evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor

-1 -

Centrul de Informare Tehnologică

„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării

şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru

îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”

Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul

inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional

Septembrie 2011

Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional

- 2 -

Studiu realizat în cadrul contractului „Analiza situaţiei actuale a modului de raportare

a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii

şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare” de un

consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi,

centre de inovare) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, coordonat

de Institutul Român de Cercetări Economico - Sociale şi Sondaje – IRECSON.

Consorţiul realizat pentru implementarea contractului:

1. Institutul IRECSON

2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica

Măsurării

3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică

4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru

Darabont" Bucureşti

5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti

6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

7. Centrul de Informare Tehnologică Impact

8. Universitatea de Nord din Baia Mare

9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala

Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca

10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa

11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa

12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea

13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi

Izotopice Rm. Vâlcea

14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad

15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş

16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad


- 3 -

CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................................. 5

1. Contextul european - de la tratatul Lisabona la Strategia UE 2020 ................................................... 7

2. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România ..................................... 9

2.1 Strategia Naţională pentru Cercetare - Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, Planul Naţional II şi

Programe Complementare acestuia ................................................................................................... 9

2.2 Infrastructura de CDI din România.............................................................................................. 16

3. Monitorizare, evaluare şi indicatori .................................................................................................. 18

4. Raportarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor PN II şi a Programelor complementare

acestora ................................................................................................................................................. 22

5. Raportarea indicatorilor în domeniul CDI ......................................................................................... 32

5.1 Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane) ......................................... 32

5.1.1 Programul Idei ...................................................................................................................... 32

5.1.2 Programul resurse umane, ................................................................................................... 33

5.2 Programele de cercetare aplicativă (Parteneriate şi Inovare), ................................................... 34

5.2.1 Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare ............................................................ 34

5.2.2 Programul Inovare ............................................................................................................... 36

5.3 Programul Capacităţi ............................................................................................................... 42

5.4 Programe Complementare cu cele din PN-II ............................................................................... 44

5.4.1 Programul operaţional sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CEE /Axa

prioritară 2) – creşterea competitivităţii economice prin CD şi inovare ...................................... 44

5.4.2 Programul Nucleu ................................................................................................................ 45

5.4.3 Programul INFRATECH ......................................................................................................... 47

5.4.4 Programul Impact ................................................................................................................ 50

5.4.5 Programul Cercetare de Excelenţă (CEEX), .......................................................................... 50

6. Rolul grupului ţintă al proiectului privind valorificarea datelor referitoare la ITT. .......................... 52


- 4 -

6.1 Informarea grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării inovării (CDI) ................................ 53

6.2 Rolul promovării cercetării româneşti ........................................................................................ 57

6.3 Asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT) ................................................................. 61

6.4 Caracterizarea grupului ţintă al proiectului din perspectiva inovării şi transferului tehnologic 63

7. Opinii ale unităţilor de CDI despre colectarea, monitorizarea, raportarea şi evaluarea indicatorilor

de inovare ............................................................................................................................................. 65

7.1 Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (CD) ............................................................. 67

7.2 Raportarea performanţelor în domeniul ITT .............................................................................. 79

8. Puncte tari, puncte slabe ale procesului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi

transferului tehnologic şi propuneri de îmbunătăţire .......................................................................... 83

9. Propunerea unui set de indicatori de ITT pentru monitorizarea, raportarea şi evaluarea activităţilor

de inovare ............................................................................................................................................. 87

10. Concluzii .......................................................................................................................................... 93

Anexa 1 – Indicatori de rezultat – Program Idei.

Anexa 2 – Indicatori de rezultat – Program Resurse Umane.

Anexa 3 – Indicatori de rezultat – Program Parteneriate.

Anexa 4 – Indicatori de rezultat – Program Inovare.

Anexa 5 – Indicatori de rezultat – Program Capacităţi.


- 5 -

Introducere

Raportul de faţă face parte dintr-un set de analize şi instrumente care urmează să fie realizate

în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în

domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-

economice durabile “- COD SMIS nr. 24120.

Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un

consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre

de inovare) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de

Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON.

Prin tema abordată, “Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în

domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional” şi analizele conţinute, raportul

va contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie

desfăşurate în cadrul proiectului.

Raportul reprezintă o piesă din tabloul Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare, care

urmează să fie prezentat grupului ţintă al proiectului. Celelalte două piese care vor întregi

tabloul, vor fi : “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul ITT” şi

“Evaluarea gradului de inovare şi identificarea barierelor în calea inovării la nivelul

regiunilor de dezvoltare”.

Pâna la data realizării Raportului de analiză, grupul ţintă al proiectului era format din 637

persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor care au în coordonare institute naţionale

de cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate din ANCS, funcţionari publici

din cadrul Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de rang O, I şi II plus

sectoarele Municipiului Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au exprimat interesul

de a participa în cadrul acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare din cadrul

administraţiei centrale şi locale. Personalul din grupul ţintă va fi specializat în monitorizare,

evaluare şi raportare, în vederea elaborării politicilor publice în domeniul inovării şi

transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi mecanismele necesare.


- 6 -

Raportul este structurat pe 10 capitole. În primele 5 capitole este realizată pentru grupul ţintă

al proiectului, o prezentare a cadrului european şi naţional în care se desfăşoară activitatea

CDI, a indicatorilor de raportare precum şi a valorilor acestora pentru programele CDI aşa

cum reies ele din rapoartele Agenţiilor de Finanţare (UEFISCSU, CNMP, AMCSIT, POS-

CEE/ Axa prioritară 2) şi ale ANCS.

Capitolul 6 abordează rolul grupului ţintă privind valorificarea datelor referitoare la ITT,

evidenţiat printr-o anchetă statistică în rândul membrilor grupului ţintă. Şi, pentru că dintr-un

asemenea raport nu putea să lipsească opinia unităţilor CDI din România, a fost desfăşurată o

altă cercetare statistică în rândul acestora ale cărei rezultate sunt prezentate în Capitolul 7.

Punctele tari şi slabe ale procesului de raportare a performanţelor precum şi propuneri de

îmbunătăţire obţinute în urma analizei opiniilor unităţilor de CDI, sunt prezentate în Capitolul

8.

Capitolul 9 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă mai era necesar)

nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta

îl poate avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea,

am reuşit să conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale proiectului care vor răspunde

aşteptărilor mediului de ITT şi ale grupului ţintă al proiectului.


-7 -

1. Contextul european - de la tratatul Lisabona la Strategia UE 2020

Strategia 2020 vine să împlinească nerealizările Strategiei Lisabona care şi-a atins parţial

ţintele propuse. Una dintre ţintele principale era plasarea Uniunii Europene pe locul I în lume

la competitivitate, având ca orizont anul 2010. Dar, la nivelul anului 2010, Uniunea

Europeană nu se afla pe locul I în lume, şi, comparând cu anul 2000 şi-a mai diminuat din

forţa competitivă, în comparaţie cu alţi actori globali.

După Strategia Lisabona, a fost lansată o nouă strategie pentru a ieşi din criză. Noua strategie

vizează reluarea creşterii economice şi transformarea UE într-un lider global. Dacă Strategia

Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, denumită “Strategia UE 2020”, vorbeşte

despre eforturi individuale cu suportul Uniunii Europene.

În cadrul documentului Orientări politice pentru viitoarea Comisie, prezentat în luna

septembrie 2009, Jose Manuel Barroso sublinia importanţa revizuirii actualei Strategii

Lisabona şi transformarea acesteia într-o strategie pentru convergenţă, care să reprezinte o

viziune a UE pentru deceniul 2011-2020.

Comisia Europeană a lansat în 24 noiembrie 2009 un document de consultare publică,

intitulat UE 2020. În documentul de lucru al Comisiei, au fost propuse trei obiective tematice

importante pentru UE având ca orizont anul 2020: crearea de valoare prin cunoaştere,

dezvoltarea competentelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea şi

crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice.

Creşterea economică bazată pe cunoaştere: noua strategie trebuie să ofere condiţii cadru

adecvate pentru inovare şi cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a

resurselor publice şi private. Educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea sunt principalele

priorităţi pentru realizarea societăţii europene bazată pe cunoaştere.

Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează

incluziunea: beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei

de muncă, competenţele acesteia constituind un element central pentru creşterea economică

europeană. Întărirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea

riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă un instrument care contribuie la creşterea

economică.

Crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice: noua economie a UE va trebui

să facă faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa în creştere


- 8 -

pentru resurse şi pieţe, dar şi a celor impuse de emisiile de carbon. Europa are nevoie de

infrastructuri de transport şi energie modernizate şi interconectate, precum şi de acoperire de

100% în bandă largă. Politica industrială trebuie să aibă o nouă abordare prin punerea

accentului pe sustenabilitate, inovare şi competenţe, astfel încât să poată contribui efectiv la

creştere şi creare de locuri de muncă.

Strategia economică pentru următorii 10 ani a fost lansată pe 3 martie 2010.

Cum ar trebui să răspundă mediul CDI1 din România la această strategie?

Printr-o cooperare şi coordonare a entităţilor de CDI pentru a găsi soluţii care să conducă la:

• creştere economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi

inovare

• creştere economică durabilă prin promovarea unor rezultate de cercetare competitive,

aplicabile în economie care să genereze emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a

resurselor

• creştere economică inclusivă prin promovarea unui mediu de cercetare cu un grad ridicat

de ocupare a forţei de muncă, generatoare de coeziune socială şi teritorială.

Pentru a măsura aceste obiective largi, Comisia a stabilit cinci indicatori de referinţă la nivel

UE, dintre care unul este cu predilecţie adresat mediului de cercetare: 3% din PIB trebuie să

fie investit în cercetare şi dezvoltare.

Miza Strategiei Europa 2020 trebuie legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru

a putea aşeza economia României pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme

fundamentale şi tendinţe lipsite de viabilitate ale mediului economic românesc pe care nu le

mai putem ignora. Avem nevoie să construim un nou model economic bazat pe cunoaşterea

obţinută prin cercetare, educaţie şi inovare.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona revizuit (Dec. 2009), a permis Guvernului

Român să adopte un set de măsuri prin care în centrul politicilor ce vizeaza sistemul CDI1

este adus triunghiul cunoaşterii, educaţie-cercetare-inovare. Prin acest triunghi, se creează

condiţiile pentru creşterea calităţii şi a productivităţii sistemului CDI, cu impact asupra:

- creşterii economice;

- cererii de locuri de muncă;

- dezvoltării unei strategii unitare pentru inovare;

1 Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr 1,4/2009.


- 9 -

- realizării unei pieţe interne a cercetării.

Printre rezultatele acţiunilor româneşti din perioada 2007-20101, îndreptate pentru atingerea

acestor deziderate se numără:

- creşterea participării sistemului CDI din România la programele CDI europene şi

internaţionale conform datelor statistice ale Comisiei Europene despre aplicaţiile

Programelor cadru 6 şi 7 (peste 230 de entităţi din domeniul CDI au participat la

peste 180 de contracte finanţate de Comisia Europeană, din care peste 20 dintre

ele în calitate de coordonatori);

- valoarea contribuţiei financiare a Comisiei Europene pentru entităţile din România

a fost de peste 30 milioane euro.

- creşterea participării domeniului CDI din ţara noastră la iniţiativele şi organismele

CDI europene în domenii S/T specifice tehnologiilor de vârf:

Aderarea României la Agenţia Spaţiala Europeana;

Semnarea de către România a Acordului Cadru cu Reţeaua Europeană

pentru Cercetare Nucleară (CERN) pentru perioada 2009-2013, în calitate

de stat membru;

Înscrierea României în Foaia de parcurs a Forumului Strategic European

pentru Infrastructurile Cercetării (ESFRI) (Platforma de la Magurele)

2. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din

România

2.1 Strategia Naţională pentru Cercetare - Dezvoltare şi Inovare

2007-2013, Planul Naţional II şi Programe Complementare acestuia

Intrarea României în UE a impus adaptarea accelerată a economiei româneşti la cerinţele

pieţei europene, inclusiv a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI).


- 10 -

Ca urmare, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în perioada 2005-2006

a coordonat elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2007-2013

(strategia naţională), care a fost aprobată prin HG 217/2007.

În acest mod s-au creat premisele dezvoltării sistemului domeniului CDI din România care au

presupus susţinerea acestuia până la nivelul anului 2013 în baza următoarelor obiective

generale (strategice):

- crearea de cunoaştere – prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf,

competitive pe plan european şi internaţional;

- creşterea competitivităţii româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor

economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică;

- creşterea calităţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii generatoare de beneficii

socio-economice în societatea românească;

Realizarea acestor obiective generale a presupus stabilirea unei serii de obiective specifice,

precum:

- creşterea performanţei ştiinţifice

- dezvoltarea resurselor sistemului

- întărirea sectorului privat

- creşterea capacităţii instituţionale

- extinderea cooperarii internaţionale

Implementarea strategiei naţionale se realizează prin Planul Naţional CDI – PNII, aprobat

prin HG 475/2007. Pentru desfăşurarea Planului Naţional au fost dezvoltate o serie de

instrumente precum:

- programe componente

- modele investiţionale pentru finanţarea acestora

- proceduri de monitorizare

- indicatori de evaluare şi impact la nivel de programe, componente şi de plan.

În Programul de Guvernare 2005-20081, în perspectiva elaborării Strategiei Naţionale de CDI

şi a Planului Naţional CDI – PNII, au fost prevăzute, referitor la sistemul CDI, următoarele:

- dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate

- corelarea politicilor industriale cu cele ale activităţilor CDI prin:


- 11 -

dezvoltarea mecanismelor de transfer tehnologic al rezultatelor CDI în

economie;

sprijinirea sectorului privat în activităţile de CDI;

- creşterea cheltuielilor totale pentru CDI;

- creşterea capacităţii instituţionale în sistemul CDI, atât la nivelul instituţiilor

publice cât şi al unităţilor şi personalului din CDI.

Ca urmare, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării obiectivelor strategice CDI cu

cele dezvoltate la nivel european. O componentă importantă a acestei responsabilităţi o

prezintă Proiectul: „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în

domeniul inovării şi transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltari socio-

economice durabile”, lansat cu succes deosebit la data de 13 iulie 2011.

Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un

consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi şi centre

de inovare din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic - ReNITT).

Consorţiul este condus de Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje –

IRECSON.

Principalele activităţi ale proiectului sunt:

1. Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării

şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru

îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare.

2. Crearea unei reţele naţionale de manageri de inovare în administraţia publică centrală

şi locală, în vederea creşterii capacităţii de implementare a politicilor europene la

nivel central si local.

3. Elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic „Modelul de

dezvoltare a afacerii prin inovare”

Acest raport de analiză are ca obiect „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a

performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional”, tematică

urmărită în cadrul activităţii 1 a proiectului. Abordarea acestei teme nu se poate face în afara

cadrului Planului Naţional II cu cele şase programe de CDI, la care se adaugă şi programele

complementare acestora, furnizoare de rezultate care constituie componentele principale ale

acestui raport de analiză.

Programele componente ale PN II :


- 12 -

1. Resurse umane – pentru creşterea numărului de cercetători şi performanţele

profesionale ale acestora;

2. Idei – pentru favorizarea cercetării de frontieră şi obţinerea unor rezultate de nivel

european;

3. Capacităţi – pentru dezvoltarea bazei materiale a entităţilor de CDI, publice sau

private;

4. Parteneriate – pentru crearea unui parteneriat public-privat capabil să rezolve

probleme socio-economice ale României;

5. Inovarea – pentru sprijinirea asimilării în producţie a rezultatelor cercetării la nivelul

agenţilor economici (produse, tehnologii şi servicii inovative);

6. Performanţa instituţională (încă neoperaţional) – pentru implementarea strategiei

CDI ale liderilor de domeniu.

Planul Naţional II are un buget alocat de 15 miliarde lei pentru întreaga perioadă

2007-2013.

Constrângerile financiare datorate Crizei Economice ce au cuprins şi România, au condus la

diminuări care au afectat bugetul de proiecte pentru anul 2009-2013, influenţând negativ

atingerea obiectivelor generale şi specifice ale programelor. Subfinanţările majore, pentru

toate programele PN II, precum şi cele complementare acestora au condus, de asemenea, la

consecinţe de tipul2:

- generarea unui număr foarte mare de litigii între entităţile CDI şi furnizori, urmare

a facturilor neonorate pentru achiziţiile efectuate;

- îngheţarea după 2009 a tuturor achiziţiilor;

- reduceri de personal calificat (doctoranzi tineri, specialişti tineri, etc.);

- cheltuielile înregistrate ca producţie neterminată s-au transformat în pierderi;

- imposibilitatea organizării de noi competiţii;

- impact negativ asupra rezultatelor şi a implementării acestora;

- imposibilitatea asigurării în totalitate a obligaţiilor internaţionale pentru proiectele

în care entităţile de CDI au fost implicate;

- descurajarea agenţilor economici responsabili cu implementarea rezultatelor şi

derulării planului de inovare;

- afectarea cofinanţării, cu implicaţii în valorificarea rezultatelor.

2 Rapoarte anuale, 2009-2010, depuse la ANCS de CNMP.


- 13 -

Cu toate acestea, trebuie remarcat efortul ANCS de a întreprinde măsuri de corecţie necesare

perioadei de criză pentru continuarea activităţilor în cadrul programelor, în vederea realizării

obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi.

Conducerea programelor din cadrul PN II s-a realizat în sistem descentralizat, cu excepţia

programelor „Susţinerea performanţei instituţionale” şi „Capacităţi” care au fost conduse de

ANCS astfel:

Resurse umane şi Idei, de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea

Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU)

Parteneriate, de către Centrul Naţional de Management Programe (CNMP)

Inovare, de către Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer

Tehnologic - Politehnica (AMCSIT)

Prin ordonanţa de urgentă a guvernului, OUG nr. 74/2010, cele trei agenţii

(UEFISCSU, CNMP şi AMCSIT) au fuzionat sub denumirea de UEFISCDI.

Operaţionalizarea activităţilor de monitorizare/evaluare şi implementare s-a realizat până la

apariţia lui OUG 74/2010 de către:

Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)

Consiliul Ştiinţific al AMCSIT (trasformat în 2008 în Consiliul Inovării)

Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI).

Conform OUG 74/2010, în prezent acestea s-au transformat în:

Consiliul Cercetării Ştiinţifice din România,

Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologică din România (în curs de înfiinţare)

Consiliul pentru Inovare din România.

