Recuperarea precoce din perioada imobilizariiIndiferent daca leziunea traumatica a cotului a necesitat interventie ortopedica nesangeranda sau chirurgicala, dupa care cotul a fost imobilizat in aparat gipsat se va incepe nu mai devreme de 8-l0 zile aplicarea unor procedee fizicale terapeutice si de recuperare, vizand urmatoarele obiective:Aplicarea undelor electromagnetice de inalta frecventa pulsate (diapulse),pentru grabirea consolidarii fracturii,a cicatrizarii plagilor, pentru cresterea circulatiei si reabsorbtia hematoamelor, si pentru suprimarea contracturilor musculare, se recomanda in aplicarea locala pe cot urmatoarea formula frecventa 600, penetratia 6, durata 20 min,aplicatii zilnice in primele zile, apoi 2-3 aplicatii pe saptamana.Masajul mainii si al antebratului este folosit pentru ajutarea circulatiei de intoarcere, pentru indepartarea edemului..Angiomat care realizeaza prin mansete pneumatice acelasi efect ca masajul..Pozitionarea membrului superior,evitandu-se declivitatea prelungita,cu scop circulator antiedem.Mentinerea mobilitatii articulatiei neafectateIndiferent de gravitatea leziunilor cotului, ca si de tipul de contentie ales de ortoped, pot si trebuie sa fie mobilizare restul articulatilor membrului superior.In general contentia cotului lasa libere: umarul, pumnul,degetele care vor fi mobilizate pasiv, pasiv-activ si activ. In acest fel vor fi evitate redorile acestor articulatii aparute dupa degipsare, ceea ce ar intarzia si ingreuna recuperarea cotului,dar mai ales ar reduce considerabil functia intregului membru superior.Mobilizarile articulati 818f55i ilor libere se vor adapta pozitiei membrului superior in care a fost imobilizat pentru leziunea cotului. Imobilizarea cotului se face cat mai aproape de pozitia functionala a acestuia, adica in flexie de 90(uneori in unghi ceva mai obtuz) si in semipronatie.Aceasta pozitie este preferata nu numai pentru functionalitatea ei ci si pentru ca flexiile mai mari pot aduce deficit de circulatie prin compresia arterei in plica cotului.Din acest motiv,chiar in fracturi care prin natura lor ar necesita imobilizari in flexie accentuata(ex fracturi supracondiliene) totusi se prefera imobilizarea la 90 a cotului.RECUPERAREA DUPA SUSPENDAREA IMOBILIZARIIPerioada de imobilizare este variabila in functie de tipul lezional, putand sa dureze de la 10 zile la 50-60 de zile. Cu cat aceasta perioada este mai lunga, cu atat si problemele pentru recuperare vor fi mai multe si mai greu de rezolvat.Desigur ca obiectivele vor fi stabilite dupa examenul clinic si bilantul functional dupa degipsare.A)Combaterea dureriiDurerea in afectarea cotului este un factor patogenic capabil sa mareasca temporar, dar si definitiv, disfunctionalitatea acestei articulatii. Capsula articulara la cot este foarte bogata infibresenzitive, sinoviala fiind mult mai saraca.Aparand mai mult la miscare,durereail face pe pacient sa-si limiteze mai mult mobilitatea, si asa precara a cotului.Asa se face ca multi pacienti, iesiti din imobilizare cu o anumita capacitate de miscare si-o pierde in saptamana urmatoare. Cotul este o articulatie care dezvolta cu cea mai mare usurinta redori stranse si ireductibile.Mai trebuie adaugat faptul ca deoarece cotul se recupereaza numai prin miscari active, acestea nu pot fi performate decat in absenta oricaror dureri.Din acest motiv combaterea durerii nu trebuie niciodata neglijata.Medicatia antalgica antiinflamatorie si sedativa asociata este aproape intotdeauna necesara.Terapia fizicala foloseste urmatoarele procedee:Curentii de joasa frecventa sunt:a)curenti diadinamici, utilizeaza alicatia transversala a electrozilor si prefera formula diafazat fix 2 min, perioada scurta 1 min, perioada lunga 2 min;apoi