1

1. Prezentarea cadrului general, a domeniului pentru care se efectueaza estimarea

riscului

Politica de prevenire a accidentelor majore a SC Petrom SA – Zona de Operare Timisoara -

Unitatea Arad constituie un angajament de asigurare continua a sigurantei in operarea instalatiilor si a

echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente si accidente generate de depozitarea si

manipularea substantelor periculoase aflate pe amplasament.

In cadrul Statiei de Dezbenzinare Calagea se vor aplica masuri specifice de mentinere a sigurantei

in operare, care sa ajute la indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:

reducerea la minim a potentialelor riscuri de mediu prin evaluarea precisa a necesitatilor de

securitate ierarhizate functie de “tipul si anvergura pericolului asteptat”;

asigurarea conformarii cu normele si reglementarile legale;

pregatirea intregului personal in vederea cunoasterii riscurilor si problemelor de mediu pe care

activitatea lor o implica;

comunicarea permanenta cu toate partile interesate pentru asigurarea transparentei in ce priveste

posibilele consecinte negative ale activitatii proprii in mediul extern;

asigurarea responsabilitatii sociale la nivelul comunitatii prin implicare activa, ca obiectiv

strategic al SC PETROM SA ca membru al Grupului OMV;

Performantele de siguranta tehnologica vor fi atent monitorizate pe plan local si vor constitui date

de intrare in analiza performantelor sistemului de siguranta la nivel comunitar. Aceste evaluari precum

si asigurarea conformarii cu reglementarile si legislatia in vigoare, sunt raportate conducerii societatii

prin proceduri interne.

In domeniul Securitatii, managementul SC PETROM SA se angajeaza in urmatoarele directii de

actiune:

Conformarea la legislatia actuala de securitate si sanatate in munca si a oricarei evolutii a

acesteia, referitoare la activitatile desfasurate;

Imbunatatirea continua a performantelor de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea

accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale;

2

Pregatirea si constientizarea intregului personal privind respectarea masurilor tehnice si

organizatorice precum si a legislatiei in vigoare, ce reglementeaza activitatea la fiecare loc de

munca;

Reducerea sau inlaturarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la toate locurile

de munca, prin stabilirea de masuri preventive de lucru, asigurandu-se o imbunatatire

permanenta a nivelului de securitate a angajatilor, la toate nivelurile ierarhice;

Analiza periodica a activitatii de securitate si sanatate in munca.

Sectorul de extractie si prelucrare a titeiului si gazelor naturale este unul din sectoarele industriale

cu impact puternic asupra mediului iar SC PETROM SA recunoaste, in contextul armonizarii legislatiei

de mediu cu cea a Uniunii Europene, ca desfasurarea normala a activitatii de productie trebuie sa fie

sigura si isi asuma responsabilitatea ca stapaneste, prin reguli clare si precise, pericolele potentiale de

producere a unor accidente majore in care pot fi implicate substante periculoase.

Activitatile desfasurate in cadrul STATIEI DE DEZBENZINARE CALAGEA au fost evaluate din

punctul de vedere al sigurantei pentru a se identifica principalii factori critici privind siguranta iar

managementul societatii asigura implementarea angajamentelor si obiectivelor asumate prin politica de

mediu si siguranta si in conformitate cu planul strategic al companiei identifica actiunile specifice

referitoare la anumite procese, produse sau servicii.

La nivelul unitatii STATIE DE DEZBENZINARE CALAGEA, prin natura activitatilor specifice

desfasurate, ce implica prelucrarea, depozitarea si transportul de substante foarte inflamabile si

potential nocive, amplasamentul poate constitui sursa unui accident major cu efecte negative pentru

angajati, public, mediul natural si antropic. Conducerea SC PETROM SA isi asuma responsabilitatea

adoptarii tuturor masurilor preventive pentru controlul acestui pericol.

Managementul securitatii acopera urmatoarele aspecte: organizare si personal, identificarea si

evaluarea pericolelor majore, managementul pentru modernizare, adoptarea si punerea in aplicare a

procedurilor de identificare a situatiilor de urgenta previzibile, monitorizarea performantei, controlul

operational.

Depozitarea , utilizarea si vehicularea unor cantitati mari de materiale hazarduoase, in anumite

conditii poate duce la situatii de risc major, pericolul fiind determinat de coexistenta mai multor factori

de risc.

3

Pericolul de accident major este determinat de coexistenta mai multor factori de risc, care sunt

prezentati sintetic in tabelul urmator.

Pericolul Factorul de risc probabil

Chimic - Stocare si vehiculare de substante periculoase;

- Emisii de gaze sau deversari accidentale de produs petrolier;

Explozie - Formare accidentala de amestecuri de gaze cu aer in limitele de explozie;

- Stocarea de gaz lichefiat (gazolina) in recipienti si instalatii sub presiune;

Incendiu - Stocare, procesare, utilizare si transport de substante extrem de inflamabile.

2. Prezentarea/descrierea activitatii ce prezinta interes pentru estimarea de risc:

a) Context legislativ

Legislatia Europeana

Directiva „Seveso I” – Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind

riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale;

Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996

privind controlul riscurilor de accidente majore implicand substante periculoase; aceasta

Directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 804 / 2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind amendarea

Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC („Seveso II”); se urmareste extinderea ariei de

aplicare a Directivei, avand in vedere accidentele industriale recente si studiile efectuate asupra

substantelor cancerigene si periculoase pentru mediu, precum si clarificarea unor prevederi ale

acesteia.

Legislatia interna subsecventa HG 804/2007

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1084/2003 pentru aprobarea

procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor

majore in care sunt implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

4

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea

Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de

accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea si

functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de

accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobarea Procedurii

de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care

sunt implicate substante periculoase.

OMAI 647/2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de

urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase.

b) Locatie

Informatii generale

Statia de Dezbenzinare Calagea este situata pe teritoriul comunei Satchinez in extravilanul acesteia,

pe drumul petrolier care face legatura intre Statiunea Turistica Bai Calacea si localitatea Satchinez.

Adresa: loc. Calacea, comuna Ortisoara, jud. Timis.

Telefon: 0256 379669; Fax: 0256 388644.

Statia de dezbenzinare ocupa o suprafata de 91500 mp situata la nord de municipiului Timisoara, la cca.

23 km de acesta (masurati in linie dreapta). Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:

45o

55' 59,81'' lat. Nord;

21o

05' 03,54'' long. Est;

altitudine 109m.

Vecinatatile amplasamentului sunt:

o Sud : Drumul petrolier Bai Calacea- Satchinez si in continuare o ferma agricola in dezafectare si

paraul Iercici;

o Vest: teren agricol si in continuare Parc 5 Calacea si Statiunea Bai Calacea;

o Nord : teren agricol;

o Est: Parc 1 Calacea si in continuare teren agricol si Parc 2 Calacea.

5

c) Informatii despre amplasament

Elemente de geologie, hidrogeologie si hidrologie

Sondele sapate in zona amplasamentului au traversat formatiuni ce apartin Panonianului si

Miocenului si Cristalinului. Cristalinul este format din roci metamorfice de epizona suprapuse de roci

eruptive acide. Depozitele Miocenului sunt formate din gresii, nisipuri, microconglomerate si

marnoargile. Panonianul, dispus peste paleorelieful Miocenului sau acolo unde acesta lipseste peste

fundamentul cristalin, este dezvoltat in fascies marno argilos, cel inferior si in fascies nisipos

Panonianul superior.

Forajele efectuate cu caracter hidrogeologic au indicat prezenta a doua categorii de strate acvifere: de

suprafata de natura freatica si de adancime.

Stratul freatic de suprafata este cantonat in orizontul nisipos si pietrisurile situate intre cotele 2 – 6 m

sub stratul argilos superficial.

Apele de suprafata sunt reprezentate de paraul Iercici care curge, pe directia est-vest printr-o vale,

situata la un nivel cu circa 10 m mai jos decat terenul din incinta, la circa 60 0m sud-est de amplasament.

Acesta formeaza in zona, paralel cu latura sudica a obiectivului o acumulare de circa 6 ha luciu de apa

situata in spatele unui baraj.