Programe complementare

În afară de instrumentele de finanţare prevăzute în PN II, implementarea strategiei naţionale

se realizează şi cu instrumente complementare ale căror obiective se corelează cu programele

componente ale PN II; pentru analiza noastră au fost luate în considerare programele care au

un impact asupra inovării şi transferului tehnologic.

Acestea sunt:

1. Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice” (POS-

CCE/Axa prioritară 2) - „Creşterea competitivităţii economice prin CD şi inovare, cu

obiectiv general: Creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducerea

decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE


- 14 -

2. Programul Nucleu (NUC) de cercetare-dezvoltare dedicat institutelor naţionale,

pentru susţinerea obiectivelor strategice pe termen lung, specifice sectoarelor în care

instituţiile respective îţi desfăşoară activitatea

3. Programul Infratech (2004-2008), care a avut ca obiectiv: Dezvoltarea entităţilor din

infrastructura de inovare şi transfer tehnologic – ReNITT;

4. Programul Impact, cu rol în pregătirea proiectelor CDI în vederea depunerii

ulterioare la competiţii pentru fonduri structurale, cu ţinta POS-CCE/Axa prioritară 2.

5. Programul Cercetare de Excelenţă (CEEX), cu obiectiv principal Structurarea şi

Dezvoltarea Ariei Româneşti a Cercetării, şi pregătirea acesteia pentru a face faţă

competiţiei la nivel naţional şi european.

Toate aceste programe au fost/sunt coordonate de către ANCS.

Totodată cadrul analizei noastre este completat de politicile Guvernului României referitoare

la sistemul CDI, pentru perioada 2009 – 20131 în deplin acord cu obiectivele Strategiei

Lisabona, cu orientare către sprijinirea PN II şi Programelor complementare acestora, implicit

asupra rezultatelor furnizate, după cum urmează:

- creşterea investiţiei în cercetare;

- măsuri fiscale la nivelul întreprinderilor, producătoare şi beneficiare ale

rezultatelor cercetării;

- întărirea capacităţii instituţionale a sistemului CDI: perfecţionarea personalului din

cercetare; revenirea şi reintegrarea în unităţi CDI a cercetătorilor români din

diaspora; promovarea în cariera ştiinţifică şi întărirea colaborării cu cercetătorii

români aflaţi în străinatate;

- dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare în instituţiile cu profil CD;

- dezvoltarea serviciilor ştiiţifice şi tehnologice specializate pentru domenii de înaltă

tehnologie;

- îmbunătăţirea accesului la resursele interne şi internaţionale de informare ştiinţifică

şi tehnică;

- dezvoltarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni;

- concentrarea şi orientarea, cu prioritate, a potenţialului de cercetare către domeniile

care susţin dezvoltarea competitivă şi durabilă a economiei (creşterea

productivităţii ştiinţifice şi tehnice şi a nivelului calitativ al rezultatelor cercetării);


- 15 -

- dezvoltarea capacităţii naţionale de cercetare în domenii specifice ştiinţelor de

frontieră;

- dezvoltarea sistemului de evaluare unitară a unităţilor şi instituţiilor care desfaşoară

activităţi CD;

- îmbunătaţirea managementului în instituţiile cu profil de CD;

- stimularea activităţilor CDI realizate de agenţii economici;

- stimularea climatului inovativ în economie (susţinerea dezvoltării infrastructurii de

CD şi a potenţialului tehnologic şi de inovare al agenţilor economici;

- dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic şi

inovare;

- dezvoltarea activităţilor de difuzare, transfer şi valorificare a rezultatelor CD şi a

cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în economie prin:

organizarea de către ANCS a Saloanelor Cercetării şi Inventicii la nivel

naţional şi regional, a Topului Excelenţei în Cercetare şi a Caravanei

Inovării.

organizarea participării cercetătorilor şi inventatorilor români la Saloanele

Internaţionale de Inventică: Geneva, Bruxelles, Moscova, Budapesta,

Orientul Mijlociu, etc.

- îmbunătăţirea participării româneşti la Programele, Activităţile şi Organismele CDI

din spaţiul european (Programele cadru CD ale UE, cum ar fi PC 6 si PC 7, etc.)

- susţinerea Programelor de cooperare trans-naţionale (cooperari bilaterale, regionale

şi în reţeaua COST);

- sprijinirea participării Cercetării Româneşti la iniţiative şi organisme CDI în

domeniul S/T, specifice tehnologiilor de vârf (CERN, EUROPEAN SPACE

AGENCY).

Participarea românească la programele, activităţile şi organismele CDI din spaţiul european

au avut şi au un rol pozitiv în parcurgerea perioadei de criză, deoarece au contribuit şi

contribuie la atenuarea efectelor diminuării bugetare, suferite de programele de CDI. În plus,

ele au avut un impact pozitiv asupra procesului de inovare şi transfer tehnologic la nivelul

sistemului CDI care vor fi menţionate în analiza noastră.


- 16 -

2.2 Infrastructura de CDI din România

În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unităţi3:

Unităţi şi instituţii de drept public

a) Institute naţionale de cercetare-dezvoltare;

b) Instituţii de învăţământ superior de stat acreditate sau structuri de cercetare-dezvoltare

ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;

c) Institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei

Române sau a academiilor ramură;

d) Alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii

publice ori de drept public;

e) Centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri

internaţionale ;

f) Institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale,

companiilor naţionale şi regiilor autonome;

g) Alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea-

dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite.

Unităţi şi instituţii de drept privat

a) Instituţii de învăţămant superior particulare acreditate sau structuri de cercetare-

dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei

universitare;

b) Institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de

utilitate publică;

c) Alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane

juridice de drept privat, fără scop patrimonial;

d) Alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de

activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite;

e) Societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea;

3 OUG nr6/26.01.2011.


- 17 -

f) Societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau

structuri ale acestora legal constituite.

Infrastructura CDI4 la nivelul anului 2009 era formată din:

1300-unităţi care desfăşoară activităţi CD:

a) 264 – instituţii şi universităţi de drept public din care: 168 unităţi CD de interes

naţional; 46 institute naţionale CD; 56 universităţi publice acreditate; 66 institute,

centre de cercetare ale Academiei Române (52 institute şi 14 centre de cercetare);

96 institute, centre sau staţiuni de CE organizate ca instituţii publice.

b) cca. 1000 în sectorul privat, cu precădere agenţi economici care au derulat

proiecte în cadrul programului PN II .

Reţeaua de unităţi specializate pentru transfer tehnologic şi inovare - 50 entităţi

specifice din care 39 acreditate şi 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.

În aceste unităţi îşi desfăşurau activitatea la nivelul anului 2009, 30645 de cercetători5,

din care 8375 cercetători atestaţi, 1004 dintre ei aveau vârsta până în 25 ani, iar 13707

erau femei.

Distribuţia numărului de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare aflate în

coordonarea ministerelor la nivelul anului 2009 era următoarea:

- Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) - 19;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) – 9;

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – 3;

- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) – 2;

- Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) – 2;

- Ministerul Sănătăţii (MS) – 2;

- Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) – 3;

- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) – 6;

4 Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr 1,4/2009.

5 Conform Anuarului Statistic 2010


- 18 -

3. Monitorizare, evaluare şi indicatori6

Prin monitorizare şi evaluare se urmăreşte eficienţa şi modul de derulare a activităţilor

asumate în cadrul proiectelor de CDI. În acest mod, în baza unor indicatori, pot fi urmărite

rezultatele/avantajele obţinute de/prin aceste proiecte. Din rezultate trebuie să reiasă spre ce

fel de obiective/măsuri au fost orientate proiectele de cercetare şi pe baza căror indicatori au

putut fi evaluate performanţele, rezultatele şi impactul acestora.

Monitorizarea urmăreşte:

- modul de aplicare şi adoptare a măsurilor pe care le angajează un

Program/Proiect;

- eficienţa măsurilor adoptate de Program/Proiect prin:

realizarea comparaţiei între rezultatele obţinute şi cele prevăzute;

analiza stadiului de realizare al obiectivelor;

analiza eficacităţii utilizării fondurilor;

verificarea realizării indicatorilor de performanţă;

aprecierea justeţei deciziilor privind eficienţa măsurilor adoptate în baza

informaţiilor obţinute după implementarea Programului/Proiectului;

Toate acestea se realizează prin instrumente de monitorizare care au ca referinţă:

- contractul de finanţare;

- instrumente de planificare şi de programare (Planul de Realizare, Planul

Anual, Eşalonarea Plăţilor);

- instrumente de raportare (programe de lucru, rapoarte de activitate

intermediare şi finale, rapoarte de evaluare).

Evaluarea constă în aprecierea impactului Programului/Proiectului asupra mediului intern şi

extern – prin analiza rezultatelor obţinute în timpul şi după implementarea proiectului – cu

indicarea acţiunilor corective şi obligativitatea adoptării acestora.

Activităţile şi Rezultatele sunt determinante în cadrul Programelor/Proiectelor,

deoarece:

6 Seminarii de prezentare a procesului de monitorizare/evaluare, indicatori si precursori de rezultat, susţinute

de CNMP la Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi în perioada 2008-2010,


- 19 -

- caracterul aplicativ al Programului/Proiectului este un adevarat caiet de

sarcini

- aplicarea rezultatelor Programului/proiectului obţinut aşa cum le prezintă

monitorizarea şi evaluarea ajută la:

- asigurarea gradului de implementare şi îndeplinirea obiectivelor

programului/proiectului;

- asigurarea că implementarea respectă indicatorii stabiliţi prin

Pachetul de Informaţii

- luarea unor măsuri în vederea proiectării dezvoltării durabile

- evaluarea impactului economic al măsurilor adoptate şi a

fondurilor utilizate;

- evaluări de risc privind mediul;

- obţinerea de informaţii privind restructurarea sistemului,

schimbarea şi evaluarea tehnologiilor, sau evaluări privind posibile

utilizări de resurse regenerative;

- luarea unor decizii la toate nivelurile şi pe parcursul tuturor

perioadelor Proiectului/Programului, numai în cazul semnalării;

- asigurarea credibilităţii /corectitudinii /acurateţei datelor la toate

nivelurile de management (central, regional, local);

- asigurarea compatibilităţii cu legislaţia în vigoare în cadrul

României şi a UE.

Monitorizarea/evaluarea poate fi diferenţiată în funcţie de durată, conţinut şi formă.

Monitorizarea şi evaluarea proiectelor de cercetare presupun pentru perioada ex-ante, în curs

de desfăşurare şi ex-post, criterii foarte riguros concepute, proceduri bine definite şi

respectate, termene şi formulare larg diseminate. Aceste criterii, de regulă, urmăresc, în mod

firesc, obiectivele şi indicatorii de rezultat. De aceea, aceste criterii trebuie să aibă un

anumit caracter de generalitate care să acopere domeniile/direcţiile de cercetare abordate în

cadrul proiectelor ale oricărui program de CDI.

În analiza efectuată ne referim la raportarea indicatorilor de rezultat pentru

programele/proiectele de CDI din PN II şi cele complementare acestora, utilizând datele din

rapoartele finale pe care agenţiile coordonatoare ale acestor programe/proiecte le-au înaintat

la ANCS. De asemenea, am ţinut cont şi de soluţiile care au fost oferite la problemele


- 20 -

identificate în cadrul domeniilor/direcţiilor de CDI cu impact asupra inovării, transferului

tehnologic şi oportunităţilor de valorificare a rezultatelor.

Programele din PN II şi unele programe complementare cu acestea, au în vedere oferirea de

soluţii la problemele identificate în cadrul domeniilor /direcţiilor de CDI cu impact asupra

inovării, transferului tehnologic şi valorificării rezultatelor.

Cum obiectivele şi rezultatele programelor se măsoară prin indicatori, în continuare vom face

câteva referiri la aceştia. Indicatorii furnizează informaţiile necesare pentru evaluarea/analiza

unui program/proiect, pentru parametrii care însoţesc şi caracterizează evaluarea unui proiect

ex-ante, pe parcursul şi ex-post a îndeplinirii eficiente a obiectivelor planificate; indicatorul

stabilit în aceeaşi formă şi conţinut trebuie regăsit pe parcursul întregii derulări a proiectului.

Este necesar să existe un sistem de indicatori pentru pregătirea şi evaluarea

Programului/Proiectului, care trebuie să fie armonizat cu obiectivele, rezultatele şi impactul

propuse a fi îndeplinite prin implementarea Programului/Proiectului. Principalele tipuri de

indicatori specifici Programului PN II care reflectă rezultatele directe de investiţii în sistemul

CDI sunt prezentate in HG 475/2007, şi anume:

1. Indicatori de evaluare şi impact pentru sistemul de CDI, numărul lor fiind în

general redus, oferind o imagine sintetică a rezultatelor şi sustenabilităţii sistemului CDI.

Indicatorii de evaluare a sistemului CDI sunt grupaţi în trei categorii principale:

a) Indicatori de evaluare a eficacităţii sistemului CD, prin impactul acestuia în

mediul ştiinţific (recunoaştere, vizibilitate) şi economic (inovare, export de

produse high-tech, etc.). Impactul acestora este definit ca efectul transmiterii şi

utilizării cunoaşterii şi are 2 componente:

- Componenta ştiinţifică, ce se măsoară prin numărul de citări sau premii

obţinute;

- Componenta socială, în general greu de măsurat deoarece se referă la

creşterea economică sau la indicarea nivelului cultural, şi se măsoară, pe

plan internaţional, prin:

- numărul de brevete comercializate;

- nivelul comercializării cercetării;

- numărul de spin-off realizate;

- numărul de centre de inovare, de transfer, de informare

tehnologică, de parcuri ştiinţifice, etc.


- 21 -

b) Indicatori de evaluare a eficienţei sistemului CD, prin rezultate specifice obţinute

(brevete, publicaţii, etc.)

c) Indicatori de evaluare a capacităţii sistemului CD (personal, infrastructură

materială, mobilităţi). Aceste mărimi constituie indicatori de rezultat pentru

programele destinate infrastructurilor de cercetare a planului de investiţii al

autorităţilor responsabile.

2. Indicatori de rezultat pe programe/proiecte, care masoară realizarea obiectivelor

generale şi cele specifice domeniilor de cercetare abordate.

În baza acestor indicatori se poate aprecia pentru Programele din cadrul PN II şi a

celor complementare cu acestea, producţia de rezultate, precum şi nivelul de productivitate al

sistemului CDI atins de acestea pentru principalele categorii de rezultate (spre ex.: raportul

dintre numărul de rezultate dintr-o anumită categorie şi numărul de cercetători implicaţi în

program) precum şi costul mediu per rezultat, corespunzător rezultatelor din fiecare categorie

(sistem/ proces/metodă/ mecanism/produs/tehnologie/articol/comunicare ştiinţifică, publicaţie

de specialitate).

Două concluzii importante se desprind în final:

Planul Naţional II prevede un proces de monitorizare şi evaluare definit ca

procesul prin care se urmăreşte gradul de atingere a obiectivelor strategice, prin contribuţia

programelor componente la:

realizarea performanţelor sistemului CDI,

stabilirea priorităţilor socio-economice ale României,

alinierea la tendinţele cercetării ştiinţifice pe plan mondial.

Monitorizarea şi evaluarea PN II se realizează pe baza a două grupe de indicatori:

indicatori de evaluare şi de impact asupra vizibilităţii şi sustenabilităţii

domeniului CDI,

indicatori de rezultat pe programe cu rol în cuantificarea rezultatelor

investiţiei în sistemul CDI, şi cu impact asupra performanţei acestuia.


- 22 -

4. Raportarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor PN II şi a Programelor complementare acestora

Derularea activităţilor de conducere ale programelor se face pe baza instrumentelor de

planificare programe şi raportare a activităţilor prevăzute in HG 475/2007 şi în Pachetele de

Informaţii ale acestor programe:

Instrumentele de lucru ale programelor sunt:

- planul strategic;

- planul anual;

- programele de lucru;

- rapoartele intermediare şi finale.

Raportarea rezultatelor la nivelul PN II s-a facut în baza indicatorilor din HG 475/2007.

Analiza noastră a luat în considerare o serie de factori de impact asupra cuantificării

indicatorilor de rezultat, cum ar fi:

a) tipul de programe CDI;

b) tipul de cercetare care generează rezultate;

c) aspecte legate de produs, tehnologie, serviciu şi condiţiile practice de introducere în

fabricaţie;

d) precursorii de rezultat;

e) inovarea şi transferul tehnologic (transferul rezultatelor în economie);

f) managementul, performanţa şi calitatea produselor.

a) Tipul de programe CDI

Programele de cercetare-dezvoltare, indiferent la ce nivel se desfăşoară, sunt definite

de:

Originalitatea şi calitatea cercetărilor;

Performanţa în raport cu obiectivele şi scopurile propuse;

Rezultatele directe şi impactul socio-economic;

Indicatorii cuantificabili, comuni şi specifici.

Programele de cercetare fundamentală (academii, universităţi, cu precădere furnizează

rezultate care sunt orientate spre dezvoltarea cunoaşterii şi depăşirea frontierei cunoaşterii).


- 23 -

Contribuţia cunoaşterii şi transpunerea ei în aplicaţii practice, are efecte socio-economice şi

joacă un rol important în atingerea obiectivelor, respectiv rezultatelor.

Programele de cercetare aplicativă implică transpunerea practicilor guvernamentale, a

priorităţilor şi nevoilor unei pături foarte largi de clienţi şi beneficiari ai acestor cercetări. Ele

furnizează rezultate cu impact socio-economic de tipul:

- produse, tehnologii, servicii inovative;

- brevete;

- publicaţii.

Pentru compararea acestor programe sau a rezultatelor furnizate de acestea se pot utiliza:

- analize comparative;

- utilizarea celor mai bune practici care contribuie la realizarea obiectivelor generale şi

specifice; produse şi tehnologii noi sau îmbunătăţite;

- analize de impact şi de cost-beneficiu, venit-cost, pentru măsurarea efectelor generate

de programele de cercetare-dezvoltare în economie şi societate.

b) Tipul de cercetare care generează rezultate

Cercetarea ştiinţifică descoperă şi facilitează acumularea de noi cunoştinţe (domeniu

reprezentat de ştiinţă), iar aplicarea acestora aparţine domeniului tehnologic specific.

Dezvoltarea reprezintă acea parte a cercetării referitoare la aplicarea în practică a

cunoştinţelor prin materializarea lor în produse, tehnologii şi servicii.

