evolutia modelului de business in industria ziarelor din romania

Click here to load reader

Post on 15-Feb-2015

24 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Evolutia Modelului de Business in Industria Ziarelor Din Romania

TRANSCRIPT

EVOLUTIA MODELULUI DE BUSINESS in

INDUSTRIA ZIARELOR DIN ROMANIA-studiu de caz-

EVOLUTIA MODELULUI DE BUSINESS in

CUPRINS:

INDUSTRIA ZIARELOR DIN ROMANIA

4 Business value chain 5 Omul ziar 8 Capitalismul romnesc 10 Regandirea modelului de business 12 Tipuri de informatie 16 Modele din spatiul european

EVOLUTIA MODELULUI DE BUSINESS IN INDUSTRIA ZIARELOR DIN ROMANIA

Un model de business apus

Anotimpurile, plantele, oamenii, succesul, esecul, bucuria si tristetea vin si pleaca. Nici afacerile nu ocolesc aceasta paradigma, care tine mai degraba de un anume destin. Industriile si modelele de business se nasc, traiesc si mor. In lume, industria informatiei scrise, tiparite si difuzate pe hartie are deja o traditie de 400 de ani. Cum se va transforma ea in viitorul apropiat inca incercam sa pricepem. Intuitia si flerul, pe de o parte, evolutia tehnologica si pragmatismul, pe de alta, ne confera cateva indicii. In Romania, anul 1989 a insemnat renasterea presei libere, cea care intrase in adormire imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. De-a lungul celor 21 de ani scursi pana acum, ziarele din Romania si-au cautat modelul de afacere adaptat realitatilor autohtone , publicului cititor si oamenilor care au facut istoria acestei industrii in ultimii 20 de ani.Analiza si intelegerea unui model de business se poate face dupa diverse modele strategice definite de economisti. Unul dintre cele clasice este modelul business value chain, inventat de economistul Michael Porter.

omul-ziarEra una pasionala, implicata si interesata de evenimentele sociale si politice. Citea, participa, reactiona, se revolta, se informa din atatea surse media cate avea la indemana, spre a-si mentine impartialitatea opiniilor, sau, dimpotriva, spre a descoperi argumente care sa-i sustina propriile baricade. Din acest ultim punct de vedere, era, cu precadere, impartita dupa culorile politice ale ziarelor. Ca si in viata personala, de altfel. Existau familii ale caror membri cumparau simultan ziare pro-opozitie si pro-putere. Prilej de nesfarsite discutii in contradictoriu. Se cultivau personalitatile puternice, care pareau ca stiu totul si ca au mereu dreptate, iar cititorii se plasau de bunavoie sub autoritatea opiniilor acestora .

Fara sa avem pretentia exhaustivitatii, vom incerca sa punctam mai jos caracteristicile acestui model.

Audienta.

Retorica textelor jurnalistice era una mai degraba literara (in ziarele generaliste) si avea, in general, o puternica tenta sociala. Fluxul editorial era foarte lung, alambicat si necesita multe aprobari. Dupa o corectare mai mult formala a adjunctului de sef de sectie sau a sefului de sectie, care punea si niste supratitluri/titluri/subtitluri/ intertitluri provizorii, textul era analizat pe fond de catre redactorul sef adjunct, dar, de obicei si mai ales in cazul unor subiecte sensibile, decizia finala asupra continutului o avea redactorul sef sau chiar directorul ziarului, adica cei care, prin pozitiile lor, se situau mai aproape de politica editoriala si de interesele firmeieditor. Foarte importanta pentru orice ziar care avea pretentia de a se numi national era crearea unei retele cat mai complete de corespondenti teritoriali: cel putin cate un om in fiecare judet. Aceasta era alcatuita, aproape in totalitate, din jurnalisti care lucrau in presa locala si care, pe langa o retributie in plus, prin statutul de corespondenti la un ziar mare, capatau un plus de vizibilitate si notorietate. Uneori, asa zisele subredactii erau dotate si intretinute complet de la centru: de la telefax, pana la chiria sediului si achizitionarea unei masini. Pentru ziar, beneficiile unei asemenea garnituri erau evidente: un subiect de importanta nationala era alimentat cu informatii si nuante din toate colturile tarii, capatand astfel o autoritate multiplicata, interesele cititorilor de pretutindeni erau reflectate in paginile ziarului, rezolvandu-se deci si chestiunea atingerii proximitatii, ziarul avea in fiecare judet cate un varf de influenta si, nu in ultimul rand, putea tipari simultan in mai multe locatii din tara, pentru a prinde ultimele stiri si pentru a scuti efortul financiar al transportului de tiraj de la Bucuresti. Ziarul era creator de stiri si sursa de informatie noua si relevanta pentru audienta.

