Coordonatorii colecliei: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE

Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Crrenoble;FRANK DELMARTINO, Universitatea Catolici, Leuven; LAURENT VANDEPOELE, Universitatea CatolicS, Leuven; JEAN-MICIIEL DE WAELE,Universitatea Liber5, Bruxelles; MICFIAEL KEATING, Institutul European,Florenla; EROL KIILAHCI, Univenitatea Liberj, Bnxelles; JOHN LOUGHLIN,Univenitatea Cardif! TANJA A. BORZEL, Insrirurul de gtiinle politice,Universitatea Liberd, Berlin

Ovidiu Pecican este istoric, europenist, scriitor gi publicist. profesoruniversitar la Cluj-Napoca gi membru al Team Europe din 2004, in 2008 fiinddesemnat ambasador nalional al Anului European al Dialogului Intercultural. Apublicat Europa, o idee in mers (1997; 1999, 2002,2004), Romdnia Si (JniuneaEuropeand (2000; edilii revdz;rfie gi addugite 2003,2004), Acasd inseamndEuropa (2003). A editat sau co-editat Transition in Central and EasternEurope, 1997 ; Aspirations, Approaches, Achievements. Ten Years of EuropeanStudies in Cluj,2004; Breaking the Wall. Representing Anthropologt andAnthropological Representations in Post-Communist Eastern Europe, 2003;Romania and the European Integration, 1999; Tratatul de la Lisabona. IJEcdtre reformd institulionald Si consens,2008. Cunoscut pentru pledoaria sa indirec{ia regionalizirii Romdniei, gi pentru participarea la elaborarea unuicontroversat manual de istorie pentru clasa a XII-a, este membru al UniuniiScriitorilor din Rom6ni4 a publicat romane, proze scurte gi volume de teatru qipoezie.

Ovidiu Pecican, Europa in gdndirea romdneascd interbelicd@ 2008, Editura Institutul European Iagi

INSTITUTUL EUROPEANIagi, str. Lascdr Catargi nr. 43, cod,700107 , O.P.1 , C.P. I 6 I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

PECICAN, OVIDIUEuropa in g6ndirea rom6neasci interbelici : antologie /

Ovidiu Pecican. - Ia$i : Institutul European, 2008ISBN 978-973-6 1 t-534-9

008(498)"1918/1945'

Potrivit Legii nr.811996, a dreptului de autoq reproducerea (parliald sau totald)aprezentei cdrJi fErd acordul Editurii constituie infractiune gi se pedepsegte inconformitate cu aceasta.

Printed in Romania

EUROPAtx cAlqDrREA RoMANEASCA

INTERBELICA

O antologie de Ovidiu Pecican

INSTITUTUL EUROPEAN2008

CUPRINS

Consideralii introductive / 7Notd asupra ediliei / 31

Europa qi Rusia (Mihai Ralea) / 33

Insomnia Europei (Octavian C. Tdslduanu) / 43

Considerafiuni europene (Mihai Ralea) I 47

Latinitas (Mircea Eliade) I 49

Statele Unite ale Europei. Aspectul economic (MihailManoilescu) / 51

Un om de bine qi Europa in letargie Qaul Zatifopol) I 57

Problema federafiei europene (Dimitrie Gusti) / 61

Statele Unite ale Europei (I. G. Duca) / 97

America qi Europa (Mihai Ralea) / 105

Cultura europeani (N. Bagdasar) I 109

Ce inseamni Europa (Nicolae Iorga) I 125

Mitul utilului (D.D.Rogca) / 131

De ce faci filozofie ? (Mircea Eliade) I 137

Europa in spirit (Dan Botta) / 141

Schimbarea lafalil a Romf,niei (Emil Cioran) / 155

Definifia Europei (Tudor Vianu) / i59Cele doui Romdnii (Mircea Eliade) / 165

E cu putinfl o noui Europi? (Nicolae lotga) I 171

Viitorut statelor mici (Nicolaelorga) / 177

inspre realitlfile noastre Q'[ae Ionescu) / 183

Date pentru o renaqtere a culturii europene (MihaiRalea) / 187

Cultura Occidentului (Anton Dumitriu) / 193

Religia creqtini in istoria culturii europene (Ilarion V.Felea) 1207

Cronologie / 231

EUROPA $I RUSIA

Mihai RALEA

Centenarul lui Dostoievski, sdrbitorit sobru qi

modest la teatrul ,,Vieux Colombier" la Paris qi poate

ceva mai fastuos in restul Europei, a adus din nou laordinea zilei problema raporturilor politice gi intelectualeintre Rusia qi Europa.