Ţinând cont de aceste definiţii, etapele cercetării până la dezvoltarea de produs,

tehnologie, serviciu sunt:

a) Cercetare ştiinţifică pură: descoperă noi domenii de investigaţie fără un scop

precis; are un caracter individual şi se materializează în descoperiri ştiinţifice;

b) Cercetare fundamentală: descoperă noi legi; explorează noi domenii; dobândeşte

noi cunostinţe; formulează ipoteze şi teorii, toate acestea pentru satisfacerea

cerinţelor societăţii; se desfăşoară în echipe de cercetare sub formă de investigaţii

teoretice, dar şi experimentări practice, toate acestea încheindu-se cu un raport

ştiinţific;

c) Cercetare aplicativă/industrială: realizează aplicaţii practice în baza rezultatelor

cercetării fundamentale, în acest mod obţinându-se:

o noi cunoştinţe necesare dezvoltării produselor, serviciilor, tehnologiilor

existente;


- 24 -

o îmbunătăţirea produselor, serviciilor, tehnologiilor existente.

Practic, cercetarea aplicativă reprezintă o creaţie tehnică ce se încheie cu elaborarea

unor studii şi caiete de sarcini iniţiale.

d) Dezvoltare experimentală:

o elaborează soluţii tehnice concrete pentru realizarea prototipurilor;

o valorifică invenţii şi inovaţii.

e) Dezvoltare tehnologică/inovare reprezintă acea parte a cercetării referitoare la

aplicarea în practică a cunoştinţelor prin materializarea lor în produse, tehnologii

şi servicii (cercetarea competitivă).

O parte din rezultatele cercetării fundamentale se constituie în date de intrare pentru cercetări

aplicative sau chiar devin obiectul acestor cercetări. Dezvoltările experimentale şi

tehnologice pot proveni din cercetări aplicative, iar rezultatele dezvoltării experimentale şi

tehnologice se folosesc în pregătirea şi dezvoltarea producţiei.

Privită prin prisma celor de mai sus, cercetarea-dezvoltarea presupune un risc, din pricina

faptului că nu toată cercetarea fundamentală se transformă în cercetare aplicativă şi nu toată

cercetarea aplicativă se transformă în dezvoltare experimentală care se finalizează cu un

transfer tehnologic. De aceea, succesele trebuie să acopere eşecurile.

Dezvoltarea tehnologică are două componente:

1. Dezvoltare experimentală (cercetare precompetitivă) care se referă la:

o realizarea unor scheme şi documentaţii de noi produse,

o realizarea şi experimentarea de modele (de laborator, experimentale şi

funcţionale) şi instalaţii pilot - Modelul se referă la o realizare preliminară

simplificată a unui sistem (instalaţie, produs) care permite evaluarea

concepţiei, a posibilităţii de realizare şi utilizare astfel încât, în final, uşurează

înţelegerea cerinţelor clienţilor.

o proiectarea, realizarea şi experimentarea prototipurilor - Prototipul este un

produs tehnic identic cu cel ce va fi obţinut în producţia de serie şi pe care se

pot constata caracteristicile produsului. Prototipul permite certificarea şi

breveterea produsului.

2. Dezvoltare tehnologică/inovare (cercetare competitivă) care se referă la transferul

rezultatelor cercetării precompetitive în produse, servicii şi tehnologii ce se vor


- 25 -

vinde pe piaţă. Acestea sunt concretizate în caietul de sarcini definitiv sau în tema

de proiect.

c) Aspecte legate de produs, tehnologie, serviciu şi condiţiile practice de

introducere în fabricaţie

Conceptul de produs înseamnă un bun material sau un serviciu. Produsele care sunt bunuri

materiale se împart în bunuri de consum şi bunuri industriale.

Produsul este acel ansamblu de elemente care generează ceea ce numim cererea pieţei. El

cuprinde:

- elemente încorporate, adică caracteristici (utilitatea lui), inclusiv cele comerciale

(renume, accesibilitate, capacitate de răspuns, flexibilitate şi documentaţie aferentă);

- elemente adiacente: nume, marcă, suport, imagine;

- elemente informaţionale necesare cunoaşterii lui (marketing).

Crearea de noi produse se realizează prin:

- asimilare produse noi (decizii prin care se asigură condiţii de realizare a unor produse

care nu există anterior),

- modernizarea produselor aflate în fabricaţie (prin care se modifică proiectele în

vederea înlăturării uzurii morale).

Produsul nou presupune o concepeţie nouă despre elementele constructive, funcţionale,

estetice şi sociale. Produsul modernizat înseamnă adaptarea la necesităţi, aducerea la zi a

produsului cu progresul tehnic. Progresul tehnic reprezintă un lanţ format din:

- descoperire;

- teorie;

- brevetare;

- profit şi care înseamnă introducerea tehnicii noi de perfecţionare a tehnologiilor de

fabricaţie, de înnoire permanentă a produselor, de organizare ştiinţifica a productiei.

Realizarea produsului include:

- studiul de marketing (identificarea nevoilor);

- planificarea produsului (variante de produs, studiu de fezabilitate, studiu de piaţă),;

- proiectarea constructivă (analiza funcţiilor, a valorii, a fiabilităţii, a mentenabilităţii, a

siguranţei şi a performanţelor/productivităţii);


- 26 -

- proiectarea tehnologică (a procesului de fabricaţie).

Introducerea produsului în fabricaţie cuprinde documentaţia de referinţă după cum urmează:

- tema de proiectare;

- caietul de sarcini;

- documentaţia de execuţie a proiectului;

- model experimental;

- model funcţional;

- prototip.

Prototipul se validează de către entitatea de CD în baza următoarelor:

- caietul de sarcini (drept referenţial);

- rapoartele de încercări;

- cartea tehnică (manualul de utilizare).

Validarea este realizată de o comisie care elaborează în final un proces verbal de validare

după care are loc atestarea/certificarea produsului, de către organisme de certificare de

terţă parte.

Produsul se introduce în fabricaţie printr-un proces de transfer tehnologic.

Introducerea pe piaţă este determinată de:

Analiza şi studierea pertinentă a pieţei;

Realizarea produsului cu performanţe satisfacătoare pieţei;

Politica de marketing corectă (poziţionarea corespunzătoare).

Produsele au la bază o tehnologie. Tehnologia reprezintă un ansamblu de metode care

utilizează cunoştinţe ştiinţifice necesare realizării de produse, servicii, bunuri, procese cu

valoare economică. Tehnologia se consideră pusă la punct dacă este însoţită de:

- Specificaţie tehnică (fişă tehnologică), care cuprinde:

Descrierea tehnologiei, care este formată din procese;

Caracterizarea tehnologiei prin efectele ei finale (ce trebuie să facă);

Caracterizarea fiecărui proces în parte: desfăşurarea procesului, materiale,

parametrii procesului.

- Utilaje, instalaţii şi echipamente de procesare a tehnologiei. Acestea pot exista în

cadrul entităţii sau, dacă nu, pot fi realizate prin proiect (documentaţie de execuţie

pentru utilaj, instalaţie etc.)


- 27 -

- Nivelul de performanţă al tehnologiei determinat prin parametrii finali între valori

minime şi maxime

- Validarea tehnologiei o realizează autorul noii tehnologii în colaborare cu entitatea

care o asimilează şi diferite organisme de interes.

d) Precursorii de rezultat

Pentru realizarea produselor, tehnologiilor, serviciilor, sistemelor, putem identifica

următorii precursori de rezultat:

Verificare ipoteze / teorii / soluţii / modele conceptuale / documentaţii

(cercetare fundamentală);

Soluţii noi/model experimental/model funcţional/tehnologie de laborator/

variante şi simulări modele experimentale şi funcţionale (cercetare

industrială);

Proiectare şi elaborare documentaţie de referenţial (specificaţie tehnică

etc) pentru produs/tehnologie/metodă/sistem/serviciu, proiectare

prototip/instalaţie pilot/tehnologie/metodă/sistem/serviciu (dezvoltare

experimentală);

Elaborare documentaţie pregătire de fabricaţie, realizare producţie

experimentală/punere în funcţiune, organizare şi/sau modernizare prin

implementare de metode noi, dezvoltare standarde, modele, metodologii

sau concepte de afaceri;

Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru servicii de inovare;

Elaborare studii de fezabilitate tehnică;

Protejare drepturi de proprietate intelectuală.

e) Inovarea şi transferul tehnologic (transferul rezultatelor în economie)

Procesele responsabile pentru crearea şi transferarea pe piaţă a produselor şi

tehnologiilor sunt: inovarea, invenţia şi inovaţia.

- inovarea înseamnă generare, asimilare şi utilizare de noutăţi ştiinţifice pentru

aplicarea în economie, care presupun tehnică şi management necesare transferării în

practică a ideilor necesare realizării de produse (bunuri, servicii, procese, sisteme) şi

interacţiuni sociale noi. Ca proces global, inovarea este rezultatul unor interacţiuni

complexe într-un proces/mediu local, naţional, regional, ce conţine entităţi de


- 28 -

cercetare, publice sau private, IMM-uri, ONG-uri, finanţatori, beneficiari şi reţele care

intermediază contactul acestora. În cadrul acestui proces complex se desfăşoară

activităţi cu intrări şi ieşiri în urma cărora sunt generate, asimilate şi exploatate

elementele de noutate în spectrul socio-economic. Toate acestea presupun:

unicitate;

cercetare, finanţare şi realizare;

acceptare şi cerere din parte clienţilor;

obţinere de profit cât mai rapid;

diseminare.

Acţiunea de a inova conduce la înnoire prin invenţie si inovaţie, ambele reprezentând

finalitatea procesului de inovare.

- invenţia reprezintă o idee creată prin ştiinţă şi tehnologie, care conduce la noutate pe

plan internaţional şi este protejată prin brevet de invenţie. Ea poate avea caracter

tehnico-aplicativ, poate sau nu fi realizată şi reprodusă şi nu poate deveni inovaţie

dacă nu este procesată prin activităţi de producţie şi marketing şi apoi comercializată

pe piaţă.

- inovaţia înseamnă obţinerea unui produs nou pentru piaţă sau îmbunătăţirea unui

produs deja existent (prin adoptarea într-un produs a unui element deja cunoscut, dar

care reprezintă noutate pentru produsul respectiv pe plan naţional). Ea se referă şi la

servicii noi, proiecte noi, metode de marketing şi de producţie noi.

Luând în considerare cele trei definiţii putem să considerăm inovarea ca fiind

creativitatea tehnologică si comercială, transferul ideii noi sau a unui concept nou până la

stadiul final de produs, proces sau serviciu acceptate de piaţă, precum şi dezvoltarea de

produse existente, optimizarea producţiei, adoptarea tehnologiilor avansate din cercetarea

fundamentală şi aplicativă. În acest mod, inovarea este specifică managerilor întreprinzători,

aceştia urmărind schimbarea pentru dezvoltarea afacerii prin produse sau servicii

inovative. Drept urmare, companiile/întreprinderile pot să-şi dezvolte afacerile prin aplicarea

celor mai noi soluţii tehnice care se regăsesc în literatura de brevete, transformându-se astfel

în companii/întreprinderi inovative, adaptate cerinţelor pieţei mereu în schimbare. La

competitivitatea economică a acestor companii /întreprinderi contribuie şi un subproces al

inovării care este transferul tehnologic. Produsele noi, invenţiile, parteneriatele şi protecţia

industrială, constituie componente ale unui transfer de tehnologie.


- 29 -

În concordanţă cu cele menţionate rezultă că transferul tehnologic reprezintă

introducerea în exploatare a unei noi tehnologii în entităţi economice caracterizate prin

acelaşi tip de producţie industrială. Obiectul transferului tehnologic poate fi concretizat în:

brevete de invenţie, desene şi modele tehnice, formule secrete de fabricaţie, însoţite de

asistenţă tehnică nebrevetată, cunoscută sub denumirea de know-how, engineering,

francising, hardware şi software. Deci, transferul tehnologic face parte din lanţul activităţilor

CDI şi se realizează între parteneri care deţin tehnologii de interes reciproc, prin contracte,

într-un cadru juridic de principii şi norme care aparţin, în special, dreptului de proprietate

industrială. În general, contractele de transfer tehnologic conţin linii de fabricaţie, utilaje,

maşini, licenţe de brevete, know-how, proiectare, consultanţă, precum şi alte servicii sub

diverse forme.

Efectele transferului de tehnologie se regăsesc atât la beneficiar cât şi la unitatea de cercetare

producătoare. La beneficiar, cu precădere, vom regăsi produse noi sau modernizate care

conduc la:

- noi angajări;

- reducerea ciclului de producţie;

- creşterea taxelor şi impozitelor la stat;

- reducerea consumului de materiale, energie, gaz etc.

La unităţile de cercetare producătoare de rezultate ale cercetării transferabile, efectele

transferului vor fi:

- apariţia unor noi domenii de competenţă;

- creşterea dotărilor;

- creşterea brevetelor;

- notorietate în domeniu;

- noi identificări de cereri şi caracteristici dorite pentru produse;

- noi soluţii de modernizare a unor produse;

- studii de realizare de noi produse;

- îmbunătăţirea managementului de proiect etc.

Operaţionalizarea transferului tehnologic are un suport legal bazat pe acorduri de cooperare

industrială de tipul:

- licenţiere de brevet sau know-how;

- franciză industrială;


- 30 -

- cooperarea tehnică des utilizată în cazul programelor de CD, furnizare de produse şi

servicii inovative;

- asistenţă tehnică;

- subcontractarea;

- crearea de activităţi comune.

Tot acest ansamblu de probleme ale inovării şi transferului tehnologic ne arată că rezultatele

cercetării nu sunt, în general, transferabile de către autorităţile de stat pentru că necesită o

dezvoltare complementară care trebuie să atragă interesul companiilor, întreprinderilor etc.

Etapele transferului tehnologic cuprind:

un raport privind rezultatele transferabile (proprietatea intelectuală şi

potenţialul economic);

o analiză a problemelor a stării de fapt şi a problemelor identificate în vederea

dezvoltării lor pentru a produce un eventual transfer (studiu de oportunitate

referitor la nevoile la care poate răspunde tehnologia, fiabilitatea şi

reproductibilitatea, drepturile de proprietate intelectuală).

La acestea se mai adaugă diferitele metode de transfer, plus barierele specifice acestor

transferuri în România, cum ar fi legea naţională care nu favorizează retehnologizarea

întreprinderilor româneşti, fapt pentru care şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru

transferarea rezultatelor cercetarii în economie. De asemenea, trebuie menţionat şi rolul

liniilor de producţie, al proceselor de intrare şi ieşire, al marketingului si al capacităţii

organizaţionale a agenţilor economici interesaţi în transferul tehnologic. Toate acestea,

presupun noi metode organizaţionale în practica de afaceri, de organizare a muncii, a

relaţiilor externe, toate asociate şi cu alte domenii socio-economice participante la procesul

de transfer tehnologic.

f) Managementul, performanţa şi calitatea produselor

Succesul unui program CD poate fi obţinut prin îmbinarea aplicării metodelor, principiilor şi

regulilor stabilite prin referenţial cu un management prin obiective care urmăreşte:

- Inovarea şi transferul tehnologic

- Modele conceptuale / modele experimentale / modele funcţionale;

- Producţia;

- Serviciile, aprovizionarea, calitatea resurselor umane şi financiare.


- 31 -

Performanţa programelor/proiectelor se măsoară pe trei dimensiuni:

a) costuri pentru produse şi servicii. Se fac măsuratori cantitative care determină

suma necesară producerii unei unităţi de produse şi servicii. Tot cu date cantitative

se determină valoarea adevarată a costului (costul total al programelor, eficienţa

acestora, rata de reîntoarcere a investiţiei făcută în cercetare, costul pe produs

realizat);

b) diseminări – cuprinde informaţii calitative şi cantitative despre utilitatea,

accesibilitatea şi distribuirea produselor şi serviciilor realizate în cadrul

programelor / proiectelor;

c) îndeplinirea obiectivelor şi aşteptărilor, atât din partea realizatorilor cât şi a

beneficiarilor. Acest lucru se realizează prin date cantitative (indicatori), inclusiv

date statistice şi date calitative. Calitatea produsului este un criteriu al analizei

programelor / proiectelor. Calitatea este evidenţiată prin:

Relevanţă – programul identifică şi prioritizează conformitatea cu

obiectivele declarate şi cu nevoile utilizatorilor şi impactul propus;

Acurateţea – măsura cantitativă sau calitativă a gradului de corectitudine,

validitate şi siguranţa rezultatelor în raport cu termenii de referinţă;

Încadrarea în termene – respectarea termenelor fixate. De multe ori se

foloseşte compararea unui număr de produse care au caracteristici

tipologice identice şi care se găsesc pe piaţă, sau compararea faţă de un

produs existent prin metoda nivelului tehnic.

În cadrul analizei noastre vom face referire la rezultatele cuantificate prin indicatorii de

rezultat, cantitativi specifici, furnizaţi de programele de CDI şi de cele complementare

acestora.


- 32 -

5. Raportarea indicatorilor în domeniul CDI

Programele PN II au fost astfel construite încât să respecte drumul de la Idee la Produs.

Acest drum este însă presărat de o serie de factori care diferenţiază tipul de indicatori în

indicatori de rezultat (comuni şi specifici), de performanţă, de capacitate, de evaluare şi

impact. În general, aceşti indicatori au fost armonizaţi cu obiectivele, rezultatele şi impactul

programelor.

Indicatorii de rezultat asupra cărora se focusează analiza noastră, măsoară realizarea

obiectivelor generale şi specifice domeniilor de cercetare, aşa cum sunt cele prezentate în HG

475/2007 şi în Pachetele de informaţii specifice fiecărui program.

În baza acestor indicatori se pot face aprecieri asupra fiecărui program în parte în ce priveşte

performanţele obţinute, vizibilitatea şi sustenabilitatea, capacitatea, eficienţa şi eficacitatea

programului respectiv. Toate acestea, măsoară în final gradul de îndeplinire a obiectivelor

propuse şi impactul produs de investiţia în cercetare în cadrul societăţii (mediul economic şi

social) prin inovarea generată de aceste programe.

În plus, gradul de inovare, transferul tehnologic şi valorificarea rezultatelor furnizate de

aceste programe conduc la informaţii extrem de utile în restructurarea sistemului CDI, în

evaluarea tehnologiilor, în aprecierea fondurilor alocate, în evaluările de risc privind mediul

ambiental şi în credibilitatea, corectitudinea şi acurateţea datelor la toate nivelurile de

management.

5.1 Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane)

Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane) se desfăşoară în echipe de

cercetare sub formă de investigaţii tematice, dar si experimentări practice, fapt ce permite ca

o parte din rezultatele acestor cercetări să se finalizeze în cercetări aplicative. De aici şi

specificitatea indicatorilor de rezultat prezentaţi în anexele 1 şi 2 pentru Programul Resurse

Idei, respectiv Programul Resurse Umane.