inversarea polilor cu repetarea formuleib)curentul Tabert sunt curentii cu impulsuri la care catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului 15-20 min,cu creserea treptata a intensitatii ce se repeta 1-2 ori pe zi.c)Curentul galvanic are efecte3 antalgice datorita scaderii excitabilitatii sub polul pozitiv,la care se adauga si efectul novocainizarii.a)compresa calda,cataplasmecalde, parafina, perna electrica, au ca durata a unei aplicatii 20, 30 min.Aplicatia calda se acopera intotdeauna cu o patura, prosop pentru mentinerea caldurii.b)curentii de inalta frecventa au fost introdusi in terapeutica datorita efectelor calorica care le determina in tesuturiB)Combaterea tulburarilor vasomotorii si troficeAceste tulburari trebuiesc tratate cat mai precoce, deoarece pot antrena fenomene secundare severe cum ar fi: edemul, staza venoasa limfatica, incetinirea circulatiei arteriorocapilare sihipertrofiategumentelor. Ele apar in regiunea cotului antebratului si de multe ori chiar a mainii.C)Recastigarea mobilitatii articulareEste obiectivul de baza al recuperarii .Flexia-extensia cotului se executa activ pe un arc de 140-l45 iar pasiv se mai pot castiga inca 10-l5. Pronosupinatia are o amplitudine de circa 170 cand cotul este in flexie de 90.Este de dorit sa serefaca coplet aceste unghiuri dar nu intotdeauna este posibil.In aceste situatii trebuie sa recuperam flexia-extensia intre 80-l20,care pot deveni functionale cu compensarea cervicala, din umar pumn si mana.Pronatia poate fi si ea compensata usor prin abductoia cu rotatie interna a umarului.In schimb supinatia nu poate fi compensata, deoarece ea se executa numai inb articulatiile radiocubitale si deci o eventuala abductie cu rotatie externa a umarului este inoperanta.Remobilizareacotului, cu avizul ortopedului, poate incepe uneori chiar inainte de suspendarea completa a imobilizarii cand pacientului i s-a aplicat un aparat bival.Chiar si dupa imobilizarile de scurta durata, redoarea cotului este o prezenta clinica constanta. Nu exista insa intodeauna o relatie directa intre traumatism si redoare.Inainte de a incepe reeducarea mobilitatii cotului, trebuie sa ne asiguram ca: nu exista obstacol osos si intregritatea anatomica a musculaturii este conservata.Majoritatea specialistilor containdica in recuperarea cotului mobilizarii pasive si tractiunile(valabil pentru miscarea de flexie-extensie si mai putin pronatie-supinatie).Exista doua argumente:a)Miscarile pasive si intinderile pot determina inflamatie articulara, ca si mici rupturi ale tesuturilor periarticulare, cu formarea consecutiva de hematoame.b)intinderea pasiva dezvolta contractii simultane ale antagonistilor, care se vor opune si mai mult mobilizarii.1. Singurele miscari pasive permise sunt celeautopasive cu ajutorul scripetilor,deoarece desi nu sunt executate de musculatura proprie a membrului supe-rior afectat, sunt totusi bine dozate de relatia senzitivo-motorie. Forta de actiune a mainii sanatoase fiind continuu reglata de senzatia de tractiune sidureredin cotul traumatizat nu permite depasirea astfel a limitelor permise de rezistenta tesuturilor.2.Miscarile active raman baza kinetoterapiei in afectarea cotului.A. inaite de a se trece la miscarile active analitice este recomandabil sa se executeo reeducare globala a gesticii cotului. Aceasta urmareste reincadrarea functiei cotului in lantul cinematic al membrului superior.Exercitii de reeducare globala:a)din sezind pe pat; se auca un obiect de pe pat, asezat alaturi, la diverse distante, in asa fel incat bratul face o retropulsie-abductie-rotatie interna, cotul este variabil fle-ctat , pumnul este in pronatie-flexie cubitala, mana deschisa. Obiectul este adus de pacient spre fata, miscarea realizata prin