,,Mai devreme ori mai tdrziu, Europa va devoraRusia", scria profetic Dostoievski cu 60 de ani inainte deblocusul cu care occidentul a condamnat la asfixie nouaRusie. Antagonismul intre misticul scobordtor din stepeleAsiei qi intre felul greco-latin de a concepe viala alApusului e mai vechi decdt se crede. El nu e numai de

ordin politic, ci mai ales de ordin intelectual. Nu e numaivorba de aspiraliile geografice ori politice ale unui poportdndr care iqi revarsd hoardele peste grddinile manieratcultivate ale Europei. E vorba, mai ales, de o profunddlogic6, de un hotar mental qi moral care desparte doudinterpretdri contradictorii ale lumii qi ale vielii. intreRusia Si Europa e o chestiune de teoria cunoasterii. Pri-mele influenle europene asupra lumii slave furd bineprimite. Se qtie solicitudinea Caterinei II pentru enciclo-pediqtii francezi gi rolul ,,voltairianetz"-ilor la curtea ei.Indatd dupi marea revolulie, raporlurile se rdcesc.

Caterina II incepe si infeleagi pericolul pdtrunderiiideilor democratice in imperiul slav. Bustul lui Voltaire e

sfbrdmat,,,enciclopedia" ars6.

-tJ

EURopA N cANomna nouANrascA rNrBnsBrrcA

Noblelea qi o serie de intelectuali fideli ei infie-reazd influenla nefasti a Europei; curentul imperialistslavofil e format. Teoreticianul acestui curent, Axakov,are accente care amintesc exclusivismul judaic din epocalui de aur: ,,istoria rusd are valoarea istoriei sfinte; eatrebuie cititd, ca o hagiografie", istoria poporului rus eistoria unicului popor cregtin din lume" etc. Dupi el,aproape toli intelectualii se vor resimfi de acest exclu-sivism nafional. DacI un Herzen, atras de generozitateamiqcdrilor socialiste din Europa sec. XIX, va ardtasimpatie Occidentului, cdtre sfdrqitul viefii, va nega tot cea aftmat in tinerefe, preconizdnd revenirea la unulitatea(sic!) ortodoxd, ca gi la reaclionarismul farist. Un filosofca Soloviev va cere subjugarea gtiinlei europene la religiarus6. Un critic literar ca N. Srakhov, prieten intim al luiL. Tosltoi, intr-o carte Lupta contra Occidentului inliteratura noastrd, vrea sd demonstreze cd intreaga evo-lulie a literaturii ruseqti n-a avut decdt un scop: abjurareaEuropei. Gogol pe patul de moarte condamnd operele salesatirice, opiniunile literare qi invitd intelectualitatea rusdsi se prosterneze in fala farismului. Dostoievski mergemai departe. El afirmi cI: ,,niciodati poporul nu varecunoaqte ca pe unul din ai sdi pe un rus europenizat"sau ,,Rusia e o tard, care nu seamdnd intru nimic Europei.Cum weli ca Rusia sd se pasioneze pentru o civilizalie lacare n-a contribuit?"

La recenta sdrbStorire a lui Dostoievski la Paris,romancierul D. Merejkovski a declarat cam aceleaqilucruri, infrqurate doar intr-o serie de eufemisme literare.Cdnd armatele bolqevice invadaserd Polonia, in varatrecut6, toati nobilimea rusd exilati la Paris, uitdndduqmdnia ei contra guvernului sovietic, cerea providenfei,inainte de toate, triumful Rusiei.

De cealaltd parte, simpatiile nu sunt nici acolo preamari. Dupd entuziasmul unui Melchior de Vogii6, gustul

34

Europa Si Rusia

pentru literatura rusd a scdzttt. Scriitorii francezi de azi se

apitrd cdt pot de invaziunea obscuritdlii nordice ori a

sentimentalismului slav care tulbur[ claritatea viziunii lorlatine.

