Mihai Eminescu este cunoscut ca fiind ultimul mare romantic european, n timp ce Al. Macedonski este teoreticianul simbolismului (Poezia viitorului). Culmea creaiei eminesciene este poemul filosofic Luceafrul, iar opera cea mai cunoscut a lui Macedonski este Noapte de decemvrie. Geneza poemului Noaptea de decemvrie are ca punct de plecare o legenda orientala, intitulat Meka i Meka. Un print arab, Ali-ben-Mahomed-ben-Hassan, primeste sfat de la tatal sau indemn sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta. Cu averea mostenita si calauzit de cuvintele tatalui sau, acesta pleaca spre cetatea sfanta a musulmanilor, Meka, strabatand drumul cel drept prin pustia araba. Catre aceeasi tinta pleaca si cersetorul Pocitan-ben-Pehlivan, urmand calea ocolita. Convoiul printului piere, el insusi murind, in cele din urma, dar, inainte de a-si da sufletul i se pare ca-l vede pe cersetorul care paseste pragul cetatii sfinte, al Mekai pamantesti, iar el, prin moartea sa, trece pragul Mekai ceresti (de aici, semnificatia titlului poemului in proza). Eminescu are ca punct de plecare basmul Fata din gradina de aur, cules de ctre germanul R. Kunisch din Muntenia. Mai trziu, Eminescu va valorifica acest basm, prelucrndu-l i transformndu-l ntr-un cntec liric cuprinztor, n care vechea poveste devine pretextul alegoric al unei meditaii romantice asupra geniului, dup cum afirma nsui poetul Aceasta e povestea. Iar nelesul alegoric ce i-am dat este ca, dac geniul nu cunoate nici moarte i numele lui scap de noaptea uitrii, pe de alta parte aici pe Pmnt nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a prut c soarta Luceafrului din poveste seamn mult cu soarta geniului pe Pmnt i i-am dat acest neles alegoric.. Acesta propune de asemenea meditaii asupra condiiei generale a omului ca fiina antinomica, sfiat de contradicii adnci. Tema principala a ambelor poeme este de factura romantica, si anume conditia omului de geniu intro lume care ii aduce nefericirea. Desi apartin unor curente literare diferite si chiar antitetice, cele doua poeme dezbat aceeasi tema, conditia omului de geniu, in doua moduri diferentiate prin stilul caracteristic fiecarui poet. Daca geniul eminescian alege retragerea in lume in sfera ideilor inalte, de unde sa contemple cu raceala nimicnicia vietii omenesti, filosofia vitalista a lui Macedonski consta in aprecierea ca viata inseamna o necontenita lupta pentru atingerea oricarui ideal, dar frumusetea ei sta tocmai in eroismul acestei lupte, chiar daca telul propus nu poate fi, uneori, si atins. Cele doua poeme intrunesc atat teme cat si motive de circulatie universala. Temele secundare ale poemului Luceafru ntregesc complexul de semnificaii al poemului, naturaterestr i cosmic, iubirea n dubl ipostaz, pmntean i mplinit i cea ntre dou entiti ce aparin unor lumi incompatibile, fragilitatea i efemeritatea condiiei umane, devenirea universal, cltoria la originile universului, n timp i spaiu cosmic. Motivele specifice imaginarului eminescian in, n cea mai

mare parte, de estetica romantismului: aspiraia spre o stea sau luceafrul pun n lumin condiia omului de geniu care dorete s cuprind spiritual universul, visul favorizeaz accesul la un alt tip de realitate, ngerul i demonul se regsesc n metamorfozrile luceafrului n sacrificiul lui suprem de renunare la condiia divin, fortuna labilis i vanitas vanitatum et omnia vanitas sunt repere ale existenei terestre, iar teiul, codrul protector, luna ca astru tutelar, izvorul compun natura slbatic pe fundalul creia se reface cuplul adamic n final.