Structura tectonica, activitatea seismologica

Din punct de vedere tectonic, zona Timisoara este asezata intr-o arie cu falii orientate est-vest,

marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul

Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Din studiile seismologice efectuate

rezulta ca Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupeaza in doua areale: unul in

partea de sud-est a regiunii, al doilea in imediata apropiere a orasului Timisoara. In apropiere de

Timisoara se intersecteaza liniile seismice Periam-Varias-Vinga in nord-vest si Radna-Parta-Sag in

sud-est. Zona cea mai activa din punct de vedere seismic se afla in partea de sud a orasului Timisoara

(un cutremur de 8o

MKS la minim 50 ani), zona amplasamentului nefiind incadrata in aceasta.

Cu toate ca zona Timisoara este destul de activa, putine din numeroasele cutremure observate au

depasit magnitudinea 6 pe scara Richter. In perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar in

perioada 1951-1999 au fost inregistrate 97 cutremure, provocand doar pagube minore. Cele mai

6

importante miscari seismice inregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7; 18 iulie M = 5,6; 2

decembrie M = 5,5). Cutremurele banatene sunt caracterizate prin adancimea mica a focarului (5-15

km), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari orizontale si verticale de tip impuls cu

durata scurta, perioade lungi de revenire in aceeasi zona.

Pe harta zonarii seismice a teritoriului Romaniei (Stas 11100/1-91), unde sunt redate intensitatile

seismice exprimate in grade de intensitate MSK (intre 6 si 9 grade), teritoriul din partea de nord a

orasului Timisoara, in care se afla Statia de desbenzinare Calagea, se incadreaza zonelor cu risc seismic

mediu spre scazut (un cutremur de 7° MSK la minim 50 de ani).

Elemente meteorologice, date climatice

Clima este temperat continentala moderata cu influente mediteraneene si oceanice mai ales vara .

In cursul anului predomina masele de aer maritim din vest cu suficienta umiditate. Temperatura

medie anuala este de 10,9°C. Cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice este cuprinsa intre

700-750mm.

Directiile predominante a vantului sunt din nord-est iarna si sud-vest vara.

Zone protejate, habitate sensibile

In zona din imediata apropiere a amplasamentului nu sunt zone protejate sau zone cu locuinte. Cea

mai apropiata zona protejata este rezervatie naturala ornitologica Mlastinile Satchinez situata la circa

3,3 km in partea de nord-vest a amplasamentului.

Zona sensibila cea mai apropiata este reprezentata de Statiunea de tratament Baile Calacea (cu bai

termale mineralizate) situata la circa 1,6 km nord-est de amplasament. Statiunea este cu program pe tot

parcursul anului, ocupa o suprafata de peste 15 ha si are circa 250 locuri de cazare din care 100 in hotel

restul la casute si camping.

Localitatile cu zonele de locuinte cele mai apropiate sunt:

Satchinez situat la circa 2,3 km vest de amplasament;

Hodoni situat la circa 2 km sud de amplasament;

Calacea situat la circa 4,7 km nord-est de amplasament.

7

Istoricul obiectivului, utilizarea anterioara a amplasamentului

Zacamintele de titei si gaze au fost descoperite si exploatate incepand cu anul 1966. Instalatiile

statiei de dezbenzinare au fost finalizate si puse in functiune in anul 1972. Inainte de aceasta data

terenul amplasamentului a fost utilizat in scop agricol.

In anul 2005 a fost pusa in functiune instalatia de uscare gaze iar la data elaborarii raportului este in

constructie o statie de masurare a debitelor de gaze.

d) Scara la care se desfasoara activitatea analizata din punctul de vedere al riscului

Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale amplasamentului

care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si

a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce

Activitatea principala desfasurata in cadrul amplasamentului este cea de separare a fractiei C3+

(gazolina) din gazele de sonda bogate produse pe structurile de extractie: Biled, Sandra, Varias, Calacea,

Satchinez si Lovrin.

Separarea fractiei C3+ se realizeaza prin adsorbtie pe carbune activ. Gazele sarace ramase in urma

adsorbtiei sunt comprimate si livrate in colectoarele de gaze. Desorbtia fractiei C3+ de pe carbune activ se

realizeaza prin antrenare cu abur. Amestecul de gazolina -apa este separat gravitational, apa rezultata este

trecuta prin statia de epurare si evacuata in paraul Iercici.

Fractia petroliera rezultata in urma procesului de separare are o parte lichida, care este depozitata partial

in tancul de gazolina lichida si o parte gazoasa care este lichefiata prin comprimare si racire. Gazolina

rezultata prin amestecarea celor doua fractii este depozitata in tancurile de gazolina si livrata la SC

COMPET SA.

Statia de dezbenzinare are toate utilitatile necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a procesului

de productie, dispunand de instalatii anexe pentru tratarea apei, producerea aburului, racirea apei, statie de

pompe pentru apa uzata, statii electrice de transformare si distributii de curent. Totodata statia are in dotare

ateliere de intretinere si reparatii, magazii.

Principalele riscuri de accident major in cadrul Statiei de dezbenzinare sunt datorate pericolului de

incendiu si explozie a gazolinei si gazelor sarace (in principal gaz metan) care sunt produse extrem de

inflamabile. Riscurile de incendiu si explozie sunt amplificate de presiunile ridicate cu care se lucreaza in

8

cadrul proceselor. In cazul unor avarii la utilaje si echipamente pot sa apara scurgeri de produse care, in

contact cu o sursa de foc sau scanteie se pot aprinde sau pot forma cu aerul atmosfere explozive.

O alta sursa de risc prezenta pe amplasament este datorata pericolului de poluare. In cazul unor

avarii soldate cu scurgeri sau emisii accidentale de gazolina sau gaze se poate produce poluarea apelor

uzate evacuate din amplasament in emisar, respectiv poluarea aerului. Pericolul de poluare a apelor se

datoreaza caracterului periculos pentru mediu a gazolinei. Gazele sarace si vapori de gazolina sunt

incadrati in categoria gazelor cu efect de sera(gazul metan) respectiv COV (gazolina) producand, in

cazul unor accidente soldate cu emisii accidentale in atmosfera poluarea aerului.

Descrierea proceselor si a metodelor de operare

Dezbenzinarea gazelor bogate

Procesul tehnologic al Statiei de dezbenzinare decurge dupa cum urmeaza:

Gazul bogat colectat atat din zona Calacea cat si din zona Satchinez si Varias dupa o prealabila trecere

prin instalatia de epurare, este comprimat de la presiunea de 1 barr la presiunea de 5,5 barr, in cadrul

statiei de compresoare XOB de joasa presiune, este amestecat cu gazul extras din zona Lovrin ce curge

la presiunea proprie si este dirijat intr-o instalatie de epurare formata din epuratoare cu Ø 2000 mm ce

dispune de o suprafata de 3 mp/ buc. Dupa epurare si masurarea debitului de gaz acesta este trecut in

instalatia de preincalzire, formata din trei incalzitoare tip Yunkers.

Incalzitoarele au o carcasa cilindrica prin care trece gazul bogat si un sistem tubular prin care

circula aburul si condenseaza. Gazul bogat este preincalzit la 1000

C si presiunea de 5,5 bar si apoi este

dirijat in instalatia de adsorbtie.

Instalatia de adsorbtie are in dotare 9 unitati (18 buc.adsorbere) cu diametrul de Ø 2000 mm si

patul de carbune activ de 4 m. Cantitatea de carbune activ dintr-un adsorbor G= 5190 kg.

Gazul bogat circula prin partea de jos a adsorberului pe la partea de sus rezultand gazul sarac.

Datorita capacitatii carbunelui activ de a retine la suprafata capilarelor sub forma condensata lichida

hidrocarburile gazului petrolier.

Diagrama de functionare a instalatiei de adosorbtie cuprinde urmatoarele faze :

9

Adsorbtie – 24 minute

Inert – 2 minute

Desorbtie (distilare) – 10 minute

Ventile inchise – 1 minut

Evacuare abur la cos – 8 minute

Ventile inchise – 1 minut

Schimbare de ciclu – 2 minute

Instalatia de mecanizare si automatizare a fazelor este compusa din 4 pompe de ulei H – 12 din care

2 in functie si 2 rezerva.

Gazul sarac rezultat in urma adsorbtiei este trecut printr-o instalatie de filtrare (filtru impuritati

solide) formata din trei filtre pentru carbune, intr-o instalatie de racire si separare de apa apoi este dirijat la

doua statii de compresoare care prin comprimare la 20 atm. este trimis o parte la consumatori (in sistemul

national de gaze) dupa ce trece prin statia de uscare, iar o parte la sonde in gazlift.

