epoca viseaz dictatura militaä...bani abonamente an. 20 lei 6. .. 10 lei ziar conservator-democrat...

4
BANI ABONAMENTE an . 20 lei 6 .. . 10 lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI pag. III, 5 str. Gb. 25 Sub directiunea unui Epoca" viseaz In Voiu pe printr'o comparatie. putea zice, o dIDO couvingerea tuturor de e adevärM, o va bine va de Intelepciunea a dar hiul Lupta ecoromistiIor a avut kgiuitor. Se cA legea impozitului finauciar face urmAtoare ; care de 5 jumAtate 6 iar ce deci nu prea ocupA 13 De comparaison pos raison alt ceva e o dispozitiune de or- din economic si alt privind cul- totusi nu ne putem opri de a gAsi oare care asemtnare. Legiuitorul prin respec- tive la fel de moeie, profesorul e pro- de iar era proprietor ongediu ntru suplinitorului din iar congediul motive su- 80 la din titulerului, Pinä aici cornparatia mai mergea, e vorba de a aprecia rezultatele, se de-a In cazul mosierului, el In primul prin un de repercusiune economicA, sufär Profesorul se situa- tiune. El personal nu sufere, mai les congedinl e boalA, dar sufere sufere societa- tea. Dar ceia ce tinde a pe un profesor numit istrati De drept trebui i dea un plinitor. In profeso - e, de din se un profesor de a- materie din In locul aces- tuia un din apoi In din se In modul acesta am ajuns realizAm aproape idealul, nimeni nu fie locul ideal se poate numi ceva. care respectat a fost nu s'a dat unni profesor pen- tru o materie, un studiu de acum ce au cut cei Administra tie, s'a zentat tabloul detaaärile si congediile. acesta vede e contsgios, de el putea zice, aici e mai Universitätile au scApat forme mai uaoare se trece la la Bucuresti, o dat. de la dar se trece definitiv, nevoe de In ce priveate ani incoace, nu e administratie, care sä se preocupe ele nu caute a lua ingiAdire. Cu toate acestea Inca multe. Formula adoptatä mai in urmA, e se d-lui X pentru a studia reorganizarea cutärii Se gedia de ori trei aceasta, formula servind a nu se perde anii drept de Multe coogedii se pentru studii. Cam nu bine aceasta, de a poseda cea mai superioarA. FacultAtile au dreptul a diplome de doctor ni spus de cA un doctor de ai nostri nu o inferior doctor venit din alte Zic sues rän, spune cA se duce literile, dreptul, medicine, filo - sofia, refer au o o pArAsesc aceasta, cAci putea zice tot cei cari banii acolo. Se ceva sorii cari vor specializeze anu- ramuri, pentru cari noi n'avem superioare, dar pentru drept, etc. ce zicem, ieri de Drept, venit la o Facultate din de dicinä de a-ai lua catedra pri- mire, dus In strAinatate studieze. Ori cum era presupus ei mai cere cuuoatinte, precum lucrAri superioare, de savanti. de sigur avut au fost Atunci, ce mai ?! congedii meritate. Astfel pontru caz boalA, pentru profesorii, cari au peste 20 cari sunt obositi, färä a ca sä munci. au de un con- cediu de cite-va luui, recreeze In aceet interval. De aceia socot cA ori cine va aproba luatä de actuala administratie a Instructiunei, de a se revoca congediile. DetasArile de- Ele aduc rturbare, pentru Cazul tipic era al unni profesor, care so toti In statul cärei El era Bucuresti, dar fusese mi pare, prin Buzeu la s'a el plätit la Severin. un spunea de dar n'a fácut nici o lectiune, ci a vatä In dreptul literile. profesorul catedra E a- mintea ori cui, mult mai multä va face acolo, räspundere mare, acolo stA o mai Sunt apoi legitime. Bine face Administratia a triaj de cit cari In trebue fie V. I. Radu POLITICE nu vis... Epocei" viseazh, ei, toti acei au luat cuprinsul acestui vis, ziar, tot la articolelor de doctrina di- Vis sau EpoceP nu doresc nici mai mai regim mi- litarist. Acesta acest viseaza. Dragostea d-lui Filipescu pentru armath-dragoste pe care o au desigur toli dere aceastä dragostea a- ceasta de foarte recenth, de d-sa a trecut pe la de Cum toate manifesthrile d-lui Filipescu un caracter natural, foarte natural mai ales cind se simte eli- prin mersul din viala politich,-ca d-sa exa- gereze aceasta dragoste, dea i dee racter pe care nu trebue D. Filipescu iubeste armata-dar vada aceasta institu- 1967- Vineri 23 August dictatura militaä tie apucMurile sale politicianism - D sa voieste tin partid o unui partid o politic* nu se poate-nu va Nu se poate-pentru armata a are o misiune mare cu totul acea a dirigui in interior. Nu va Filipescu la cale atare noi cum au croite de d-sa, de au durat creatiile sale, artificiale. D. Filipescu care nu se chid se poate. D-sa este pro- totipul omului care repede, chiar propriile sale de ce elucubraliile Epocei", ei, nu o mai mare de acea ce de ma- bizare ale unor anu- mite forme psihopatii. ZILEI Gaffa lui Nordau. 