Evoluţia somajului în Romania

Pentru a înţelege mai bine evoluţia şomajului în România este mai întâi necesar să analizăm evoluţia acestuia în Europa. După cum ştiţi, Uniunea Europeană este împărţită în două blocuri distincte din punct de vedere monetar, zona euro şi zona non-euro. Statele care folosesc monedă euro au economi mature ce au suferit mai mult de pe urma crizei economice, motiv pentru care media şomajului în această zonă este de 12%, cu 2 puncte procentuale pente cea din zona non-euro. Statele europene care au rămas fidele monedei naţionale sunt în general economii aflate în zona de tranziţie spre economii dezvoltate, cu câteva excepţii (Suedia, Danemarca, UK etc). Media şomajului în această zonă s-a situat în jurul valorii de 10.7 puncte procentuale. Pentru a putea emite o analiză competenta am suplimentat intervalul temporar cu trimestru al III-lea al anului 2013. În acest fel vom putea observa o regresie sau o progresie a şomajului.

După cum se poate observa şi în graficul d emai sus, atât în zona euro cât şi în restul Uniunii Europene, şomajul a înregistrat o uşoară regresie. Una dintre principale cauze ar fi ieşirea din recesiune a marilor motoare economice ale UE, Germania şi Regatul Unit. Cele din urmă înregistrând la finalul anului 2013 o evoluţie pozitivă a economiei, caracterizată printr-o creştere economică de peste 2.5%, respectiv 3%. Un rol esenţial în generarea de creştere economică l-a jucat creşterea exporturilor din cele două state. Creştere ce a condus şi la crearea de noi locuri de muncă, conducând astfel şomajul pe un traseu descendent.

Deşi la nivel European şomajul a cunoscut o uşoară scădere, România nu pare să fi urmat acest trend descendent. La nivelul economiei naţionale, şomajul a înregistrat o uşoară creştere, de la 7.3% la 7,4%. Fiind o economie în etapa de tranziţie, o bună parte din populaţia ţării este ocupată în sectorul agricol, de unde şi majorarea superficială a şomajului. Trimestru 4 coincide cu etapă de stagnare vegetală, lucru ce a condus la încetarea lucrărilor agricole. Acesta ipoteză este susţinută şi de lipsa unei corelaţii între rata de creştere a economiei reale şi evoluţia

Jul-13 Aug-13 Sep-13 Oct-13 Nov-13 Dec-130

2

4

6

8

10

12

14

Evolutia ratei somajului in perioada Q3-Q4 2013

Zona euro(18)Uniunea Europeana(28)Romania

şomajului. În trimestrul al IV-lea economia României a înregistrat o creştere de peste 5 puncte procentuale. Realitate ce a plasat România în fruntea economiilor europene.

Evoluţia contradictorie a şomajului din România în raport cu media europeană poate fi pusă şi pe seama măsurilor excesive de austeritate prelungite. Chiar şi după apariţia unor prime semne de revenire a economiei naţionale, la nivel guvernamental şi bancar s-a promovat în continuare o politică restrictivă. Politică ce a condus la încetinirea relansării economice concretizata şi printr-un îngheţ al consumului, consumul intern reprezentând o parte crucială a PIB-ului. Stagnarea consumului a declasat o criză de încredere în toate sectoarele economice, criza manifestată prin îngheţarea investiţiilor private cât şi guvernamentale. Lipsa investiţiilor fiind şi cauza scăderii locurilor de muncă şi prin urmare a majorării ratei de şomaj.

Cel mai probabil impactul asupra şomajului ar fi fost şi mai ridicat dacă producţia internă nu ar fi fost alimentată de export. Din fericire pentru economia României, exporturile noastre au reînceput să fie căutate, lucru ce a conduc la menţinerea locurilor de muncă în sectorul destinat producţiei industriale pentru export.

În termeni macroeconomici de specialitate, este binecunoscută legătura invers proportionala dintr şomaj şi inflaţie. Pe măsură ce inflaţia scade, pe fondul politicilor de creditare restrictive, şomajul intra pe o traiectorie ascendentă. Specialiştii denumesc aceste fenomen curba lui Phillips, concept ce reprezintă un paradox economic. Evoluţia în relaţie invers proporţională este uşor sesizabilă şi în graficul de mai jos:

În concluzie, deşi aflat într-o relaţie invers proporţională cu tendinţa europeană, trendul şomajului din România nu este cu nimic mai mult decât un răspuns la politicile guvernamentale din perioada de după recesiune. După cum am amintit mai sus, politica de austeritate a statului român, concretizată prin descurajarea creditării şi implicit a consumului a dus la o încetinire a creşterii economice, aceasta stând doar în export. Lipsa cererii pe piaţa internă a condus la o stagnare a invenţiilor private, cauza principală a diminuării locurilor de muncă. Lipsa locurilor de muncă, ducând implicit la majorarea şomajului. La această explicaţie se adăugă şi intrarea în sezonul rece, lucru ce a încetinit pe cale naturală producţia în mai multe sectoare ale economiei.

Un lucru este clar, şomajul rămâne în continuare un indicator de încredere pentru starea de sănătate a unei economii moderne.

Jul-13 Aug-13 Sep-13 Oct-13 Nov-13 Dec-130

1

2

3

4

5

6

7

8

Evolutia somajului corelat cu inflatia in Romania (Q3-Q4 2013)

Rata somajuluiRata Inflatiei