,,Noapte de decemvrie" intruneste teme si motive atat simboliste cat si romantice. Astfel insasi tema fundamentala, conditia omului de geniu impreuna cu unele motive consacrate ca luna, noaptea, personajul exceptional in mediu neprielnic constituie elemente romantice. Pe de alta parte se regasesc si motivele de natura simbolista cum ar fi inspiratia, focul, himera, cultul pietrelor pretioase, predilectia nuantei cromatice, vraja muzicala a textului precum si evadarea in exotic. Sub aspectul elementelor de compoziie i de structur pot fi identificate 3 secvene principale n opera Noapte de.. si 4 n Luceafarul . Primul tablou al operei simboliste nfieaz imaginea poetului lipsit de inspiraie ntru-un mediu ambiant i natural ostil. Cea de-a doua secven este consacrat motivului romantic al inspiraiei, flacra simbolic ce aduce vibrarea , odat cu porunca ascult, i ct, i tnr refii . Ultima secven are ca subiect metamorfoza poetului n emir al Bagdadului, care e tnr, e farmec, e trsnet, e zeu , dar care, furat de-o visare , ncearc s traverseze pustia, urmnd calea cea dreapt , ctre frumoasa lui Meka , gsindu-i sfritul aproape de cetatea preasfnt, ntrnd n schimb n Meka cereasc , n Meka cea mare . Primul tablou al poemului Luceafrul prezint povestea de dragoste dintre fata de mprat si Luceafrul i decizia lui de a renuna la nemurire pentru a fi alturi de fiina iubit. Idila dintre pajul Ctlin i Ctlina este evideniat n cel de-al doilea tablou, iar n cel de-al treilea tablou se ilustreaz zborul Luceafrlui, cererea sa de a fi transformat n muritor i refuzul superiorului su. Ultimul tablou red idila celor doi pmnteni, dispreul astrului pentru Ctlina i constatarea incompatibilitii cu lumea terestr. Cele dou opere sunt diferinte n ceea ce privete ipostazele geniului. Daca in Noapte.. emirul din Bagdad simbolizeaza pe omul superior chemat de Idee, in opera Luceafarul geniul este reprezentat de astrul care este dispus s renune la nemurire i de Hyperion. Un element comun celor doua opere este existenta simbolurilor. La Macedonski, emirul este simbolul omului superior, al credintei nestramutate in ideal al capacitatii de a ramane ferm pe drumul ales, de a face fata tuturor obstacolelor ce se ivesc in calea lui spre acest ideal. El este prezentat ca un om realizat pe plan material dar care simte chemarea catre Meka "Dar zilnic se simte furat de-o visare / Spre Meka se duce mereu", tSpre Meka-l rapeste credinta - vointa / Cetatea prea sfanta il cheama in ea, / ii cere simtirea / ii cere fiinta / ii vrea frumusetea-tot sufletu-I vrea" simbol al omului mereu incercat de tentatiile necunoscutului. in antiteza este creat personajul cersetorului, care este simbolul omului comun, a carui viata este caracterizata de un sir intreg de compromisuri ce tin sa - i faca existenta mai usoara. in final, visatorul, creatorul, omul curajos si drept, pierde in existenta comuna, in timp ce impostorul, cel ce alege calea ocolita, triumfa. insa artistul care traieste in sfera ideilor castiga in spirit ,,Meka cereasca." Pe de alta parte la Eminescu Luceafarul simbolizeaza geniul in permanenta cautare a absolutului, de asta data tanjind dupa materialitatea simbolizata de Catalina. Pentru el iubirea este un mister pe care tine in mod neaparat sa-l cunoasca, de aceea el indrazneste a se duce la Demiurg pentru a-I da dezlegarea la moarte. insa coborarea de la statutul sau este imposibila deoarece, astfel, Demiurgul s-ar nega pe sine iar motivul pentru care Hyperion cere sa I se retraga nemurirea este nejustificat. Superficialitatea omului comun si resemnarea in conditia sa mediocra este elocventa in atitudinea Catalinei, care renunta la aspiratia sa spre absolut in favoarea realizarii pe plan uman, prin iubirea lui Catalin. Luceafarul vede aceasta ttradare" si sufera de revelatia