Din instalatia de adsorbtie, faza de desorbtie, care se face cu abur supraincalzit la 3000

C si presiunea

de 5,5 atm, rezulta distilatul (amestec de abur si fractii C3….C6+) retinut in masa de carbune activ din

adsorbere, acest amestec este dirijat in instalatia de filtrare formata din doua filtre pentru carbune, apoi in

instalatia de condensare si racire.

Instalatia de condensare este formata din 9 schimbatoare de caldura cu placi tubulare 100 m2

/6 barr

si un schimbator de caldura Alfa-Laval Tip MA 30.

Dupa condensare amestecul ajunge in instalatia de separare a fazelor (un SOT de 30 m3

) de unde se

separa, prin diferenta de greutate specifica apa condensata din abur care se scurge in linia de apa racire la

turnurile de racire si partial in statia de epurare. Functionarea separatorului de faze este automata.

Gazolina de condensatie care este dirijata, partial in rezervorul de depozitare gazolina de

condensatie (recipient orizontal de 100 m3/ 6 barr) si partial in tancurile de gaz lichefiat pentru

realizarea amestecului. Din rezervorul de depozitare gazolina de condensatie este utilizata , functie de

necesitati, pentru realizarea amestecului cu gazele lichefiate (pentru corectarea compozitiei finale a

gazolinei livrate).

10

Gazele necondensate C3, C4 si urme de metan si etan sunt dirijate intr-un vasul tampon de 30m3

gaze necondensate, pentru colectarea urmelor de lichid, de unde sunt aspirate de catre compresoare XOB

din statia de comprimare gaz lichefiat si gaze de presiune inalta, prin comprimare la 22 – 25 barr si racire la

200

C. Instalatia de racire este formata din sase schimbatoare de caldura. Se obtine gazul lichefiat care este

dirijat in vasele de depozitare gaze lichefiate, (recipiente orizontale de 100 m3

/ 25 barr)

Gazele nelichefiate : metanul, etanul si C3 + antrenate in faza gazoasa sunt dirijate printr-o duza

reglabila care are rolul de a mentine si presiunea la intrare in instalatia de adsorbtie.

Depozitare gazolinei

Depozitarea gazolinei se face in tancurile de depozitare pentru gaze lichefiate. In cadrul

instalatiei sunt 13 tancuri in doua grupuri:

tancurile 1-9 in primul grup;

tancurile 10-13 in cel de al doilea grup

Caracteristicile tancurilor din depozit sunt:

recipienti cilindrici orizontali cu calota sferica confectionati din otel;

volum 100 m³;

capacitate: 50 to;

diametru: 3 m;

lungimea: 13 m;

Din cele 13 tancuri, tancul nr. 1 si tancul nr. 6 sunt utilizate pentru stocarea gazolinei de

condensatie, unul in functie si unul de rezerva. Presiunea de lucru in tancurile de gazolina de

condensatie este de aproximativ 3 bar.

Tancurile nr. 5 si nr. 7 nu mai corespund din punct de vedere ISCIR, si sunt dezafectate toate

legaturile, manoclurile si supapele.

Tancurile nr. 2, 3, 4, 8, 10, 11, 12, 13, in functiune, sunt destinate pentru depozitarea gazolinei

lichefiate si lucreaza la presiunea de 25 bar.

11

Tancul nr. 9, autorizat sa lucreze la presiunea de 25 bar, se tine permanent depresurizat(p=0), avand

rolul de ''tanc de avarie'' pentru transvazarea produsului in cazul avarierii unui tanc.

Depozitarea gazolinei in tancuri se face succesiv prin introducerea unei cantitati de gazolina lichida

(de condensatie) peste care se introduce gazul lichefiat.

Amestecul de gazolina de condensatie si gaz lichid, dupa un anumit timp de decantare, sunt livrate

printr-un colector de Ø 6’ la Rampa Biled COMPET. Transportul gazolinei prin conducta colectoare se

realizeaza cu presiunea din tancurile de depozitare.

Uscare gazelor sarace

Uscare gazelor sarace este realizata pe doua linii principale de uscare, o linie de presiune inalta 20 –

25 atm. si o linie de presiune medie 5 – 6 at. Fazele principale ale procesului de uscare sunt:

o Separarea lichidelor antrenate de gazele umede realizata cu:

un separator orizontal bifazic (SOB) pe linia de gaze de inalta presiune pentru regenerarea

in adsorberele;

separator vertical Ø 1.200 pe linia de gaze de medie presiune umede;

doua separatoare verticale Ø 1.000 pe linia de gaze care rezulta dupa regenerare.

o Uscarea gazelor prin adsorbtia apei pe sita moleculara de 4 Ấ realizata pentru linia de inalta

presiune cu patru adsorbere Ø 1.000 , iar pentru linia de medie presiune cu doua adsorbere Ø

2.000;

o Filtrarea gazelor umede pentru linia de inalta si linia de medie presiune realizata cu doua filtre

de impuritati solide Ø 1.200 ;

o Regenerarea sitei moleculare prin trecerea gazului de regenerare incalzit la 200 – 2200

C peste

stratul de adsorbant;

o Racirea sitei moleculare prin trecerea unui flux de gaz uscat rece peste stratul de adsorbant;

o Separarea apei din gazul de regenerare utilizat si dirijarea acestuia catre aspiratia Statiei de

compresoarelor XOB.

Statiile de comprimare

In cadrul amplasamentului sunt trei statii de comprimare:

12

Statia de compresoare XOB de joasa presiune;

Statia de compresoare XOB de inalta presiune si de compresoare 23 August M1 FU;

Statia de compresoare 23 August M1U.

Statia de compresoare XOB de joasa presiune

Are in componenta 19 compresoare tip XOB, dupa cum urmeaza:

6 buc. permanent in functiune;

6 buc. rezerva sau mentenanta;

7 buc. Conservare.

Aceste compresoare aspira gaze bogate din reteaua de colectoare ale schelei si le refuleaza in

instalatia de dezbenzinare.

Caracteristicile functionale ale compresoarelor sunt:

p aspiratie=1 bar;

p refulare =5,5 bar;

Q vehiculat / compresor = 40 mii Nm³/24 ore;

tensiunea de alimentare U=380 V.

Statia de compresoare XOB de inalta presiune si de compresoare 23 August M1 FU

Are in componenta 8 compresoare tip 23 August 144 M1 FU (fara ungere), si 6 compresoare tip

XOB .

Compresoare XOB pentru lichefiere aspira gazele din vasul tampon V1, dupa desorbtie si

condensare, la presiunea de aprox 2 bar, si refuleaza la 23 -24 bar (prin comprimare si racire se obtine gazul

lichid care merge in tancurile din depozit). Permanent 3 buc. sunt in functie si 3 in rezerva sau mentenanta.

Compresoarele 23 August 144M1FU functioneaza alternativ cu compresoarele din cea de a treia

statie de compresoare si au aceleasi caracteristici cu acestea.

Statia de compresoare 23 August M1U

Are in componenta 11 compresoare tip 23 August 144 M1U (cu ungere) care lucreaza in paralel (au

aceleasi caracteristici) cu cele 8 compresoare 23 August 144 M1 FU din Statia 2.

13

Din totalul de 8+11 compresoare din Statia 2 si Statia 3, permanent in functie sunt 8, iar 11 in

rezerva sau mentenanta.

Cele 8 compresoare comprima aprox. 500 mii Nm³/24 ore, aspirand gazele sarace rezultate din

adsorbtie si le refuleaza la gaz-lift si la instalatia de uscare gaze.

Caracteristicile functionale ale compresoarelor sunt:

presiunea pe aspiratie: 4-4,5 bar;

presiunea pe refulare: 20-25 bar;

debit vehiculat/compresor: 65 mii Nm³/24 ore;

tensiunea de alimentare: 6KV.

Bateria de cazane si statia de demineralizare

Aburul necesar in procesul de fabricatie, pentru faza de desorbtie a gazolinei din stratul de carbune

activ din adsorbere si pentru procesele de incalzire, este produs in bateria de cazane a statiei,

utilizandu-se apa tratata in statia de tratare. Bateria de cazane este formata din 7 cazane tip CR 10 care

produc abur supraincalzit la o presiune de 6atm si o temperatura de 280-300o

C, utilizand drept

combustibil gaze sarace rezultate din fluxul de productie din amplasament.

