale

- intre cele doua ducte apare o anastomoza oblica- ductul principal irsung va lua nastere din:

- partea proximala a ductului ventral- anastomoza oblica


8/38

- partea distala a ductului dorsal- canalul accesor Santorini, care poate avea multiple variatii, ia nastere din

partea proximala a ductului dorsal- insulele Langerans isi au originea in crestele neurale- ductul Wirsung are deschidere comuna cu canalul coledoc prin ampula Vater

la nivelul papilei duodenale mari- canalul Santorini se deschide separat la nivelul papilei mici- in urma procesului de coalescenta duodenul si pancreasul devin organe

secundare retroperitoneale, cu exceptia bulbului duodenal si coziipancreasului

- datorita dezvoltarii splinei se pastreaza raportul dintre coada pancreasului sihilul splenic

13. Dezvoltarea ficatului

-

incepe din saptamana de viata intrauterina, la embrionul cu 1. somite- apare mugurele epatocistic ca o evaginare a tubului intestinal primitiv

"edoderm#, la nivelul ansei duodenale- mugurele migreaza intre foitele mezogastrului ventral si se dezvolta

ascendent in grosimea septului transvers- la originea mugurelui epatocistic apare si mugurele pancreatic ventral- din mugurele epatic se dezvolta ficatul, ductele epatice stang, drept si

comun- din mugurele cistic se dezvolta vezica biliara si canalul cistic- din partea comuna se dezvolta ductul coledoc- la om, pasari si mamifere, ficatul ,vezica biliara si ductele se dezvolta din

muguri epiteliali plini care se vor tuneliza- la pesti se dezvolta din muguri tubulari- dupa formare, mugurele epatic se imparte in 2 muguri, drept si stang care

vor fi viitori lobi- acestia vor da nastere numai epatocitelor- restul structurilor provin din mezencimul septului transvers care invadeaza

mugurii si ii imparte in cordoane celulare- din mezencimul septului transvers rezulta:

- tesutul conjunctiv al ficatului- capsula ficatului- capilarele sinusoide care se diferentiaza local din mezencim sub

influenta inductoare a endodermului- sistemul celulelor ;upffer- tesutul ematopoietic

- ficatul se dezvolta foarte rapid in viata intrauterina si ocupa pentru o scurtaperioada cea mai mare parte a cavitatii peritoneale

- ulterior, lobul drept creste foarte mult, lobul stang diminua


9/38

- datorita ematopoiezei epatice, care incepe in saptamana 7, cand ficatul areo culoare rosie, acesta creste foarte mult in luna 2, astel incat la sfarsitulsaptamanii a 4a reprezinta 1/< din organismul fetal

- ficatul are secretie biliara dupa saptamana 13- bila ajunge in duoden si participa la formarea continutului intestinului, numit

neconiu, eliminat in cavitatea amniotica si, dupa nastere, la exterior- epatocitele se dezvolta din endoderm si se organizeaza in cordoane

14. (alformatii in dezvoltarea ficatului si pancreasului

Anomalii ale ficatului- ficat polilobat - persistenta fisurilor- lobi accesorii - lobi in plus- atrofii de lobi- anomalii de cai biliare:

-

absenta vezicii biliare- vezica biliara dubla- stenoze congenitale de coledoc- cisturi de coledoc- atrezie coledociana - extraepatica "102////# sau intraepatica

Anomalii ale pancreasului- insule eterotopice de tesut pancreatic in stomac, intestin- pancreas inelar "in jurul duodenului# - asimptomatic, in pancreatite se poate

ajunge la stenoze duodenale- pancreas insular-

la pasari, mugurele pancreatic ventral este bifid

15. Dezvoltarea colonului

- concomitent cu cresterea numarului anselor, pe ramura inferioara"ascendenta# a ansei ombilicale apare un diverticul "umflatura, proeminenta#cecal

- acesta creste repid si descendent pana in fosa iliaca dreapta, formand astfelcolonul ascendent

- colonul drept "transvers=# sufera un proces de coalescenta-

zona dintre mezocolonul transvers si radacina mezenterului, in care duodenule acoperit de peritoneul tertiar, s!n! pars tecta duodenum- colonul descendent sufera un proces asemanator- dupa repozitionarea anselor si cadrului colic, colonul ascendent si cel

descendent, prevazute cu mezouri, se lipesc de peretele posterior, astfelformandu-se posterior de ele fasciile de coalescenta colice 9oldt 1 si 9oldt 2

1!. (alformatii in dezvoltarea aparatului diestiv


10/38

Anomalii ale proenteronului- atrazie esofagiana 8 esofag fara lumen- stenoza esofagiana congenitala 8 resorbtie incompleta, trec doar licide! Se

observa tarziu, cand copilul incepe sa manance alimente solide, dar si cand

vomita licidele imediat dupa ce mananca, la fiecare masa! La 2-3 ore 8stenoza pilorica! La 3 ore > bila 8 stenoza duodenala sub canalul cistic- de separare a mugurelui pulmonar cu fistule traeo"brono#-esofagiene!- stomac bilocular 8 in clepsidra- atrezie si stenoza congenitala a pilorului- stenoza ipertrofica de pilor - a fibrelor circulare "semn: copilul varsa si in

epigastru se simte o formatiune tumorala, frecventa 102// la f si 101/// la m#- inversiunea gastrica "situs inversus#- ectopia gastrica "totala0partiala toracica#

- eructatii- se vede punga cu aer deasupra diafragmei

Anomalii ale mezenteronului- stenoza intestinala- diverticul )ec'le 8 persistenta canalului vitelin "de la valvula ileo-cecala pe

intestin la ./-/ cm#- insule eterotopice de tesut pancreatic in int subtire- fistula onfaloenterica 8 neinciderea canalului vitelin "semn: secretie cu p?

alcalin5 daca ar fi p? acid 8 canalul alantoid#- cistul vitelin "enterocistom# - poate duce la volvulus "ocluzie#- omfalocel 8 ansele raman in ernia fiziologica- evisceratie 8 peretele anterior nu se incide, toate viscerele sunt sub piele-

malpozitii- vicii de asezare- vicii de rotatie- cec subepatic - cel mai frecvent - lipseste colonul ascendent "nu a

coborat diverticulul cecal si nu a format colonul ascendent#

Anomalii ale metenteronului- imperforatia anala 8 nu s-a resorbit membrana anala, frecventa 10*///!

9ratament 8 bisturiu

- atrezia rectala 8 nu exista canal anal "doar rect#! @eprezinta .*< dinmalformatiile anorectale! 9ratament 8 daca exista sfincter - se lungeste,

daca nu - anus iliac "anus contra naturii#- fistule vezico-rectale, recto-vaginale, recto-uretrale- boala ?irscprung 8 agerezia plexurilor intramurale, intestinul nu are

mobilitate, se destinde foarte mult - anomalie de creste neurale

1#. )ronefrosul


11/38

- organ rudimentar si nefunctional la om, e functional la unii pesti si amfibieni siorgan definitiv la amfioxus "=#

- se afla dezvoltat in regiunea cervicala- mezodermul intermediar e segmentat in nefrotoame- nefrotomul are in centrul sau nefrocelul care comunica cu cavitatea celomica

si cu miocelul- acest nefrotom se alungeste ca o vezicula pentru ca intr-o etapa ulterioara sa

se uneasca cu vezicula subiacenta- in partea mediala se pune in contact cu ramuri din aorta si rezulta un glomerul

primitiv- in partea laterala extremitatile se unesc si formeaza un duct descendent

numit ductul pronefrotic care se descide in cloaca in diviziunea anterioara aacesteia

