Evolutia somajului in perioada 2004-2005

ARGUMENT

Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in Romania, in perioada 1991-2010.Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functiede o multitudine de factori economici si sociali.Structura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului.Capitolul intitulat „Notiuni teoretice” realizeaza o descriere a fenomenului somajului,clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecteteoretice ale fenomenului somajului.Capitolul intitulat „Somajul in Romania” prezinta evolutia fenomenului de somaj inRomania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezintapolitica de combatere a fenomenului.Capitolul intitulat „Solutii de iesire din criza” prezinta masurile si politicile de reducerea fenomenului.Lucrarea se incheie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul dinRomania si cel din Uniunea Europeana.

Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata decererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent uncaracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.

NIVELUL SI DURATA SOMAJULUI

Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite categorii de forta de munca:pe sexe , pe varste, perase, pe meserii, pe zoneAceasta variatie a somajului pe categorii de forta de munca o putem analiza cuajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste categorii si rata globala a somajuluiDurata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de muncasau a reducerii saptamanii de lucru(in cazul somajului partial) pana la momentul reluarii normale alucrului sau iesirii din randurile fortei de munca.Durata somajului influenteaza rata somajului , deoarece cu cat este mai scurta durata medie asomajului, cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj.

Putem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului:•Structura demografica a fortei de munca•Numarul si tipul slujbelor disponibile•Dorinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna•Organizarea pietei munci, in sensul existentei unor agentii de plasare si a unor birourispeciale de plasare a tinerilor.

INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUITranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in

decembrie1989 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specificeeconomiilor capitaliste: somajul.Economia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat erapromovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. Aceasta politica era sustinuta in primul rand derata inalta de industrializare(una

dintre cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) si, in aldoilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bugetul de stat, ceea ce permitea o angajare suplimentarade peronal. Cu toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somajascendent, nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii Institutului deCercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane, dimensiunea somajului la momentul respectivpoate fi aproximata prin necesitatea noului guvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa500.000 de locuri de munca. Somajul in anul 1989 poate fi echivalat la cca. 5% din forta de munca.Acest somaj, nerecunoscut de vechiul regim, a explodat pur si simplu in conditiile schimbarilor esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in1992 rata somajului era de aproape 9%. Somajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai gravecare afecteaza in egala masura economia si societatea. Dupa cum afirma Sigmund Freud, “munca estelegatura cea mai puternica intre individ si realitate”. Pornind de la aceasta afirmatie, deducem casomajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii de sine, erodarea legaturilor cucomunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. Pe termen lung, un somaj cronicpoate sa constituie o amenintare pentru democratie.Din aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind inacest scop metodele si tehnicile riguroase oferite de statistica.Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca,la origine, notiunea de somaj era sinonima cu cea de “inactivitate”. Cuvantul “somaj” din limba romanaprovine din cuvantul francez “chomage”. La randul sau, acesta deriva din latinescul “caumare”, fiindprovenit de la cuvantul grec “cauma”, care inseamna “caldura mare”, din cauza careia inceta oriceactivitate.

CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Utilizarea resurselor este o chestiune vitala societatii din doua motive.Inainte de toate, nevoileparticulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala pentrutoate resursele.Poate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte bunuri siservicii?Avem noi destule parcuri , scoli si rauri curate?Daca nu , putem utiliza unele dintre resurselenoastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam intotalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.Daca utilizam de faptresursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziileprivate si publice pe care le luam pe piata .Acele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele decare dispunem.

COSTUL ECONOMIC AL SOMAJULUI = Venit pierdut de somer+Valoarea ajutorului de somajplatit de guvern +Pierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate.

EVOLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 2004-2005

2004 - Evolutii si tendinte:

In perioada de tranzitie, somajul este un fenomen care nu poate fi stopat , dar care prinmasurile economice ce se intreprind, trebuie controlat.In anul 2003 , acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie, iar in unele perioade aleanului trecut se poate vorbi despre o crestere ( perioada ianuarie- aprilie 2003)(fig.1)Din totalul populatiei active, inregistrata in decembrie 2003, 658.891 de persoane se aflauinscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri.In anul 2003, putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri

inprimele trei luni, dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. Din lunaseptembrie, rata somajului inregistreaza un curs ascendent, dar cu un ritm redus.Numarul somerilor inregistrati, rata somajului si ponderea somerilor inregistrati inpopulatia stabile in varsta de 18-62 ani sunt prezentate in tabelul urmator:

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2003 era 361,306 de persoane. Dinacest numar de someri neindemnizati, 75,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitorinecalificati.

Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la Oficiile de fortade munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus.

Anul 2003 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea inrandul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31decembrie 2003, rata somajului a fost de 7,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

In profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in Hunedoara, rata somajului este de 12,3 % fata de totalul populatiei active, in Vaslui – 11,9%; in Prahova – 10,1%; in Galati – 10,4%; in Brasov – 10%; in Olt – 10,6%; in Ialomita – 10,8%.(fig.3)

Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acordeprioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asiguretemperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrulreformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Ilfov si Satu Mare, unde nivelul a fost cuprins intre 2,5% si 4,7%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2003 de 2,7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.