Tratarea apei (demineralizarea) utilizata la bateria de cazane se face in statia de tratare formata din:

decantor-deznisipator de 250mc;

3 filtre mecanice de 125mc/h;

bazin apa filtrata de 400mc;

statie de demineralizare cu 4 filtre H+ cationice;

statia de dedurizare cu 4 filtre Na+ cationice;

bazin de neutralizare ape reziduale cu ape reziduale cu NaOH;

bazin ape reziduale de 500mc;

pompe evacuare ape reziduale la Parc 2 Calacea in vederea injectarii in strat.

C. Descrierea substantelor periculoase

a) Gazolina

14

Gazolina produsa pe amplasament este un amestec complex de gazolina de condensatie si gaz

petrolier lichefiat caracteristicile acesteia fiind o imbinarea a caracteristicilor celor doua produse.

Compozitia chimica

Dupa tipul de hidrocarburi continute:

hidrocarburi parafinice: 30-50%;

hidrocarburi naftenice: 30-50%;

Hidrocarburi aromatice 1-20%.

Dupa numarul atomilor de carbon:

propan: 1,2-11,7%;

i-butan:1,8-12,3%;

n-butan: 13,4-31,6%;

i-pentan: 5-14,2%;

n-pentan: 4,7-12,5%;

fractie C6+: 27,3-60,8%.

Caracteristici relevante pentru securitate:

starea de agregare: gaz lichefiat;

densitate: 0,650 g/cm3

;

interval de distilare:

initial 20-28%;

10o

C: max 50%;

final: max.:165o

C.

presiune de vapori: max. 15 kg/cm2

(presiune maxima impusa de COMPET pentru transport);

punct de inflamabilitate: < - 45o

C;

temperatura de autoaprindere: 250o

C;

limite de explozie: - limita inferioara: 0.6% vol.;

limita superioara: 6%.

energie minima de aprindere: 0,8mJ (benzina), 0,25mJ (butan si propan);

fraze de risc: R12 - 40 - 50/53 - 65 - 66 – 67;

15

Caracteristici toxicologice si ecotoxicologice

Intoxicatiile cu gazolina se produc in special prin patrunderea vaporilor pe cale respiratorie.

Actiunea toxica se manifesta prin efecte narcotice, iritatia cailor aeriene, a conjunctivitelor si a pielii.

La contactul cu pielea a gazolinei lichefiate se pot produce arsuri (degeraturi) ca urmare a efectului de

refrigerare prin procesul de vaporizare intensa a lichidului.

DL50 (sobolani, oral)> 5g/kg;

valori limita de expunere : -700mg/mc la 8h;

1000 mg/mc la 15min;

In caz de scurgeri de gazolina acestea prin vaporizare vor produce gaze si vapori din categoria COV

(compusi organici volatili). COV reactioneaza in atmosfera cu oxizii de azot, in prezenta razelor solare

si formeaza ozonul troposferic. Acesta este daunator sanatatii si are efecte defavorabile supra plantelor,

animalelor si cladirilor.

In caz de scurgeri pe sol o mare parte din gazolina se va vaporiza. O portiune insemnata, formata

din hidrocarburi cu un numar mai mare de atomi de carbon, vor ramane sub forma de rezidii care pot

duce la moartea vegetatiei si a microorganismelor din sol.

In cantitati mici in apa gazolina provoaca schimbarea gustului si mirosului facand-o improprie

pentru consum. In caz de scurgeri in ape in cantitati mari gazolina produce efecte extrem de

defavorabile fiind toxica pentru organismele acvatice si cu efecte pe termen lung.

Comportarea in conditii normale si in conditii previzibile de accident

Gazolina este un produs instabil din punct de vedere fizic (al starii de agregare) la temperatura

camerei si presiune atmosferica trecand partial in stare de gaz si vapori in caz de scurgeri.

Gazolina prezenta in cadrul amplasamentului este un gaz lichefiat pastrat in rezervoare sub o

presiune superioara presiunii proprii de vapori. In cazul scurgerilor de gazolina acestea se vor vaporiza,

gazul si vaporii rezultati se vor dispersa in atmosfera. Fiind gaze mai grele ca aerul componentele

gazolinei vor ramane la suprafata solului in straturile inferioare de aer. Acest fenomen este mai

accentuat pe timp cetos si atmosfera stagnanta. Pe timp insorit se formeaza curenti ascendenti de aer

care disperseaza componentele gazolinei in straturile inalte ale atmosferei.

16

In spatii inchise dispersia este limitata de volumul incaperii, gazul si vaporii fiind evacuati prin

ventilatie. In amestec cu aerul in limitele de explozie gazele si vaporii de gazolina formeaza atmosfere

explozive specifice spatiilor inchise. Explozia unui amestec, in limitele de explozie, gaz-aer intr-un

spatiu inchis (constrans) sunt de tip CVCE “Confined vapor cloud explosion” explozie in nor de vapori

intr-un spatiu inchis (constrans).

Atmosfere explozive se pot forma si in spatii deschise dar cu un anumit grad de constrangere (de

exemplu intre cladiri sau utilaje mari), in conditii de atmosfere stagnante, lipsa curentilor de aer si

inversiunilor termice. Inversiunile termice se produc cand o patura atmosferica de aer rece se

pozitioneaza sub o patura de aer mai cald, amestecurile chimice atmosferice intre componentele

atmosferice si poluanti sunt incetinite, stratul de inversiune termica actioneaza ca un capac impiedicand

dispersia si transportul poluantilor care se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului.

Aceste inversiuni termale pot surveni sub un front atmosferic stationar de presiune ridicata cuplat cu

viteze scazute ale vantului. In cazul contactului cu o sursa de foc sau scanteie amestecul de gaze si

vaporii cu aerul se vor aprinde cu explozie. Explozia unui amestec, in limitele de explozie, gaz-aer intr-

un spatiu deschis (neconstrans) sunt de tip UVCE “Unconfined vapor cloud explosion” explozie in nor

de vapori intr-un spatiu deschis (neconstrans).

Exploziile pot avea loc si prin suprapresurizarea ultrarapida a rezervoarelor in cazul exploziilor tip

BLEVE. Explozia tip BLEVE (boiling liquid expanding vapour explosion, explozie prin expansiunea

vaporilor unui lichid in fierbere) este tipica la gazele lichefiate, in cazul aparitiei unei fisuri suficient de

mari la rezervorul aflat sub presiune, la o temperatura superioara celei de fierbere. In prima faza se

produce o depresurizare a rezervorului care provoaca o fierbere cu vaporizare masiva a lichidului din

vas (vaporizarea lichidului in toata masa), care duce, in faza a doua, la o crestere foarte mare a presiunii

(se produce o explozie a presiunii) peste limita de rupere ceea ce face ca rezervorul sa fie distrus in

intregime. Daca gazul este inflamabil (cazul gazului petrolier lichefiat) acesta se va aprinde producand

“fireball”, “mingea de foc”, o zona incendiata cu energie deosebit de mare. De asemenea explozia va

provoca aruncarea de resturi din corpul rezervorului. Explozia tip BLEVE nu este considerata o

explozie chimica prin crearea unui mediu exploziv gaz-aer (fiind prezenta si la gaze neinflamabile) ci

mai degraba o explozie mecanica prin suprapresurizare ultrarapida avand loc concomitent si

incendierea vaporilor in masa de gaz evacuata. Incendierea se produce fara o sursa externa de foc prin

energia degajata de iesirea gazelor suprapresurizate prin spartura. Producerea exploziilor BLEVE este

17

favorizata de incalzirea continutului rezervorului daca acesta este implicat intr-un incendiu premergator

exploziei. Aceasta se datoreaza cresterii presiunii de vapori a gazului in urma cresterii temperaturii.

In cazul exploziilor tip BLEVE efectul principal il are energia degajata de “fireball”, efectele

suprapresiunii in exterior fiind mai mici datorita, in principal, amortizarii undei de soc prin ruperea

rezervorului.

In cazul exploziilor va fii afectat personalul si bunurile prin presiunea produsa de explozie (unda de

soc), prin energia degajata (mingea de foc) sau prin lovire mecanica de resturile aruncate de suflul

exploziei.

Fiind un gaz extrem de inflamabil scurgerile de gazolina pot provoca incendii. Incendiile de

gazolina se propaga foarte rapid datorita inflamabilitatii foarte ridicate. Aceasta se datoreaza

temperaturii de inflamabilitate foarte reduse si starii partiale de gaz, ceea ce face ca energia minima de

aprindere sa fie foarte mica, aprinderea putand avea loc si de la o scanteie. Datorita acestui fapt

aprinderea gazolinei poate avea loc si iarna la temperaturi foarte scazute (practic se poate aprinde la

orice temperatura ambianta).