- cele . nefrotoame care formeaza pronefrosul, raportate la scelet, sesitueaza intre vertebrele *-91, iar raportate la somite, intre -11

- primordiul pronefrosului se vede la embrionul de 22 zile-

regresia completa a pronefrosului are loc in zilele 2-2*- doar la vietuitoarele inferioare se dezvolta aceste structuri- la om, pronefrosul nu formeaza, in mod normal, glomeruli ci numai duct

pronefrotic, care la om e nefunctional, rudimentar, dar are un rol foarteimportant ca inductor pentru etapa urmatoare

1$. (ezonefrosul

- organ definitiv la pesti si amfibieni, la om e nefunctional "discutie#- se intinde de la 91 la L1, in regiunea toracica, aproximativ in dreptul somitelor

4-27- in aceasta regiune segmentarea se pierde spre caudal- in segmentul superior se formeaza cate o vezicula din fiecare nefrotom- in segmentele inferioare se formeaza mai multe vezicule din fiecare nefrotom

"aproximativ /#- veziculele se alungesc si rezulta un nefrotom primitiv cu capsule oBman in

partea mediala- in situ, in capsula oBman apar vase de neoformatie care se pun in contact

cu capilarul din aorta dorsala- lateral, veziculele se descid in ductul pronefrotic care devine duct

mezonefrotic "canalul olf#-

mezonefrosul e proeminent pe peretele post al trunciului de o parte si dealta a mezoului si formeaza corpul lui olf- pe fata mediala a corpului lui olf se diferentiaza creasta genitala, ansamblul

lor numindu-se acum creasta urogenitala- evolutia mezonefrosului se desfasoara progresiv cranio-caudal- la sfarsitul lunii a a mezonefrosul nu mai exista ca organ, el a involuat5 pana

in momentul de fata nu exista date certe ca este functional


12/38

- din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caiigenitale, in special la barbat

- cei *-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor descide inductul mezonefrotic, duct care devine duct epididimar si canal deferent

1%. (etanefrosul

- rinici definitiv, apare la reptile, il gasim la pasari si mamifere- incepe sa se dezvolte in zilele 3/-32- ca localizare, se dezvolta in regiunea corespunzatoare L*-S1 pe scelet si in

dreptul somitelor 27-2- se dezvolta din doua regiuni:

- din partea inferioara nesegmentata a cordoanelor nefrogene 8 blastemmetanefrogen

- dintr-o evaginare a ductului mezonefrotic 8 mugure ureteral-

mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie luand cite o bucata dinblastemul metanefrogen- prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni

pelvis renal, care se ramifica si da nastere calicelor mari- ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-1* grade- ramificatiile 2-* sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor

mari si mici- din tubii *-1* se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubii

contorti, ansa ?enle, pana la nivelul tubului colector- din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si

ureterul-

din blastem se formeaza aproximativ 3 milioane de nefroni- prin procesul de incorporare al diviziunilor 2-*, numarul nefronilor se reduce si

la adult exista aproximativ 1 milion de nefroni pentru fiecare rinici- riniciul e functional din luna a .a cand placenta e insuficienta- exista o inductie biunivoca intre mugure si blastem "un protoglican care a fost

descris si izolat, care asigura inductia#- riniciul sufera in timpul dezvoltarii un proces de ascensiune renala, deoarece

blastemul matanefrogen e in regiunea lombosacrala5 cauza estemultifactoriala:

- cresterea mugurelui ureteral- cresterea rapida a embrionului in special in regiunea lombosacrala-

diminuarea curburii lombare a embrionului- daca nu se produce ascensiunea, apare o malformatie numita rinici

congenital pelvin- riniciul sufera o rotatie in plan frontal, initial ilul fiind anterior

2'. (ezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului urinar


13/38

- mezodermul intermediar se imparte in 3 segmente, in sens cranio-caudal :- pronefros "somitele cervicale -11#- mezonefros "somitele toracale 4-27#- metanefros "somitele lombare0sacrale 27-2#

- in timp ce in partea craniala "pronefros si partial metanefros# mezodermuleste impartit in nefrotoame, catre extremitatea caudala se pierde aceastasegmentatie si mezodermul capata aspectul unei CgrameziD celulare

- din mezodermul intermediar deriva atat ductele cat si nefronii ap urinar adultAici se enumera etapele pronefros, mezonefros si metanefros cu caracteristicilegenerale- intre cele 3 segmente ale mezodermului exista o interdependenta functionala!

Astfel dezvoltarea unuia este conditionata de dezvoltarea precedentului Edeci pronesfrosul are rol inductor asupra mezonefrosului iar mezonefrosul arerol inductor pentru metanefros

- in plus ductul mezonefrotic este cel de la nivelul caruia se formeaza mugurele

ureteral care participa prin inductie biunivoca cu blastemul metanefrogen ladezvoltarea riniciului definitiv

21. (alformatii in dezvoltarea aparatului urinar

@inici- agenezia renala 8 lipsa completa a riniciului uni sau bilateral, frecventa de

101*// nasteri- aplazia renala 8 dezvoltarea incompleta: mai mic, incomplet, cu cisturi,

uretere fara lumen5 cauza este lipsa inductiei intre blastem si mugure-

rinigi supranumerali 8 mai multi, functionali, normali5 cauza: blastem divizat- ipoplazia renala 8 rinici mai mic, cu functionalitate redusa- rinici policistic 8 lipsa unirii intre sistemul secretor si cel excretor duce la

dilatarea nefronilor si la formarea de cisturi- idronefroza congenitala 8 masa de licid acumulat care preseaza riniciul #

poate fi si la adult, in urma unei pietre care bloceaza uretra#- ectopia renala 8 pozitionare in alt loc, de ex in pelvis- ptoza renala 8 pozitionarea in alt loc, dar prin cadere, nu din nastere5 cauza:

"ex# daca un ureter e cudat, lung- rinici in potcoava 8 rinicii sunt uniti intr-un pol "sup sau inf#- rinici inelar 8 uniti in ambii poli-

rinici bifidFezica- extrofia vezicala 8 descisa pe peretele anterior- epispadis 8 uretra se descide pe fata dorsala a penisului5 cauza:

mezodermul nu migreaza si se resoarbe- agenezia vezicala 8 lipsa vezicii urinare5 se poate forma cirugical din

sigmoid, colon transvers sau stomac- ipoplazia vezicala


14/38

- vezica urinara dublaGistule- ombilicale - din uraca- rectovaginale- rectovezicale

- rectouretrale

22. *tadiul indiferent in dezvoltarea cailor enitale

- dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu:- ducte mezonefrotice olf care coexista in saptamana 7 cu- ducte paramezonefrotice )uller, care incurciseaza ductele mezonefrotice

si se unesc inainte de a se descide tot in cloaca "in sinusul urogenital#,unde va aparea tuberculul sinusal )uller

- ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a

mezonefrosului si au 3 portiuni:- verticala si descendenta- oblica, in care incruciseaza canalul olf- verticala descendenta, in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si

rezulta canalul uterovaginal- din tuberculul sinusal )uller deriva:

- la barbati - coliculul seminal- la femei - imenul

- canalele au evolutie diferita:- la barbati - c! olf - calea genitala principala 0 c! )uller dispare aproape

in totalitate-

la femei - c! olf dispare, raman urme 0 din c! )uller - tube, uter si ceamai mare parte din vagin