2---3 zile, are la congres al Sio- mai de-asila ai Eveai- mentului". Aci vrem numai o curiozitate la a- congres parte dopä cum ne gazetele, preaedintele d-ml Max Nordau In Lucrul ar fi diplomatilor adunati nu de mult In Cepitala Angliei - la Londra - fie-cine s'a crezut drept din ale Turcilor. adus a- minte Max Nordau este viitorul al unei republici semite, cAreia butr'un ticol din »Times" a cerut dorilor ca, la Palestine pentru neamul lui e vorba luate... Cam n'au mers voia... diplomatiei interuationale ; cum cam virginitatea, vor cougrcsul prin omagii scuze, iar Nor- a putina, ca ruai impresia... gaffei din EXTERNE România d. Al. A. ziarulni Zierul Berliner in numArul sou astäzi - vire Ziarul zice : - ce se ian pentru comba- epidemiei de hoierä in Rominia, devin zi mai mai generate. Ele nu pot Intinderea flagelalui, care eu o repezi- ciune logrozitoare se In Epidemia la loco- put a se numai cimpul de peratfi, a trecut frontiera s'a aratat Ustele cAtuite de directia a aratä o mortalitate 50 numeroase noi Ber- Tagtkatt, reproduce o convorbire d. A. Badaree, ministrul ad-interim la interne. In convorbirea sa mine -- zice co respondentul ziar - d ministru Badareu mi a spas : Epfdemia era noastrd. o cind in Bulgaria, de oarc-ce a colo holera de mai mould vreme. minarea la Fernandova. unde noastre au o a armatei bulgare de sub generalului Cea mai mare porte din prisonieri de vibrioni in rindurile se boluavi de holerd. imprejurare ne-a de a pe prizonierii libertate. Din motive diplomatice inaintarea noastre se tempo se mai din motive diplo- retragerea Bulgaria a s se:execute, limp de 15 rile. armare se mai mare ceia ce a o rea asupra mdsurilor sanitare". Acuma spune d. viguroosa cam- panic sunt ca serios rdzhoiu posibil victime". Acelasi mai faptul princesa Maria a vi- zitat lazaretele de holerici, ajutoare si celor D. Balzac spunea odatä prietini. - voi care-i care mai tinta ? Drumul de fier. - Un vapor american. - -0 scadentA ! rAspanse Balzac. Toti au de pArerea lui. Saint-Amant se In- tr'o reuniune, alAturi un recunoscut care avea pArul negru barba Contrastal acesta pAru toti se care fi motivul, clad Saint- Amant necunos- cut : - pare, doninule, lucrat mai malt falca cu Un autor foarte mediocru lui Piron : - vrea o operä In felul nimeni nu fi nici sä lucreze de acum dumitale, Piron. OAMENI no*tri Nu de toti va vorba, ci notch, de celebrii, bulgarii. nostri, a boaie soarta ne-a o mai de-aproape. I-am ca bi- dupä cum cunoscut, lu mai grave, Dar din urrnä, s'au pur tat, docnmente trate corespondentulai räzboiu, Teernuf, publicist din Le Jour data de 27 August: lugubrelor operatiuni am nude putea genial la gari. ori prizonierii cari pri- ueoare räniri de --lucrul era nsor constatat torturati chip Am la Krivolsk un soldat putin ränit in abdomen Bulgarilor. Acestia l'au copac ca pi- o pinA fu zst. inspiratiani. superstitii barbare oa acestia A fost noi mister zgaduitor care noi sen timentul In aceeaai am soldat de un se picioarele de trunchiul copacului. Bulgarii gaurise o sfoarA, cea mai subtire a aeezat lui. Greutatea corpu- lui sMta nenotocit, iar scuturiud necontenit rana gura lui". Scriitorul a asistat la o violentä si bulgari: gAseam de regimentului al 8-lea din diviziunea bind vAzui venind un doi din de arme. In o latä, Nu mai avea obraz de cind fu zise o voace Intro- de hohote de care nu mai avea omenesc sine : ZArisem in luptei grup m'am apropiat, socotind am a face va din noatri. Ne un sat vecin a- mi-am dat seama cu acei erau realitate niate bulgari ImbrAcati In uniforme fu- alibi - Spune-ne ti-e regimental ? Fireete, am rAspuns nu de ce lipseam mai de malt ai mei. Atunci un bulgar porunci : Scoateti-i ochii o vorbeascVl Auzind aceasta, i-am nu tortureze, du-le asediul Adrianopolului, am luptat pur- tam de bravurA. Le-am am acasä o o femee, doi copii mici. - dar torturati! Atuncia. nasal, urechile, imi pielea cum vedeti. zise : - Du-te gelui aunt Bulgarii..." ...Dupä atari vedem noi cam Dar malt mai grozave In Amintirile lui Rodion MICI urmei de al poziliei. Care oamenii holerei Pietrarii : vremea, pill greci au cheslia ...Tocmai clad au din strimtoare ! Un ocular serie un ziar cal campania in : Ne oprovizionam, pe drum, cu un- era ; mini... nu e cilibil, zi, pen- leu cd e prost ; zi, e... prost Tot acolo ! Se o din care de un cd a ea acuzá pe cdpitanul M. cd, a-fi bate de un domn ner, a pus compania Oare inginerul nu se pas cu ceilallt Ocuparea localitdlii Ferdinandovo a un noroc co- losal. ...Schröierismul strategie