In cazul incendierii unei scurgeri aflate sub presiune, incendiu va fi sub forma de ”Jet fire”, jet de

foc, lungimea si energia jetului fiind functie de presiunea din vas (conducta) si de marimea orificiului

de evacuare (marimea sparturii).

b) Gaz natural

Numerele de identificare pentru gazul metan (principalul component al gazului natural) sunt:

Nr.CAS: 74-82-2;

Nr.CE: 200-812-7;

Nr. index: 601-001-00-4.

Conditii minime de calitate a gazelor naturale

1. Compozitia chimica a gazelor naturale

18

1. Punct de roua al apei (ºC): max -5 ºC, la presiunea din punctul de predare /preluare comerciala.

2. Puterea calorifica inferioara repartizata la volum, conform STAS 3317 si 3361, la 15 ºC si

101325 Pa: 8057 Kcal/mc. Valoarea minima admisa este de 7415 Kcal/mc.

3. Temperatura maxima admisa: 50 ºC.

4. Continutul in impuritati mecanice (g/Nm3

)max.0.05,conform STAS 3317.

Caracteristici relevante pentru securitate

Principalele caracteristici relevante pentru securitate a gazului natural (gaz metan) sunt:

punct de inflamabilitate: - 188 ºC;

temperatura de autoaprindere: 537 ºC;

limite de explozie: - inferioara: 5% vol;

superioara: 15%vol.

energie minima de aprindere: 0,3 mJ;

fraze de risc: R12.

Caracteristici toxicologice si ecotoxicologice

Gazul natural nu este un produs toxic, dispersat in aer este insa asfixiant prin reducerea continutului

de oxigen. La reducerea continutului de oxigen sub 18% in aerul inhalat se constata urmatoarele

19

simtome: accelerarea respiratiei, ameteli, dezechilibru, slabirea judecatii, inconstienta, la concentratii

mari gazul metan are efect anestezic (narcotic). In cazul in care continutul de oxigen se reduce la 6-8%,

sau mai putin, starea de inconstienta duce la deces.

Pentru metan sunt stabilite valori limita de expunere (VLE) in Anexa 31 la NGPM astfel:

1200mg/mc la 8h;

1500 mg/mc la 15min;

Gazul natural patrunde in organism prin inhalare. Datorita caracterului asfixiant mastile de gaze cu

cartus filtrant nu protejeaza personalul, in caz de interventii in atmosfere concentrate de gaze fiind

necesare aparate izolante.

Gazul natural este o sursa de poluare a aerului, facand parte din categoria compusilor cu efect de

sera provocand distrugerea stratului de ozon.

Fiind un gaz insolubil in apa, gazul natuaral nu are efect asupra apei si solului.

Comportarea in conditii normale si in conditii previzibile de accident

In conditii normale gazul natural este un produs stabil. In conditii controlate gazul natural arde fiind

utilizat drept combustibil.

Gazul natural este un produs din categoria extrem de inflamabil. Datorita punctului de

inflamabilitate si energiei minime de aprindere foarte reduse poate fi aprins la orice temperatura

ambianta, cu surse de aprindere cu energie foarte mici (inclusiv scantei electrostatice, mecanice sau

electrice). In amestec cu aerul formeaza atmosfere explozive. In cazul aparitiei unor scapari gazul se va

dispersa in aer, in incaperi inchise dispersia va fii limitata de interiorul incintei. In amestec cu aerul in

contact cu o sursa de foc sau scanteie se va aprinde, daca amestecul format este in limitele de explozie

aprinderea va fi cu explozie. Aprinderea poate fii cu explozie chiar la concentratii peste limita de

explozie datorita turbulentelor care produc neuniformitati, in acest caz explozia fiind urmata de un

incendiu violent dar de scurta durata (prin incendierea gazului necuprins in explozia initiala). Explozia

si incendierea gazului natural poate provoca incendierea si altor materiale inflamabile sau combustibile

prezente.

20

Stingerea unui incendiu de gaz natural se realizeaza prin inchiderea sursei de alimentate (oprirea

fluxului de gaz), nu se recomanda in acest caz stingerea focului inainte de oprirea gazului deoarece

poate duce la formarea de atmosfere explozive.

3. Date necesare identificarii si estimarii principalelor efecte pe care activitatea

respectiva le poate avea asupra mediului (standarde, norme)

Consideratii privind incadrarea substantelor prezente in cadrul amplasamentului ca substante

periculoase conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase

a) Gazolina

Din fluxul de fabricatie gazolina rezulta ca un amestec de gaz petrolier lichefiat si condensat lichid

(gazolina de condensatie). In literatura de specialitate termenul cel mai des utilizat pentru acest produs

este de NGL – „Natural gaz liquid”.

Condensatele din gaze naturale sunt incadrate in prevederile Anexei I la Directiva 67/548/EEC a

carei transpunere in legislatia autohtona este anexa II la HG 490/2002 (Lista substantelor periculoase),

la trei pozitii:

Nr CAS: 64741-47-5, nr. Index : 649-346-00-X : gaz natural (petrol), condensate ; Nafta cu

punct de fierbere scazut - fara specificatii;

Nr. CAS: 64741-48-6, nr. Index 649-347-00-5 gaz natural (petrol), amestec lichid brut ; Nafta

cu punct de fierbere scazut – fara specificatii.

Nr. CAS: 8006-61-9, nr. index 649-261-00-8 benzina naturala ; Nafta cu punct de fierbere

scazut.

In 30 ATP la Directiva 67/548/EEC ( a 30-a corectarea a Directivei conform progresului tehnic)

(ecb.jrc.it/DOCUMENTS/Classification-Labelling/PROPOSAL FOR THE 30 ATP/Annex 1F-Revised

Entries EN.pdf), TH

neadoptata la data elaborarii raportului, se fac urmatoarele precizari referitoare la

cele trei incadrari:

Nr CAS: 64741-47-5, nr. Index : 649-346-00-X : “Natural gas condensates (petroleum); Low

boiling point naphtha - unspecified; (A complex combination of hydrocarbons separated as a

21

liquid from natural gas in a surface separator by retrograde condensation. It consists mainly of

hydrocarbons having carbon numbers predominantly in the range of C2 to C20. It is a liquid at

atmospheric temperature and pressure.)”. Condensat din gaz natural; Nafta cu punct de fierbere

scazut - fara specificatii( Combinatie complexa de hidrocarburi separate in forma lichida din

gazul natural in separatoare de suprafata prin condensare retrograda. Sunt constituite in

principiu din hidrocarburi cu numar predominant de atomi de carbon in seria C2-C20. Sunt

lichide la presiune si temperatura atmosferica.

Nr. CAS: 64741-48-6, nr. Index 649-347-00-5: “Natural gas (petroleum), raw liq. mix; Low

boiling point naphtha -unspecified; [A complex combination of hydrocarbons separated as a

liquid from natural gas in a gas recycling plant by processes such as refrigeration or absorption.

It consists mainly of saturated aliphatic hydrocarbons having carbon numbers in the range of C2

through C8.]” Gaz natural, amestec lichid crud; Nafta cu punct de fierbere scazut - fara

specificatii; (Combinatie complexa de hidrocarburi separata ca lichid din gazul natural in

instalatii de prelucrare a gazului prin procese de racire sau absorbtie. Sunt in principiu

hidrocarburi alifatice saturate cu numarul de atomi de carbon in seria C2- C8.)

Nr. CAS: 8006-61-9, nr. index 649-261-00-8 “Gasoline, natural; Low boiling point naphtha; [A

complex combination of hydrocarbons separated from natural gas by processes such as

refrigeration or absorption. It consists predominantly of saturated aliphatic hydrocarbons having

carbon numbers predominantly in the range of C4 through C8 and boiling in the range of

approximately minus 20°C to 120°C (-4°F to 248°F).]”. benzina naturala; Nafta cu punct de

fierbere scazut(Combinatie complexa de hidrocarburi separate din gaz natural prin procese de

refrigerare sau absorbtie. Sunt formate cu preponderenta din hidrocarburi alifatice saturate

avind un numar de atomi de carbon in seria C4 la C8 si punctul de fierbere aproximativ: minus

20°C la 120°C.