23. *eptare cloaca + evolutia sinusului uroenital

- tubul intestinal primitiv se descide in cloaca, alaturi de alantoida- cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensare

mezencimala, in:- sinus anorectal-

sinus urogenital- canalul olf se descide in diviziunea anterioara "sinusul urogenital#- locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al

perineului, locul unde se unesc toti muscii din zona- sinusul urogenital are 3 regiuni:

- vezicala "craniala#- pelvina "mijlocie#- falica "inferioara#


15/38

- din regiunea vezicala rezulta vezica urinara- alantoida de deasupra vezicii se va oblitera si va rezulta uraca, un cordon

care se intinde pana la ombilic "8ligam ombilical median#5 neobliterarea ducela fistule

- din ductele mezonefrotice olf, prin inmugurire apar mugurii ureterali

- odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele olf se incorporeaza in peretelevezicii urinare, astfel incit- parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi

de origine mezodermala "ca ductele#- cei 2 muguri ureterali se vor descide separat, si deci si ureterele- canalele deferente se vor descide separat "in canalele olf#- trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi

acoperite cu epiteliu de origine mezodermala- din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati

uretra prostatica si membranoasa- din reginuea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si

la barbati uretra peniana "falica#- orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale

24. loaca + septare, derivate

- tubul intestinal primitiv se descide in cloaca, alaturi de alantoida- cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensare

mezencimala, in:- sinus anorectal- sinus urogenital primitiv "alantoida#

- membrana cloacala se imparte in-

membrana urogenitala- membrana anala

- locul unde septul urorectal atinge mebrana cloacala devine la adult centrultendinos al perineului "corpul perineal#, unde se intersecteaza toate fibrelemuscilor din perineu si este foarte important la femei, deoarece se poaterupe in timpul travaliului

- membrana anala se va gasi intr-o depresiunea a ectodermului care senumeste proctodeum

- membrana anala se resoarbe in luna a 3a- derivate:

- partea superioara a canalului anal "2* mm# - origine endodermala-

a! mezenterica inferioara prin a! rectala superioara- epiteliu unistratificat

- partea inferioara a canalului anal "13 mm# - origine ectodermala- a! iliaca interna prin a rectala mijlocie si inferioara- epiteliu pluristratificat pavimentos ne'eratinizat

- drenajul limfatic este diferit pentru fiecare segment- linia de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu la nivelul sinusurilor si

columnelor anale este linia pectinata, mai jos de linia embriologica


16/38

25.Dezvoltarea cailor urinare

- tubul intestinal primitiv se descide in cloaca, alaturi de alantoida

- cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensaremezencimala, in:- sinus anorectal- sinus urogenital

- canalul olf se descide in diviziunea anterioara "sinusul urogenital#- locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al

perineului, locul unde se unesc toti muscii din zona- sinusul urogenital are 3 regiuni:

- vezicala "craniala#- pelvina "mijlocie#- falica "inferioara#

-

din regiunea vezicala rezulta vezica urinara- din ductele mezonefrotice olf, prin inmugurire apar mugurii ureterali- odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele olf se incorporeaza in peretele

vezicii urinare, astfel incit- parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi

de origine mezodermala "ca ductele#- cei 2 muguri ureterali se vor descide separat, si deci si ureterele- canalele deferente se vor descide separat "in canalele olf#- trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi

acoperite cu epiteliu de origine mezodermala- din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati

uretra prostatica si membranoasa- din regiunea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si

la barbati uretra peniana "falica#- orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale- mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie luand cite o bucata din

blastemul metanefrogen- prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni

pelvis renal, care se ramifica si da nastere calicelor mari- ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-1* grade- ramificatiile 2-* sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor

mari si mici-

din tubii *-1* se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubiicontorti, ansa ?enle, pana la nivelul tubului colector- din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si

ureterul

2!. (ezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului enital


17/38

- intre aparatul urinar si cel genital exista o stransa legatura, cele douadezvoltandu-se dintr-o structura comuna E creasta urogenitala, care proeminain celomul intraembrionar!

- in creasta genitala migreaza in saptamana 7 celule endodermale din zonasacului vitelin "cel germinative sexuale# care populeaza creasta gonadala si

induc dezvoltarea gonadei- in afara celulelor germinative E care devin spermatogonii0ovogonii, restul

structurilor sunt derivate de la nivelul epiteliului celomic sau a mezodermuluide la acest nivel

- din epiteliul celomic deriva- la barbat

- cordoanele testiculare- albugineea testiculului

- la femeie - celulele foliculare- din mezoderm deriva

- la barbat-

celulele interstitiale Le(dig si celulele de sustinere Sertoli- ductele epigenitale- ductul mezonefrotic care formeaza caile sexuale extratesticulare

- la femeie- tubele uterine- uterul- portiunea superioara a vaginei "din canalul utero-vaginal#

2#. Dezvoltarea cailor enitale masculine

- dupa regresia mezonefrosului raman in dreptul gonadei *-12 tubuli numititubuli epigenitali care isi pierd glomerulul si se anastomozeaza cu rete testissi formeaza jonctiunea urogenitala

- tubii epigenitali dau nastere tubilor eferenti care se descid in ductulepididimar

- exista tubi care nu dispar in totalitate, s!n! paragenitali, nefunctionali, care nuintra in legatura cu rete testis, pierd legatura din ductul mezonefrotic siformeaza paradidimul "organul Hiraldes# care este un rest embrionar de lapolul caudal al testiculului

- din canalul olf rezulta calea genitala principala, adica:-

epididim- duct deferent din care apare ca o dilatatie vezicula seminala- duct ejaculator care ajunge pana in uretra prostatica

- tubul mezonefrotic de deasupra tubilor epigenitali ramane vestigiu numitapendix epididimi "sau idatida pediculata#, vizibil cu ociul liber pe capulepididimului

- din canalul )uller deriva:- din partea craniala "vestigiu# - apenidix testi "idatida sesila#


18/38

- din partea caudala - utricul prostatic "uter masculin#

2$. Dezvoltarea prostatei si uretrei masculine

%rostata:- formata din * lobi

- origine endodermala:- ventral "anterior#- 2 laterali- dorsal

- origine mezodermala:- dorsomedian

- dezvoltarea incepe in luna a 3a- in luna a a incepe ramificatia glandelor- in luna a *a, din mezencimul inconjurator se dezvolta tesutul conjunctiv si

fibrele musculare netede- lobii se atrofiaza si la adult se descriu:

- 2 lobi laterali "prin contopirea celor 2 laterali cu cel dorsal#- 1 lob median

- lobul ventral, situat anterior de uretra, se atrofiaza si devine istmul prostatei- lobul dorsomedian, situat intre cele 2 ducte ejaculatoare si uretra, se va

transforma in lobul median- patologie:- peste varsta de / de ani

- ipertrofia lobului median duce la adenom de prostata "benign#, careda semne precoce si se poate trata

-

ipertrofia lobului lateral duce la carcinom de prostata "melign# care nuda semne urinare precoce si care va genera metastaze osoase- tratamentul cancerului de prostata:

- administrarea de ormoni feminini dupa castrarea organelorsecretoare de ormoni masculini

- mar'eri ormonali- biopsie- prostatectomie totala

- existenta santului median al prostatei la palpare este semn de diagnosticnegativ pentru cancer

&retra masculina- originea este multipla:

- prostatica si membranoasa - din partea pelvina a sinusului urogenital -endodermala