5.1.1 Programul Idei


- 33 -

Programul Idei, de cercetare exploratorie, derulează proiecte cu caracter interdisciplinar, cu

impact în:

- dezvoltarea cunoaşterii;

- creşterea capacităţii de cercetare şi inovare, în baza unor modele teoretice avansate şi

experimente complexe de validare a acestora sau a unor rezultate din diferite domenii

ale ştiinţelor de frontieră.

Cuantificarea acestor rezultate a condus la următorii indicatori de rezultat în perioada 2007 -

20107, cu impact asupra inovării şi trasferului tehnologic:

- 4204 de articole din cele acceptate spre publicare, din care 2108 în reviste indexate

ISI şi 2096 în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute.

- 146 de cereri de brevet depuse, din care 101 cereri de brevete naţionale şi 45 de cereri

de brevet internaţionale.

La acestea se adaugă workshopuri exploratorii şi proiecte cu colaborare internaţională, care

au sporit impactul ştiinţific (recunoaştere şi vizibilitate), cel economic de inovare şi creştere a

capacităţii de cercetare, în domenii de investigaţie de largă perspectivă. De asemenea,

rezultatele obţinute în cadrul Programului Idei au şi un rol important în dezvoltarea unor

domenii de cercetare cu rol major în promovarea inovării şi a creşterii competitivităţii

economice, prin dezvoltarea surselor interne de competenţă ştiinţifică şi expertiză tehnica ale

entităţilor de cercetare în domeniile de înaltă tehnologie.

5.1.2 Programul Resurse umane,

Programul Resurse umane, cu rol în dezvoltarea capitalului uman pentru cercetare-

dezvoltare, are ca obiectiv principal creşterea numarului de cercetători, a performanţelor

profesionale ale acestora, precum şi creşterea atractivităţii carierei în cercetare.

În acest mod se asigură o creştere a eficienţei şi eficacităţii activităţii de CDI. Un prim efect

al acestui obiectiv a fost organizarea în perioada 17-19 septembrie 2008 a conferinţei

„Diaspora în cercetarea ştiinţifică românească”, cu participarea a peste 500 de cercetători

români şi din comunităţile existente în 19 ţări, oameni de ştiinţă recunoscuţi internaţional care

lucrează în universităţi şi institutele de prestigiu. Un alt efect a fost participarea cercetătorilor

7 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către UEFISCSU


- 34 -

din diaspora la dezvoltarea de centre de excelenţă, îmbunătăţirea managementului entităţilor

din sistemul de CDI şi stimularea înfiinţării polilor de inovare. Prin diversitatea tipului de

proiecte promovate (cercetare pentru tineri doctoranzi, mobilităţi ale cercetătorilor şi

doctoranzilor, creativitate tehnico-ştiinţifică, burse de cercetare, etc.) au fost furnizate

rezultate specifice acestora. Dintre acestea, cele mai reprezentative pentru stimularea inovării

şi a transferului tehnologic sunt8:

- articole acceptate spre publicare în reviste indexate ISI sau în alte baze de date

internaţionale recunoscute, în perioada 2007-2010: 26.570;

- cereri de brevete naţionale şi internaţionale înregistrate: 167;

- produse şi tehnologii: 22;

- produse şi tehnici cu impact demonstrabil : 29

5.2 Programele de cercetare aplicativă (Parteneriate şi Inovare),

Aceste programe implică transpunerea practicilor guvernamentale şi europene, a priorităţilor

şi nevoilor spectrului socio-economic românesc, în produse, tehnologii, brevete, metode,

proceduri, tehnici, sisteme, procese, staţii pilot şi publicaţii tehnice.

Tipurile de cercetare furnizoare de rezultate în acest caz sunt: cercetarea fundamentală,

aplicativa/industrială; dezvoltarea experimentală şi dezvoltarea tehnologică (inovarea).

Precursorii de rezultat specifici acestor tipuri de cercetare sunt cei prezentaţi la cap.4 şi de

multe ori pot fi consideraţi chiar rezultate finale (modele experimentale, funcţionale,

tehnologii de laborator, prototipuri, pregătirea de fabricaţie, documentarea de realizare SDV

etc.)

5.2.1 Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare

Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare are ca obiectiv principal creşterea

competitivităţii activităţilor de CD prin stimularea parteneriatelor public-privat, competente

să rezolve probleme socio-economice prin realizarea de produse, tehnologii şi servicii

inovative.

8 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către UEFISCSU.


- 35 -

Cele mai importante categorii de rezultate obţinute în perioada 2007-20109, pentru cele două

competiţii C1/2007 si C2/2008 sunt prezentate în Tabelul 1 şi raportate pe baza indicatorilor

din Anexa 3, menţionaţi în HG 475 / 2007.

Tabel 1

Nr.

crt.

Indicatori de

rezultat 2007 2008 2009 2010 Total

1 Produse 48 162 310 323 843

2 Tehnologii 57 154 228 111 550

3 Servicii 5 28 - - 33

4 Sisteme, structuri,

procese 8 24 106 98 236

5 Metode, tehnici,

mecanisme 16 54 282 127 479

6 Baze de date,

sisteme

internaţionale de

specialitate

29 62 104 93 288

7 Articole, cărţi,

comunicări

ştiinţifice, alte

publicaţii

294 728 5542 6292 12.856

8 Brevete naţionale şi

internaţionale - 26/2 71/1 359 456/3

Principalele rezultatele raportate de acest program, cu impact în susţinerea inovării şi

transferului tehnologic, prezentate în tabelul 1, sunt conforme cu etapele aferente raportărilor

cuprinse în planurile de realizare ale proiectelor componente din cele două competiţii ale

Programului Parteneriate, Competiţia 1/2007 şi Competiţia 2/2008, pentru perioada 2007-

2010.

Proiectele din cadrul Programului Parteneriate, în număr de 1356, reprezintă parteneriate de

tip institute naţionale, universităţi şi agenţi economici în proporţie de 80%; 15% au fost

parteneriate de tip institute naţionale - universităţi; 5% institute naţionale - universităţi şi

ONG-uri. În toată această perioadă de raportare CNMP a asigurat activităţi de diseminare a

rezultatelor obţinute.

În condiţiile crizei financiare care a condus la o diminuare a fondurilor cu peste 30% din

valoarea iniţială (2007-2008) în perioada 2009-2010, fapt ce a condus la reducerea unor

activităţi, dotări şi mobilităţi, totuşi, rezultatele finale indică o eficienţă a utilizării fondurilor

asupra productivităţii de rezultate, de tipul:

- produse şi tehnologii;

9 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către CNMP.


- 36 -

- număr de articole indexate ISI şi echivalent;

- număr de brevete depuse / înregistrate/acordate.

Toate aceste rezultate au fost însoţite de studii, ghiduri de bună practică, cărţi tehnice,

standarde de firmă, metodologii, studii de care pot beneficia specialiştii în domeniu, studenţii,

angajaţii, masteranzii, doctoranzii, operatorii economici si alţii interesaţi.

Diminuarea fondurilor a avut un efect negativ şi asupra instituţiilor participante la program, a

personalului performant, a dotarilor cu aparatură performantă şi asupra IMM-urilor

cofinanţatoare şi beneficiare de rezultate, influenţând astfel calitatea rezultatelor raportate.

În ciuda diminuarii fondurilor, totuşi în anii 2009 şi 2010 a crescut considerabil numărul de

brevete depuse şi înregistrate, ceea ce indică un impact pozitiv asupra comercializării

ulterioare a acestora.

Rezultatele finale arată că în ciuda diminuării fondurilor în perioada 2009-2010 nu la toate

categoriile de indicatori s-au înregistrat scăderi faţă de perioada anterioară 2007-2008. Acest

lucru s-a datorat în bună măsură monitorizării „in situ” a proiectelor în derulare după

diminuarea fondurilor, care a avut scopul de a revizui obiectivele şi indicatorii de rezultat în

consens cu fondurile alocate, orientând astfel activităţile spre atingerea obiectivelor propuse.

În urma acestor monitorizări au fost corectate şi reorientate unele din activităţile

prevăzute anterior crizei. Un rol important în cadrul acestei acţiuni l-au avut măsurile

de corecţie luate de ANCS, în consultare cu Colegiul Consultativ pentru CD şi cu

CNMP.

5.2.2 Programul Inovare

Programul Inovare, are ca obiectiv creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică,

asimilare în producţie a rezultatelor cercetării la nivelul întreprinderilor în vederea

îmbunătăţirii competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii calităţii vieţii. În prezent, în

România, conform Anuarului Statistic al României 2008, sunt peste 4200 de întreprinderi ce

desfăşoara activităţi de inovare, care acoperă atât procesele cât şi produsele, dar inovarea se

bazează în majoritate pe achiziţii de aparatură performantă, echipamente şi tehnologii, iar

cheltuielile pentru cercetare reprezintă mai puţin de 25%.

Programul este astfel construit încât prin rezultatele sale să reprezinte elementul cheie în

stimularea climatului inovativ în economie. În acest sens, semnificative sunt modulele

componente ale Programului.


- 37 -

Modulul 1 – Dezvoltarea de produs-sistem, cu rol în susţinerea transferului tehnologic

al rezultatelor cercetării tehnologice şi inovării, cât şi sprijinirea valorificării brevetelor de

invenţie de către agenţii economici. Prin acest modul se întăreşte capacitatea de inovare a

întreprinderilor româneşti prin cererea de produs, tehnologii şi servicii noi.

Modulul 2 – Creşterea şi/sau dezvoltarea entităţilor şi structurilor de susţinere a

inovării, cu rol în crearea şi dezvoltarea de infrastructuri cu facilităţi pentru transferul de

cunoaştere, înfiinţarea şi funcţionarea de întreprinderi inovative, cum ar fi Parcurile

Ştiinţifice şi/sau Tehnologice, Centre de Transfer Tehnologic, Centre de Brokeraj, Magazine

ale Cunoaşterii şi dezvoltarea de reţele inovative, crearea de firme inovative (start-up-uri şi

spin-off-uri).

Modulul 3 – Servicii suport pentru inovare, care se adresează unităţilor de CDI care

pot dezvolta acţiuni de susţinere a IMM-urilor, clusterelor şi reţelelor inovative de IMM-uri,

creare şi dezvoltare de portaluri ştiinţifice, târguri, promovare şi diseminare a cunoştinţelor şi

rezultatelor CDI. De asemenea, sunt sprijiniţi agenţii economici prin informare şi consultanţă

în brevetarea şi dezvoltarea de clustere şi reţele inovative ale IMM-urilor.

Modulele 4 şi 5, respectiv Infrastructura şi Managementul calităţii pentru dezvoltarea

infrastructurii de atestare a calităţii (M4) şi Cooperarea Europeană Economică, pentru

accesarea şi dezvoltarea de către agenţi economici a proiectelor EUREKA, în scopul obţinerii

de produse, tehnologii şi servicii noi.

În cadrul Modulului 5 se continuă iniţiativa EUREKA, instrument inovativ pentru întărirea

colaborarii dintre agenţii economici şi institutele de cercetare în domeniul tehnologiilor

avansate, dezvoltării tehnologice, transferului de tehnologie şi inovare.

Pentru Modulul 1 s-au organizat competiţii în 2007 şi 2008, iar pentru Modulul 5 în 2008.

Faţă de celelalte componente ale PN II, Programul Inovare se adresează direct IMM-urilor,

care au în structura lor compartimente de cercetare şi care pot aplica singuri sau în colaborare

cu entităţile din sistemul CDI.

La competiţiile din 2007 şi 2008 au fost acceptate la finanţare un număr de 284 de proiecte.

Ponderea cea mai mare au avut-o SRL-urile şi societăţile comerciale cu activitate de

cercetare, cu precădere întreprideri mici. Proiectele de inovare şi transfer tehnologic au avut o

durată de 24 de luni. Rezultatele proiectelor de inovare aparţin în totalitate agentului

economic finanţator, beneficiar al ajutorului de stat.


- 38 -

Un indicator important al aprecierii caracterului inovativ al unei ţări este acela prin care se

măsoară efectele profunde pe care le generează activităţile cu caracter inovativ atât în mediul

de cercetare cât şi în cel de afaceri. România este departe de acest indicator, fapt pentru care

susţinerea la nivel naţional a inovării prin Programul Inovare este un pas important pentru

micşorarea decalajului dintre alte ţări membre UE şi Romania.

Criza economică şi diminuarea fondurilor pentru cercetare (sfârşitul anului 2008 si începutul

anului 2009) au afectat serios derularea proiectelor pentru anii 2009-2011, deoarece fiind

vorba de agenţi economici a fost nevoie de o renegociere a tuturor contractelor în scopul

dimensionării realiste a cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor propuse (cu precădere au

suferit liniile de producţie necesare elaborării noilor produse, tehnologii şi servicii). Cum

inovarea depinde de crearea de produse noi, este justificată îngrijorarea agenţilor economici

puşi în faţa diminuării fondurilor pentru CD, dar aceasta a fost atenuată de o serie de

măsuri/acţiuni luate de ANCS, cum ar fi:

- stimularea activităţilor Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic

(ReNITT) de a atrage investiţii şi resurse umane performante în cadrul sistemului

CDI pentru valorificarea rezultatelor, oferirea de servicii în sprijinul operatorilor

publici şi privaţi (asistenţă în afaceri, audit tehnologic, asistenţă şi consultanţă

pentru realizarea de modele experimentale/funcţionale/prototipuri, prototipuri

pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală etc);

- organizarea activităţilor Asociaţiei Române pentru Transfer Tehnologic (AROTT)

pentru întărirea bazei tehnologice a asistenţei şi consultanţei în vederea susţinerii

serviciilor pentru promovarea rezultatelor cercetării către industrie şi către

partenerii internaţionali;

- susţinerea Caravanei Inovării, cu rol în promovarea rezultatelor CD sub formă de

produse, tehnologii şi servicii noi catre IMM-urile româneşti şi mediul de afaceri

în vederea implementării şi comercializării acestora;

- realizarea Catalogului CDI în România, care cuprinde: Cartea Albă a CDI în

România, Idei româneşti, produse şi tehnologii; Oferta cercetării româneşti pentru

transferul tehnologic; Reţeaua naţională de inovare şi transfer tehnologic

(ReNITT). Toate acestea au rolul de a crea un spaţiu al inovării româneşti ca

răspuns la Spaţiul european al inovării;


- 39 -

- crearea ROINNO România, ca o iniţiativă a ANCS pentru consolidarea şi

dezvoltarea inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional, prin analiză,

educaţie şi dezvoltare a strategiilor de inovare;

- susţinerea proiectului „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor

publice în domeniul inovarii şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei

dezvoltări socio-economice durabile”. Prin activităţile derulate în cadrul acestui

proiect se urmăreşte crearea unui cadru la nivel naţional pentru elaborarea unei

strategii a inovării în România, prin care să fie antrenate mediul de afaceri,

autorităţile publice centrale şi locale, organizaţii ale societăţii civile, sindicate şi

consumatori.

Proiectele din cadrul Programului de Inovare sunt orientate către produs (aproximativ 68%) şi

către tehnologie (aproximativ 32%). Ele s-au realizat în parteneriat, asigurând astfel o

consolidare a relaţiilor dintre agenţii economici şi unităţile de cercetare. În acest mod, se

asigură crearea unui flux normal de transfer al cunoştinţelor ştiinţifice spre zona aplicativă de

producţie; în acelaşi timp, unităţile de cercetare se pot familiariza cu problemele mediului de

afaceri.

Rezultatele furnizate în perioada 2007-201010

cuantificate prin indicatorii de rezultat (lista

acestora conform HG 475/2007 – vezi Anexa 4) sunt prezentate in tabelul 2.

Tabel 2

Nr.

crt. Indicatori de rezultat 2008 2009 2010 Total

1. Produse la nivel de model

experimental şi funcţional

implementate la beneficiarii

proiectului

101 - - 101

2. Tehnologii la nivel de model



proiectului

81 - - 81

3. Servicii la nivel de model



proiectelor

29 - - 29

10

Rapoarte anuale depuse la ANCS de către AMCSIT.


- 40 -

4. Brevete valorificate la beneficiarii

proiectelor 11 14 24 49

5. Articole, cărţi, comunicări

ştiinţifice, alte publicaţii 51 182 38 271

6. Produse cu cerere de brevet

depusă/acordată şi aplicate la

beneficiarii proiectelor

124/8 118/14 242/22

7. Tehnologii cu cerere de brevet



23/5 21/8 44/13

8. Servicii cu cerere de brevet



1/1 2/2 3/3

Situaţia pe ansamblu perioadei 2007-2010 se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Indicatori de rezultat Număr Observatii

1. Produse 343 Model experimental / funcţional / prototip /

produs final

2. Tehnologii 125 Model experimental / funcţional / prototip /

produs final

3. Servicii inovative 32 Platforme CD, infrastructuri de management,

sisteme informatice, portale, bănci de date,

sisteme de simulare a conducerii automate,

internet, poştă electronică, sisteme numerice de

control, etc.

4. Cereri de brevet

înregistrate / acordate

289/38

5. Articole şi comunicări

ştiinţifice

262 Din care 11 indexate ISI

6. Cărţi tehnice 9

Personalul implicat în proiectele de inovare în perioada 2007 – 2010 a fost de cca. 650

cercetători.

Pe lângă acestea, a mai fost realizat un număr semnificativ de mare de: sisteme, metode,

proceduri, studii tehnice, tehnologice, de piaţă, de laborator, de fezabilitate, de documentare,

ghiduri, rapoarte de verificare şi cercetare, desene de execuţie, manuale de utilizare, planuri

de afaceri, platforme tehnologice integrate în cele europene, programe software, standarde de

firmă.

De remarcat este faptul că un număr de 10 produse au fost transferate la diferiţi beneficiari,

iar 14 au fost aplicate la realizatori.

O analiză a acestor rezultate ne oferă câteva elemente interesante:


- 41 -

- s-au consolidat parteneriatele dintre instituţiile publice, universităţi şi IMM-urile

fapt ce confirmă îndeplinirea unor obiective specifice importante ale programului

de inovare;

- s-au finalizat multe cercetări fundamentale prin cercetarea industrială şi

dezvoltarea experimentală specifică acestui program – un alt obiectiv îndeplinit;

- s-a realizat o buna productivitate ştiinţifică şi tehnică prin depăşirea unităţilor

fizice planificate;

- se remarcă o creştere a performanţelor sistemului de CDI prin raportarea unor

indicatori şi precursori ai acestora, importanţi:

numărul de articole publicate în sisteme ISI şi BDI;

numărul de cereri de brevete înregistrate şi acordate;

numărul de studii şi proceduri, rapoarte de verificare, testare, metode,

caiete de sarcini, manuale de utilizare, desene de execuţie etc.