Care e nabxaacestui proces? in ce constd el?Sd vedem pentru aceasta care e spiritul culturii

europene gi care e acela al mentalitilii ruseqti.

Popoarele din apusul continenfului, care alcdtuiescceea ce Nietzsche numea ,,l'dme europdenne", gi-au

reconstituit o civilizalie din resturile lumii greco-romane.Cu mici deosebiri etnice, cu mici infiltralii striine, ele au

adunat arheologiceqte buc6!ic[ de piatrd l6ngd altd buc6-

licd de piatr6,le-au imbinat, le-au lustruit, au perfeclionatdetalii gi qi-au refbcut din ele templele, muzeele, palatele.

in moral[, au atenuat egotismul elen prin frater-nitatea creqtind qi au oblinut un individualism mai modestgi ceva mai mediocru. In filosofie au perfeclionat pe

Aristotel, in drept pe Justinian. Apoi le-au impriqtiat inmasele populare. Peste toate acestea au agternut minuniletehnicii, ale industriei qi ale confortului. Dacdla cei vechinumai elita gusta din binefacerile culturii qi ale artei, dingenerozitilllle moralei, azi, ntmLrul participanfilor e

imens. inte cei vechi qi noi, e mai ales o chestie de demo-cratizarea culturii. Deosebirea e cantitativ6, nu calitativ[.

Propagandiqti, vigarizatori, pelerini ai culturii,iatd ce au vmt sd fie europenii. Educalia barbarilor inspiritul antic fu religia 1or, - cdci ceea ce moqteniseri li se

pirea definitiv. Ca sd se indoiascd de postulatul sacru aleminenlei elenismului, doar cdtiva izolati: Pascal, Luther,Rousseau, Tolstoi. Ceea ce ii interesa er sd clarifice, sd

perfecfioneze, pentru ca crez:sl antic si fie mai acceptabil,

35

EURopA N cANonBR RorvrANBascA n{rsRBBrrcA

mai seducdtor. Pentru aceastd misiune de profesori, depedagogi, le trebuiri in primul rdnd o diolecticd logicd,care sI insinueze in mintea celui care se iniEiazd"adevSrurile -; in al doilea, o formd impecabild care sdademeneascd, si seducd noii aderenli. Astfel au exploatatpdnd la subtilizare logica, ca qi retorica bdhdnului Aristot.Adevdrul e c6, cu aceasti ocazie, au descoperit un alt po-stulat pe care grecii doar il intrevdzuserd: acela al deter-minismului caluzal. Galileu qi Descartes au ftcut posibildmarea revolufie industrialS din secolul al XVIII-lea. giaici e poate singura noutate, singura invenlie de la anticiincoace.

incetul cu ?ncetul ins6, nevoia de logicd a devenitpentru europeni o manie, o obsesie. Cdnd lucrurile nuerau clare, le clarificau, cdnd deveneau clare, le voiauevidente, cdnd ajunserd evidente, le voird implicite...Perfecfiunea vertiginoasd a acestor facultdfi e minuneaApusului. Un om inteligent ?n sensul occidental neagd.cea mai uqoard contradiclie: prin aceasta, omoardcomplexitatea; nu cunoaqte cea mai slabd impreciziune;prin aceasta, distruge nuanfele; ignoreazd cea mai micdqovdiald: prin aceasta omoard evolufia. Pe mdsurd ceomul devenea un perfect manechin logic, viala, via[afecundi cu absurditatea ei creatoare, cu elanul eineinfr6nat de silogisme ori de nofine il pdr6sea. Singur,cu sterilitatea uscatd a raliunii drept tovar[q, se indbuqea,pierea, sub propria sa desdvdrqire. Atunci, remediulsuprem era gdsit ?n simfr:ri. Lipsit de hipnoza unui idealpe care nemiloasa sa analizd gtia sd-l distrugd inainte dea-l iubi, logicianul devenea fatal epicureu. Dac6 atenlianu e preocupatd de o valoare care o depdgegte, ea revinecu furie la via[a imediati, pdmdnteasci. Dovadd: to(ideziluzionalii marilor idealuri devin,,deboqa!i". incurajatde un confort care-i satisface integral necesitilile gi luxu-rile, neincurcatcunici o valoare religioasi, europeanul qi-a

36

Europa Si Rusia

frcut un ideal din ceea ce trebuie sd r[mdnd un mijloc.Dacd anticul era lubric, modernul e numai ,jouisseur".