Concluzii in perspectiva anului 2004

Din datele mai sus prezentate putem concluziona ca, in perioada urmatoate, procesul derestructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii, precum si continuarea punerii in aplicare a Legii de modificare si Legii Fondului Funciar ar putea avea ca efect sporirea rapida anumarului acelora care vor fi inregistrati ca someri sau vor deveni someri in plata.

Fara intreprinderea unor masuri adecvate, anul 2004 ar putea sa insemne o crestere anumarului de someri, prin punerea in aplicare a masurilor privind:- Terminarea privatizarii fostelor unitati IAS- Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate, conform strategieianuntate de primul ministru.

Este dificil de presupus ca in bugetul pentru asigurarile sociale pentru anul 2004 existasurse de venituri care sa poata asigura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor, alocatii desprijin etc. pentru persoanele care vor intra in somaj.

Situatia poate deveni delicata in contextul in care, in 2004, un numar insemnat de salariati,care erau angajati in sectorul privat, a trecut in categoria somerilor, sau din cei ce lucrau fara contract de munca nu vor fi angajati si vor trece, cel putin, in categoria persoanelor neocupate.

Date fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau, este de presupusca acele societati private care cu greu au putut sa faca fata rigorilor fiscale in anul 2003, in 2004 sa-si reduca activitatea si , pe aceasta cale, sa treca un numar de angajati in categoria somerilor.Iata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi curaspundere.

Guvernul trebuie sa isi puna problema gasirii acelor parghii prin intermediul carora sa fiesimulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care, in conditiile trecerii depline la economia de piata,pot crea si asigura noi locuri de munca.

De asemenea, este important ca in societatile comerciale, regiile autonome si alte activitatide interes national sau utile pentru societate, statul sa isi faca simtita influenta si prezenta, pana cand se vor crea conditii optime, reale, de trecere la activitatea privata.

Anul 2005

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2004 era 330.738 de persoane. Dinacest numar de someri neindemnizati, 74,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitorinecalificati.

Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus.

Anul 2004 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie 2004, rata somajului a fost de 6,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in Hunedoara, rata somajului este de 10,9 % fata de totalul populatiei active, in Vaslui – 10,3%; in Galati – 9,5%; in Brasov – 10,6%; in Ialomita – 10,1%.

Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acordeprioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asiguretemperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrulreformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Timis si Satu Mare, unde nivelul a fost cuprins intre 2% si 2,6%.

In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2004 de 2,7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoanecare nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la oficiul fortei de munca.

Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studiigimnaziale, primare sau professionale ( 420.197 persoane). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale (109.054 persoane).In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2004, 28.641 persoane absolvente de studii superioare.

POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca productiasi cresterea economica in general au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei demunca.

Masurile concrete in acest sens sunt:· Cresterea cheltuielilor guvernamentale· Cresterea venitului net al gospodariilor· Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata interna· Devalorizarea monedei nationale· Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri)· Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piaţa economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.· Măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile desalarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglateîn funcţie de gradul ratei de inflaţie.· Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă măsură de reducere aşomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doiangajaţi.

Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt: · la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică· instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de muncă· integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină· ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor.

În multe situaţii, măsurile active au ca efect sporirea numarului şi a intensităţii barierelor de pe piaţa muncii, accentuând şomajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.

CONCLUZII

Daca cresc cheltuielile guvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel cu crestereacererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului. Daca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei somajului. Daca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta presupune cresterea investitiilor si deci scaderea ratei somajului.Daca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului importului, ceea

ce inseamna o scadere a ratei somajului. Devalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce presupune o crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului.

Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese:pierderea locurilor de munca de catreo parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca. Costurile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar. Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj Economistul F.Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei inflatii ridicate.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache Constantin, Romania 2004 (Starea economica in an electoral),Editura Economica 2004 ,cap.14- pag.379

2. Anghelache Constantin,Romania 2005(La a cata scimbare?),Editura Economica 2005,cap.14-pag.417

3. Baluta Aurelian Virgil; Constantinescu Nicolae ,Somajul in conditiile perioadei detranzitie la economia de piata pe exemplul Romaniei,Editura ASE Bucuresti 1999

4. Buse Georgeta (coordonator);Barsan Silvia , Dictionar complet al economiei de piataEditura Business Books, , pag.327

5. Dobrescu Emilian ; Albu Lucian-Liviu,Dezvoltarea durabila in Romania(modele si scenarii petermen mediu si lung) ,Editura Expert 2005 .cap.12.5-pag.375

Reviste si surse web:

6. Bistriceanu Gheorghe,Indemnizatia de somaj,Raporturi de munca2006,u.10,nr8,pag 16-207. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,TribunaEconomica2006,u.17,nr35,pag 29-31;358. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,Raporturi de munca20069. u.10,nr18,pag 18-2210. Constantin Stefan,Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,TribunaEconomica 2005,u.16,nr10,pag 22-2511. Dorneanu Valer, Dobrescu Smaranda;,Gradul de ocupare in munca,TribunaEconomica2007,u.19,nr24,pag34-3712. Palagean Dan Cristian,”Amortizarea somajului”,Piata financiara 2007,nr 7-8, pag 16-17

13. www.realitatea.net14. http://www.romaniapress.com/15. http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eomaj16. www.wall-street.ro17. www.zf.rohttp://www.ziare.com/articole/somaj+romania