Upload: others

Post on 03-Sep-2020

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Epoca viseaz dictatura militaä...BANI ABONAMENTE an. 20 lei 6. .. 10 lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI pag. III, 5 str. Gb. 25 Sub directiunea unui Epoca" viseaz In Voiu pe printr'o

BANI

ABONAMENTE

an . 20 lei

6 . . . 10 lei

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT

ANUNTURI

pag. III, 5

str. Gb. 25 Sub directiunea unui

Epoca" viseazIn

Voiu pe printr'o comparatie.putea zice,

o dIDOcouvingerea tuturor

de e adevärM, ova bine

vade

Intelepciunea a

dar hiul

Lupta ecoromistiIor a avutkgiuitor.

Se cA legea impozituluifinauciar face urmAtoare ;

carede 5 jumAtate

6 iar cedeci nu prea ocupA

13De comparaison pos raison

alt ceva e o dispozitiune de or-din economic si alt privind cul-

totusi nu ne putem opri de a gAsioare care asemtnare.

Legiuitorul prin respec-tive la fel

de moeie, profesorul e pro-de iar

era proprietor

ongediu ntrusuplinitorului din iarcongediul motive su-

sä 80 la dintitulerului,

Pinä aici cornparatia mai mergea,e vorba de a aprecia rezultatele,

se de-a In cazulmosierului, el In primul prinun de repercusiune economicA, sufär

Profesorul se situa-tiune. El personal nu sufere, mailes congedinl e boalA, dar

sufere sufere societa-tea.

Dar ceia ce tinde a pe

un profesor numitistrati

De drept trebui i dea unplinitor. In profeso -

e, de dinse un profesor de a-

materie din In locul aces-tuia un din apoi In

din se

In modul acesta am ajuns realizAmaproape idealul, nimeni nu fie

locul ideal se poate numiceva.

care respectat a fostnu s'a dat unni profesor pen-

tru o materie, un studiu deacum ce au

cut cei Administra tie, s'azentat tabloul detaaärile si congediile.

acesta vede e contsgios,de el

putea zice, aicie mai

Universitätile au scApatforme mai uaoare se trece la

la Bucuresti, o dat. dela dar se trece definitiv, sänevoe de

In ce priveateani

incoace, nu e administratie, care säse preocupe ele nu caute a lua

ingiAdire. Cu toate acesteaInca multe.

Formula adoptatä mai in urmA, ese d-lui X pentru a studiareorganizarea cutärii Segedia de ori trei aceasta,formula servind a nu se perde anii

drept deMulte coogedii se pentru studii.

Cam nu bine aceasta,de a poseda

cea mai superioarA. FacultAtileau dreptul a diplome de doctor

ni spus de cA un doctor de ainostri nu o inferior doctor venit dinalte Zic sues rän,

spune cA se duceliterile, dreptul, medicine, filo -

sofia, referau o o pArAsesc

aceasta, cAci putea zice totcei cari banii acolo.

Se cevasorii cari vor specializeze anu-

ramuri, pentru cari noi n'avemsuperioare, dar pentru

drept, etc. ce zicem,ieri de Drept, venit

la o Facultate din dedicinä de a-ai lua catedra pri-mire, dus In strAinatate studieze.Ori cum era presupus

ei maicere cuuoatinte, precum

lucrAri superioare, de savanti.de sigur avut au

fost Atunci, ce mai ?!congedii meritate. Astfel pontru

caz boalA, pentru profesorii, cari aupeste 20 cari suntobositi, färä a ca sämunci. au de un con-cediu de cite-va luui,recreeze In aceet interval.

De aceia socot cA ori cine va aprobaluatä de actuala administratie a

Instructiunei, de a se revocacongediile.DetasArile de-

Ele aduc rturbare,pentru

Cazul tipic era al unni profesor,care so toti In statul cärei

El era Bucuresti, dar fusesemi pare, prin Buzeu la

s'a el plätit laSeverin.

un spuneade dar n'a

fácut nici o lectiune, ci avatä In dreptul literile.

profesorul catedra E a-mintea ori cui, mult mai

multä va face acolo,räspundere mare, acolo stA

o mai

Sunt apoi legitime. Bine faceAdministratia a

triaj de citcari In trebue fie

V. I. Radu

POLITICE

nu vis...Epocei" viseazh, ei,

toti aceiau luat cuprinsulacestui vis,ziar, tot la

articolelor de doctrina di-

Vis sauEpoceP nu doresc nici mai

mai regim mi-litarist. Acesta acest

viseaza.Dragostea d-lui Filipescu pentru

armath-dragoste pe careo au desigur tolidere aceastä dragostea a-ceasta de foarte recenth,

de d-sa a trecut pela de

Cum toate manifesthrile d-luiFilipescu un caracter

natural, foarte naturalmai ales cind se simte eli-prin mersul

din viala politich,-ca d-sa exa-gereze aceasta dragoste, dea

i deeracter pe care nu trebue

D. Filipescu iubeste armata-darvada aceasta institu-

1967- Vineri 23 August

dictatura militaätie apucMurilesale politicianism -D sa voieste tin partido unui partid

o politic*nu se poate-nu va

Nu se poate-pentru armataa

are o misiune mare cu totulacea a dirigui in

interior.Nu va Filipescu

la cale atarenoi cum au

croite de d-sa, deau durat creatiile sale,

artificiale.D. Filipescu

care nu sechid se poate. D-sa este pro-

totipul omului carerepede, chiar

propriile salede ce elucubraliile Epocei",

ei, nuo mai mare de

acea ce de ma-bizare ale unor anu-

mite forme psihopatii.

ZILEI

Gaffa lui Nordau.2---3

zile, are la congres al Sio-mai

de-asila ai Eveai-mentului". Aci vrem numai ocuriozitate la a-

congres parte dopä cumne gazetele, preaedintele

d-ml Max Nordau InLucrul ar fi

diplomatilor adunati nu de multIn Cepitala Angliei -

la Londra - fie-cine s'a crezutdrept din

ale Turcilor. adus a-minte Max Nordau este viitorul

al unei republici semite, cAreiabutr'un

ticol din »Times" a cerut dorilorca, la Palestinepentru neamul lui e vorba

luate...Cam n'au mersvoia... diplomatiei interuationale ; cum

cam virginitatea,vor cougrcsul

prin omagii scuze, iar Nor-a putina, ca

ruai impresia... gaffei din

EXTERNE

Româniad. Al. A.

ziarulni

Zierul Berliner innumArul sou astäzi -

vireZiarul zice :- ce se ian pentru comba-

epidemiei de hoierä inRominia, devin zi maimai generate. Ele nu potIntinderea flagelalui, care eu o repezi-ciune logrozitoare se In

Epidemia la loco-put a se numai cimpul deperatfi, a trecut frontiera s'a aratat

UstelecAtuite de directia a

aratä o mortalitate50 numeroase

noi

Ber-Tagtkatt, reproduce o convorbire

d. A. Badaree, ministrulad-interim la interne.