^De la epicureism la egoism e numai un pas. Inadevdr, dac6 orice senzatie, orice pldcere e personald,individul a inceput si o cultive numai pe a sa. ,,Cultivonsnostre jardin", prin care sfdrqeqte Candide al lui Voltaire,are mai mult dec6t un inleles propriu. in aceasti staresufleteascd, europeanul se simlea de multe ori singur.Atunci iqi amintea de cregtinism. Nu mai gdsea insi in elumilinla in fala misterului, nici modestia primelortimpuri: europenii elenizaserd creStinismuL Odati re-inviafi in timpul Renaqterii, zeii continuau s5 triiascd gi

azi. Dacd Christ s-ar cobori astdzi intre noi, ar constatauqor cd a reinviat omenirea pentru ca s6-i arate caleapldcerilor. Oscar Wilde povestegte undeva: ,,CAnd Isusvoi sd revind in Nazareth, oraqul era a$a de schimbat, cinu-l mai recunoscu: Nazarethul in care trdise odatd eraplin de lacrimi gi de plAngeri, oragul nou pe care-l reve-dea acum rdsuna de r6s qi de cintece - gi Christ mergdndin orag v62 sclavi incdrcali de flori care se gribeau cdtrepalate de marmurd albd. Intrdnd in una din aceste case, infundul unei sdli de porfir, culcat pe un pat de purpuri,vdzuun om a cdrui pdr era impletit cu trandafiri roqii gi ac6rui buze erau incd umede de vin. Christ se apropie deel, il atinse pe umdr qi ii zise: ,,-Pentru ce duci o astfel devia!d?' Omul se intoarse, il recunoscu qi ii spuse: ,,- Eramlepros qi tu m-ai t6mdduit. Pentru ce aq duce o altdvia46?"

Christ ieqi din aceastd casd 9i iatd cd in stradd v[zuo femeie a c[rei fald qi vegminte era.u zugrdvite, ale cdreipicioare erau impodobite cu perle. In urma ei mergea unom a c5rui ochi erau incdrca\i de pofte vinovate. $i Christse apropie de el, il atinse pe umdr qil intreb6: ,,- Pentruce urm[regti aceastd femeie qi pentru ce o privegti aqa?"

Omul se intoarse, il recunoscu gi rdspunse: ,,- Eram orb gi

tu m-ai tdmdduit. Ce vrei si fac altceva cu vederea mea?"

JI

EURopA iN cANonna nouANnascA rNreRBBucA

$i Christ se apropie de femeie:,,- Drumul pe care-l urmezi e acela al pdcatului, de

ce-l urmezi?" Femeia ?l recunoscu qi ii rispunse rdzdnd:,,- Drumul pe care merg e plicut, cici tu mi-ai iertat toatep6catele".

Atunci Christ iqi simfi inima plind de intristare givoi sd pirdseasci acest ora$. Dar pe cdnd iegea din el,vdnt in sf6rqit pe malul unui qanf, un om care pldngea.Isus se apropie de el gi, atingdnd buclele pdrului sdu, iizice: ,,- De ce pl6ngi?" $i Lazdr, ridicdnd ochii, ilrecunoscu qi rdspunse: ,,- Eram mort gi m-ai inviat. Ce aqputea face altceva cu viala mea?"

... Aceasta e ironica istorie a creqtinismului.incetul cu incetul, saturaliaelenismului se infEptui.

Logica incepu s5-qi spund ultimul cuvdnt. Claritatea desd-vdrqitd, sterilitate strdlucitd, ea nu mai putea da nagtere lanici o crealie.