Din cele prezentate consideram ca incadrarea gazolinei de condensatie la nr. CAS: 8006-61-9 este

cea mai potrivita pentru situatia din amplasament. De mentionat ca toate incadrarile clasifica produsul

ca un produs petrolier tip “nafta cu punct de fierbere scazut” fara a atribui produsului fraza de risc R12

(nu sunt atribuite fraze de risc referitoare la inflamabilitate). Din acest punct de vedere putem considera

ca gazolina de condensatie poate fii incadrata in prevederile HG 804/2007, anexa 1, partea 1, ca

substanta nominalizata: produs petrolier tip nafta cu cantitatile relevante: 2500 to coloana 2 si 25000 to

coloana 3. In privinta neatribuirii de fraze de risc referitoare la inflamabilitate produsului, facem

22

precizarea ca in HG 490/2002 (si in Directiva) exista o serie de produse petroliere care cu toate ca sunt

in mod evident inflamabile(sau extrem de inflamabile) de tip nafta usoare, nu au aceasta incadrare. Cu

toate ca in proiectul pentru 30ATP s-au adus unele corecturi in acest sens, consideram ca acestea nu

sunt complete.

In privinta gazului lichefiat acesta poate fii incadrat in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea

1, ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier

lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3.

Tinand cont de faptul ca produsul in cadrul Statiei de dezbenzinare este obtinut prin

amestecarea cele doua componente si ca depozitarea produsului se face in tancuri sub presiune (23 atm)

specifice depozitarii gazelor lichefiate consideram ca produsul gazolina depozitata si livrata la

beneficiari poate fii incadrat in prevederile HG 804/2007 ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate

extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50

to coloana 2 si 200 to coloana 3.

Un alt argument pentru incadrarea produsului in categoria gazelor lichefiate este urmatorul:

In HG 804/2007 in Anexa 1 Domenii de reglementare la pct. 6. se face urmatoarea mentiune:

“In intelesul prezentei hotarari, un gaz este orice substanta care are o presiune de vapori egala

cu sau mai mare decat 101,3 kPa la o temperatura de 20°C.”

Cu toate ca nu s-au gasit date despre presiunea de vapori a gazolinei la 200

C, conform fisei de

calitate impuse de beneficiar pentru transport (SC COMPET SA) presiunea de vapori la 37,8 o

C

este maxim 15 bar(1500 kPa). Este evident ca, chiar daca odata cu scaderea temperaturii scade

presiunea de vapori, valoarea la care aceasta ar putea ajunge la 20o

C este peste 101,3 kPa si ca

urmare produsul gazolina livrat de pe amplasament trebuie considerat si din acest motiv un gaz

lichefiat.

b) Gazele bogate

Gazele bogate sunt gaze naturale in stare bruta asa cum rezulta din schelele de extractie. Ca urmare

se pot incadra in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: Gaze lichefiate

extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile relevante: 50

to coloana 2 si 200 to coloana 3.

23

c) Gazele sarace

Gazele sarace sunt gaze naturale rezultate in urma procesului de dezbenzinare a gazelor bogate. Ca

urmare se pot incadra in prevederile HG 804/2007 anexa 1, partea 1, ca substanta nominalizata: Gaze

lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat) si gaz natural cu cantitatile

relevante: 50 to coloana 2 si 200 to coloana 3.

Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta pericol de accidente majore

Conform prevederilor din HG 804/2007 prin instalatie se intelege: o “unitate tehnica din cadrul

unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase.

Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile

ferate interne, docurile, cheiurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele, depozitele sau

structurile similare, plutitoare ori de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei”

Instalatia de dezbenzinare este un ansamblu de utilaje si echipamente destinat sa primeasca gaze

petroliere bogate in componentii grei C3+….C6+ si sa livreze gazolina (de condensatie in amestec gaze

lichefiate C2+…C4+) si gaze sarace in hidrocarburi grele folosind metoda de adsorbtie pe carbune

activ la temperatura ridicata.

Principalele parti ale instalatiei de dezbenzinare sunt urmatoarele:

Comprimarea gazelor bogate;

Dezbenzinarea propriu-zisa prin adsorbtie pe carbune activ;

Comprimarea gazelor sarace dezbenzinate in vederea transportului;

Uscarea gazelor sarace;

Livrarea gazelor sarace in colectoarele de transportului;

Comprimarea si lichefierea gazelor necondensate rezultate din desorbtie:

Depozitarea gazolinei lichefiate si a gazolinei condensate;

Livrarea gazolinei lichefiate in colectorul de transport.

In afara acestor activitati principale, componente ale fluxului de dezbenzinare a gazelor bogate, in

cadrul amplasamentului se mai desfasoara activitati legate de producerea aburului necesar desorbtiei

24

gazolinei de pe carbunele activ si in procesele de incalzire, demineralizarea apei de alimentarea a

bateriei de cazane, epurarea apelor reziduale, activitati de mentenanta.

Ca urmare se poate considera ca intreaga activitate desfasurata pe amplasamentul statiei face parte

din Instalatia de dezbenzinare.

Pe baza datelor din documentatia tehnica, pusa la dispozitie si informatiile primite de la beneficiar,

s-au identificat substantele periculoase si s-au determinat cantitatile maxime posibil a fi prezente in

cadrul amplasamentului.

In tabelul urmator se prezinta situatia privind incadrarea in prevederile HG 804/2007 art. 2 si in

conformitate cu Anexa nr. 1.

Nr.

crt. Denumire Categoria

Cantitate relevanta (to) Coeficient calculat Capacitate

totala de

stocare (to)

Limita

inferioara

Limita

superioara Inferior Superior

1 Gaze bogate

Partea 1

Extrem de

inflamabil

50 200 - - Nu se

stocheaza

2 Gazolina

lichefiata

Partea 1

Extrem de

inflamabil

Periculos pentru

mediu

50 200 8 2 400

3 Gazolina de

condensatie

Partea 1

Extrem de

inflamabil

Periculos pentru

mediu

2500 25000 0,02 0,002 50

4 Gaze sarace

dezbenzinate

Partea 1

Extrem de

inflamabil

50 200 - - Nu se

stocheaza

25

Evaluarea privind incadrarea amplasamentului in prevederile HG 804/2007 indica faptul ca sunt

prezente substante periculoase in cantitati care depasesc limita superioara a cantitatilor relevante

specifice.

O caracteristica a instalatiei de dezbenzinare este faptul ca gazele bogate si gazele sarace

dezbenzinate nu se stocheaza, ele se vehiculeaza comprimate prin conductele in utilajele si

echipamentele instalatiei. Cantitatile de gaze bogate si de gaze sarace care ar putea fii eliberate in caz

de accident depind, datorita debitelor vehiculate, in special de timpul scurs pana la oprirea fluxului de

gaz si nu atat de capacitatea conductelor si echipamentelor. Datorita starii de gaz(cu densitate scazuta)

si volumului utilajelor si echipamentelor utilizate (cele mai mari au 30m3

) cantitatile care ar putea fii

eliberate sunt mult sub cantitatea relevanta pentru producerea unui accident major conform criteriilor

de notificare din Anexa 6 la HG 804/2007, care este pentru gazele naturale de 10 tone( 5% din

cantitatea relevanta de 200 t).

Din informatiile primite de la beneficiar debitele de gaze vehiculate in cadrul instalatiei (fara

posibilitati de a mai fi crescute) sunt urmatoarele:

Gaze bogate totale: 620000 Nm3/24h, adica 25 800 Nm3/h, echivalent cu circa 21 to/h. Timpul

rezultat pentru evacuarea a 10t ar fii de circa 29 minute la debit maxim. Acest timp nu poate fii

considerat ca fiind posibil tinand cont de faptul ca in cadrul instalatiilor exista posibilitati de

oprire a utilajelor in caz de urgenta si de izolare rapida (cu robineti de sectionare) pentru oprirea

fluxului de gaz.

Gazele sarace: 520000 Nm3/24h adica 21700 Nm3/h, echivalent cu circa 16 to/h. Timpul

rezultat pentru evacuarea a 10t ar fii de circa 37 minute la debit maxim. Din considerentele

expuse mai sus acest timp nu poate fii considerat ca fiind posibil.