propriei sale conditii, prilej cu care Eminescu critica societatea contemporana lui traind in cercul vostru stramt / Norocul va petrece / Ci eu in lumea mea ma simt / Nemuritor si rece". ,,Luceafarul" se poate incadra in romantism prin interferenta genurilor si teme si motive caracteristice acestui curent. insa compozitia poemului ni se infatiseaza si din perspectiva clasica, prin simetrie, datorita dispunerii partilor I si IV, si prin reasezarea in a patra parte a poemului a tuturor elementelor la locul lor. ,,Noapte de decemvrie" pe de alta parte apartine prin tema tot romantismului iar aspectele secundare sunt clasice prin ultimele versuri, care constituie tcheia" poemului, si versificatie precum si simboliste prin muzicalitate, culori, sinestezie, refrene. Consider ca/ Intre Noaptea de decemvrie si Don Quijote al lui Cervantes se pot face multe sinonimii si corespondente .De fapt, viata si opera lui Macedonski pot fi puse sub semnul lui Don Quijote, celebrul erou al lui Cervantes. Mesajul cel mai adanc al operei lui Cervantes este ca viata nu are sens si rost si nu menta sa fie traita, in absenta unui ideal. Nu are importanta daca acest ideal este atins sau nu. Importanta este lupta pentru atingerea lui. Don Quijote moare fara sa o intalneasca pe Dulcineea sa La fel, Emirul lui macedonski nu reuseste sa patrunda in Cetatea Sfanta. Soarta lui este asemantoare cu aceea a cavalerului Tristei Figuri. Dar, ceea ce ramane cu adevarat sublim, in comportamentul si conduita ambilor eroi, este lupta, exemplara, pentru atingerea idealului. Tot acest donquijotism de conceptie este drapat, in Noaptea de decembrie, in haine orientale. Macedonski este, literar vorbind, Don Quijote al nostru, figura cea mai cervantesca din intreaga galerie a scriitorilor romani, asa cum a intuit, magistral, G. Calinescu, intr-un studiu despre Cervantes, din volumul Scriitori straini. In schimb Luceafarul este expresia desavrsita a geniului eminescian, aparnd ca o sinteza a gndirii sale poetice, iar legenda Luceafarului este mai mult dect alegoria propriei existente de poet a lui Eminescu, este totodata simbolul unei istorii, pe care el o reconstituie poetic n poezia mitului romnesc, pentru a-I da astfel prestigiul unui destin. Geniul lui Eminescu este vzut ca nalndu-se n lumina Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atenia iubitorilor de art frumoas. Rsuntetul se explica prin faptul c poezia este o alegorie a nefericirii pmnteti a poetului i aceasta a fost scris cu puin nainte ca poetul s intre n prima faza a bolii sale mintale. G. Calinescu consider c Luceafrul nu avea aa un mare rsunet fara opera complet a lui Eminescu. El consider Luceafrul vrful operei eminesciene spre care ne urcm citind creaiile mai mici.Din toate acestea se desprinde o idee central confirmat de toi criticii prin care este considerat c ntreaga creaie eminescian conine motivul luceafrului. Despre "Noapte de decemvrie" A. Marino spunea: Ea simbolizeaz drama geniului, ntr-o evocare de mari incandescene, reprezentativ pentru ntreaga concepie a poetului i, poate, i mai mult, pentru drama propriei sale existene, fascinat de vis, himer i ideal, irealizabil ca orice absolut..., sugernd astfel locul privilegiat al acestei poezii n creaia macedonskian i sintetiznd n mod impresionant o tem obsesiv a poetului.