Cu o ultimi speran!6, eforturile s-au indreptat cdtreperfecliunea formei. Arta pentru artd a aplrut Eleganla,armonia, cizelarea trebuiau sd acopere neantul creafiei.Cdci perfecliunea Si progresul se exclud.,,La perfectionn'engendre que l'inertie; la gdne est le principe dumouvement", zicea Renan - cd numai obscuritatea efecundd, iatd ce-au inleles foarte tdrziu europenii.

*

in Nord ca qi in Orient insd, se gdsesc societlfi careau scipat de sugestiunea imperioasd, de contagiunea ire-zistibild a prestigiului elen.

Ele iqi trag originea din societdlile tinere anterioareinvenliunii logicii greco-romane. Viala lor nu se bazeazdpe principiul contradicliei ori al raliunii suficiente. Facul-tdlile lor de cunoagtere sunt sentimentul ori credinta

38 39

Europa Si Rusia

mistico-religioasd. Actele cele mai opuse, ideile contra-dictorii coexistd perfect in mentalitatea 1or.

Se qtie cd triburile primitive, care judecd dupdorganizarea mintald prelogicS, admit foarte bine mira-colul. Pentru ei, un lucru poate sd existe gi sd nu existe ?n

acelagi timp; un fenomen se poate intdmpla simultan indoui locuri deosebite; un obiect poate ocupa acelaqi locin spaliu impreund cu un altul. Lucrurile participd unelela altele, fiindci ei nu cunosc rafiunea noastrd care leclasifici, le opune, le exclude. Filosoful francez Levy-Bruhl a numit aceastd lege a psihologiei primitivilorlegea participaliei.

Privind caracterul rus al eroilor celor mai caracte-ristici din literatura lor, al unui Dimitri, de pild6, dinFrafii Karamazov, ajungem la aceeagi concluzie. Rusulpoate uri gi iubi, crede gi se indoieqte, neagd gi afirmd inacelagi timp: Fiecare din europeni confine in el at6tacontradicfie cdtd e firesc si aibi orice suflet. Contradicfialor e ins[ succesivd, ea se observd in timp, de la momentla moment. La ruqi, contradiclia e simultand. Prin aceastaei intrd in legea participaliei a lui Ldvy-Bruhl. Dar dacilogica ca facultate de cunoagtere le lipseqte, ei au inabundenli altele. In primul rdnd, sentimentul qi intuifia.Acolo unde raliunea se opregte fiindci nu mai poatestabili raporturi, sentimentul intrevede posibilitali infi-nite, nuanpe fragile, momente delicate qi fugare. Cuno-gtinla mistic[ depdqeqte pacea logicd, cdci ea se exercitideasupra ei, dupd hotarele ei. In plus, ea nu cunoagte cri-tica ori analiza dizolvantd. Prin aceasta, entuziasmulnelimitat de criticd urci vertiginos culmile adorafiei,lSsdnd departe in urmi calculele meschine ale cAntdreliilogice. Iubirea, adora[ia infiniti, iatd ce nu cunoaqteindividualismul european. Rugii n-au critici literari orifilozofi; au in schimb apostoli. Astfel, ei nu cunoscepicureismul situaliilor comode. Nici o lari din lume nu

EURopA N cAwonsa noMAlsascA rNrpneBucA

cunoagte uriaga hecatombl de sacrificii benevole a Rusieide o sutd de ani incoace. Singurul epicureism al rusuluisuperior e voluptatea sacrificiului. Ceea ce pentru noi e ocorvoadd, pentru el e o fericire qi o onoare.

Gdndirea qi acliunea lor e obscurd qi absurdi. Spi-ritul lor religios e inform: se cautd incd. De aici absur-ditatea generoasd a acfiunii 1or, de aici stupiditateasublimd a sinuciderii lor colective. Nu trebuie uitat insdcd numai obscuritatea e fecundd. Din neantul perfecliuniinu poate iegi nici o crealie. Astfel progresul devineimposibil. Din contrd, el !6gneqte victorios din cdutareadureroasS, din chinul neastdmpdrat. Nietzsche, privindviala eroicd, zicea ,,Nimic nu ne-a devenit mai strdindecdt acest ideal al trecutului: pacea sufletului; nimic nune face mai pulind poft6 dec6t morala de ruminant gifericirea ldncedd a unei conqtiinle linigtite".