In convorbirea sa mine -- zice corespondentul ziar - dministru Badareu mi a spas :

Epfdemia eranoastrd. o cind

in Bulgaria, de oarc-ce acolo holera de mai mould vreme.

minarea la Fernandova.unde noastre au o

a armatei bulgare de subgeneralului Cea mai mare portedin prisonieri devibrioni in rindurile seboluavi de holerd. imprejurarene-a de a pe prizonierii

libertate. Din motivediplomatice inaintarea noastre

se tempo semai din motive diplo-

retragereaBulgaria a s se:execute,

limp de 15 rile. armarese mai mareceia ce a o rea

asupra mdsurilor sanitare".Acuma spune d.

viguroosa cam-panic

sunt caserios rdzhoiu

posibil victime".

Acelasi maifaptul princesa Maria a vi-

zitat lazaretele de holerici, ajutoaresi celor

D.

Balzac spunea odatä prietini.- voi care-i caremai tinta ?

Drumul de fier.- Un vapor american.--0 scadentA ! rAspanse Balzac.Toti au de pArerea lui.

Saint-Amant se In-tr'o reuniune, alAturi un recunoscutcare avea pArul negru barba

Contrastal acesta pAru toti secare fi motivul, clad Saint-

Amant necunos-cut :- pare, doninule, lucratmai malt falca cu

Un autor foarte mediocrului Piron :- vrea o operä In felul

nimeni nu finici sä lucreze de acum

dumitale,Piron.

OAMENI

no*triNu de toti va vorba, ci

notch, de celebrii, bulgarii.nostri, a

boaie soarta ne-a omai de-aproape. I-am ca bi-

dupä cum cunoscut, lumai grave, Dar

din urrnä, s'au purtat, docnmentetrate corespondentulai räzboiu,Teernuf, publicist din Le Jour

data de 27 August:lugubrelor operatiuni

am nudeputea genial lagari. ori prizonierii cari pri-

ueoare räniri de--lucrul era nsor constatattorturati chip

Am la Krivolsk un soldatputin ränit in abdomen

Bulgarilor. Acestia l'aucopac ca pi-

o pinA fuzst. inspiratiani.

superstitii barbare oaacestia A fost noi

mister zgaduitor care noi sentimentul

In aceeaai amsoldat de un

se picioarele detrunchiul copacului. Bulgariigaurise o sfoarA,

cea mai subtire aaeezat lui. Greutatea corpu-

lui sMta nenotocit, iar scuturiudnecontenit rana

gura lui".

Scriitorul a asistat la o violentäsi bulgari:

gAseam deregimentului al 8-lea din diviziunea

bind vAzui venind undoi din

de arme. Ino latä,

Nu mai avea obraz decind fu zise o voace Intro-

de hohote de care nu maiavea omenesc sine :

ZArisem in luptei grupm'am apropiat, socotind

am a face va din noatri.Ne un sat vecin a-

mi-am dat seama cuacei erau realitate niate

bulgari ImbrAcati In uniforme fu-alibi

- Spune-ne ti-e regimental ?Fireete, am rAspuns nu de

ce lipseam mai de malt ai mei.Atunci un bulgar porunci :

Scoateti-i ochii o vorbeascVlAuzind aceasta, i-am nu

tortureze, du-leasediul Adrianopolului, am

luptat pur-tam de bravurA. Le-am

am acasä o ofemee, doi copii mici.- dar torturati!

Atuncia. nasal,urechile, imi pieleacum vedeti. zise :

- Du-te geluiaunt Bulgarii..."

...Dupä atari vedem noicam Dar maltmai grozave In Amintirile lui

Rodion

MICIurmei

de alpoziliei.

Care oameniiholereiPietrarii : vremea,

pill

greci au cheslia

...Tocmai clad audin strimtoare !

Un ocular serie un ziarcal campania in : Neoprovizionam, pe drum, cu un-

era ;mini...

nu e cilibil, zi, pen-leu cd e prost ; zi,

e... prost Tot acolo !

Se o dincare de un

cd a ea

acuzá pe cdpitanul M. cd,a-fi bate de un domn

ner, a pus compania

Oare inginerul nu sepas cu ceilallt

Ocuparea localitdlii Ferdinandovo aun noroc co-

losal....Schröierismul strategie

Page 2: Epoca viseaz dictatura militaä...BANI ABONAMENTE an. 20 lei 6. .. 10 lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI pag. III, 5 str. Gb. 25 Sub directiunea unui Epoca" viseaz In Voiu pe printr'o

OPI NIA

FORTUNA"Strada - IASI

-din nou

moderne.preturi ieftine :

Stejar rotund de la 15 metri80 metri

Grinzi de stejar. Tocuri pentruGrinzi dimensiunile cele mai dificile, dupa cerere.

ovde o nervo

caracteristica celorlumea Si-

naia ; se mereu directiatrenal

care din cauzaaccideuttru unii erapentru mine care venisem

dela enperdusem

dar aveam putinta a-miobosit de

din apropiere, care celmoale

de a trece spreputernica a

aacea a a Arai

locuitori vestitintinsde o bogAtie varietateutate negustori acinste cea

mare constioitatmai straenic, re-de lumea.