- 80% din rezultatele proiectelor au fost implementate în companiile beneficiare ale

acestor rezultate;

- o bună contribuţie la dezvoltarea gamei de servicii ştiinţifice şi tehnologice puse la

dispoziţia agenţilor economici, beneficiari ai rezultatelor, din zona tehnologiilor

de vârf;

- s-a estimat ca prin valorificarea rezultatelor investiţia să fie recuperată în

minimum 3 ani;

- programul de inovare, prin rezultatele sale, aduce o contribuţie importantă la

susţinerea inovării şi transferului tehnologic (obiectiv principal al programului)

prin acţiuni de tipul:

a) 26% dintre proiecte au fost estimate cu efecte benefice asupra mediului,

10% dintre rezultate fiind comercializate prin firme de tip spin – off;

b) o creştere a numărului de întreprinderi mici, mijlocii şi mari participante în

proiecte;

c) creşterea cheltuielilor CD în mediul privat prin atragerea de fonduri de la

beneficiarii rezultatelor;

d) o bună protecţie a drepturilor de proprietate industrială, prin numărul mare

de brevete depuse şi acordate, atât pentru produse cât şi pentru tehnologii;

prin astfel de acţiuni se deschid oportunităţi reale pentru ca sistemul CDI


- 42 -

să participe la satisfacerea nevoii de inovare, ca o interfaţă între

producătorii şi beneficiarii CD.

- IMM-urile participante la programul de inovare, prin valorificarea rezultatelor

obţinute, îşi pot asigura o restructurare şi o retehnologizare care le fac competitive

pe piaţă;

- prin valorificarea rezultatelor au fost validate mecanisme importante ale

transferului economic de tipul:

transferul de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă;

transferul de la cercetarea aplicativă (materiale, produse, procese)

la aplicarea industrială (adaptare procese şi produse, fabricaţie,

asigurarea calităţii);

transferul de la invenţie, inovaţie la faza de studiu, de evaluare

tehnică şi economică, urmată de faza de dezvoltare (pregătirea de

fabricaţie, precum şi o serie de adaptări de natură tehnică,

tehnologică sau economică).

5.3 Programul Capacităţi

Programul Capacităţi are rolul de a susţine dezvoltarea bazei materiale a entităţilor de CDI,

publice sau private. În acest mod cercetătorii vor avea posibilitatea să lucreze cu aparatură de

performanţă şi să beneficieze de un management adecvat care să le permită o interacţiune

permanentă cu nevoile socio-economice. Pentru planificarea şi alocarea resurselor necesare

pentru Programul Capacităţi în 2007 s-a înfiinţat Comitetul Român pentru Infrastructurile

Cercetării (CRIC).

Prin modulele I-IV ale programului se urmăreste:

- dotarea laboratoarelor din entităţile CDI;

- dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii din entităţile CDI;

- formarea de centre de cercetare la nivel european;

- orientarea spre piaţă a sistemului public de CDI (prospectare, marketing şi

valorificare a rezultatelor) prin compartimentele de management specializat;

- întărirea cooperării bilaterale/multilaterale cu echipe de cercetare din două sau mai

multe ţări;


- 43 -

- susţinerea reprezentării României în cadrul organismelor ST internaţionale şi

altele.

Ca rezultate mai importante şi cu impact asupra inovării conform Anexei 5, conform

HG475/2007, se pot enumera11

:

- produse noi – 11;

- tehnologii noi – 10;

- servicii noi – 10;

- articole tehnice – 309;

- laboratoare cu dotare modernă (creare/dezvoltare/modernizare) - 36;

- centre de expertiză, evaluare, cercetare fundamentală şi aplicativă,

imunofiziologie, CD-învăţământ şi diagnostic, modelare şi prevenire a eroziunii

solului pajiştilor naturale, resurse microbiologice pentru agricultură şi mediu etc –

15;

- instalaţii pilot - 2;

- platforme de CD - 3;

- modernizări de infrastructuri CD – 10;

- experţi, reprezentanţi în diferite organisme internaţionale - 33;

Prin implementarea Programului Capacităţi se estimează ca acesta să conducă prin

implementare la:

- susţinerea realizării obiectivelor Strategiei Lisabona (creşterea investiţiei în

cercetare);

- întărirea capacităţii naţionale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;

- atragerea şi menţinerea tinerilor cercetători cu performanţe profesionale deosebite;

- întărirea colaborării cu cercetătorii din ţările europene;

- diversificarea serviciilor ştiinţifice şi tehnologice pentru domeniile de înaltă

tehnologie;

- creşterea calităţii şi a performanţei activităţii de CD;

- îmbunătăţirea managementului în insituţiile cu profil de CD;

- îmbunătăţirea activităţilor de difuzare, transfer tehnologic şi valorificare a

rezultatelor de CD şi a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în economia românească.

11

Rapoarte anuale ale ANCS referitoare la Programul Capacităţi.


- 44 -

Toate acestea reprezintă un suport instituţional pentru stimularea activităţilor de inovare şi

transfer tehnologic al întreprinderilor mici, mijlocii şi mari, a entităţilor de CD publice şi

private şi a universităţilor. În acest mod se va îmbunătăţi competitivitatea întreprinderilor, se

va antrena masiv sectorul privat în activităţile de CD, care, în final, va genera un climat

inovativ în economia românească.

5.4 Programe Complementare cu cele din PN-II

5.4.1 Programul operaţional sectorial – Creşterea Competitivităţii

Economice (POS-CEE /Axa prioritara 2) – creşterea competitivităţii

economice prin CD şi inovare

Obiectivul principal al programului este creşterea competitivităţii întreprinderilor româneşti

şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Programul este adresat întreprinderilor cu sau fără activitate CD menţionată în statut, dar

pentru care CD nu constituie obiectul principal de activitate, iar partenerul este o instituţie de

drept public sau privat cu obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea.

Ca obiective specifice pot fi menţionate:

- încurajarea parteneriatului public/privat pentru promovarea transferului tehnologic în

domenii prioritare la nivel european sau de interes pentru România;

- generarea şi stimularea rezultatelor de interes economic pentru transferarea lor în

mediul socio-economic;

- creşterea nivelului de dezvoltare al întreprinderilor româneşti din punct de vedere al

capacităţilor tehnologice şi de inovare.

Rezultatele furnizate în perioada 2007-201012

sunt:

- IMM-uri asistate financiar în proiecte CD: 100

- Întreprinderi mari asistate financiar în proiecte: 12

- Întreprinderi Start-up dezvoltate: 7

- Întreprinderi Spin-off dezvoltate: 20

- Centre CD racordate la structuri GRID: 11

12

Rapoarte anuale depuse la Autoritatea de Management pentru POS-CEE.


- 45 -

- Instituţii sprijinite pentru creşterea capacităţii administrative: 89

- Locuri de muncă nou create: 262;

- Laboratoare/centre de cercetare nou create: 34;

- Laboratoare/centre de cercetare modernizate: 42;

- Cereri de brevet rezultate: 11;

- Proiecte realizate în parteneriat în instituţii de CD şi întreprinderi: 26;

- Proiecte de CD: 271

- Număr de specialişti din străinătate angajaţi: 43;

- Număr de articole în publicaţii ştiinţifice:14.

Dat fiind competiţiile deschise pentru fiecare an, durata competiţiei 36 luni, se aşteaptă ca la

raportarea din 2011 să avem un număr reprezentativ de produse/tehnologii şi brevete, care să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului legate de stimularea inovării şi

transferului tehnologic, prin cooperarea dintre entităţile de CD şi întreprinderi, precum şi prin

crearea unor entităţi de tipul start-up şi spin-off, întreprinderi mici şi mijlocii inovative, axate

pe întărirea climatului inovativ în România.

5.4.2 Programul Nucleu

Programul Nucleu este destinat institutelor naţionale pentru susţinerea obiectivelor

strategice pe termen lung, specifice sectoarelor în care acestea îşi desfăşoară activitatea.

Programele nucleu sunt avizate de ministerele coordonatoare ale sectoarelor respective.

Pentru coordonarea programului s-a înfiinţat în anul 2007 Comitetul Român pentru

Infrastructurile Cercetării (CRIC), organ consultativ al ANCS pentru planificarea şi alocarea

resurselor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii în cercetare.

Obiectivele programului sunt:

- orientarea cu prioritate a potenţialului de cercetare a institutelor naţionale către

domeniile care susţin dezvoltarea competitivă prin inovare şi transfer tehnologic;

- creşterea capacităţii de cercetare în domeniile de frontieră;

- creşterea productivităţii S/T şi a nivelului calitativ al rezultatelor de cercetare.

Atingerea obiectivelor programului se realizează prin acţiuni îndreptate spre creşterea:

- performanţei personalului;

- numărului de publicaţii în reviste cotate ISI cu impact asupra dezvoltării

competitivităţii economice;


- 46 -

- numărului de brevete acordate, peste 60 şi 10 înregistrate internaţional;

- numărului de produse şi tehnologii însoţite de caiete de sarcini, care le permite

accesul beneficiarilor (IMM-uri) în vederea încheierii contractelor de transfer

tehnologic;

- numărului de servicii ştiinţifice şi tehnologice necesare valorificării rezultatelor;

- parteneriatelor producători şi beneficiari de rezultate CDI, în special beneficiari de

tipul operatorilor economici mici şi mijlocii;

- antrenării sectorului privat în activităţi CDI, sporind astfel apetitul IMM-urilor pentru

stimularea climatului inovativ, preluând şi implementând un număr mare de

rezultate ale institutelor naţionale producătoare;

- numărului de proiecte naţionale, internaţionale depuse la diferite competiţii interne şi

internaţionale;

- numărului de teze de doctorat şi medalii, premii la manifestări ştiinţifice interne şi

internaţionale.

Cuantificarea acestor acţiuni în indicatori de rezultate13

este prezentată în tabelul 3.

Tabel 3

Nr.

Crt. Rezultate ale Programului Nucleu 2006 - 2008

*

1 Produse 241

2 Tehnologii/procese/standuri/instalaţii pilot/secvenţe tehnologice /

prototipuri

255

3 Servicii 20

4 Sisteme/structuri/mecanisme/set indicatori 32

5 Metode/tehnici/procedee/proceduri/experimentări/modele 663

6 Baze de date / sisteme informaţionale / web-site / servicii on-line /

protocoale

213

7 Documentaţii/normative/standarde/glosare/îndrumare/hărţi/protocoale/

specificaţii

521

8 Studii/prognoze 877

9 Metodologii 133

13

Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr.4/2009.

* Datele pentru program se raportează din 3 în 3 ani. Pentru perioada 2009-2011 datele vor fi disponibile la

sfârşitul anului 2011.


- 47 -

5.4.3 Programul INFRATECH

În anul 2004, la iniţiativa Direcţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic din cadrul ANCS s-a

iniţiat şi aprobat prin hotărâre guvernamentală Programul Naţional „Dezvoltarea

Infrastructurii de Inovare şi Transfer Tehnologic – INFRATECH”, premisă pentru înfiinţarea

ReNITT.

Programul a funcţionat în perioada 2004-2008 prin finanţare directă de la ANCS, iar din anul

2009 trebuia să fie finanţat prin Programul Inovare. Lipsa de competiţii în perioada 2008-

2010 face ca acest program să fie finanţat prin Competiţia 2011 care va fi posibilă în ultima

parte a anului 2011, cu finanţare începând din 2012.

Obiectivul principal al acestui program îl constituie dezvoltarea entităţilor din infrastructura

de inovare şi transfer tehnologic – ReNITT.

Programul a fost construit de Direcţia de Inovare şi Transfer Tehnologic din ANCS,

actualmente Direcţia de Transfer Tehnologic şi Infrastructuri, astfel încât să promoveze două

componente esenţiale pentru stimularea inovării la nivel naţional:

- proiecte de construcţie instituţională;

- proiecte de servicii tehnologice.

În acest mod se asigură un echilibru necesar şi stimulativ pentru entităţile componente ale

reţelei de inovare româneşti:

- creare şi dezvoltare de centre specializate pentru inovare şi transfer tehnologic;

- creare şi dezvoltare de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, precum şi incubatoare

tehnologice şi de afaceri.

Ca urmare, în prezent, ReNITT cuprinde 43 de entităţi specifice:

- 39 de centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare

tehnologice şi de afaceri;

- 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice (Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Craiova).

Misiunea acestor entităţi din componenţa ReNITT constă în promovarea şi stimularea

activităţii de transfer tehnologic, servicii pentru CD, management, consultanţă şi diseminare a

rezultatelor furnizate de sistemul CDI în vederea realizarii de noi produse, tehnologii şi

servicii competitive.

Beneficiarii activităţilor desfăşurate de ReNITT sunt unităţile de CDI şi IMM –urile

inovative.


- 48 -

Scopul acestei nobile şi stimulative misii este promovarea pe piaţa românească în primul rând

a unor produse, tehnologii şi servicii furnizate de investiţia românească de CDI, şi anume

Programele de CDI, prin instrumente precum: centre de informare tehnologică (CIT), centre

de transfer tehnologic (CTT), incubatoare tehnologice şi de afacri (ITA) şi altele similare.

Interesante şi utile sunt mijloacele prin care aceste entităţi răspund obiectivelor pentru care au

fost înfiinţate:

- numărul de clienţi pentru care au fost furnizate servicii;

- numărul de contracte încheiate;

- feed-back-uri de la clienţi pentru evaluarea serviciilor furnizate;

- indicatori financiari (valoarea contractelor pe obiective şi pe total, valoarea

investiţiilor realizate, produse modernizate/tehnologii modernizate şi numărul de

strategii de dezvoltare implementate de clienţi.

De asemenea, în anul 2006 s-a înfiinţat Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic,

AROTT, organizaţie profesională a entităţilor din cadrul ReNITT, neguvernamentală şi

nonprofit.

Scopul ei este de a promova şi proteja mediul de afaceri al entităţilor de transfer tehnologic şi

de afaceri inovative (incubatoare, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, clustere etc.). Obiectivul

ei este creşterea numărului de produse şi tehnologii ofertate sau utilizate prin transfer

tehnologic.

Atribuţiile ei rezidă din sintagma „de la idee, brevet şi inovare prin transfer

tehnologic/servicii la unităţi inovative, cu activitate bazată pe valoare adaugată

ridicată”.

Asociaţia îşi manifestă caracterul reprezentativ şi consultativ prin aceea că reprezintă şi

susţine interesele profesionale, comerciale şi de grup ale membrilor săi în faţă organelor

guvernamentale/altor organisme şi instituţii din ţara şi străinătate, întocmeşte situaţii,

furnizează informaţii, consultaţii de specialitate pentru membrii săi sau pentru terţi, propune

organelor în drept promovarea unor acte normative în interesul membrilor săi şi iniţiază

întâlniri şi contacte profesionale.

Membrii săi sunt asociaţii, organizaţii cu personalitate juridică, cu profit şi de drept privat sau

organizaţii ale mediului universitar.


- 49 -

Rezultatele furnizate în perioada 2004 – 201014

de entităţile componente ale ReNITT, 43 la

număr, cuantificate în indicatori de rezultat sunt următoarele:

- asistenţă şi consultanţă în afaceri pentru elaborarea de metodologii, ghiduri,

manuale, analize economico-financiare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri,

studii de piaţă, marketing privind promovarea şi stimularea valorificării

rezultatelor de CD în economie, baze de date şi alte asemenea - cca. 500;

- audit, veghe şi prognoza tehnologică - cca. 300;

- servicii de informare tehnologică, asistenţă şi consultanţă pentru serviciile de

inovare şi transfer tehnologic - cca. 1800;

- firme incubate - peste 150;

- organizare de evenimente locale, naţionale şi internaţionale (seminarii,

workshopuri şi demonstraţii, târguri interne şi internaţionale, saloane de CDI şi

inventică etc. - cca. 1400;

- contacte pentru afaceri, redactare de proiecte CD, în parteneriate interne şi

internaţionale promovare de produse tehnologii inovative - cca. 500;

- asistenţă şi consultanţă pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală -

cca. 300;

- consultanţă şi asistenţă pentru identificarea nevoilor de tehnologie ale IMM-urilor,

identificarea ofertanţilor de tehnologii pe plan mondial, identificarea tehnologiilor

ce pot fi transferate catre IMM-urile româneşti - cca. 250;

- sprijin în formarea şi specializarea resurselor umane din entităţile furnizoare de

rezultate din sistemul CDI, în scopul eficientizării valorificării şi implementării

inovării şi transferului tehnologic - cca. 400;

- identificarea nevoilor tehnologice ale IMM-urilor, intermedierea de transferuri

tehnologice, vânzări de licenţe sau rezultate ale cercetării, vânzări de servicii -

cca. 400;

- organizare de cursuri de iniţiere, calificare, specializare, perfecţionare în inovare,

transfer tehnologic, brokeraj, licenţiere de brevete - cca. 500;

- consultanţă şi asistenţă pentru realizarea de modele experimentale/funcţionale/

prototipuri/staţii pilot etc. - cca. 600.

14

Rapoarte anuale depuse din entităţile ReNITT la ANCS.


- 50 -

5.4.4 Programul Impact

Programul este finanţat în perioada 2006-2008 reuşind să furnizeze aproximativ 1000 de

studii de fezabilitate, planuri de afaceri şi alte tipuri de analize economice, contribuind la

consolidarea unui portofoliu de proiecte care au participat la competiţiile Axei Prioritare 2

din POS-CCE. În acest mod, programul îşi aduce o importantă contribuţie la valorificarea

rezultatelor CD în economie, prin dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor ştiinţifice şi

tehnologice specializate pentru ITT.

5.4.5 Programul de Cercetare de Excelenţă (CEEX),

A avut ca obiective specifice:

- creearea şi dezvoltarea platformelor şi reţelelor de cercetare integrate pentru

recuperarea decalajelor tehnologice;

- intensificarea cercetării fundamentale şi aplicative în scopul transferului de

cunoştinţe prin dezvoltarea resurselor umane, în vederea participării la programe de

cercetare naţionale, europene şi internaţionale;

- dezvoltarea activităţilor şi infrastructurilor de CD la nivel naţional şi regional;

- dezvoltarea carierei tinerilor cercetători;

- dezvoltarea infrastructurii de cercetare de tipul laboratoarelor de experimentare,

testare şi etalonare, precum şi a organismelor de certificare.