Iati doui mentalitSli perfect antipodice. Roman-cierul englez J. Conrad. intr-un admirabil roman, Sous lesyeux d'Occident, aratd. c6t e de incomprehensibil acestmod de a pricepe viafa, pentru bunii cetileni ai Europei.

x<

Fiindcd e vorba de o luptd deschisd, ne putemintreba unde va fi victoria? Nici un rdspuns nu s-ar puteada azi. Anatole France, ca sd ne arate cdt de micl erainfluenfa creqtinismului in primele timpuri, povestegte dePilat care nu-qi amintea de Hristos dupi cincizeci de anide la moartea lui, iar Renan in Saint-Paul36 ne descrie

36 Pentm citaflile de mai sus, sd se vadd Th. Masaryk:Europa und Russland. Zur Russischen Geschichts und Reli-gionsphilosophie. Soziologische skizzen; ca qi Alexisnki: LaRussie et I'Europe, Flammarion, 1918, Paris.

40

Europa Si Rusia

mediul elen netulburat, senin in olimpianismul sdu, chiardup[ o suti de ani de la afirmarea idealului creqtin.Influenlele uriaqe trec pe ldngd noi nebdnuite. Nici unsimptom prea serios nu le anunf6. $i ?ntr-o zi, pe

neagteptate, asistdm la o lume noud; fbrd sI inlelegemcum s-a realizat. Poate cI suntem aproape de agoniaspiritului logic ai tot aga de aproape de afirmarea unei noireligii.

Un Tolstoi sau un Dostoievski, eare au fbcutposibil [un] Romain Roland chiar in sAnul 15rii celei maieuropene din Europa, pot cuceri b[trdnul continent maiuqor dec6t toate armatele oricdrui imperialism.

(Apdrut in Gdndirea, an. I, nt. 19, I februarie 1922, pp. 349-35237; retipdnt in Mihai Ralea, Scrierl, vol. 7,

Bucuregti, Ed. Minerva, 1989, pp. 7l-7738)

" Un ecou al articolului vine dinspre Camil Petrescu. inRevista vremii, an. II, nr. 8, 12 februarie 1928, p. 15, el spune:

,,... Argumentalia ni se pare oarecum superficialS. A deduceinfrdngerea europenismului prea logic - gi tocmai din acest

motiv - prin misticismul rusesc inseamnd a ignora unii dintrefactorii principali ai chestiunii".

" Mihail Ralea (1896 - 1964), eseist, filosof, psiholog, socio-log, diplomat, om politic de stdnga, profesor la Universitateadin Iagi, membru al Academiei Rom6ne, director al revistei

,,Yiafa romdneascS" (din 1933).

41

INSOMNIA EUROPEI

Octavian C. TASLAUANU

Proiect de confedera|ii ale statelor occidentale

Si ale statelor orientale

Bdtr0na Europd a inclrunlit de griji gi orizonturilezllei de mdine, sunt mereu incdrcate de nori de furtund.

Pacea, din an in an, se reduce la un simplu armi-stiliu intre neamurile vechiului continent. Granilele traseinke {dri se discutd din nou gi, cu excep}ia Franfei, nuinclinl sd le garanteze nici o mare putere. Propunerilepentru asigurarea pdcii europene se fin lan!. Ele dovedesccd pericolele persistS. Tratatul de asisten!6, din 28 iunie1919, prin care Anglia gi Statele Unite ale Americiigaranteazd siguranla Franfei, aratd cd, indatd dupd inche-ierea picii, se simfea primejdia viitoarelor conflicte.incercdrile ulterioare de a guanta pacea europeand aurdmas numai intenlii, frrdreniltate practice.

Se credea cd protocolul de la Geneva, din 20

octombrie 1924, a gdsit solufia de a definitiva tratatele depace, adoptdnd sistemul de alianle regionale gi arbitrajulimpotriva agresorului.

Dar, dupd cum Senatul American, respinsese

tratatd de asistenli din 1919, aga Anglia conservatoare,prin ministrul sdu de externe, domnul A. Chamberlain, s-adeclarat impotriva protocolului de la Geneva, din anultrecut.

43