Voiam acel Domniirombui aduceau acei vestiti

tor trebuinti,ridicarea de hiserici pen-

facerea odoarelor, a prep-oase Vietei zilnice careconstituie o destudio acele sufletecare deegropareaterea la lumina a totla trecraului de

aora 50

tose pe

ra o mare tare a-se se

si sede puterea ; caun

care oftau, cAciun puhoiu d

ocupede un altul ; din era

greoi, miasme deprielnice unui mai era

o Spre noroculera scurA

el trebuia dintimpul fluerat se pu

Maud ca privr-se privelieti din ce

ce maiplatforma vagonulai pri-

Yearn din dreapta din oun pitoresc care zmulge

un ah I de admiratie. I

la e la mua-ce priveliete surprin-

! stinga seale Bucegilor la dreapta Ca-

raimanul, un colos de ala fi retezat, la 2 Gepi,

douA unite la bazA ca 2 gemeni,acoperite brazi, coasteleverticale ; virfurile suntde de alb caretinun se din muntilor a

adinc os seca unui ce stA sA

prada sa.Privitorul care vede pentru

acest al are ose va de po-

top de totusi se aceasta ;sue, se

pierd din culoarea cease sparg de Vint se Imprestie

toate clodrazele binefAcAtoare ce

si dau intregulni globtese.

trecem printonel, muntii semai perdut din ; ne

apropiem Azuga fabricelepostav etc. e o miscare de

farmec, copii si terauce oferAburdueele, fructe, zmeurA etc.,

care care marfa, calitateamodestia meeteeug

nu poti rezistade a nu cite

Ne apropiem Predeal ;de ambele case si vile dra-privelietea nu e de

atrAgAtoare, IndepArtat,

pie dreapta DacA vreitreci a te duce la

bei oo

de tetot asa si din

partea ungureascA carecaracteristice

bite pene.pe

ce apartine coroanei sfintaluiaceasta aminti un sttlp

flutura bandiera culorilogare ; n'ai uniformele autori-

te ai totportal

aproape nu se de acel alranului

Ne vagoane cepentru trecerea fron-

tierei, multi dinmai ales din Bucuresti ; vagoanelede accentele se en-

intrebAri asupradiferite combinatii vederea uneiescursiani la maimodest etc. oanimatie un ton cald de prietenie

camarazi vechi dinTrenul partea merge

tricot ; strAbatem 2aproape de un monument de

el vesteete cA acolose odihnesc oasele martirilor aidin ; ne oprim la mai

secind se man-tii, a Bucegitor. Cu

de cadi-

rectia lalele la

ne duce; la

mai toate arhipline,nici un locusor de modest

greu 2 laBucarest din Langegasse (stradaaceasta o mai parlamen-tare care en un aer de

ne anuntA cA ole poate pane la aceasta

bine himbul la au-fi mai

semenii Dar ce sA-i faci eratoiul sezonulua am tre-

sA ne plictisisem dea tot bate la otelurilor-eram sA

a hannrilor, mai ales cA luminalei era sfireite.

obosit cam plictisit demA dAdui odihnei meritate,

vointa, setea sufletului de a vedeanoi, era mai mare

mA indreptai deci spre Marktplatzneregulat,

punctul principal al mailes clod e zi tlrg areocaziunea mare detipuri care se prinmintea particulare aproaperiental de a va deo-sebi pe Sas de maghiar ro-

Slovac (renumitul-legde

luciosde monede diferite, ca complectare a

nelipsitul negustor evrencaretuatie.

IasslensIs.

Serurn.-DacA am ideeamobilizAri de forte artistico

teatrul des-trupei

numai la interesul moral al insti-tutiunii

Stagiunea teatralci ; con-In care acest

ment, recit se vor ttrzin, ropertoriul, vor

inttrzieri. FArA a maicA de astA teatrul natio-

nal va deschide o

In atari credem, numaiangajarea unor forte artistice ar

la stagiunii, afarA decons r ea

mai foarte de malt e-lemente tinero pentru mAri

sA exerciteasupra publicului

Savantul profesor Wilhelm Ostwaldla 2 Septembrie stil

de 60 deE dintre cei mai reprezen-

ai cercetArilormania, e originar din Riga. A ob-

Nobel nnmeroase altomari distinctinni internationale.

Unei cetitoare :rea paeifiste istorice, din ar-

In semai complect socialnesei Von Watten wedeepag. 239 cele

NA ZILEI

NAIV

Savantul germanNoua Guinea fu

de papuasi antropofagi.

Prea savant n'avorM nu

Ar fi preMzut cd potPapuafii pape.

Starea 4 de- D. Locotenent colonel

comandantal regimentalui 4ne transmite din Zim-nicea- regimentul 4

din Ho-lera a regiment, nemai nici un ziva de

Regimentul se la Zimnicea,observatie medicala. Oamenii sunt

veseli, foartebine Li se supliment

vin rom la ceaiu.Astd-noapte, la 3, a sosit ba-

de al 4 de

cantonat ,Valeafn apropiere de Cucuteni.

Doamnele din Crucea Rofie ausmis azi soldafilor numeroase merinde,

care

D. Em. Rie-a Infervenit la ministerele de

interne ca batalionul 4 de re-zervd, la Cacuteni, fie demo-bilizat in urma inspecliei de d-safi din raportul de dr.fast ajator de primar al Capitaleitualminte batalion, dincare rezultd prezent nuconstatat nici caz de

dr. Em. Riegler, prim eforSpiridon a primit

telegrame din partea dr. Minovicigeneral al serviciului sanitar :

Rog dispozall ca pavilional de con-al spitalalai Tg.-Ocna fie a-pentru holerictlor din

La aceastA telegramA d. dr. E. Rieglera

La o de doud-zeci de despital se afld de contagi-oase, situat in orafului. ast-

de nu pot luade a in acel pavilion holerici.

miecare s'apolitia Comisarul Becarian, a tre-cut de la comisariatal ala gark sAu, la a

a, a d. Teodor, iar comisarulCiudin la a IV a V.

Comisarul Bottez afost transferat din dedin la Balcic - to aceeasi cali-

Un ziar local s'a sAmiri de directori la secundare,

liceul national nu estevacat, dupA cit

au fost convocati la Mitro-polie toti protoereii pentru aprimi ordinul la I. P. S. S. Maropo

vederea pericoluluirei.

:: In de 29 a seva serba minAstirei o-cazia serbAtoarei Taierea Capulni

Servicial divin va P.Arheren Antim, Mitropoliei Moldovei.

a pus pie-truire non, Lupo, ScA-ricicA, Dokia, Paladi Uzinei.