Cu toate ca prin cantitatea care ar putea fii implicata intr-un accident, cu exceptia zonei de

depozitare , in cadrul instalatiei nu s-ar putea produce un accident major, prin daunele materiale si in

special prin efectele asupra personalului un accident major se poate petrece in orice punct din fluxul

tehnologic de dezbenzinare. Aceasta se datoreaza in special caracterului extrem de inflamabil a gazelor

naturale si caracterului exploziv a amestecului de gaze naturale cu aerul.

26

Instalatia fiind in intregime sub presiune producerea unui incendiu sau unei explozii este posibila,

in principal, in situatia unor avarii soldate cu scurgeri de gaze naturale sau gazolina, in contact cu o

sursa de foc sau scanteie.

Cu toate ca gazele naturale nu sunt considerate toxice, in caz de scurgeri se poate produce

accidentarea grava a personalului prin lipsire de oxigen. De asemenea prin caracterul narcotic al

vaporilor de gazolina se poate produce intoxicarea personalul de operare cu imposibilitatea operarii

corecte si in final cu pierderea controlului asupra instalatiei.

In cazul unor avarii la separatorul orizontal trifazic sau/si la statia de epurare pot avea loc scurgeri

de produs petrolier la canalizare si in final in paraul Iercici. Datorita volatilizarii rapide scurgerile de

gazolina pe sol nu sunt deosebit de periculoase.

Zonele din cadrul amplasamentului identificate ca fiind periculoase sunt cele din fluxul de

dezbenzinare:

Zona tancurilor de depozitare;

Zona statiilor de comprimare;

Zona adsorberelor si schimbatoarelor de caldura;

Instalatia de uscare gaze.

La acestea se adauga baterii de cazane.

27

4. Estimarea nivelului riscului prin prisma Ordinului 184/1997

Pentru identificarea accidentelor potential majore, specifice amplasamentului, s-a procedat la o

evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile.

Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face posibila

ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscului si prezinta primul pas in metodologia de realizare a

analizei riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs

intre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale evenimentului analizat.

a) Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci nivele de gravitate, care

au urmatoarea semnificatie:

1. Nesemnificativ

Pentru oameni (populatie): vatamari nesemnificative

Emisii: fara emisii;

Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale ecosistemului, pe

termen scurt si reversibile

Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de ingrijorare.

2. Minor

Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor;

Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute imediat;

Ecosisteme: daune neinsemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti ale

ecosistemului, animale obligate sa-si paraseasca habitatul obisnuit, plantele sunt inapte sa se

dezvolte dupa toate regulile naturale , calitatea aerului creeaza un disconfort local, poluarea apei

depaseste limita fondului pentru o scurta perioada;

Socio-politic: Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

3. Moderat

Pentru oameni (populatie): sunt necesare tratamente medicale;

Economice: reducerea capacitatii de productie;

Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;

28

Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia populatiilor de

animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu potential

risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata acvatica, contaminari limitate

ale solului si care pot fi remediate rapid;

Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru comunitate.

4. Major

Pentru oameni (populatie): vatamari deosebite;

Economice : intreruperea activitatii de productie;

Emisii: emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare;

Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor locale si

distrugerea de habitate extinse , calitatea aerului impune “refugiere in siguranta” sau decizia de

evacuare, remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung;

Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru comunitate

5. Catastrofic

Pentru oameni (populatie): moarte;

Economice : oprirea activitatii de productie;

Emisii: emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare;

Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de flora, calitatea aerului

impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a solului;

Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare.

b) Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele, care au

urmatoarea semnificatie:

1. Rar (improbabil) - se poate produce doar in conditii exceptionale;

2. Putin probabil s-ar putea intampla candva;

3. Posibil - se poate intampla candva;

4. Probabil - se poate intampla in multe situatii;

5. Aproape sigur - se intampla in cele mai multe situatii.

Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul este plasat intr-o matrice de forma urmatoare:

Consecinte

29

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

bab

ilit

ate

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Putin

probabil 2 2 4 6 8 10

Posibil 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Aproape

sigur 5 5 10 15 20 25

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie intreprinse

1 – 4 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina

5 – 9 Risc scazut

10 – 14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea

conducerii de la locurile de munca

15 – 19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul normal de

management, cu implicarea conducerii de varf

20 - 25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni imediate si se

vor utiliza toate resursele disponibile

Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, s-a

procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de

probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind

reprezentat de produsul dintre cele doua valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de

probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de prevenire prevazute.

Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale specifice

activitatii din cadrul STATIEI DE DEZBENZINARE CALAGEA se prezinta in continuare matricea de

cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente descrise anterior.

Nr. crt. Scenariu accidental Probabilitate Gravitate Risc

a) Zona tancurilor de gazolina

30

1 Distrugerea tancurilor de gazolina prin atac

terorist sau atac din aer 1 5 5

2 Scurgeri de gazolina la tancurile de depozitare 3 2 6

3 Incendiu latancurile de gazolina 2 3 6

4 Explozie la tancurile cu gazolina 2 4 8

b) Statiile de comprimare

1 Scurgeri de gaze naturale in Statiile de

comprimare 3 2 6

2 Incendiu in Statiile de comprimare 2 3 6

3 Explozii in Statiile de comprimare 3 3 9

c) Zona absorberelor si a schimbatoarelor de caldura

1 Scurgeri de gaze naturale si gazolina in zona

absorberelor si a schimbatoarelor de caldura 2 2 4

2 Incendiu in zona absorberelor si a schimbatoarelor

de caldura 2 3 6

3 Explozie in zona absorberelor si a schimbatoarelor

de caldura 1 3 3

d) Zona instalatiei de uscare gaze

1 Scurgeri de gaze naturale in zona instalatiei de

uscare 2 2 4

2 Incendiu in zona instalatiei de uscare gaze 1 3 3

3 Explozie in zona instalatiei de uscare gaze 1 3 3

e) Bateria de cazane

1 Scurgeri de gaze la bateria de cazane 2 2 4

2 Incendiu la bateria de cazane 2 3 6

3 Explozie la bateria de cazane 2 3 6

In graficul urmator se prezinta centralizat rezultatele analizei calitative de risc. In zonele delimitate

de grila sunt mentionate indicele zonei de securitate si numarul corespunzator al scenariului:

P R O B A B I L I T A T E A Aproape sigur 5

31

Probabil 4

Posibil 3 a.2; b.1 b.3

Putin probabil 2

c.1; d.1; e.1 a.3; b.2;

c.2; e.3

a.4

Improbabil 1 c.3; d.2; d.3 a.1

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofe

EFECTE (GRAVITATEA)

Rezultatele analizei calitative de risc arata ca:

toate scenariile de accident luate in considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut. Riscul

cel mai ridicat este cel de explozie in Statiile de compresoare. Aceasta se datoreaza presiunilor

mari, existenta echipamentelor electrice de mare putere si la tensiuni mari, existenta de utilaje in

miscare intensa si faptului ca statiile de comprimare sunt amplasate in spatii inchise.

scenariile de accidente cu consecinte majore sunt cele cu explozii la tancurile de gazolina.

Aceste scenarii au un risc ridicat datorita cantitatii mari de substante periculoase care pot fii

implicate si amplasarii tancurilor de depozitare care face ca in cazul unei explozii sa poata fii

afectate zone din exteriorul obiectivului

Ca urmare s-a considerat utila si necesara o analiza mai detailata, bazata pe evaluarea cantitativa a

riscurilor, pentru scenariile relevante la care consecintele pot fi majore, considerate accidente

potential majore, pentru scenariile de explozii in Statiile de compresoare care au riscul cel mai ridicat

si pentru scenariile de incendii ale gazelor sub presiune care pot urma scenariilor de explozie.

Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie sa fie

proportionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a pericolului si analiza calitativa a

riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare uneori este necesara utilizarea evaluarilor detaliate.

Exista mai multe metode pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici

particulare este specifica scenariului de accident analizat.

32

Conform prevederilor HG. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de

accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, accident major este considerat, conform

criteriilor de notificare, orice incendiu sau explozie ori eliberare accidentala a unei substante

periculoase implicand o cantitate de cel putin 5 % din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3 din

anexa nr. 1, precum si orice accident care are cel putin una din urmatoarele consecintele :

1. Vatamarea persoanelor sau daune asupra proprietatii

Un accident care implica direct o substanta periculoasa si care duce la unul dintre evenimentele

urmatoare:

a) un deces;

b) ranirea a 6 persoane din interiorul obiectivului si spitalizarea acestora pentru cel putin 24 de

ore;

c) spitalizarea unei persoane din afara obiectivului pentru cel putin 24 de ore;

d) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului care sa o/le faca

inutilizabila(e) ca rezultat al accidentului;

e) evacuarea sau adapostirea unor persoane pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea

calculata trebuie sa fie de cel putin 500;

f) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau de telecomunicatii

pentru mai mult de doua ore (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin

1.000.