Prin aceste obiective Programul CEEX, a asigurat convergenţa cu nivelul şi practicele

europene în sistemul CDI, fapt dovedit de producţia şi tipul de rezultate furnizate15

:

- produse, tehnologii, brevete şi servicii de experiment (certificate): 3159;

- alte produse, tehnologii şi servicii: 2646;

- studii, manuale, metode, proceduri, standarde, ghiduri şi carţi tehnice:1032;

- articole şi comunicări indexate ( ISI sau echivalent): 4040;

- cărţi, atlase şi dicţionare: 1274;

- alte publicaţii stiinţifice: 24640;

15

Conform Revistei de Cercetare-Deyvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anulVI, nr1/2009.


- 51 -

De asemenea, în aceeaşi perioadă (2005-2008) a crescut şi numărul periodicelor

româneşti (reviste, buletine, jurnale) intrate în evidenţele sistemelor informatice

internaţionale. La nivelul anului 2008 s-au înregistrat 48 de reviste din România care

au fost indexate ICI.

Toate aceste rezultate pun în valoare rolul cunoaşterii în educaţie, cercetare, inovare,

creativitate, cu impact în dezvoltarea culturii anteprenoriale, atât de necesară realizării

în acea perioadă,a unei pieţe interne a cercetării româneşti.


- 52 -

6. Rolul grupului ţintă al proiectului privind valorificarea datelor referitoare la ITT

Formarea reţelei de inovare în cadrul proiectui ANCS este unul din factorii importanţi care va

contribui la întărirea capacităţii administrative a ANCS pentru promovarea şi informarea

mediilor locale şi regionale cu privire la inovare şi transfer tehnologic. În acest sens, legătura

cu rolul şi interesul Grupului Ţintă al proiectului în informarea şi promovarea rezultatelor

cercetării în mediile regionale şi locale, este evidenţiată în Capitolul 6. Pentru aceasta a fost

derulată o anchetă statistică în cadrul grupului ţintă, pe bază de chestionar, prin care au fost

urmărite următoarele aspecte:

Informarea membrilor grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării inovării

Rolul promovării rezultatelor cercetării româneşti

Nevoia de asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic

Eşantionul anchetei a fost de 304 membri ai grupului ţintă, iar rezultatele anchetei sunt

garantate în limitele unei erori de ± 4,1 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Opiniile grupului ţintă sunt prezentate în continuare.


- 53 -

6.1 Informarea grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării

inovării (CDI)

5. Sunteţi informat cu privire la:

DA NU TOTAL

(%)

1. Politicile europene în domeniul CDI? 34,1 65,9 100,0

2. Politicile naţionale în domeniul CDI? 35,2 64,8 100,0

3. Programele europene care finanţează proiectele de CDI? 44,1 55,9 100,0

4. Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI? 34,9 65,1 100,0

În jur de cca. două treimi dintre membrii grupului ţintă nu sunt la curent cu politicile

europene şi naţionale în domeniul CDI şi nici cu programele europene sau naţionale care

finanţează proiectele de CDI. Această situaţie presupune ca unul dintre primii paşi în cadrul

proiectului să fie făcut în direcţia informării grupului cu privire la aceste politici şi programe.

Raportul de faţă abordează cadrul european şi naţional în care se desfăşoară activitatea CDI

constituidu-se astfel într-un document de informare a grupului ţintă despre politici şi

programe în domeniul CDI, dar care nu are caracter exhaustiv.


- 54 -

Gradul de informare in domeniul CDI al grupului tinta

34,10

35,20

44,10

34,90

0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00

Politicile europene în

domeniul CDI

Politicile naţionale în

domeniul CDI

Programele europene

care finanţează

proiectele de CDI

Programele naţionale

care finanţează

proiectele de CDI

%

6. Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din

ultimii ani (2008, 2009, 2010)?

DA NU TOTAL

(%)

14.8 85.2 100,0

Grupul ţintă este format în mare măsură din persoane care nu sunt la curent cu rezultatele

CDI din ultimii ani (85% dintre membrii grupului ţintă fiind în această situaţie).

Sunteti informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008,

2009, 2010) ?

DA

15%

NU

85%


- 55 -

7. Aveţi cunoştinţă de întreprinderi care au aplicat

rezultatele de CDI în activitatea lor pentru dezvoltarea

afacerilor?

DA NU TOTAL

(%)

22,0 78,0 100,0

Este de remarcat că 22% dintre membrii grupului ţintă au cunoştinţă de întreprinderi care au

aplicat rezultate ale cercetării pentru dezvoltarea afacerilor, ceea ce le întăreşte şi mai mult

încrederea în rolul aplicării rezultatelor de CD în creşterea competitivităţii.

Aveti cunostinta de intreprinderi care au aplicat rezultate ale

CDI in activitatea lor pentru dezvoltarea afacerilor ?

NU

78%

DA

22%


- 56 -

nu este este

8. La nivel local (judeţean) mediul de afaceri | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | bine informat cu

privire la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii

economice.

Aproximativ trei sferturi dintre persoanele din grupul ţintă consideră că mediul de afaceri de

la nivel local (judeţean) nu este bine informat cu privire la posibilităţile de colaborare cu

unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii economice (cca. 75% dintre respondenţi

acordând pe o scală de la 1 la 6 punctaje de 1, 2 şi 3 pentru susţinerea acestei idei). Opiniile

lor pot fi caracterizate de media punctajului obţinut în urma răspunsurilor acestora, răspunsuri

care nu sunt foarte diferite de valoarea mediei.

Media răspunsurilor

M=2,80

Coeficientul de omogenitate

a răspunsurilor

V= 0,3557


- 57 -

6.2 Rolul promovării cercetării româneşti

nu poate poate

1. Cercetarea românească | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | oferi soluţii pentru creşterea

competitivităţii economice a României

Marea majoritate a respondenţilor (95%) consideră că cercetarea românească poate oferi soluţii

pentru creşterea competitivităţii economice a României (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6

punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei afirmaţii). Opiniile membrilor grupului ţintă denotă

încrederea marii majorităţi în rezultatele de CD. Nu se înregistrează mari diferenţe între opiniile

respondenţilor, acestea fiind omogene (coeficientul de omogenitate de 18,54% fiind sub 40%),

ceea ce înseamnă că media ridicată a răspunsurilor obţinute, de 5,22, poate caracteriza opinia

generală a grupului ţintă.


M =5.22


a răspunsurilor

V= 0,1854


- 58 -

nu poate poate

2. Promovarea rezultatelor cercetării | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | conduce la creşterea

interesului companiilor pentru aplicarea acestora în dezvoltarea afacerilor.

Tot într-un procent foarte ridicat (95%), membrii grupului ţintă consideră că prin promovarea

rezultatelor cercetării româneşti se poate obţine o creştere a interesului companiilor pentru

aplicarea acestora în cadrul propriilor afaceri (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6

punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei afirmaţii). Media răspunsurilor este ridicată

(M=5,29) iar coeficientul de omogenitate al răspunsurilor obţinute este de sub 40%, ceea ce

înseamnă că opiniile în cadrul grupului ţintă sunt relativ apropiate pe această temă, iar media

obţinută este reprezentativă pentru a caracteriza părerea grupului.


M=5.29


a răspunsurilor

V= 0,1758


- 59 -

3. Organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti

nu este este

(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | utilă pentru creşterea

interesului companiilor din România.

În ce priveşte organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti prin

conferinţe, seminarii şi expoziţii, 96% dintre membrii grupului ţintă susţin că aceasta este utilă

pentru creşterea interesului companiilor din România (96% dintre respondenţi acordând pe o scală

de la 1 la 6 punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei idei). Opiniile respondenţilor sunt

omogene ceea ce înseamnă că nu sunt diferenţe considerabile între ele şi media ridicată a

răspunsurilor caracterizează opiniile grupului.


M=5.25


a răspunsurilor

V= 0,1649


- 60 -

nu este este

4. Instituţia dumneavoastră | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | interesată în

organizarea/susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti

(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele

rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.

Marea majoritate (85%) a membrilor grupului ţintă susţin că instituţiile din care provin sunt

interesate în organizarea / susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării

româneşti (conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri

acele rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie. La fel ca şi-n celelalte cazuri,

grupul ţintă se caracterizează printr-o apropiere a opiniilor pe această temă, din acest motiv

media destul de ridicată a punctajelor înregistrate (M=4,87) reflectă opinia generală a

respondenţilor.


M=4.87


a răspunsurilor

V= 0,2478


- 61 -

6.3 Asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT)

9. Acordarea de asistenţă întreprinderilor pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT)

nu conduce conduce

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | la creşterea competitivităţii acestora.

Acordarea de asistenţă întreprinderilor pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT) conform

opiniei a 95% dintre membrii grupului ţintă, conduce la creşterea competitivităţii acestora

(95% dintre respondenţi acordând pe o scală de la 1 la 6 punctaje de 4, 5 şi 6 pentru

susţinerea acestei afirmaţii). Media foarte ridicată a punctajelor obţinute (Media=5,09)

sugerează din nou caracterul de omogenitate al grupului ţintă care se face simţit şi în privinţa

opiniei membrilor acestuia privind acordarea de asistenţă în domeniul ITT.


M=5,09


a răspunsurilor

V= 0,1870


- 62 -

10. Pentru acordarea de asistenţă întreprinderilor în domeniul ITT, este nevoie de:

1. cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul

ITT.

în mică măsură în mare măsură

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

1. pregătirea prealabilă prin programe de formare

profesională în domeniul ITT


| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

3. facilitarea accesului la instrumente specifice de

informare cu privire la ITT (baze de date cu rezultate de

cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de

cercetare, programe de finanţare, etc.)


| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |


M=5,12

Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor

V= 0,1875


M=5,22

Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor

V= 0,1747


- 63 -

În opinia membrilor grupului ţintă, pentru acordarea de asistenţă întreprinderilor în domeniul

ITT este nevoie în ordine de:

1. facilitarea accesului la instrumente specifice de informare cu privire la ITT (baze de

date cu rezultate de cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de cercetare,

programe de finanţare etc.) – pe o scală de la 1 la 6, 98% dintre respondenţi susţinând

acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi 6;

2. pregătirea prealabilă prin programe de formare profesională în domeniul ITT - pe o

scală de la 1 la 6, 96% dintre respondenţi susţinând acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi

6;

3. cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul ITT - pe o scală de la 1 la 6,

95% dintre respondenţi susţinând acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi 6.

6.4 Caracterizarea grupului ţintă al proiectului din perspectiva

inovării şi transferului tehnologic

A. Grupul ţintă are încredere în cercetarea românească şi susţine promovarea

rezultatelor acesteia pentru creşterea competitivităţii


M=5,40


a răspunsurilor

V= 0,1559


- 64 -

A1. Membrii grupului ţintă sunt încrezători în capacitatea cercetării româneşti de a oferi

soluţii pentru creşterea competitivităţii economice a României (95% dintre aceştia având

această opinie);

A2. Membrii grupului ţintă consideră că prin promovarea rezultatelor de CD se poate obţine

o creştere a interesului companiilor pentru aplicarea acestora în dezvoltarea afacerilor (95%

dintre aceştia având această opinie). Din acest motiv, 96% dintre persoanele din grupul ţintă

susţin că organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti

(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) este utilă pentru creşterea interesului companiilor din

România;

B. Nu toţi membrii grupului ţintă provin din unităţi care sunt interesate în


(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele

rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.

B1. Doar 85% dintre membrii grupului ţintă consideră că instituţiile din care provin sunt

interesate în organizarea / susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării

româneşti (conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri

acele rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.

C. Cea mai mare parte a grupului ţintă nu este informată despre politicile europene şi

naţionale în domeniul CDI şi nici despre programele europene sau naţionale care

finanţează proiectele de CDI.

C1. Două treimi dintre membrii grupului ţintă nu sunt la curent cu politicile europene şi

naţionale în domeniul CDI şi nici cu programele europene sau naţionale care finanţează

proiectele de CDI.

D. În mare măsură sunt persoane care nu sunt la curent cu rezultatele CDI din ultimii

ani (2008, 2009, 2010) şi care susţin că mediul de afaceri nu este bine informat cu privire

la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI.

D1. Grupul ţintă este format în mare măsură din persoane care nu sunt la curent cu rezultatele

CDI din ultimii ani (85% dintre membrii grupului ţintă fiind în această situaţie);

D2. Aproximativ trei sferturi dintre persoanele din grupul ţintă consideră că mediul de afaceri

de la nivel local (judeţean) nu este bine informat cu privire la posibilităţile de colaborare cu

unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii economice (cca. 75% dintre respondenţi

având această opinie).


- 65 -

E. Grupul ţintă are încredere că prin asistenţă acordată întreprinderilor în domeniul

ITT se poate obţine creşterea competitivităţii acestora

E1. Membrii grupului sunt în consens în ce priveşte acordarea de asistenţă întreprinderilor în

domeniul ITT, peste 95% dintre ei susţinând că pentru asistenţă este nevoie de:

facilitarea accesului la instrumente specifice de informare cu privire la ITT (baze de

date cu rezultate de cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de cercetare,

programe de finanţare, etc.);

pregătirea prealabilă prin programe de formare profesională în domeniul ITT;

cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul ITT

Astfel, conform opiniei grupului ţintă, în vederea acordării asistenţei în domeniul ITT

întreprinderilor, accentul trebuie să cadă în primul rând pe partea practică (instrumente şi

formare profesională).

7. Opinii ale unităţilor de CDI despre colectarea, monitorizarea,

raportarea şi evaluarea indicatorilor de inovare

Dacă în capitolele 3, 4 şi 5 am prezentat indicatorii raportaţi în cadrul PNII şi al programelor

conexe, în capitolul de faţă vom prezenta opinia unităţilor cu activitate de CD (institute

naţionale de cercetare - dezvoltare, universităţi şi întreprinderi cu activitate de CD) privind

colectarea, monitorizarea, raportarea şi evaluarea indicatorilor de inovare. Pentru aflarea

acestor opinii a fost realizată o anchetă în rândul unităţilor înscrise în Registrul Potenţialilor

Contractori (RPC), administrat de către ANCS. Eşantionul anchetei a fost de 846 unităţi cu

activitate de CD. Rezultatele anchetei sunt garantate cu o eroare de ± 3,4 puncte procentuale,

la un nivel de încredere de 95%. Prin chestionarul anchetei au fost urmărite informaţii

referitoare la:

Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (gradul de aplicabilitate şi de

valorizare a rezultatelor cercetării româneşti, oferta CD pentru transfer tehnologic şi

susţinerea ei prin programele de finanţare CDI, modalităţi de creştere a valorificării

rezultatelor CD);

Raportarea performanţelor în domeniul ITT (tipuri de informaţii conţinute în

rapoartele elaborate, transparenţa sistemului de raportare, modalităţi de îmbunătăţire a

sistemului de raportare).


- 66 -

Ancheta în rândul unităţilor de CD s-a adresat managerului unităţii observate sau unei

persoane din conducerea unităţilor respective, persoană care are o imagine de ansamblu

asupra situaţiei actuale privind modul în care sunt monitorizate şi valorificate datele

referitoare la inovare. Rezultatele anchetei sunt prezentate în continuare.


- 67 -

7.1 Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (CD)

nu oferă oferă

1. Cercetarea românească | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | soluţii (rezultate ale cercetării)

pentru creşterea competitivităţii economice a României.

Majoritatea unităţilor de CD (60%) consideră că cercetarea românească oferă soluţii pentru

creşterea competitivităţii economice a României (60% dintre respondenţi acordând pe o scală

de la 1 la 6, punctaje de 4, 5 şi 6). Opiniile sunt relativ omogene, ceea ce înseamnă că acestea

nu au o împrăştiere foarte mare, deci media răspunsurilor acordate pe o scală de la 1 la 6 este

reprezentativă, ea caracterizând opinia respondenţilor. Aceasta înseamnă, ţinând cont de

valoarea mediei (M=3,91), că încrederea celor 60% în soluţiile oferite de cercetarea

românească este destul de firavă.


M=3,91


a răspunsurilor

V= 0,3938


- 68 -

2. Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de

scăzut ridicat

Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI), a fost | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | în perioada

2008-2010.

Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare,

dezvoltare, inovare (CDI) este apreciat de cca. 65% dintre unităţile de CD ca fiind unul relativ scăzut

în perioada 2008-2010 (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje de 1, 2 sau 3). Doar

35% susţin că acesta ar fi mai degrabă ridicat (ei optând pentru punctaje de 4, 5 sau 6). Oricum

părerile sunt destul de împărţite având un grad de împrăştiere destul de mare.


M=2,98


a răspunsurilor

V= 0,4744


- 69 -

3. Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economia românească a fost scăzut ridicat

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | în perioada 2008-2010.

Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este mai degrabă scăzut în opinia a

71% dintre unităţi. Părerile în acestă privinţă sunt destul de împărţite, datele fiind la limita

omogenităţii acestora, opiniile având un grad destul de mare de împrăştire, fiind destul de

diferite. Totuşi, 29% dintre unităţi consideră că se poate vorbi despre un grad de valorificare

a rezultatelor destul de ridicat.


M=2,61


a răspunsurilor

V= 0,5210


- 70 -

4. Consideraţi că:

nu se încurajează se încurajează

4.1 prin programele naţionale care finanţează proiectele CDI | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

valorificarea rezultatelor de cercetare în economie.

Majoritatea unităţilor de CDI (65%) apreciază că prin programele naţionale se încurajează

valorificarea rezultatelor de cercetare în economie. Răspunsurile respondenţilor nu sunt foarte

diferite (împrăştiate) şi din acest motiv putem considera că media obţinută (M=3,93)

caracterizează opiniile în ansamblul lor, acestea fiind mai degrabă unele ponderate.


M=3,93


a răspunsurilor

V= 0,4010


- 71 -


nu se sprijină se sprijină

4.2 prin structura pachetului de informaţii | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | acele proiecte care

să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică (care să răspundă

nevoilor sociale existente).

În schimb, aproape 70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii

sprijină acele proiecte cu aplicabilitate economică (care să răspundă nevoilor sociale

existente).