- falica "peniana# - din partea falica a sinusului urogenital - endodermala- jumatatea superioara a peretelui posterior al uretrei prostatice - din canalul

mezonefrotic olf - mezodermala- glandulara - ectodermala


19/38

- din regiunea mezodermala apar glande prin inmugurire- din regiunea endodermala apar alte glande prin inmugurire

2%. (alformatii in dezvoltarea aparatului enital masculin

- epispadis 8 desciderea uretrei pe fata dorsala a penisului si defect deformare a peretelui anteror abdominal si extrofia vezicii urinare

- ipospadis 8 alipire incompleta si desciderea uretrei pe fata inferioara apenisului, cu mai multe variante: glandular, penian, penoscrotal, perineal

- anorism 8 lipsa testiculului uni0bilateral- sinorism 8 fuzionarea testiculelor- polioridie 8 mai multi testiculi- monoridie 8 un singur testicul- ipofazie 8 dezvoltare anormala- atrofie congenitala 8 un testicul mai mic-

criptoidia 8 testicul ascuns, nu a coborat, poate duce la cancer daca nu eextirpat "daca nu a coborat in adolescenta total - poate cobori si doar pana lanivelul simfizei pubiene si va impiedica actul sexual#

- idrocel congenital 8 acumulare de licid in cavitatea seroasa a testiculului- cisturi de funicul spermatic- embrioame 8 tumori cu punct de plecare in celulele germinale primordiale- ernia inginala congenitala 8 nu se incide canalul- fimoza congenitala 8 ingustarea orificiului preputial, ceea ce nu mai permite

decalotarea glandului$e uretra:- absenta congenitala-

obliterare congenitala 8 dispare lumenul- stricturi congenitale 8 ingustarea lumenului- diverticuli congenitali 8 eliminare de urina dupa terminarea mictiunii- uretre duble- fistule uretrorectale genitale$e penis:- agenezie- ipoplazie- iperplazie- bifalia 8 penis dublu > vezica dubla- implantari anormale

3'. Dezvoltarea cailor enitale feminin

- dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu:- ducte mezonefrotice olf care coexista in saptamana 7 cu- ducte paramezonefrotice )uller, care incurciseaza ductele mezonefrotice

si se unesc inainte de a se descide tot in cloaca "in sinusul urogenital#,unde va aparea tuberculul sinusal )uller


20/38

- ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara amezonefrosului si au 3 portiuni:- verticala si descendenta- oblica, in care incruciseaza canalul olf- verticala descendenta, in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si

rezulta canalul uterovaginal- gonadele au originea in regiunea lombara si sufera un proces de descensus,

mai mic la sexul feminin decat la masculin, fapt dovedit si de vascularizatie siinervatie "toate vasele si nervii au originea in regiunea lombara#

- cu descensusul gonadei, portiunile verticala si oblica ale canalului )uller daunastere tubei uterine

- portiunile verticale unite dau nastere canalului uterovaginal "uter si o parte dinvagin#

- pliurile epiteliului celomic vor da nastere ligamentelor late ale uterului care auin margeina superioara trompa uterina si pe fata posterioara ovarul

- ductele mezo si paranefroticeapartin ca origine mezodermului intermediar-

cloaca apartine ca origine endodermului- tuberculul sinusal da nastere unui con vaginal care va forma o placa vaginala- la sfarsitul lunii a *a placa se tunelizeaza si va rezulta vaginul- se considera ca

- 0* superioare ale vaginului au originea in canalul uterovaginal"mezoderm#

- 10* inferioara au originea in tuberculul sinusal "endoderm#- la limita dintre canalul vaginal si vestibulul vaginal "rest din sinusul urogenital#

se afla o membrana de forme diferite, care s!n! imen- din canalul uterovaginal si din tuberculul sinusal deriva

- mucoasa uterului "endometrul#-

mucoasa vaginala- musciul uterin "miometrul# are doua straturi:

- arimiometru "patura profunda# - care vine in raport cu endometru"profund#

- strat vascular "din arterele uterine#, intrepatruns intre cele 2 staturi- paramiometru - care vine in raport cu perimiometru "superficial,

seroasa#- seroasa si adventicea rezulta din mezodermul inconjurator- exista resturi din canalul olf "vestigii#

- tubi mezonefrotici in mezoovar "cu asezare asemanatoare cu tubiiepigenitali#

-

un mic segment din canalul olf numit epooforum- ultimii tubuli mezonefrotici vor forma paraoforum

- din canalul olf ca atare raman in partea inferioara a vaginului, bilateral, micidilatatii cistice 8 organul lui Hartner

31. (alformatii in dezvoltarea aparatului enital feminin


21/38

- lipsa de fuziune a canalelor )uller- uter didelf 8 doua emiutere cu doua coluri uterine- uter bicorn 8 doua emiutere cu un singur col- atrezii partiale0totale ale unui singur corn

- atrezie de col uterin- atrezie vaginala- imperforatie vaginala "imen#- disgenezii gonadale- ipoplazie ovariana in sindromul 9uner- disgenezie testiculara in sindromul ;linefelter- ermafroditism adevarat- pseudermafroditism

- la barbati - cauzat de secretie insuficienta de androgeni 8 testicule cu caigenitale feminine

- la femei - cauzat de secretie crescuta de androgeni 8-

virilizare anormala a fatului "S@ fatului sau a mamei,administrarea de anabolizante mamei- clitoris peniform- tendinta de incidere a sinusului urogenital- coalescenta labiilor

32. *tadiul indiferent in dezvoltarea onadelor

-

pe fata mediala a mezonefrosului "a corpului olf de fapt# apare o ingrosarea epiteliului celomic care impreuna cu mezencimul adiacent formeazacreasta genitala

- initial, in creasta genitala nu exista celule germinative primordiale- aceste creste "gonade primitive# capata caractere de sex de-abia in

saptamanile 7-.- in dezvoltarea aparatului genital exista o perioada indiferenta cand, desi sexul

e determinat, nu exista caracteristici morfologice diferite- spre sfarsitul saptamanii a 3a si inceputul saptamanii a a apar celule

germinative primordiale "de origine endodermala#, derivate din peretelesacului vitelin, din apropierea alantoidei, care migreaza pana in crestele

genitale "de origine mezodermala#- caracteristic pentru celulele germinative primordiale e reactia puternica cu

fosfataza alcalina- populeaza crestele genitale pana in saptamana a 7a si au rol inductiv pentru

dezvoltarea gonadelor- daca aceste celule nu ajung in creste nu se dezvolta gonadele- in stadiul indiferent nu se face diferentiere morfologica de sex


22/38

- epiteliul celomic prolifereaza intens, invadeaza mezencimul subadiacent siformeaza cordoane genitale sexuale primitive, cu celule germinativeprimordiale in structura lor "caracteristica a stadiului indiferent#

- din acest stadiu incepe dezvoltarea testiculului

33. Dezvoltarea testiculului

- incepe in saptamana a .a, dupa ce epiteliul celomic prolifereaza intens,invadeaza mezencimul subadiacent si formeaza cordoane germinativesexuale primitive, cu celule germinative primordiale in structura lor"caracteristica a stadiului indiferent#

- cordoanele sexuale germinative primitive se individualizeaza si devincordoane testiculare cu spermatogonii "in acest moment sexul estedeterminat genetic#

- cordoanele se anastomozeaza intre ele si vor forma rete gonadale si apoirete testis

-

in condensare se individualizeaza o membrana fibroasa numita albuginee,acoperita la suprafata de epiteliul celomic care va deveni tunica vaginala"foita viscerala a testiculului#