2. Efecte nocive imediate asupra mediului

2.1. daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

a) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica sau de conservare, protejat prin lege;

b) 10 ha sau mai multe hectare dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol;

2.2. daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare sau marine:

a) 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal;

b) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;

c) 2 ha sau mai mult dintr-o delta;

d) 2 ha sau mai mult dintr-o zona de coasta sau interior de mare;

33

2.3. daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane:

a) 1 ha sau mai mult.

3. Daune asupra proprietatii

a) daune aduse proprietatii in cadrul amplasamentului de cel putin 2 milioane euro;

b) daune aduse proprietatii in afara amplasamentului in valoare de cel putin 0,5 milioane euro.

4. Daune transfrontiera

Orice accident care implica in mod direct o substanta periculoasa care determina efecte in afara

teritoriului national.

5. Planul/masurile de tratare/management al riscului

Pentru evitarea producerii unor evenimente susceptibile sa declanseze un accident major, fiecare

salariat poate indeplini atributiunile de serviciu numai dupa ce a fost instruit si si-a insusit temeinic

urmatoarele:

regulamentul intern al statiei;

instructiunile de lucru specifice locului de munca, caracteristicile si modul de functionare a

instalatiilor, utilajelor si echipamentelor de lucru;

parametrii normali de functionare a instalatiilor si echipamentelor, limitele maxime si minime

de abatere si actiunilor ce trebuie intreprinse in cazul atingerii parametrilor limita;

instructiunile de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca

si amplasamentului;

caracteristicilor substantelor periculoase existente la locul de munca si pe amplasament;

locul de amplasare a utilajelor, caile de acces si evacuare, punctele cardinale si orientarea pe

amplasament;

caracteristicile si modul de functionare a mijloacelor de interventie si de avertizare;

notiuni de acordare a primului ajutor.

Fumatul in cadrul amplasamentului statiei este interzis;

Lucru cu foc deschis este permis numai pe baza permisului de lucru cu foc, dupa luarea tuturor

masurilor de siguranta si asigurarea mijloacelor suplimentare de interventie;

Instalatiile electrice sunt in constructie antiexplozie;

34

Utilajele si echipamentele electrice sunt prevazute cu sigurante si relee de suprasarcina,

instalatia electrica aferenta este in asa fel dimensionata incat sa se evite supraincarcarea;

Pentru scurgerea electricitatii, evitarea formarii si acumularii electricitatii statice, componentele

metalice ale utilajelor si echipamentelor statiei sunt conectate la prizele de impamantare.

Acestea sunt verificate periodic de catre o firma specializata;

Echipamentele tehnice si instalatiile tehnologice sunt realizate special pentru scopul in care sunt

utilizate din materiale prescrise pentru vehicularea de produse specifice, executate si montate pe

baza unor proiecte de specialitate si corect intretinute in scopul evitarii producerii de avarii;

Mentenanta utilajelor si echipamentelor este efectuata conform unui program de mentenanta de

catre o firma specializata (PETROMSERVICE).

Toate utilajele sub presiune din cadrul statiei sunt sub incidenta ISCIR, in statia de uscare gaze

sunt sub incidenta ISCIR si conductele de gaze, in instalatia de dezbenzinare se face

documentatie pentru ISCIR-izarea conductelor de gaze si abur. Cartile tehnice cu procesele

verbale de inspectie ISCIR se gasesc la Departamentul Operatiuni de Suprafata din cadrul

Schelei;

La statiile de compresoare exista intrerupatoare electrice amplasate in exteriorul cladirii care

permit oprirea rapida a functionarii utilajelor in caz de pericol;

Statiile de compresoare sunt cladiri prevazute cu suprafete de ventilatie pentru evitarea formarii

atmosferelor explozive in caz de scurgeri de gaze;

In cadrul statiilor de comprimare exista compresoare de rezerva pastrate in stare de functionare

pentru a putea fii puse imediat in functiune in caz de urgenta;

In situatia cresterii necontrolate a presiunilor in cadrul instalatiei exista cosuri de esapare

amplasate in afara incintei in partea nordica a amplasamentului;

Traseele de gaze sun prevazute cu robineti de sectionare care permit oprirea fluxului de gaz si

izolarea unei eventuale scurgeri astfel incat cantitatea ramasa sa fie minima;

Supapele de siguranta aferente tancurilor de depozitare sunt verificate periodic si sunt reglate la

presiunea maxima admisa (25atm);

La tancurile de depozitare gazolina sunt prevazute rezervoare de avarie in stare de functionare,

care sunt mentinute in permanenta goale pentru a permite golirea in caz de urgenta;

Utilajele si echipamentele statiei sun prevazute cu aparatura de control si automatizare care

permit conducerea procesului de dezbenzinare in conditii de siguranta;

35

Accesul in zona aferenta tancurilor de depozitare gazolina este restrictionat fiind permis doar

persoanelor nominalizate. Perimetrul tancurilor de depozitare este ingradit cu gard din plasa de

sarma;

Paza amplasamentului este asigurata de o firma de paza cu trei posturi fixe la portile de acces;

Perimetrul amplasamentului este asigurat cu gard din prefabricate de beton.

Schema de alarmare este realizata in concordanta cu tipul de urgenta:

Urgenta Clasa A (urgenta locala) - este acea urgenta care implica o singura zona de pe

amplasament.

Urgenta Clasa B (urgenta pe amplasament) - este acea in care persista sau se agraveaza conditiile

de la urgenta locala si in consecinta afecteaza /pot afecta si alte zone (de exemplu compartimentele

invecinate).

Urgenta Clasa C (urgenta in afara amplasamentului) - este un incident sever care implica sau poate

implica o mare parte din amplasament si afecteaza / poate afecta populatia si mediul din exteriorul

amplasamentului.

36

Figura 1: Schema de alarmare

37

Figura 2: Organigrama de urgenta

38

6. Concluzii

Evaluarea riscului s-a realiczat pentru Statia de Dezbenzinare Calagea care este situata pe teritoriul

comunei Satchinez in extravilanul acesteia, pe drumul petrolier care face legatura intre Statiunea

Turistica Bai Calacea si localitatea Satchinez.

Evaluarea riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate si

cel de probabilitate ale evenimentului analizat.

Risc = Gravitate x Probabilitate

Rezultatele evaluarii riscului au demonstrat ca:

toate scenariile de accident luate in considerare prezinta un risc scazut sau foarte scazut. Riscul

cel mai ridicat este cel de explozie in Statiile de compresoare. Aceasta se datoreaza presiunilor

mari, existenta echipamentelor electrice de mare putere si la tensiuni mari, existenta de utilaje in

miscare intensa si faptului ca statiile de comprimare sunt amplasate in spatii inchise.

scenariile de accidente cu consecinte majore sunt cele cu explozii la tancurile de gazolina.

Aceste scenarii au un risc ridicat datorita cantitatii mari de substante periculoase care pot fii

implicate si amplasarii tancurilor de depozitare care face ca in cazul unei explozii sa poata fii

afectate zone din exteriorul obiectivului.

Pentru evitarea producerii unor evenimente susceptibile sa declanseze un accident major, au fost

luate o serie de masuri, precum:

realizarea unui regulament intern pentru fiecare statie;

realizarea instructiunilor de lucru specifice fiecarui loc de munca;

au fost stabiliti parametrii normali de functionare a instalatiilor si echipamentelor, limitele

maxime si minime de abatere si actiunilor ce trebuie intreprinse in cazul atingerii parametrilor

limita;

au fost intocmite instructiunile de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor specifice

locului de munca si amplasamentului;

fumatul este interzis pe amplasament;

intomirea planurilor de urgenta;

implementarea unui sistem de management integrat al sanatatii, calitatii si mediului.

39

7. Bibliografie

1. http://www.anpm.ro/articole/controlul_activitatilor_seveso_ii-124

2. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz

9CP0os3hfA0sPN89Qo1BHE08vAze3QDMvAwgAykdiyrtbesDk8esOLsrX9_PIz03VL

8iNKAcAuC21hQ!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSj

BGRkU1TzAwMDAwMDA!/