M=3,97


a răspunsurilor

V= 0,3987


- 72 -


nu se sprijină se sprijină

4.3 prin modul de evaluare a proiectelor | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | acele proiecte care

să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică (care să răspundă

nevoilor sociale existente, având astfel potenţial de valorificare)

În ce priveşte modul de evaluare, după cum susţin 57% dintre unităţi, acesta sprijină, dar

nu suficient, acele proiecte care să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate

economică (care să răspundă nevoilor sociale existente, având astfel potenţial de

valorificare). Datele sunt relativ omogene, media opiniilor fiind astfel reprezentativă

pentru răspunsurile înregistrate (M=3,58), ea caracterizând opiniile unităţilor în ansamblul

lor.


M=3,58


a răspunsurilor

V= 0,4187


- 73 -


nu se încurajează se încurajează

4.4 prin finanţările acordate | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | obţinerea de rezultate care să

răspundă nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor finanţate.

După cum susţin tot 57% dintre unităţi, prin finanţările acordate se încurajează, dar nu

suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă nevoilor societăţii româneşti în cadrul

proiectelor finanţate. Datele sunt relativ omogene, media opiniilor fiind astfel reprezentativă

pentru răspunsurile înregistrate (M=3,57), ea caracterizând opiniile unităţilor în ansamblul

lor.


M=3,57


a răspunsurilor

V= 0,4109


- 74 -


nu este este

4.5 monitorizarea proiectelor | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | adecvată pentru stabilirea

performanţei şi progresului proiectului în corelaţie cu rezultatele aşteptate.

În privinţa monitorizării proiectelor aceasta este considerată de 69% dintre unităţi ca fiind îndreptată

către stabilirea performanţei şi progresului proiectelor, dar mijloacele folosite nu sunt întotdeauna cele

mai adecvate (media răspunsurilor fiind de 4,02, iar datele sunt omogene)


M=4,02


a răspunsurilor

V= 0,3641


- 75 -


4.6 prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor

nu se urmăreşte se urmăreşte

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele

aşteptate.

Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna

eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o

scala de la 1 la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient

de omogenitate al seriei de date de sub 45%).


M=4,04


a răspunsurilor

V= 0,3378


- 76 -

5. Cum apreciaţi gradul de importanţă a următoarelor aspecte în vederea creşterii

valorificării rezultatelor de cercetare în economie:

Total

neimportantă

Foarte

puţin

importantă

Puţin

importantă

Destul de

importantă

Importantă Foarte

importantă

Total

(%)

1. Elaborarea unei

strategii de Inovare

la nivel naţional

3,7 14,8 25,9 55,6 100,0

Media răspunsurilor (M=5.33) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,1624)

2. Elaborarea de

planuri de acţiune

pentru

implementarea

strategiei până la

nivel judeţean

(local)

2,5 3,7 12,3 14,8 25,9 40,7 100,0


3. Dezvoltarea de

programe de

finanţare a

activităţilor de ITT

adaptate nevoilor

regionale/zonale de

dezvoltare

2,5 8,6 17,3 23,5 48,1 100,0


4. Implicarea

administraţiei

publice locale (APL)

alături de

administraţia

centrală (AC) în

susţinerea

programelor de

finanţare.

3,8 3,8 10,0 16,3 25,0 41,3 100,0


5. Implicarea APL

alături de AC în

evaluarea şi

monitorizarea

proiectelor în

2,5 3,8 19,0 27,8 24,1 22,8 100,0


- 77 -

domeniul ITT


6. Implicarea APL

alături de AC în

promovarea

rezultatelor de CDI

la nivel local

(judeţean, regional)

2,5 2,5 10,1 22,8 27,8 34,2 100,0


7. Politici fiscale

adecvate în vederea

facilitării inovării şi

transferului

tehnologic

1,3 1,3 18,8 78,8 100,0


8. Facilitarea

accesului la

infrastructura

specifică de

informare cu privire

la ITT (baze de date

cu rezultate de

cercetare, cu unităţi

de CD, proiecte şi

programe de

finanţare, etc.)

2,5 2,5 8,6 19,8 66,7 100,0


9. Furnizarea de

asistenţă acordată

firmelor pentru a

deveni inovative

prin

aplicarea/valorificar

ea rezultatelor de

CDI în activităţile

acestora.

1,2 2,5 3,7 11,1 21,0 60,5 100,0



- 78 -

Elaborarea unei strategii de inovare la nivel naţional este considerată importantă şi foarte

importantă de peste 81% dintre unităţile intrate în cercetare, iar 15% sunt de părere că este

destul de importantă. Pe o scală de la 1 la 6, media răspunsurilor înregistrate este de 5,33,

opiniile respondenţilor nu se abat prea mult de la medie (coeficientul de omogenitate fiind

sub 40%), deci media caracterizează opinia generală a unităţilor, valoarea ei arătând nevoia

resimţită de unităţile de CD pentru o strategie a inovării.

Pentru implementarea acesteia este nevoie de:

elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local), după cum susţin 81%

dintre unităţile de CDI (41% apreciază drept foarte important, 26% ca important, iar

15% consideră că este destul de important acest demers);

dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor

regionale/zonale de dezvoltare, care este menţionată de peste 89% dintre unităţile de

cercetare participante la anchetă (48% apreciază drept foarte important, 24% ca

important, iar 17% consideră că este destul de important acest demers);

Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC)

în susţinerea programelor de finanţare este considerată de 85% dintre respondenţi ca

fiind foarte importantă, importantă sau destul de importantă;

Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul

ITT, în opinia a 75% dintre respondenţi, precum şi în promovarea rezultatelor de CDI

la nivel local (judeţean, regional) conform opiniei a 85% dintre unităţi;

Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic sunt

considerate de 99% dintre respondenţi foarte importante (79%), importante (19%) sau

destul de importante (1%).

Totodată, peste 93% dintre unităţile de cercetare, sunt de părere că pentru creşterea

valorificării rezultatelor de CD este nevoie de:

Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de

date cu rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.)

Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin

aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora.

Toate aspectele anterior menţionate de unităţile de cercetare, pentru creşterea valorificării

rezultatelor de CD în economie, sunt caracterizate printr-o medie a răspusurilor, pe o scală de

la 1 la 6, ridicată (peste 5 în cele mai multe dintre cazuri), iar pe fondul omogenităţii opiniilor


- 79 -

respondenţilor, această medie reflectă părerea generală. Rezultatele anchetei confirmă încă

odată nevoia realizării acestui proiect pilot, prin care vor fi atinse unele dintre aceste

deziderate şi se vor pune bazele pentru desfăşurarea de acţiuni viitoare pentru împlinirea

celorlalte.

7.2 Raportarea performanţelor în domeniul ITT

6. Rapoartele de ITT/CDI realizate de unitatea dvs conţin informaţii referitoare la:

Nu conţin

informaţii

Foarte

puţine

Puţine Destul de

multe

Multe Foarte

multe

Total

(%)

1.Personalul

implicat în

activităţile de CDI

(vărstă, educaţie

formală şi informală,

cheltuieli cu salarii)

7,6 12,7 11,4 19,0 21,5 27,8 100,0


2. Personalul

implicat în

activităţile de

promovare,

marketing a

rezultatelor CDI

10,1 15,2 20,3 19,0 19,0 16,5 100,0


3. Cooperare şi

colaborare cu alte

instituţii/organizaţii

6,4 9,0 3,8 17,9 30,8 32,1 100,0


4. Realizarea de

produse/tehnologii

sau servicii

noi/modernizate pe

piaţă

9,0 7,7 5,1 9,0 25,6 43,6 100,0


5. Achiziţionarea de

produse/tehnologii

sau servicii

noi/modernizate pe

piaţă

11,4 8,9 21,5 15,2 22,8 20,3 100,0


- 80 -

Media răspunsurilor (M=3.90) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 4179)

6. Activităţi de

consultanţă

(acordate sau

primite)

9,3 13,3 16,0 21,3 17,3 22,7 100,0


7. Activităţi de

marketing şi

promovare pentru

CDI

7,6 13,9 15,2 24,1 20,3 19,0 100,0


8. Documentaţii

tehnico-economice

(documentaţii de

realizare

produse/servicii,

studii de fezabilitate,

studii de piaţă,

planuri de afaceri,

proiecte tehnico-

economice etc)

elaborate,

achiziţionate,

valorificate etc.

7,7 9,0 12,8 19,2 25,6 25,6 100,0


9. Brevete de

invenţie

(înregistrate,

licenţiate, cesionate

etc.)

24,7 11,7 11,7 7,8 22,1 22,1 100,0


10. Modele şi

desene industriale

protejate

(înregistrate,

licenţiate, cesionate

etc.)

32,9 13,7 19,2 9,6 12,3 12,3 100,0



- 81 -

11. Altele

(copyright, mărci

înregistrate, reţete,

indicaţii geografice,

specii vegetale şi

animale etc)

36,8 7,9 10,5 13,2 17,1 14,5 100,0


Rapoartele de ITT/CDI furnizează informaţii cu privire la o serie de factori de inovare

precum:

Personalul implicat în activităţile de CDI (vârstă, educaţie formală şi informală,

cheltuieli cu salarii);

Cooperarea şi colaborarea cu alte instituţii/organizaţii;

Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate;

Documentaţii tehnico-economice elaborate, achiziţionate, valorificate,

după cum susţin marea majoritate a respondenţilor (media răspunsurilor înregistrate pe o

scală de la 1 la 6 fiind în jur de 4 – 4,5 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile

înregistrate sunt destul de apropiate). Din acest motiv, ţinând cont de valoarea mediei

obţinute pentru aceşti factori putem considera că respondenţii consideră că raportarea la

aceşti factori poate fi îmbunătăţită.

Mai puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la:

Personalul implicat în activităţile de promovare, marketing a rezultatelor CDI;

Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate;

Activităţi de consultanţă (acordate sau primite);

Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI,

după cum susţin o mare parte dintre respondenţi (media răspunsurilor înregistrate pe o scală

de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt

destul de apropiate).

În ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi susţin că informaţii despre

acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în ce priveşte modelele

şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregistrate, reţete etc

sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte.


- 82 -

4. Consideraţi că sistemul actual de raportare (de la unităţi de CDI → Agenţii de

nu este este

finanţare CDI → ANCS / MECTS) | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | suficient de transparent.

Aproape 80% dintre unităţile observate consideră că sistemul actual de raportare este destul

de transparent dar sunt încă unele aspecte care pot fi îmbunătăţite în ce priveşte transparenţa

(cca. 48% dintre respondenţi acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje între 1 şi 4, acest lucru

reflectându-se şi în media răspunsurilor de 4,40).

Dacă consideraţi că nu este suficient de transparent (codurile pentru care

aţi optat la întrebarea 7 fiind 1, 2 sau 3), menţionaţi palierul de raportare

unde consideraţi că ar trebui îmbunătăţită transparenţa:

Procent *)

(%)

1. Unitaţi CDI->Agenţii de finanţare CDI 50.0

2. Agenţii de finanţare CDI->ANCS/MECTS 64.3

*) procente calculate la numărul de respondenţi care au considerat că sistemul nu este suficient de

transparent


M =4.40


a răspunsurilor

V= 0,3134


- 83 -

Dintre cei 21% care susţin că sistemul este mai degrabă lipsit de transparenţă, 64% consideră

că palierul pe care trebuie îmbunătăţită transparenţa este Agenţii de finanţare CDI-

>ANCS/MECTS, în timp ce 50% sunt de părere că şi în cadrul palierului Unităţi CDI-

>Agenţii de finanţare CDI, trasparenţa poate fi îmbunătăţită.

8. Puncte tari, puncte slabe ale procesului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi propuneri de îmbunătăţire

Din analizele prezentate în capitolul anterior putem evidenţia următoarele puncte tari şi slabe

ale procesului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic,

din perspectiva unităţilor de CDI:

Puncte tari

Puncte tari Argumente

Programele naţionale încurajează valorificarea

rezultatelor de cercetare în economie.

Majoritatea unităţilor de CDI (65%) apreciază că

prin programele naţionale se încurajează

valorificarea rezultatelor de cercetare în

economie.

Pachetele de informaţii ale programelor naţionale

de finanţare CDI sprijină proiectele cu

aplicabilitate economică.

Aproape 70% dintre unităţi consideră că prin

structura sa, pachetul de informaţii sprijină acele

proiecte cu aplicabilitate economică (care să

răspundă nevoilor sociale existente).

Sistemul actual de raportare este destul de

transparent.

Aproape 80% dintre unităţile observate consideră

că sistemul actual de raportare este destul de

transparent.

Puncte relativ tari

Puncte relativ tari Argumente

Modul de evaluare sprijină, dar nu suficient, acele

proiecte care să conducă la obţinerea de rezultate

cu aplicabilitate economică.

În ce priveşte modul de evaluare, după cum susţin

57% dintre unităţi, acesta sprijină, dar nu

suficient, acele proiecte care să conducă la

obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică

(care să răspundă nevoilor sociale existente,

având astfel potenţial de valorificare).

Prin finanţările acordate se încurajează, dar nu

suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă

nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor

finanţate.

După cum susţin tot 57% dintre unităţi, prin

finanţările acordate se încurajează, dar nu

suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă

nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor

finanţate.

Monitorizarea proiectelor este îndreptată către

stabilirea performanţei şi progresului proiectelor,

dar mijloacele folosite nu sunt întotdeauna cele

În privinţa monitorizării proiectelor aceasta este

considerată de 69% dintre unităţi ca fiind

îndreptată către stabilirea performanţei şi


- 84 -

mai adecvate. progresului proiectelor, dar mijloacele folosite nu

sunt întotdeauna cele mai adecvate (media

răspunsurilor fiind de 4,02, iar datele sunt

omogene)

Rapoartele de ITT/CDI furnizează informaţii cu

privire la o serie de factori de inovare precum:

Personalul implicat în activităţile de CDI

(vârstă, educaţie formală şi informală, cheltuieli

cu salarii);

Cooperarea şi colaborarea cu alte

instituţii/organizaţii;

Realizarea de produse/tehnologii sau servicii

noi/modernizate;

Documentaţii tehnico-economice elaborate,

achiziţionate, valorificate;

dar raportarea la aceşti factori poate fi

îmbunătăţită.

După cum susţin marea majoritate a

respondenţilor (media răspunsurilor înregistrate

pe o scală de la 1 la 6 fiind în jur de 4,5 puncte

pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile

înregistrate sunt destul de apropiate). Din acest

motiv, ţinând cont de valoarea mediei obţinute

pentru aceşti factori putem considera că

respondenţii consideră că raportarea la aceşti

factori poate fi îmbunătăţită.

Puncte slabe

Puncte slabe Argumente

Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul

de valorificare) a rezultatelor de cercetare,

dezvoltare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în

perioada 2008-2010

Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul

de valorificare) a rezultatelor CDI este apreciat de

cca. 65% dintre unităţile de CD ca fiind unul

relativ scăzut în perioada 2008-2010 (aceştia

acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje de 1, 2

sau 3)

Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în

economie este mai degrabă scăzut

Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în

economie este mai degrabă scăzut în opinia a

71% dintre unităţile de CDI.

Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea

proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa

şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele

aşteptate

Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea

proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa

şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele

aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1

la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le

considerăm omogene având un coeficient de

omogenitate al seriei de date de sub 45%)

Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de

ITT/CDI referitoare la:

Personalul implicat în activităţile de

promovare, marketing a rezultatelor CDI

Achiziţionarea de produse/tehnologii sau

servicii noi/modernizate

Activităţi de consultanţă (acordate sau primite)

Activităţi de marketing şi promovare pentru

CDI

După cum susţin o mare parte dintre respondenţi

(media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la

1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre

aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt destul

de apropiate).

Raportările conţin puţine informaţii despre

brevete de invenţie, modele şi desene industriale,

copyright, mărci înregistrate, reţete etc

În ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre

respondenţi susţin că informaţii despre acestea se

regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au

aceeaşi opinie în ce priveşte modelele şi desenele

industriale, în timp ce 55% referindu-se la

copyright, mărci înregistrate, reţete etc sunt de


- 85 -

părere că informaţiile despre acestea sunt puţin

prezente în rapoarte.


- 86 -

Pentru îmbunătăţirea modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic, au fost formulate următoarele puncte

de vedere:

Cine sunt instituţiile /

organizaţiile care ar trebui să

întocmească rapoarte privind

activitatea în domeniul ITT?

Cui (căror instituţii /

organizaţii) ar trebui să

înainteze instituţiile/

organizaţiile rapoartele în

domeniul ITT?

Ce informaţii consideraţi că ar trebui să

cuprindă rapoartele în domeniul ITT?

Cum consideraţi că trebuie

asigurată transparenţa

acestor rapoarte?

Unităţi care desfăşoară activităţi de

ITT

Agenţii de finanţare CDI /ANCS /

MECI / Ministere de profil

Costuri proiecte (personal, achiziţii, servicii etc)

Rezultate tehnico – ştiinţifice / servicii obţinute

ca urmare a finanţării

Caracteristici tehnice ale rezultatelor obţinute

Potenţiali beneficiari

Beneficii ale aplicării rezultatelor de cercetare la

potenţialii beneficiari (eficienţa economică)

Modul de aplicare a rezultatelor

Posibilităţi de valorificare, valorificări realizate

Relaţia dintre rezultatele obţinute şi rezultate

similare pe plan internaţional

Obstacole întâmpinate

Impactul economic al aplicării rezultatelor de

CD

Propuneri pentru continuarea cercetărilor

(direcţii de continuare)

Proprietatea intelectuală

Cheltuieli cu inovarea

Pieţe de desfacere pentru produse/servicii/

tehnologii inovative

Satisfacţia clienţilor

Mass-media

Website-uri ale beneficiarilor

proiectelor

Website-ul programului de

finanţare / agenţiei de

finanţare /ANCS

Alte website-uri dedicate ITT

(www.roinno.ro,

www.fabricadebani.ro, etc)

Sisteme informatice

specializate care conţin

machete uniformizate pentru

toate unităţile raportoare

Manifestării ştiinţifice

Controlul societăţii civile

(Asociaţii profesionale de

profil)

Publicaţii ale Ministerelor de

profil /ANCS / Agenţii de

finanţare

Bază de date publică în care

să se centralizeze toate datele

Unităţi de CD (INCD-uri,

universităţi, întreprinderi)

Unităţi ale ReNITT

Întreprinderi inovative (care au

desfăşurat activităţi inovative

prin introducere de

produse/servicii/tehnologii

(procese) noi sau semnificativ

îmbunătăţite

Agenţii de finanţare CDI ANCS / MECI / Ministere

coordonatoare

ANCS/Ministere de profil MECI / Guvernul României

Asociaţii profesionale din

domeniul ITT ANCS/ Ministere de profil

Autorităţi Publice Locale ANCS/Autorităţi Publice Centrale

Politici inovative

Proiecte dezvoltate la nivel local care vizează

activităţi inovative

Impactul activităţilor de inovare la nivel local

Propuneri legislative

http://www.roinno.ro/

http://www.fabrica/


- 87 -

9. Propunerea unui set de indicatori de ITT pentru monitorizarea,

raportarea şi evaluarea activităţilor de inovare

Pentru creşterea gradului de acurateţe a analizei inovării şi transferului tehnologic la nivel

regional este necesară elaborarea unui sistem de indicatori care să permită o analiză în

profunzime a domeniului de ITT. În acest sens, pentru monitorizarea şi valorificarea datelor

referitoare la inovare la nivel local şi regional, poate fi folosit un model bazat pe un sistem de

indicatori structurat pe componente esenţiale ale inovării (ex: potenţialul de conducere a

inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de integrare într-un sistem

relaţional, capacitatea de structurare a activităţilor, capacitatea de exploatare a proprietăţii

intelectuale, etc.) cu implicaţii directe în dezvoltarea durabilă a regiunilor, cărora le sunt

asociate criterii şi indicatori specifici de inovare. Sistemul de indicatori pe care-l prezentăm

în acest capitol, răspunde nevoilor sistemului de CD reieşite din analiza privind

monitorizarea, raportarea şi evaluarea activităţilor de inovare, include indicatorii folosiţi de

European Innovation Scoreboard şi a fost proiectat în cadrul studiului Inobarometru 2008

realizat de CIT-IRECSON şi dezvoltat în cadrul proiectului de cercetare “MODEL ŞI

PROGRAM INFORMATIC PENTRU EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII REGIUNILOR

DE DEZVOLTARE DIN ROMÂNIA” 2008-2011, desfăşurat în cadrul Programului

Parteneriate.