A Anuarul militarIasi' pe 1912-13, cuprinztud tablouricomplecte

D. profesor universitar Amza Jiauna sosit localitate, demobilzat.

s'a locatitate d.sablocotenent In LorisportArel. D-sa a

timpul ceea co zvo-nurile cari circulat despre starea d-sale.

serum anti audramaticA

dintAiu care s'a a fost d. Mo

:: D. dr. Thierer, loctiitor mediccomunal la disp. neact este mincinoaserea Evenimentului" fi trirnislazaretul holerici o femeede bäuturi. Toateintimplare au fost alcoolicimentati-se trimit d. dr.tot d-sa a ordonat traneportarea femeei

pentru a fi observatA.Inregistrind mai

cA campanie a prefectureicontra medicilor comunali-fArA

a excepta d. dr. Flor - estepreferintA care se dilecteazA auto-

din ziarulmarilor iaeani, detaeat la prefecturA A

la noi dispozitiuni.au font aduei din

Roman, la regimental 13 col Mare300 cai din garnizoanaman, care a fitarii din de nu,

la licitatie.inscrierile la

de din PAcarari, orise de la d. Dimitrin, str. SA-

111, undo se fac siD. Marinescn directoral

va pleca lacongediu o de zile.

Politia de e penei minori care se

tot de Intendnoaptea casele oamenilor si furind.

In acestei e 16ani,tiei.

de 15 Septembrie, esteconvocat facultAtii de drept, laordinea exameneloruniversitare din de toamnA

Un prieten al ne :

Septembre s'an des-Seminariile pedagogice"

permiteti-mi sA vin ca idela :Palatal din str. Toma a

fost Pedagogic, al statulni,- ar fi foarte acolomute de fete ,Oltea

ciadireade gim-

fru-moask vis-a-vis

M. Sturza.foarte

Ar trebui numeleToma-Cozma strada desEcoles) de oare ce din str. Carol pAnAla str. Manolesen, aunt 4

normald de fete,natal Pedagogic

Carol L

25 26 August oraa. se vor licitatie

comisinnile verificareabonurilor de din

cortealui 13 infanterie, un aproximativde sate cal.

Caii se vor name-rar, rechizitie bo-

S'a cailor mortiIn trupelor a resturilor

vitelor,rea si arderea

n'an fAcutToate acestea vederea

care a belilor ce eventual s'arputea ivi.

comunal. Eri, la o-5 p. m. s'a consilinlarb d-lui Tuduri,

de primar.Consilinl a aprobat asupra d-lui Petti-

grew, executarea lucrArilor pavagiumacadan bolovani.

D. comunal adreseazAo intrebare administratiei comunaleprivire la aveni holerei ce amenintA ora-

D. ajutor Anibal Ciurea,consiliulni toate

de administratia comunale la celestiri sosite despre

un lalocaluri Se

trerupere la areacurAtirea stradelor,

zat, fArA preget nu deregistrat nici ogherea intretinerei s'adin servicial Savol s'ad s'a pus ladispozilie o 40 de lucrAtori.

D. Anibal Ciurea mai aratk cAizolare, In ori

tnalitAti se atlä pregâtit, coangaj at tre-

aceasta nu atribui-comanale.

Consilierii au actcomnnicarea ajutor Ani-

de DOMNISOARE

19Curs primar programa

propriu. Selimba

piano, manual,desemn, canto

la 20 Angust,10

la

.AstA noapte la12, un s'a la imo-

str. ei No. 3 '7 pro-de undo s'a

comunicat la vecine, dinstr. No. 26, ars aparta-

care seciuma lui Herecu magazinullui Herecu Goldenberg.

pompierilor totusi fo-s'a comunicat imobilul vecin

proprietAtei d lui I.Irnobilele asigu-

rate a lui la societateaAgricola" de 22 mii lei,

al Nusim Roseublat la Dacia.Circumscriptia a

cercetarile, fiind cA focala luat nastere din podul caselor lui

Sulem - fi lost pus.In strada 'Elena Doamna 17

declarat 3familie.

CurteaXIII Mare va avea zi-lele de 25 si Luni 26 August,ora licitatiea cal, din de cimpalde operatii nerecunoseuti de proprie-tarii

Acceleratul de a sosit as-täzi dimireate o 180nute, din cauza defect de

a intrat In la ora 11

Inceput de incendiu. - Eri laora 5 p, un s'adeclarat la din str. Sf.No. 2V ca fabrica de

a de lace eranA ars un perete din acope-

acelorSectia pompieri din

In acare e cauza

ce a provocat incendia.

Din Statele -la No*- ort o

Mate, :

Timpul e se prevedecereale.

atitudineamodul!civilizat, ea a

ut sA balcanic.Cnostructiuni gigantice se ne-

s'aprimAria care e o cons-tructie co 60 de S'astructia unei care va 82

Americanii de educatialitarA a cetetenilor. fie-care

dese la tir

ofiterilor. Se cA din 100americanii la o 100 ni-morose peste

Imediat ce se va demobilizarease vor acorda dezile,

4 artilerievor soii ziaa

:: licitatia eri la Romand. Cantacuzino Pascana a 100cai

Primirn partea a 5-a ao de

multufnireoral nostru regretatufui dr. Th.

al liceului internat.

DiverseIndividul I. Fisch a atacat lovit eribastonul Rosemblatt.

a comisiei a aparchetului.

- La spitalul aeri Neculai Chiriac care agray un bou.

inchiriat48, Pomir No. 1 subso-

Intro un colt 2co Pomir arecare poate servi

La etaj de citede 3 oddl,

la fiecare apartamente cite oapoi 8 odM In curte. Instalatie

de canal electricitate. Aproapehalk Tramvainl

A se adresa loco 12-5zilnic la cancelarie str. Pomir la etaj.