Business value chain pentru industria ziarelor41Cercetare de marketing

functii suportresurse umane finante IT

3Design si tehnoredactare

4Tipar

5Marketing

De obicei, omul-ziar era cel care decidea asupra continutului editorial, dar si asupra intregii afaceri (publicitate, profitabilitate, investitii). Dar existau cazuri in care actionarii majoritari erau decidenti pe partea de business, iar omul-ziar, actionar la randul sau, decidea pe acest segment doar in masura influentei si puterii sale in cadrul societatii editoare. In rest, de principiu, i se conferea autoritate deplina in ceea ce priveste felia editoriala. In acest sens, codul deontologic (cel launtric; nu exista nici pana astazi unul normat) si diferenta intre informatie de interes public si publicitate sau PR depindea de codul moral si de perceptia asupra a ceea ce se face si ceea ce nu se face ale omului ziar sau ale actionarilor principali. Insa omul ziar era principalul instrument de marketing al ziarului, omul-ziar este mai important, ca influenta si notorietate, decat ziarul insusi. Publicatiile aveau credibilitate, putere si influenta mare asupra publicului. Oamenii politici se temeau de jurnalisti si incercau sa se pastreze cu ei in relatii apropiate. Exista in presa vremii o practica aparent paradoxala, dar profitabila in unele situatii era mai bine sa nu scrii, decat sa scrii. Mai exact, erau suficient de numeroase situatiile in care un jurnalist realiza o ancheta detaliata asupra unui personaj cu influenta, politician sau om de afaceri. Autorul dosarului sau unul dintre sefii sai il suna apoi pe cel anchetat, isi exprima profunda admiratie fata de acesta si il anunta despre existenta investigatiei, nu fara a-si exprima temerea ca vreun jurnalist rautacios ar putea sa scape materialul in paginile ziarului. De obicei, in urma unei intelegeri, dosarul ramanea in sertar si intregul potential scandal era tinut departe de ochii opiniei publice. De subliniat faptul ca jocurile respective nu se faceau decat fie intr-o complicitate amicala cu sefii, fie, mai grav, la cererea expresa a conducerii, care-si calibra astfel jocurile de influenta si pecuniare. Mai mult, si mult mai grav, existau si exista pana astazi publicatii care NUMAI cu asta se ocupa, care doar pentru asta au fost create.

Editorial si marketing editorial.

2Editorial Vanzare de publicitae

6Vanzare si distributie

5

Modelele de afaceri in presa au evoluat in Romania ultimelor doua decenii. Primul a fost omul-ziar. Cand acest model a intrat in crepuscul, s-a ivit capitalismul modern al presei romanesti.

EVOLUTIA MODELULUI DE BUSINESS IN INDUSTRIA ZIARELOR DIN ROMANIA

Vanzari de publicitate.Ziarele aveau putere de negociere si cota cea mai mare din piata de publicitate. In cadrul fiecarei publicatii, existau departamente firave de publicitate si mica publicitate, insa cele mai multe contracte erau semnate de catre jurnalisti si de catre redactorii sefi, care primeau un comision din valoarea contractului. Ei erau cei care aduceau o buna parte din venituri de la stat dar si de la companiile private. Ponderea o detinea insa reclama de la stat, din bugetul de publicitate pus la dispozitia ministerelor. Era vorba de un fel de pusculita a membrilor executivului, cu ajutorul careia acestia isi rezolvau accidentele de imagine personale sau pe cele ale institutiei.

Marketing de produsIn general, preocuparea pentru vizibilitatea produsului era aproape nula. Ziarul isi baza notorietatea pe impactul generat de continut in constiinta opiniei publice. Campaniile clasice de promovare erau putine. Doar cateodata ziarul isi asocia numele cu diverse evenimente, prin parteneriate. Primul ziar postdecembrist care a intuit beneficiile de imagine pe care le poate aduce o asemenea alaturare de branduri a fost Evenimentul zilei, care a incheiat un un parteneriat cu firmele de impresariat care l-au adus, in 1992, pe Michael Jackson la Bucuresti. Privilegiate erau ziarele care faceau parte dintr-un trust puternic, care avea in portofoliu si un post de televiziune. Cross-promotion-ul era gratuit sau la tarife preferentiale pentru produsele media aflate sub aceeasi umbrela manageriala.

functii suportResurse umane.Asemenea audientei, jurnalistii aveau nevoie de personalitati puternice, cu care intrau in rezonanta propriile personalitati sau convingeri. In consecinta, se cultiva managementul autoritar si ierarhiile. Acest fapt decurgea din nevoia angajatilor de a fi condusi de o persoana in care aveau incredere si care ii proteja. Oamenii erau atasati sentimental de echipa: daca liderul pleca, demisiile erau colective. Remunerarea se facea prin salariu si prin sisteme de premiere pentru impactul produs de anumite articolele publicate. De obicei, fondurile de premiere proveneau din banii proveniti din sanctionarea pecuniara a celor care calcau pe bec. Bugetele de training erau foarte mici sau, cel mai adesea, lipseau cu desavarsire: meseria se fura, multi au ajuns jurnalisti pentru ca au avut sansa de a patrunde, printr-o anumita conjunctura, intr-o redactie. Un dram de talent literar si multa munca pe langa jurnalistii cu experienta tineau locul oricarei pregatiri de specialiate.

Design, tehnoredactare si tipar.Machetarea paginilor se facea de mana, dupa inspiratia de moment a tehnoredactorilor sau, in cel mai bun caz, dupa ce acestia aruncau cate o privire peste impartirea si designul vreunei publicatii occidentale. Cei mai multi erau tineri si invatau din mers. Imediat dupa 1989, ziarele au fost tip