- aceste cordoane formeaza, inainte de a se anastomoza, tubii drepti- tubii drepti se unesc apoi in reteaua testiculara5 jonctiunea urogenitala se afla

intre rete testis si tubulii mezonefrotici- tubulii mezonefrotici vor forma tubii eferenti care se descis in ductul

mezonefrotic olf- d! olf devine pentru gonada masculina canal epididimar si se continua cu

canal deferent- tubii drepti iau forma unor anse "in capatul opus rete testi

- in tubii seminiferi:- celule germinale - spermatogonii "orig endodermala#- celule de sustinere - celule Sertolli "orig mezodermala#- celule interstitiale - celule Le(dig "orig mezodermala# - secreta testosteron

din luna a 3a pana in luna a a- secretia de testosteron e bifazica- exista doua generatii de celule Le(dig:

- lunile 3-7 - rol morfogenetic


23/38

- la pubertate - rol in dezvoltarea si maturizarea sexuala a individului- secretia bifazica este foarte importanta

- secretia e cea mai puternica in saptamanile 4-1*, reglata si conditionatade ormonii gonadotropi secretati de placenta

- are rol in diferentierea tractului genital masculin

- testosteronul e cel care induce diferentierea pentru sexul masculin, altfelembrionul va fi de sex feminin- nu exista ormon pentru diferentierea sexului feminin, doar lipsa

testosteronului genereaza aceasta- exista )IG, factorul de inibitie mulleriana, cu acelasi efect- testosteronul are efect masculinizant

34. Dezvoltarea ovarului

- are loc mai tarziu decat la sexul masculin-

epiteliul celomic prolifereaza intens, invadeaza mezencimul subadiacent siformeaza cordoane genitale sexuale primitive, cu celule germinativeprimordiale in structura lor "caracteristica a stadiului indiferent#, care aupierdut legatura cu tubulii mezonefrotici

- nu apare albuginee- epiteliul celomic continua sa prolifereze, da nastere la a doua generatie de

cordoane "corticale, Falentine %luger# care au in centrul lor cate o ovogoniesi s!n! foliculi primordiali in care gonocitele se transforma in ovocite de ordinulI

35. )rocesul de descensus al onadelor

- gonadele apar din crestele genitale, care s-au dezvoltat pe fata mediala amezonefrosului

- acest mezonefros are cite un ligament superior "diafragm# si unul inferior"inginal#

la barbati:- in dezvoltare, gonadele preiau ligamentele mezonefrosului- ligamentul diafragm dispare la testicul- ligamentul inginal se dezvolta, se insera inferior in proeminentele genitale

"labio-scrotale# si s!n! gubernaculum testis- cresterea corpului embrionar si inextensibilitatea gubernaculului face ca,

aparent, testiculul sa coboare pana in apropierea canalului inginal, insacoborarea nu este una activa- gonadele au originea in zona lombara, fapt dovedit de vascularizatia si

inervatia lor- cavitatea celomica emite in jurul gubernaculului o prelungire "diverticul# a

cavitatii peritoneale pana in regiunea labio-scrotala, care s!n! procesul vaginalal cavitatii peritoneale prin care testiculul coboara in scrot

- in luna a 7a testiculul e la orificiul profund al canalului inginal


24/38

- in luna a .a strabate canalul inginal- in luna a a testiculul e la orificiul superficial al canalului inginal- in luna a 4a testiculul a coborat in scrot- canalul ramas se oblitereaza si s!n! canal peritoneo-vaginal- gubernaculum devine ligament scrotal

- motivele coborarii testiculului- rolul gubernaculului "activ - se scurteaza0pasiv -- functie de autor#- ormonal "la copiii cu ectopie testiculul coboara prin administrarea de

ormoni#- degenerarea mucoida a gubernaculului cu inibitie apoasa care dilata

canalul peritoneo-vaginal si presiunea abdominala mare impinge testicululin scrot#

la femei:- coboara ovarele pana in pelvis- ligamentul superior al mezonefrosului nu dispare, devine ligament

lomboovarian "suspensor al ovarului#-

ligamenetul inferior devine ligament uteroovarian si ligament rotund al uterului

Explicatie ca sa aiba sens 6-!"# in timpul dezvoltarii ficatului vascularizatia sa easigurata de sisteme venoase#a$ venele viteline - circulatia vitelina, adica venoasa principala a ficatuluib$ venele ombilicale - circulatia ombilicala, placentarac$ vena porta - circulatia portala de tip adult

3!. -volutia venelor ombilicale in dezvoltarea circulatiei epatice

-

venele ombilicale vor fi incorporate in mugurele epatic mult crescut- vena ombilicala stanga se anastomozeaza intraepatic cu vena reveenta

comuna si se va resorbi deasupra anastomozei cand se va atrofia cornulvenos

- vena ombilicala dreapta se atrofiaza in totalitate- cantitatea principala de sange oxigenat e adusa la fat de vena ombilicala

stanga, de la placenta, realizand ematopoieza si ducand la dezvoltarearapida a ficatului

- ficatul va creste, embrionul va creste si deci si cantitatea de sange circulant,astfel incat pasajul intraepatic al sangelui devine insuficient

- pe fata inferioara a ficatului va apare intre vena ombilicala stanga si vena

cava inferioara un canal vascular rezultat prin dilatarea si adaptareacapilarelor de pe fata interna a ficatului! Acest canal se numeste canalulvenos al lui Arantius si va fi legat la nastere prin ligatura ombilicului

- atrofia venei ombilicale stangi va duce la aparitia ligamentului rotund alficatului

- atrofia canalului lui Arantius va duce la aparitia ligamentului lui Arantius


25/38

3#. -volutia venelor viteline in dezvoltarea sistemului port

- dupa 7 luni, mugurele epatic creste si incorporeaza venele viteline, din carevor ramane:

- sub mugure - venele aferente "numite si adveente#

- deasupra mugurelui - venele eferente "numite si reveente#- vena eferenta stanga se atrofiaza odata cu cornul stang al sinusului venos al

inimii si ramane doar cea dreapta, numita vena reveenta comuna care va danastere venei supraepatice "epatice#

- intre cele doua vene aferente apar 3 anastomoze transversale:- inferioara preintestinala- mijlocie retrointestinala- superioara intraepatica preintestinala

- se atrofiaza:- in dreapta - segmentul de vena vitelina dintre inferioara si mijlocie- in stanga - toata vena aferenta stanga cu exceptia segmentului dintre

inferioara si mijlocie

3$. "ormarea liamentelor ficatului

- prin ligatura ombilicului la nastere vena ombilicala stanga se atrofiaza si danastere ligamentului rotund al ficatului %&marginea libera a ligamentuluifalciform'

- din acelasi motiv se atrofiaza si canalul lui Arantius care da nastereligamentului lui Arantius

- peritoneul se reflecta de pe diafragma pe ficat, deasupra si dedesubt, dandnastere ligamentelor coronare, care delimiteaza intre ele aria nuda

- lateral, la nivelul la care foitele ligamentelor coronare se reunesc, aparligamentele triungiulare, stang si drept

- din mezogastrul ventral:- intre ficat si perete ramane ligamentul falciform- intre ficat si stomac ramane omentul mic

3%. *tructura cavitatilor seroase


26/38

- cavitatea seroasa este una virtuala, aflata intre lama parietala "pe pereti# silama viscerala "pe organe#

- intre lame exista o usoara presiune negativa, un redus proces de absorbtie sio lama subtire de licid care asigura alunecarea foitelor "seroasa#

Straturi ale seroasei:- epiteliu pavimentos turtit de origine mezodermala- lamina propria - strat subtire din fibre de colagen si fibre elastice cu terminatii

nervoase senzitive- strat subseros format din tesut conjunctiv lax, este usor mobil si leaga foitele

de organ0perete- lama de licid extrem de redusa- atunci cind lama de licid creste in cantitate, cavitatea devine reala si

denumirea se face dupa natura licidului din interior:- idrotorax "apa#- emotorax "sange#-

cilotorax "licid limfactic#- pirotorax "puroi#- pneumotorax "aer#

- functia de absorbtie a dus in vecime la dezvoltarea dializei peritoneale- are rol in aparare- cavitatile seroase pot fi explorate radiologic si laparoscopic

4'. /nastomoza porto+cava esofaiana

-

anastomoza portocava viscerala- rol f important in patologia ipertensiunii portale "ciroza sau alte boli de ficat#

in care dilatarea venelor din mucoasa duce la varice esofagiene si ulterior laemoragii digestive superioare potential letale!