N. Morgentern

Page 3: Epoca viseaz dictatura militaä...BANI ABONAMENTE an. 20 lei 6. .. 10 lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI pag. III, 5 str. Gb. 25 Sub directiunea unui Epoca" viseaz In Voiu pe printr'o

OPINIAIn vederea timpulni calda zilnic de vizitatori

administratia aiungit 15 Stptembrie.

dreptse ideea a se face o cc-

cAtre d. rector al Inde a li

de Noembrie.va avea la o

Intrunire a redacta aprincipal e mobilizarea

le-a consurnat parte din timpul necesarpentru prepararea examenelor.

vor cere si studentiila litere

IJudiciare. Cnrtea apel s. II aca d-lui Frank

Moses si I. Rosentzveig re-ziliarea contract de arena a con-damnat pe intirnati-

clte 100 lei cheltueliAceiaai a apelul

de Capitan V. Ioanitiu cu Ministerul depentru pensie.

- Solomon Stern a larat ape! con-tra s.Leon Jnster pentru contestatie la

de sub acuzareasupra

de Sabina croitoreasä contratintei Trib. I-a care i-a confirmat man-

de arestare, de compli-citate la

seria inregisträrilor ci-nematografice Ocuparea Bulgariei detre Romini, decAtre reporterit-operatori,

dinin de

o i Inaintaeaa 3 5 artilerie"

Aceste favorizate de unfoarte frumos, au reuait mod

alit de perfect, cA redarea cinematogra-nu diferA de natura insAsi

martori oculari ai pepul de inaintärileordinile de prin

tunurilor,de

precise fidel re-date de cinematograful

din gr4dina Traian cele maiacuma

la aceate reprezentatii.Tot non de

ne reproduce pelerinajul la mormin-tul Al. V. Beldiman

La acest care a a-citeva zile au

partee deasemenea

de astä :

Suprerna adaptarecelebrul roman al

Julien Sermont. (3 Cele mai mariforte dramatics ale Parizianedan interpretarea acestei

; parizian care facearta

D-rele Delvair de ComediaFranceza, d. de la d.

de la d. Damoras de lad. de la Chatelet in-

terpretead rolarile principale.primal film In care

artistica a pa-riziane.

- -Curs dupd

Ses

de prolesionale doresccrbitorie.

Inscrierile la Septembrie.

ode coloarea

roie. ce va s'o in stradaPacurari 36, unde va primi o recom-

Sprea un

in din cauza inde-plinerea lormelor, nt'am

se adresa lapentru de

tot timpul de ce vine.I G. DIMITRIU.

orchestrei CinematografelNo. 9

REINTORSOr. L. FISCH

Specializat la Berlin inCOPII

Precizarea diagnozeloranalize

Cuza-Voda 4210-11

eiviciol lelelonic

REGAL

Triest.-Regele Constantin al Greciei,t de familia sa, a sosit dimi-

ne pe iahtului Amfitrit" aplecat

Bulgarii persecutatia

pe bazatoll districtul

deliberoli o bani

sou ocare sunt amenintati

tea.n-ma citorva

negustorilor#iflag de dar a-tunci, negustorii ausoarta necunoscutd.

Turcii la DedeagaciAtena.-A circulat un svon

care ocupatar fi

rasatulrul ecesti apropiat de apeleDedeagaciuluisit, constatind prezenta floteigrecesti.

grec Ghiuis aguvernul grec despre

aparitia plecarea vapoare-instructiuni.

Consiliul de subpresidentia d-lui Venizelos, a

adreseze puteriloro notk cerAnd

ocupatiuneilui.

termen expirat,flota greceascA sub pre-

Guvernul grec apromulgarea deconcen-

trärei pe motivesanitare.

Exploziede gas s'a intim-

plat intr'o din strada Salneuvea distrusd,

G lantern! a Jost zvirlit incontra pricinuind

considerabile.au mai

au ingropate sub

Se unnite 6 mai upar.

explozie ecare aruncat un a-

reparaude

CotinopolConstantinopol.- Membrii

Sinodului intrunitice au ascultat

expunerea MitropolituluiFotios,de chipul cum prelat afost salvat de armatas'au sculat toti in picioare,

:

Regele Carol,pentru prosperitatea ferici-rea piosului säu popor !"

S'a adresat apoi o telegramäde omagiu M. S. Regeluimäniei. adrese de multurnireMitropolitului Primat al Romä-niei, d-lui Ministru Disescud-lui Dragomir pro-fesor.

San Giulano laRoma.- Se d. San Giulano

va la Viena,

anta turco-

Constantinopol.- Poartä seposibilitatea

aceasta ar fi chiar pricina pert-tru care tratativele directeTurcia pen-

moment.Se mai zice Rusia nu s'ar

plan al

de la

A sosit aci taraducind 150

de dirt

Venitul dinocupateVenitul fonciar al

turilor din tinuturile noi nu va trace de2 milioane lei de maiproprietari au numai fiecare, care scutite,tre, de impozitul financiar.

M. S. Regele adecretula care se

comercial V. P. CancicoffGh.

teritorlulBucuresti.- Cu

din teritoriite ocupato, a festo din

Victor Baranga, V. ChiraulescuCostache.

Holera inPe ziva de azi nu a

un ccizeste

Bucuresti. - Ziarul Pressa"abjectelor insinuAri

din Epoca", BarbuPältineanu, din de con-

a demisionat,din de credeanu va putea in totulmisiunea grea care a lost

Tot din acest motiv azat sä revie asupra demisiunei.

Acum ministrul deterne, faptul d. P51-tineanu merge spre bine, decinu poate avea acel scrupul decare vorbeam mai sus, a res.pins d-lui

Acesta einsinuArile Epocei" sunt dindomeniul celei mai revoltätoarerele

Mäsuriletra Holerel

MinistruBucuresti.-D. Al. A.Badareu,

ministru de puMicead-interim la interne, a lost peziva de eri la la-zaretele de holerici dela Do-

In urma anchetei minutioaseMute, ministrul a satis-

de cele constatate. Epi-demia este descrestere nusunt de la fe-meile care au sp rufele dela contaminati de

In urma mäsurilor luate, nuse va mai face contaminarenici pe aceastä cale, rufele

sä fie desinfectatedate la

aseard la d. Ba-a plecot Bucurelti, unde

a trenul de 12. D-saalit lai la ministerul interne.