antepulsie- adductie si rotatie externa a bratului cu flexia cotului, supinatie, flexia radiala a pumnului si inchiderea mainii.b)exercitiu de lansare a unei greutati. Cotul flectat, pumnul in extensie-pronatie, degetele flectate. Se fac miscari de lansare inaine ca la aruncarea cu piatra. Se aplicacontrarezistenta atat pentru extensia cotului, cat si pentru antepulsia-adductia bratului.B.Exercitii analitice in apa sau pe uscat pentru crestera mobilitatii:a)Se executa miscari libere de flexie-extensie si pronatie- supinatie in bazin, cazi mari sau in cadite pentru cot. Miscarile in bazin se vor executa din pozitii cat mai variate ale cotului: langa corp, in abductie de 90 a bratului, in adductie maxima a antebratului,mambrulsuperior find complet in apa.b)Exercitiile libere zisegimnasticalese practica progresiv, repetandu-se de cateva oripe zi. Ele se executa din pozitionari variabile ale corpului si bratului, in asa fel incatmiscarile de flexie extensie sa fie performate in diverse uri: vertical, orizontal, oblice si sagital. Se recomanda ca flexia sa se asocieze cu supinatia si extensia cu pro-natia.c)Exercitii de extensie- flexieex.1-Sezand la masa cu cotul, bratul si antebratul spruijinite pe placa mesei, se executa miscarile din cot, antebratul alunecand pe masa.ex.2-Decubit heterolateral, cu o placa talcata pe care se sprijina membru superior afectat.ex.3-Sezand, bratul atarnat, se executa miscarile din cot (in vertical). Se incearca mereu sa se atinga cu mana umarul.ex.4- Sezand, bratele in abductie de 90 , se cauta sa se atinga cu mana umarul respectiv; eventual bratu si antebratul de la membru afectat pot fi suspendate in aca-sta pozitie pentru a nu obosi.ex.5- Din sezand, se mimeaza miscarile de box prin intinderea bratului si stangerea luila piept .Pentru facilitare se executa alternativ si cu membru sanatos.ex.6- Din sezand, din stand sau din decubit dorsal se duce mana laumarulopus si se extinde apoi antebratul pe diagonala.ex.7-Din stand, cu fata la spalier, se apuca cu omana bara de sus si se fac genuflexiuni.Alta varianta, se apuca cu o mana bara la nivelul toracelui si se apleaca corpul pe spate.d)Exercitii de pronosupinatie :ex.1. cotul lipit de trunchi, se executa miscarea de pronosupinatie.ex.2-Palmele desfacute si lipite. Se executa rotatii, degetele privesc in jos, apoi se rotesc mainile ca sa ajunga sa priveasca in sus , apoi si invers.ex.3-Cu un baston in mana se executa pronosupinatia.ex.4- Miscari combinate pentru facilitare;pronatia se executa pe parcursul abductiei bratului, iar supinatia in adductia bratului.e)Exerciti de facilitare neuromusculara proprioceptiva:Se executa o miscare flexie opanandu-se rezistenta, realizandu-se o contractie izometrica.Brusc rezistenta este suprimata si pacientul singur va executa imediato flexie activa, care , in general va avea o amplitudine mai mare decat pana in acel moment.Mai tarziu, se va putea executa acest exercitiu conform metodologiei de baza( dupa suprimarea rezistentei) kinetoterapeutul va imprima o flexie maxima realizand o tractiune a tricepsului.Terapia ocupationala-este un mijloc deosebit de bun de antrenare activa a miscarilor cotului. Conditia de baza in alegerea modalitatilor concrete de terapie ocupationala este ca aceasta sa solicite, in repetari multiple o cat mai larga amplitudine de miscari. Iata cateva exemple: taiatul cu fierastraul demana, lustruitul, aplicarea ta-petului cu ruloul, tesutul la razboi si gherghef, tricotat, utilizarea surubelnitei.Dintre sporturi: inotul, basket-ball, tenis de masa.Exista o serie de aparate si instalatii care solicita miscarile deficitare, pacientul executandu-le sub psihologia autodepasirii sau competitiei.

EVALUAREA SI RECUPARAREA COTULUI INSTABIL