- structura sistemului venos al esofagului a fost descrisa de arvalo- venele se asaza in palisada, trecand din submucoasa in mucoasa si

apoi in submucoasa din nou- o parte din drenaj se realizeaza via az(gos si emiaz(gos catre cava

inferioara- cealalta parte din drenaj se realizeaza catre gastrica stanga si mai

departe porta!

41. /nastomoze porto+cave parietale. 0ene porte accesorii

- cele mai importante sunt la nivel paraombilical si peritoneoparietal!- la nivel paraombilical se realizeaza anastomoze intre

- venele profunde ale peretelui, tributare


27/38

- FS prin v epigastrica superioara si- FI prin epigastrica inferioara

- venele paraombilicale, afluenti ai partii neobliterate din vena ombilicala- drenaj spre F%

- dilatarea lor in ciroza da aspectul patognomonic de cap de meduza

- la nivel peritoneoparietal, pe fata posterioara a colonului ascendent sidescendent se definesc venele @etzius ca anastomoze portocave "sistemport prin vene colice si FI prin vene lombare#

- se mai descriu anastomoze retropancreatice, splenorenale si diagragmatice

42. /nastomoza porto+cava rectala

- anastomoza portocava viscerala- se afla la nivelul a 2 straturi venoase: submucos si perimuscular, primul fiind

cel cu importanta in patologie!-

se descrie o limita a drenajului la nivelul m mucosae ani- superior de el dreneaza catre vena porta prin rectala superioara- inferior catre cava prin rectala inferioara "si medie, cred dar nu e

precizat clar#!- zona superioara este denumita zona emoroidala interna "deasupra liniei

pectinate#zona inferioara este denumita zona emoroidala externa care se dilata in cazulstazei venoase pe sistem port!

43. /nsa ombilicala

- intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale- mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta

comunicare se va ingusta progresiv si va deveni canalul vitelin, care se afla invarful ansei ombilicale

- ansa ombilicala prezinta 2 ramuri si varful - canalul ompalo-enteric:- ramura superioara "descendenta#- ramura inferioara "ascendenta#

- derivate:- din ramura sup:

- jumatatea inf a duodenului-

jejunul- cea mai mare parte a ileonului

- din ramura inf:- restul ileonului "./-/ cm#- cecul- apendicele- colonul ascendent- 203 drepte din colonul transfers


28/38

- dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime,initial mai mult ramura superioara din care se dezv anse care cad la dreaptaramurei inf

- ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 7 se dezvolta intr-un sacperitoneal in cordonul ombilical "ies din cavitatea abdominala# 8 ernia

fiziologica- ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura

"diverticul, proeminenta# cecala- cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si

regresiei mezonefrosului "din care va rezulta riniciul#- ansele reintra in sapt 1/ in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine:

- ansele jejunale "la stanga liniei mediale#- ansele ileale "la dreapta liniei mediale#

diverticulul cecal si ramura inferioara "sub ficat

Extra info pt vegetativ !! si ()

*rimul neuron al lanturilor vegetative abdominale se gaseste- pt simpatic - in coarnele laterale ale substantei cenusii medulare, localizata la

nivelul segmentelor +(-+6, +)"-)- pt parasimpatic - in cornele laterale ale segmentului )-"

44. anturi simpatice lombare

- se gasesc in continuarea lanturilor toracale- limita sup: cei doi stalpi diafragmatici- limita inf: promontorul sacral- e alcatuit in cele mai multe cazuri din ggl uniti prin fibre interggl-

raporturi:- dreapta - retrocav- stanga - lateroaortic- post

- corpurile vertebrelor,- discuri intervertebrale,- originea m! psoas mare,- vase lombare

- lateral -- glande suprarenale- marginea mediala a rinicilor-

uretere- cele doua segmente ale colonului: ascendent si descendent "la

distanta#- eferentele ggl lantului simpatic lombar:

- ramuri comunicante - pt radacina plexului lombar- eferente vasculare - se distribuie periarterial5 la nivelul a! iliace comune si

ramurilor sale "iliaca int si ext#- eferente viscerale - formeaza


29/38

- plexurile aortico-abdominale, mezenteric inferior "lanivelul primilor 2 ggl#

- plexul ipogastric superior "la nivelul ultimlilor 2 ggl#

45. *patiul retroperitoneal + delimitare, continut

- limite: peretele posterior al abdomenului si foita perietala- limita superioara: regiunea la niv careia peritoneul devine aderent la

diafragma- limita inferioara: la locul de reflexie al peritoneului parietal pe peretii cavitatii

pelvine- limita laterala: nu exista clar, se continua cu spatiul preperitoneal- tesutul conjunctiv lax si cel adipos - bine reprezentate- raporturi posterioare la nivelul firidelor colice:- la dreapta: vasele genitale incruciseaza post de peritoneul parietal dinspre

med spre sup si lat spre inf ureterul, care prezinta la acest nivel pe fata ant

tracturi fibroase care-l ancoreaza de foita peritoneala, vasele nu au tracturi5vena cava inferioara, aorta abdominala- la stanga: aceleasi vase genitale si ureterul, dar vena genitala la stanga e

paralela cu ureterul pana la varsarea in v! renala stanga, in ungi drept lavarsare, diferit de partea dreapta unde e ungi ascutit#

- posterior si la dreapta: ramuri mezenterice superioare- posterior si la stanga: ramuri mezenterice inferioare si vena mezenterica

inferioara care incruciseaza a! colica stanga formand astfel arcul vasculardescris de 9reitz

- posterior in ambele parti:- n! subcostal,-

n! ilioipogastric,- n! ilioinginal- n! femurocutanat- fata anterioara a organelor retroperitoneale "astfel incit orice perforatie

care apare la nivelul acestor organe va evolua cu reactie peritoneala siaparare musculara abdominala#

4!. /orta abdominala + limite, raporturi, ramuri

limite:- sup - 911-912 "iatus aortic al diafragmei#-

inf - L-L* "planul de bifurcare al iliacelor comune#raporturi:- anterior "supinf#

- esofag abdominal- trunci vagal posterior- perete posterior al bursei omentale - plici gastropancreatice- reg antropilorica- corpul pancreasului si a! lienala


30/38

- $3 - aorta si artera mezenterica superioara, formeaza pensaaortico-mezenterica in care se prinde $3, procesul uncinat si v! renalastanga

- radacina mezenterului si anse intestinale- posterior

- corpuri vertebrale "912-L*#- la niv L2 - originea canalului toracic si cisterna cil(- a! si v! lombara- bilateral L2-L3 - santul format intre stalpii diafragmatici drept si stang