Din acest

ain genere

este incomune de epidemia mould s'au

De in lazaretele de Zim-nicea, se o a

bolnavilor. De la 900suspect',

s'a urcot 1320.runt de.

;i contaminate de

mine din non in ins-va fi

la consilialde miniftri

va fintru a zi

intara

- Ministerul luerdrilor pu-a numiri pentru

:D. Jost inginer

al cuceritela Dobrici.

absolvent altre de inginer al

Adrianopole, ingi-al a

a la Silistra.D. Virgil Angelescu, inginer al

cumscriptiei

caleaCotesen,

a 6site, traficul pe va

compiect restabilit.

al -Bucuresti. Iatä buletinul

despre mersulcomunicat de directiunea

a serviciului sanitar,pe ziva de :

caz non, militar, mili-tar.JUD. BRAILA. - In lazaretul

din Braila, 2 militari.JUD. DOLJ. - Bechet, caz

mort.2 cazuri noi.

Seaca de cas non.JUD.reg. 57 3 cazuri

2

JUD. caz non

JUD.7 noi, militari.

JUD. ROMANATL-Corabia,cazuri noi, 5 morti.

Rusenetii de jos 1 caz 4

Isbiceni, mort.

noi, mort.mort.

7 cazuri noi, 3 morti.caz

caz nou.Vuezeni, 3 cazuri noi.

Jud. TELEORMAN.-2 morti.

2mort.

Ologi, caz nou, mort.

JUD. V1LCEA.- 2cazuri mort.

cazurimort militar.

TINUTURILE NOUI. --Turtucaiacaz nou.Dobrici, mort,

3 cazuri

total au lost pe ziva de azi48 cazuri noi, dintre cari 12

30 morti care5 militari.Situatia despre mer-

sul holerei este512 cazuri vechi,48 cazuri30 morti.

7R5masi 523.Se la aceasta 8

la lazaretul din Bechet,lazaretele din T.-M5gureleZimnicea, 26 lazaretul re-

din Sulina 55 inlazaretul din Silistra.

(s.)

Confiscareavapor- a

cä trupale tnrceatifi confiscat vaporul grecesc

Svonal aceasta a fost desmintit.tuai grecesc anice Puterilor printr'osul trupelor

acelaai timp flota ade a sub presiune.

=1IIMINOS

care de mai bine destr; Cuza 16

Se aduce la onor.se incepere de

la 20 August, cursurile incep laSeptembrie.

Se limbaprograma depunindu

examenele la statului.

primar secundar tacultativ. Piano,gimnastica, manual croitorie.

141,propriu, Telefon.

Cu 20 August,cacelaria gimnaziului,

intre oarele 9-12 si 3 - 5.clasa I vor prezenta

de absolvire a cursului primar,de revaccivare.

Curs integralcundare

de ande Minister).

muzeu, laborator,de gimnastic5, serviciu depedagogica.

Rezultatul-148 elevi prezentati in

; un ; doi cori-genti la un ; 7 elevipreparati de claie vor depuue examen Septembrie ; alti elevi au

dese primesc

tuit.

La

demitru

trei o in(ca-

sele Goldner). canal,; pitoreasca pozitie a ora-

---casa la

2 rinduri, 280 pomi, 44bine, la Bel-

judetul Un Pen-tru toti ce o

Pretal

Adresa: Ana Obreja

VACCINARI REVACCINARI- buletine pentruDr. A. Steuerman

13 Str.

din

a, tot I dinmiei No. 3, ocupat actualminte de Banca

campus din 10 2 bu-in total

n pe aD nu apartamentdin 6

I aldin Cure-

A se Moldova.

Page 4: Epoca viseaz dictatura militaä...BANI ABONAMENTE an. 20 lei 6. .. 10 lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI pag. III, 5 str. Gb. 25 Sub directiunea unui Epoca" viseaz In Voiu pe printr'o

DEal produselor nationale

Strada Stefan

depozit complect asortat cu toatefabrici.

Tesettura-IatiiSocietate

Tot soiul de de bumbac,uniform doguri,americi, barcheturi,

de

zefiruri,pentru cizmari.

MOLDOVA"Societate

pentru industrie de tricotage-Iali

Costume pentru Copii

Fabrica ,,Carmen

fumuri, Siipunuri do toaleteEau de

Socletatea romAnia Industrillor

Sireturi ghete,pentru rochii de bumbacsutase de matasa.Urechi de piele Bete tri-

fase de Botez. Fitil dede scaparat. Bete pen-

tru covoare. ireturi de metal,pentru haine de bumbacnegre colorate. Sireturi

corsete. Chingi pentru tapiterigata cu pentru cai.

DOROBANTUL"Fabrica Nationala de

textile

Max I.Postavuri, Po-

stavuri Paturi de Di-mie, Flanele de Brasov,

ZÖBISCH et Co.Societate In comandita

SALURI DE

iT.

cea 3

g de)un, unul ana, Nu

A

A

R.

INI

din

ANUNCIURI

PENTRU PRGINA a

A SE :

STRADA GH. MARZESCU,

CA

T(

CINEMATOGRAFa

SALA CIRCULUI SIDOLI

3

La repre2entatiile iau parte toti corifeii marilor teatreParis, Berlin, Copenhaga, Roma, Milano etc.

Sarah Bernhardt, JaneRobin, Porten,

FILME DE POPULARIZARE

TOME SPORTURILE

pe

INVENTIILE DESCOPERIRI

Ziarele care ne ccmai hi

Cornedii, scene scene ice de varieteu.togratica a scrierilor etc.

de in a

anti