Indicatorii de inovare, conform principiilor dezvoltării durabile, trebuie să fie

consensuali şi să dea o imagine reprezentativă celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile:

societate, economie şi mediu (vezi schema 1).

Schema nr. 1

SOCIETATE ECONOMIE

Indicatori de Inovare

MEDIU


- 88 -

În aceeaşi măsură, este necesar ca aceştia să fie foarte clari, robuşti şi viabili din punct de

vedere statistic, să fie obţinuţi din cele mai bune surse de date, surse care să fie armonizate

din punctul de vedere al metodologiei cu standardele internaţionale, să fie comparabili cu

Statele Membre ale UE şi să ofere comparabilitate şi cu standardele internaţionale utilizate de

Organizaţia Naţiunilor Unite şi OECD. În acelaşi timp, aceşti indicatori trebuie să poată fi

obţinuţi în timp util şi să fie uşor de revizuit, în vederea actualizării sistemului.

În vederea construirii unui sistem de indicatori de inovare au fost întreprinse cercetări privind

tipurile şi categoriile de indicatori care sunt folosite de organismele internaţionale

(EUROSTAT, Banca Mondială, ONU, OECD etc.) pentru studiile comparative şi

clasamentele internaţionale.

Sursele de colectare a datelor statistice cantitative relevante despre procesul de inovare la

nivelul regiunilor vor fi: Autorităţi Centrale (Ministere care au în coordonare institute

naţionale de cercetare-dezvoltare, ANCS, etc), Direcţii ale Administraţiilor Judeţene,

Institutul Naţional de Statistică, Publicaţii statistice oficiale naţionale, Oficiul de Stat pentru

Invenţii şi Mărci etc. Datele acestea vor fi disponibile în cadrul surselor menţionate prin

agregarea datelor din rapoartele elaborate de instituţiile/organizaţiile implicate în activităţi de

CDI.

Dezavantajul elaborării unui sistem de indicatori de inovare şi al realizării unei analize doar

pe baza datelor statistice cantitative, este că nu sunt surprinse şi aspectele calitative ale

anumitor fenomene din aria noastră de interes, sau altfel spus, nu se poate asigura un feed-

back pentru politicile de dezvoltare ale regiunii. Din acest motiv sistemul de indicatori a fost

completat şi cu o serie de indicatori calitativi care vor fi obţinuţi printr-o anchetă în rândul

Administraţiilor publice locale, Camerelor de Comerţ şi Industrie de la nivelul judeţelor şi

Agenţiilor de Dezvoltare Regională.


- 89 -

Componentele de analiză a inovării, criteriile asociate şi indicatori pentru stabilirea gradului de inovare la nivel regional

NR. COMPONENTA CRITERIU INDICATORI

1

Potenţialul de conducere a inovării (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

1.1 Educaţie formală şi non-formală

1.1.1 Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani

1.1.2 Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia oupată (personalul angajat) (%)

1.1.3 Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani

1.1.4 Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vărsta între 25-64 ani (%)

1.1.5 Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)

1.1.6 Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)

1.1.7 Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii post-liceale sau universitare)

1.2 Personal implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT)

1.2.1 Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)

1.2.2 Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)

1.2.3 Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)

1.3 Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic

1.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)

1.3.1 Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal (%)

1.3.2 Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%)

1.3.3 Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%)

1.4 Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice

1.4.1 Încrederea în cercetarea românească

1.4.2 Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării

1.4.3 Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional


- 90 -

NR. COMPONENTA CRITERIU INDICATORI

2

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

2.1 Public

2.1.0 Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori

2.1.1 Nr. UCD-uri publice acreditate / atestate la 1 mil. locuitori (INCD-uri, ONG-uri, asociaţii)

2.1.2 Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)

2.1.3 Ponderea întreprinderilor care beneficiază de fonduri publice pentru CDI din total întrepinderi (%)

2.2 Privat

2.2.0 Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori

2.2.1 Nr. UCD-uri private atestate la 1 mil. de locuitori

2.2.2 Cheltuielile întreprinderilor de CD (% PIB regional)

2.2.3 Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)

3

Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

3.1 Inovare

3.1.1 Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)

3.1.2 Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)

3.1.3 Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%)

3.1.4 Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)

3.1.5 Cheltuieli de inovare (% din PIB)

3.1.6 Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative)

3.1.7 IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)

3.1.8 Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)

3.1.9 IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative)

3.1.9.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

3.1.10 Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)

3.1.11 IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative)

3.1.11.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)

3.1.12 Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi non-inovative)

3.1.13 IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri non-inovative)

3.1.14 Nr. entitati ITT raportat la nr. UCD-uri

3.2 Cooperare şi colaborare

3.2.1 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative)

3.2.2 IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)

3.2.3 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi)

3.2.4 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu IMM-uri sau IM-uri (% din total întreprinderi)


- 91 -

3.2.5 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu entităţi ale infrastructurii de ITT (% din total întreprinderi)

3.2.6 Cheltuieli TIC (% PIB)

Performanţa activităţilor de inovare (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

4.1 Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate sau implementarea de tehnologii noi/modernizate la nivelul organizaţiei

4.1.1.Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)

4.1.2 Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei de muncă).

4.1.3 Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.4 Procentul mediu al CA din vânzarea de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele / serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele / serviciile noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.5 Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%)

4.1.6 Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

4.1.7 Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor (%)

4.2 Activităţi de CDT

4.2.1 Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%)

4.2.2 Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii etc.) la 1000 de locuitori

4.2.3 Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)

4.3 Activităţi de consultanţă (servicii)

4.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%)

4.3.1 Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%)

4.3.2.0 Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)

4.3.2 Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)

4.4 Activităţi de promovare,marketing şi distribuţie

4.4.1 Ponderea cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii din total cheltuieli (%)

4.4.2.0 Ponderea întreprinderilor cu activitate la export din total întreprinderi (%)

4.4.2 Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)


- 92 -

5

Proprietatea intelectuală (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)

5.1 Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc)

5.1.1 Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1mil. locuitori

5.1.2 Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.1.3 Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate

5.1.4 Ponderea CA din comercializare de documentaţie tehnico-economică din total CA (%)

5.2 Brevete de invenţie

5.2.1 Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

5.2.2 Nr. brevete + cereri EPO la 1 mil. persoane

5.2.3 Nr. brevete + cereri USPTO la 1 mil. persoane

5.2.4 Nr. de brevete + cereri din grupul de brevete triadice la 1 mil. persoane

5.2.5 Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.2.6 Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)

5.2.7 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie brevete din total cheltuieli (%)

5.2.8 Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri (%)

5.3 Modele şi desene industriale protejate

5.3.1 Nr. modele şi desene industriale + cereri înregistrate la 1 mil. persoane

5.3.2 Ponderea numărului de modele şi desene industriale valorificate din total modele şi desene industriale protejate elaborate (%)

5.3.3 Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi

5.3.4 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie de modele şi/sau desene industriale protejate din total cheltuieli (%)

5.3.5 Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi/sau desenelor industriale din total venituri (%)

5.3.6 Ponderea modelelor şi desenelor industriale protejate internaţional din total modele (%)

5.4 Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc).

5.4.1 Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1mil. locuitori

5.4.2 Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1mil. locuitori

5.4.3 Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1mil. locuitori


- 93 -

10. Concluzii

Concluzia generală desprinsă din Raportul de Analiză şi din Ancheta Statistică, este aceea de

încredere a grupului ţintă în Cercetarea Românească şi de interes deosebit în valorificarea

rezultatelor furnizate de aceasta pentru susţinerea ITT la nivel local şi regional. La baza

acestei concluzii stau analizele efectuate pe baza materialelor de monitorizare şi raportare a

rezultatelor furnizate de programele Planului Naţional II şi de Programele Complementare

ale acestuia, precum şi Analizele Statistice efectuate în cadrul grupului ţintă şi al unităţilor

CDI.

Analiza noastră a fost realizată într-un cadru delimitat de:

1. Responsabilitatea ANCS asumată pentru armonizarea politicilor nationale de CDI cu

cele dezvoltate la nivel european, în vederea racordării României la priorităţile ştiinţei

şi tehnologiei în UE.

2. Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013 care este pusă în aplicare prin

Planul Naţional de CDI, denumit generic PN II şi prin instrumentele complementare

acestuia.

3. PN II şi instrumentele complementare acestuia care au permis obţinerea în perioada

2007-2013 a rezultatelor prezentate în acest raport pentru informarea grupului ţintă al

proiectului, rezultate care au condus la:

creşterea performanţei ştiinţifice, reflectată în recunoaşterea şi vizibilitatea

cercetării româneşti, în creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a unităţilor

de CDI prin:

- numărul de publicaţii ştiinţifice idexate ISI, BDI etc.;

- numărul de brevete;

- ponderea firmelor inovative.

dezvoltarea resurselor sistemului de CDI prin:

- creşterea numărului de cercetători performanţi, în special cei tineri;

- creşterea numărului de burse doctorale care să conducă la sporirea

numărului de doctoranzi ăi doctori, precum şi la atractivitatea carierei în

cercetare;

- creşterea accesului la infrastructuri de CD performante.

antrenarea sectorului privat pentru activităţi de CD prin:


- 94 -

- creşterea IMM-urilor participante la programele CDI, componente ale PN

II şi la cele complementare acestuia;

- creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilarea în

producţie a rezultatelor CD;

- creşterea şi crearea de parteneriate public-privat în sisteme CDI prin

crearea de centre de competenţă, platforme tehnologice, centre de inovare

şi transfer tehnologic, incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, clustere,

interfeţe între cererea şi oferta de rezultate cunatificabile şi transferabile;

- creşterea firmelor inovative în calitate de parteneri sau beneficiari ai

rezultatelor CD.

În ce priveşte grupul ţintă al proiectului putem spune că:

Membrii acestuia au încredere în cercetarea românească şi susţin promovarea

rezultatelor acesteia pentru creşterea competitivităţii;

Nu toţi membrii grupului ţintă provin din unităţi care sunt interesate în


(conferinţe, seminarii, expoziţii etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele

rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie;

Cea mai mare parte a grupului ţintă nu este informată despre politicile europene şi

naţionale în domeniul CDI şi nici despre programele europene sau naţionale care

finanţează proiectele de CDI;

În mare măsură sunt persoane care nu sunt la curent cu rezultatele CDI din ultimii ani

(2008, 2009, 2010) şi care susţin că mediul de afaceri nu este bine informat cu privire

la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI;

Grupul ţintă are încredere că prin asistenţă acordată întreprinderilor în domeniul ITT

se poate obţine creşterea competitivităţii acestora.

Analiza statistică a răspunsurilor date de unităţiile CDI, arată faptul că acestea sunt interesate în mod

deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în

creşterea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii,

conform opiniei marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie

de:

Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local);


- 95 -

Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor

regionale/zonale de dezvoltare;

Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC)

în susţinerea programelor de finanţare;

Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul

ITT;

Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic;

Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de

date cu rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare

etc.);

Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin

aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora.

Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor

resurselor umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în

domeniul ITT. Strategia de inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului

de transfer tehnologic din România (numărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin

fonduri guvernamentale, care vor fi transferate în economie, va creşte); parteneriate noi vor fi

încurajate între mediul de cercetare şi cel economic; cercetarea va fi abordată din perspectivă

antreprenorială, obţinându-se în final o relaţie mai strânsă între mediul economic şi

cercetare).

Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de

raportare şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii

ANCS, ai autorităţilor administrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă),

urmând ca ulterior competenţele legate de antreprenoriat, creativitate, inovare să fie

dezvoltate în special pentru angajaţii IMM-urilor.

Concluziile raportului întăresc fundamentele acestui proiect care prin obiective şi acţiuni

răspunde nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în

domeniul ITT, care decurge nu doar din angajamentele României în calitate de stat membru

al UE, dar şi din analiza noastră, contribuind astfel la modernizarea administraţiei publice.


- 96 -

ANEXE:

Anexa 1

Indicatori de rezultat- Program Idei

Nr. Indicatori de rezultat

I

D

E

I

1 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor din care:

- în reviste indexate ISI

- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute

2 Număr de articole publicate în urma proiectelor, din care:



3 Număr de cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:

- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice

4 Număr de brevete acordate în urma proiectelor, din care:

- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice

5 Număr de <workshopuri> exploratorii

6 Valoarea proiectelor în colaborare internaţională

7 Rata de succes a cererilor de finanţare pentru proiectele de cercetare

internaţională

Anexa 2

Indicatori de rezultat – Program Resurse Umane


R

E

S

U

R

S

E

1 Număr de doctoranzi finanăaţi prin proiecte de cercetare, din care în

cotutela

2 Ponderea doctoratelor obţinute în termen din totalul celor finanţate

3 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor doctorale

din care:



4 Număr de articole publicate în urma proiectelor doctorale din care:



5 Număr de cercetători post-doctorat finanţaţi prin proiecte de cercetare

6 Număr de articole ştiinţifice publicate, sau acceptate spre publicare, în


- 97 -

U

M

A

N

E

reviste cotate ISI în urma proiectelor de cercetare pentru post-doctoranzi

7 Număr de cercetători din străinătate integraţi în sistemul CDI

8 Stagii de formare din care:

- interne intrasectoriale

- interne intersectoriale

- internaţionale

9 Număr de participări la conferinţe internaţionale finanţate

10 Număr de şcoli de excelenţă finanţate

11 Număr de doctoranzi în şcolile doctorale susţinute prin program

12 Număr de post-doctoranzi în şcolile post-doctorale susţinute prin program

13 Număr de persoane care au urmat cursuri de formare în domeniul

managementului cercetării şi/sau inovării

Anexa 3

Indicatori de rezultat-Programul Parteneriate


P

A

R

T

E

N

E

R

I

A

T

E

1 Număr de produse şi tehnologii rezultate din activitatea de cercetare, bazate

pe brevete, omologări sau inovaţii proprii.

2 Număr cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:

- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice

3 Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte CDI, din care:

- cu contribuţie financiară directă


- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice

5 Număr de articole publicate în urma proiectelor doctorale, din care:


- în reviste indexate înalte baze internaţionale recunoscute

6 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor doctorale, din

care:


- în reviste indexate înalte baze internaţionale recunoscute

7 Număr de produse transferabile

8 Număr de studii de necesitate din care:

- de interes naţional

- de interes regional

- de interes local

9 Număr de IMM participante



11 Numărul mediu de poziţii echivalente normă întreagă pe proiect, din care:


- 98 -

- doctoranzi

- post-doctorat

12 Mobilităţi

- din care internaţionale

13 Valoarea investiţiilor în echipamante pentru proiecte

14 Rata de succes în depunerile de proiecte

15 Număr reţele de cercetare susţinute

Anexa 4

Indicatori de rezultat – Programul Inovare


I

N

O

V

A

R

E

1 Număr de proiecte CDI finanţate

2 Rata de succes a solicitărilor de proiecte CDI



4 Număr de produse transferabile obţinute

5 Număr de cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:

- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice


- naţionale

- EPO

- USPTO

- triadice

7 Număr de IMM participante în proiecte

8 Număr de proiecte de parcuri ştiinţifice

9 Valoarea tranzacţiilor efectuate în centrele de transfer tehnologic

10 Număr de centre de brokeraj sprijinite

11 Număr de incubatoare tehnologice sprijinite

12 Număr de reţele inovative sprijinite

13 Număr de platforme tehnologice sprijinite

14 Valoarea investiţiei în infrastructura de certificare a calităţii

15 Număr laboratoare de certificare a calităţii acreditate

16 Număr unităţi CDI care au implementat sisteme de management al calităţii

17 Valoarea proiectelor CDI desfăşurate în cadrul concursurilor naţionale de

inovare

18 Valoarea premiilor oferite în cadrul concursurilor naţionale de inovare


- 99 -

Anexa 5

Indicatori de rezultat – Programul Capacităţi


C

A

P

A

C

I

T

A

T

I

1 Investiţii noi în infrastructura CDI

2 Gradul mediu de utilizare a echipamentelor CDI

3 Număr de entităţi susţinute pentru creşterea capacităţii de ofertare a

serviciilor de experiment

4 Număr de reviste finanţate din care:

- indexate ISI

- incluse în alte baze de date internaţionale cunoscute

5 Cărţi, atlase, dicţionare şi alte produse cu caracter ştiinţific publicate anual

în ţară şi străinătate

6 Număr de conferinţe organizate, din care internaţionale

7 Număr de expoziţii finanţate

8 Valoarea investiţiei în infrastructură şi servicii de comunicaţii

9 Ponderea cercetătorilor care au acces la resursele de informare ştiinţifică

on-line

10 Număr de reviste dedicate popularizării ştiinţei

11 Număr de proiecte de comunicare ştiinţă-societate

12 Număr de proiecte de studii prospective

13 Număr de proiecte de pregătire a unor participări la programe

internaţionale

14 Număr de participări în proiecte internaţionale finanţate

15 Valoarea apelurilor tematice comune lansate


- 100 -

evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor

Documents