- lateral "la dreapta#- FI- trigonul interaorticocav "intre FI, stalp diafragmatic drept si aorta, post, si

lobul caudat al ficatului#, la nivelul caruia gasim:- ggl semilunari ai plexului celiac- n! splanici- lanturi simpatice-

ggl limfatici - inabordabili cirurgical- lig arcuat medial- lanturi simpatice- la distanta: inferior: rinici drept, colon ascendent, vase genitale- lateral "la stanga#

- ggl limfatici paraaortici- $- flexura duodenojejunala- lig arcuat medial- arcul vascular 9reitz- inferior si la distanta: rinici stang, colon ascendent, vase genitale

@amuri:Fersiunea 1:- ventrale:

- trunci celiac- A)S "artera mezenterica superioara#- A)I

- dorsale:- a! lombare- a! sacarala medie

- laterale:- a! frenice inf-

a! suprarenala medie- a! renale- a! genitale

- terminale- a! iliace comune

Fersiunea 2:- parietale:

- a! frenice inf stanga si dreapta, din care se pot desprinde:


31/38

- ramuri mediale anastomozate ant de exofag- ramuri laterale cu traiect lung, pana la diafragma

- a! lombare "#, merg metameric, asemanator cu cele costale si se impartin- ramuri ant - merg ant de m! patrat lombar, se situeaza in interstitiul

dintre m! oblic intern si m! transvers abdominal- ramuri post - se impart in:

- ramuri spinale - pt ceea ce e in canalul medular- ramuri dorsale - pt m! paravertebrali

- a! sacrala medie- desprinsa din punctul cel mai inferior al aortei, la bifurcatie- traiect descendent pe suprafata ant a sacrului- ramurile formeaza a *a perece arteriala lombara

- viscerale:- tr celiac - se desprinde la marginea inferioara a corpului 912, aproape de

marginea sup a pancreas-

A)S - se desprinde retropancreatic, ant de corpul L1-L2- A)I - se desprinde ant si un pic stanga, anterior de corpul L3-L- a! iliace comune

4#. /rterele iliace comune

Limite:- sup: anterior de L*- inf: articulatia sacroiliaca

- a! iliaca comuna dreapta e mai lunga decit stanga si mai verticala@aporturi:-

posterior:- orig v! iliace comune "doar pt cea dreapta#- aripioarele sacrului- lantul simpatic

- anterior "pentru cea dreapta#:- anse intestinale- ureter si vase genitale - intersecteaza structurile arteriale iliace, inferior la

1 cm de bifurcatia a! iliace comune "pentru cea stanga, intersecteaza la 1cm sup#

- ligamentul suspensor al ovarului, care intersecteaza ant arteral5 esteformat de un pliu peritoneal desprins de la baza mezoapendicelui

-

"recesul intersigmoidian, care intersecteaza ant artera stanga5 la nivelulsau palpam ureterul stang#- lateral:

- m! psoas- n! genitofemural- n! femural

- medial:- a! sacrala medie


32/38

- plexul ipogastric inferior

4$. /rtera iliaca interna + limite, raporturi, ramuri

Limite:- sup: articulatia sacroiliaca sau planul care trece prin discul intervertebral

L*-S1- inferior: marginea superioara a m! piriform sau planul corespunzator discului

intervertebral S2-S3@aporturi:- anterior

- ureterul, regiunea plevina a etajului peritoneal, la nivelul careia serealizeaza raport cu ansele intestinale si ovarul "foseta ;rause#

- posterior- v! iliaca interna-

trunciul nervos lombosacral- planul osteoarticular sacroiliac

- lateral- m! psoas mare si n! obturator la marginea m! psoas mare

- medial- ramuri anterioare ale nervilor sacrali- vase sacrale laterale- lanturi simpatice sacrale- vase sacrale medii

@amuri:- se imparte in 2 trunciuri principale: anterior si posterior-

anterior:- a! ombilicala "permeabila doar in regiunea proximala#, din ea se despr a!

vezicala sup- a! obturatoare- a! vezicala inf "de la acest nivel se poate desprinde a! deferentiala sau

direct din a! iliaca int, inferior de a! vezicala inf#- a! rectala mijlocie- a! uterina- a! vaginala- a! rusinoasa interna - ramura terminala, din ea se poate desprinde uneori

a! fesiera inf-

posterior:- a! ilio-lombara - traiect ascendent pe fata anterioara a sacrului- a! sacrala laterala- a! fesiera superioara "prin spatiul suprapiriform#

4%. /rtera rusinoasa interna

- ramura terminala a arterei iliace interne


33/38

Limite:- sup: fata anterioara a m! piriform, in apropierea marginii inferioare- inf: in apropierea marginii inf a simfiziei pubiene sau in dreptul ligamentului

transvers al perineului- in functie de traiect si de teritoriile vascularizate, poate fi ramura parietala sau

viscerala si intrapelvina sau extrapelvina@amuri:- musculare - pt m! piriform, obturator intern, gemeni superior, inferior, fesier

mare- a! rectala inf - pt m! sfincterului anal extern si partile moi din jurul orificiului

anal- a! perineala - ramuri:

- musculare - pt m! isciocavernos, bulbospongios, transvers superficialal perineului

- ramuri superficiale - pt tegumentul corespunzator regiunii- ramuri terminale - cutanate scrotale post 0 labiale post

-

a! bulbului penisului0 bulbului vestibular - pt bulbul spongios, glandelebulbouretrale, m! transvers profund al perineului, m! sfincter uretral extern,bulbul vestibular

- a! uretrala - pt corpul spongios, uretra spongioasa 0 uretra si bulbulvestibular , m! bulbospogios, m! isciocavernos, m! sfincter uretral extern5mult mai scurta la sexul feminin5 se anastomozeaza cu ramuri ale a! profundea penisului0 a! profunda a clitorisului

- a! profunda a penisului0 clitorisului - pt corpii cavernosi 0 clitoris 5 seanastomozeaza cu a! uretrala

- a! dorsala a penisului0 clitorisului - pt corpul cavernos, spongios, tegument lanivelul penisului, fasciile penisului, regiunea ant a tegumentului scrotal 0

clitoris, reg preputului clitorisului%mai scrie traiect si raporturi in curs dar mi se pare prea mult'

5'. 0ena cava inferioara + limite, raporturi, afluenti

- traiect: flancul drept al L*- 3 segmente: subdiafragmatic, diafragmatic si supradiafragmatic- lungime -22 cm- diametru - 1 cm inferior, 3 cm superior- segmentul subdiafragmatic:

- raporturi:-

posterior- procese costoforme- origine m! psoas mare- lant simpatic lombar drept "retrocav#- a! lombare drepte- a! frenica inf dreapta- glandele suprarenale

- stanga


34/38

- ggl limfatici paraaortici- $- flexura duodenojejunala- lig arcuat medial- arcul vascular 9reitz

- inferior si la distanta: rinici stang, colon ascendent, vase genitale- dreapta

- retroperitoneal: rinici drept si cai genitale drepte- anterior

- retroperitoneal - incrucisata in dreptul L2 de vasele genitale drepte- intraperitoneal - raporturi la * nivele

- segm subduodenopancreatice - de radacina mezenterala, anseileale

- segm duodenopancreatic -$2 si capul pancreasului- segm corespunzator orificiului epiploic insloB, peretele

parietal posterior prin care are raport cu pediculul epatic-

segm epatic - santul FI de la nivelul ficatului- segm supraepatic - scurt - v! supraepatice

Afluenti:- de origine

- v! iliace comune stanga si dreapta- v! iliolombara- v! sacrala medie- v! sacrala laterala- v! iliaca externa

- v! circumflexa iliaca profunda- v! epigastrica inferioara

-

v! iliaca interna- plexul venos sacral, prin v! sacrala medie si laterala- v! obturatorii- v! fesiere sup- v! fesiere inf- plexul venos vezical Santorini- v! rusinoasa interna- v! vezicale- v! rectale medii

- colaterali- perietali

-

v! diafragmatice inferioare - anastomoze portocave parietale cu v! porteaccesorii diafragmatice si v! ce dreneaza sange din plexul venosesofagian prin v! diafragm inf

- v! lombare - anastomoza cavo-cava prin plexul nervos vertebral, venaaz(gos prin anastomoza v! lombare ascendente cu v! costale, v!emiaz(gos

- v! sacrala medie- viscerali


35/38

- v! epatice, dreapta, mijlocie, stanga- v! suprarenala centrala dreapta- v! renale stanga si dreapta- v! ovariana dreapta 0 v! testiculara dreapta

51.anturi simpatice sacrale

- continua lanturile simpatice lombare, de la nivelul promontoriului sacral- fibrele preggl corespunzatoare acestor lanturi au originea in segmentele

912-L1- sunt formate din -* gll sacrali uniti prin fibre interggl, situati anterior si medial

de gaurile sacrale anterioare@aporturi:- post: fata ant a sacrului-

ant: fascia pelvina si ampula rectala- med: vasele sacrale medii- lat: vasele sacrale lat si ram ant ale nn! Spinali sacrali- eferentele ggl simpatici sacrali formeaza n! splanici sacrali si sunt ramuri

comunicante pentru:- n! spinali- n! sacrali- n!coccigieni

- eferente:- vasculare pt a! omonime- oseoase-

musc tonice pentru m! ridicator anal si piriform- aferente simpatice viscerale:

- catre plex ipogastric inf- plex sacral mijl

- din ansa care se formeaza intre cele 2 lanturi sacrale se desprind ramuricatre glomusul coccigian

- eferente parasimpatice din n! erijenti catre org genitale interne si pelvine

52. )le celiac + alcatuire, raporturi

- cel mai mare plex vegetativ din organism - Jcreier abdominal-

raporturi cu trunciul celiac , e localizat de o parte si de cealalta a acestuia, lanivelul ggl semilunari- anterior se proiecteaza la nivelul regiunii epigastrice corespunzatoare

peretelui posterior al vestibulului bursei omentale- la acest nivel plexul este descris si in functie de pozitia sa fata de marginea

superioara a pancreasului a! i! I se va descrie o regiune suprapancreatica"corespunzatoare vestibulului bursei omentale#, o parte retropancreaticacorespunzatoare fasciei de coalescenta 9reitz si a! lienale


36/38

- organizat in 3 grupe principale:- ggl semilunari celiaci- ggl mezenterici superiori - de jur imprejurul originii A)S- ggl aorticorenali - de jur imprejur originii a! renale

53. )le aortic abdominal

- apare sub forma unei lame nervoase localizate retroperitoneal, preaortic, intreoriginea a! renale "sup# si bifurcatia aortei "inf#

- impartit in 3 etaje:- sup: plex intermezenteric- mijl: plex mezenteric inf- inf: plex submezenteric, care se poate termina periarterial, de-a lungul a!

iliace comunce sau inferior, formand plexul ipogastic superiorAferente:- de la nivelul plexului celiac de la nivelul lanturilor simpatice lombare

+ferente:- la nivelul a! lombare:

- osoase- musculare- vasculare

- viscerale - se distribuie regiunii stangi a celomului si partii superioare a rectului

54. )leul ipoastric inferior

- fibre preggl simpatice, cu originea la nivelul segmentelor 91/-912-L1-L2-

se pot termina la niv ggl simpatici lombari si sacrali sau la nivelul plexuriloraortico-abdominale, ipogastric sup si inf- fibrele preggl parasimpatice au originea la nivel parasimpatic pelvin "S2-S#- aceste fibre formeaza la nivelul plexului ipogastric inf n! erijenti "splanici

pelvini#- plexul apre ca o lama nervoasa patrulatera, situata de o parte si de cealalta a

organelor pelvine, in ergiunea subperitoneala, un ax longitudinal de aprox cm dinspre ant spre post si de aprox 3 cm, aprox vertical

@aporturi:- post: fata ant a sacrului, in dr gaurilor sacrale ant 2-3- ant: fundul vezicii urinare-

inf: m! ridicator anal- sup: peritoneul corepunzator excavatiilor pelvine+ferente:- osoase- musculare- vasculare- viscerale:

- periarterial, catre organele vecine:


37/38

- plex rectal mediu- plex vezical- plex prostatic- plexuri inferovaginale

55. )le celiac + aferente, eferente

Aferente simpatice, realizate de n! splanici "fibre preggl#:- n! splanic mare "orig 97-94#, face sinapsa in totalitate la niv! Hgl! eliaci- n! splanici mici "orig 9-1/-911# - sinapsa la niv tuturor celor 3 ggl de partea

crespunzatoare- n! splanic inferior "orig 912# - sinapsa in ggl aortico renaliAferente parasimpatice- de la nivelul celor doua trunciuri vagale ant si post- acestea trec prin ggl celiaci fara sa faca sinapsa-

sinapsa dintre fibra preggl si neuronii gll se realizeaza la nivel intramural sauperivisceral+ferente:- musculare- osoase- vasculare- viscerale

- directe - se distribuie glandelor suprarenale, fara sinapsa in ggl celiaci- indirecte - fac sinapsa in ggl celiaci

- fibrele postggl se distribuie periarterial, realizand:- plex esofagian abdominal-

plex gastric- plex duodenal- plex pancreatic- plex epatic- plex biliar- plex splenic- plex jejuno ileal- plex renal- plex gonadal- plex colic drept pana la nivelul flexurii colice stangi

5!. ervul rusinos

- nerv cu structura complexa, continand fibre vegetative si somatice, atataferente cat si eferente

- origine S, primeste S3-S* precum si ramuri de la plex ipogastric inferior silantul simpatic


38/38

- apare pe fata anterioara a m piriform, fiind acoperit de fascia pelvina parietalasuperioara si insoteste vasele rusinoase avand aceleasi segmente si raporturica si acestea

- traverseaza- @eg pelvina E de la orig la orif infrapiriform "elem cel mai medial al

manunciului vasculonervos piriform#- @eg fesiera, pe fata posterioara a spinei isciadice, intre orificiul

infrapiriform si mica incizura isciadica5 acoperit de gluteus maximus- %erineu E cu 2 subsegmente E

- a# in canalul Alcoc'- b# isciopubian E pe fata interna a ramurii iscipobuiene, in

continuarea canalului Alcoc'- @amuri:

- $easupra diafragmei pelvine pentru:- vezica urinara,- prostata,-

vagina,- rect "ampula#- m ridicator anal si coccigian

- Sub diafragma da nervi rectali destinati- sfincterului anal extern- tegumentului perineal

- @amuri perineale- nervi perineali

- profund pentru muscii trigonului isciobulbar- superficial pentru tegumentul corespunzator acestui trigon#

- ramuri scrotale posterioare-

ramura terminala E nvul dorsal al penisului0clitorisului E asezat insantul dorsal al corpului cavernos, lateral de artera omonima

subiecte anatomie examen iarna anul 2

Documents