ASPECTE CLINICE

VALOAREA SPRIJINULUI ÎN RESTAURAREA EDENTAŢIEI PARŢIALE ÎNTINSE PRIN

PROTEZE MOBILIZABILE

ANCA FRĂŢILĂ1, C. BOITOR2, V. NICOLAE3

1,3Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2Cabinet Medical Individual Sibiu

Rezumat: Proteza mobilizabilă care utilizează sprijin mixt (dento-parodontal şi mucozal) în restaurarea edentaţiei parţiale întinse asigură condiţii pentru confort biomecanic, acceptarea şi integrarea biologică a restaurării protetice. Valenţele profilacto-curative ale sprijinului realizat prin elemente ale croşetelor turnate, sisteme speciale, elemente antibasculante, impune includerea acestora în conceptul realizării planului protetic.Cuvinte cheie: proteza mobilizabilă, sprijin, restaurareAbstract: The mobile prosthesis which uses mixed stability (dento-parodontal and mucosal) in the restoration of partial wide edentation provides conditions for biomechanical comfort, acceptance and biological integration of the prosthesis. The prophylactic-curative treatment of the stability accomplished through molten elements of the clamps, special systems, antibasculant systems, implies the inclusion of these in the realisation of the prosthetic plan.Keywords: partial mobile prosthesis (PPM), support, special systems

INTRODUCEREClasificarea pieselor protetice în funcţie de

modul de transmitere a presiunii este necesară pentru înţelegerea gradului de restabilire funcţională şi integrare la nivelul sistemului stomatognat.

Protezele parţiale mobilizabile cu sprijin mixt au o valoare funcţională medie, totuşi superioară protezelor mobile parţiale acrilice, cu sprijin pur mucozal, deoarece în sprijinul mixt numai o parte din presiuni se transmit asupra mucoasei crestei edentate, pe când restul se transmit în mod fiziologic asupra dinţilor restanţi. Protezele parţiale acrilice cu sprijin mucozal au o valoare funcţională mică, mucoasa şi periostul câmpului protetic nu sunt apte de a primi direct presiunile care se dezvoltă în timpul funcţiilor aparatului dento-maxilar, ceea ce antrenează atrofia osului, cu necorespondenţa dintre baza protezei şi suportul ei muco-osos, diminuat cantitativ. Această necorespondenţă se traduce prin mobilitatea accentuată a protezei în timpul funcţiilor, efecte disortodontice asupra dinţilor stâlpi pe care sunt aplicate croşetele (1).

IPOTEZA DE LUCRUConceperea unei formule cât mai corecte a

designului unei proteze scheletate este dificilă pentru mulţi practicieni (2). Adăugarea sprijinului mixt la PPM permite o integrare, adaptare şi acceptare mai uşoară a acestora, cu consecinţe defavorabile reduse, fapt care ne-a determinat să subliniem necesitatea apelării la construcţii protetice scheletizate care cuprind elemente structurale favorabile sprijinului, menţinerii şi stabilităţii acestora.

Prin studiul efectuat dorim să arătăm valenţele profilacto-curative ale sprijinului realizat prin pinteni ocluzali şi elementele rigide supraecuatoriale ale croşetelor turnate, sistemele speciale, elemente antibasculante, extensia funcţională a pieselor protetice mobilizabile, ceea ce impune includerea acestora în conceptul realizării planului protetic.

MATERIAL ŞI METODĂCazurile incluse în studiu au prezentat edentaţie

parţială întinsă restaurată protetic prin proteze mobilizabile sau tratament protetic mixt (compozit). Studiile clinice şi tehnologice comparative le-am efectuat pe două loturi de pacienţi. Primul lot a fost reprezentat de 49 de pacienţi la care s-au confecţionat proteze parţial mobilizabile scheletate. La lotul al doilea de 51 de pacienţi s-au confecţionat proteze parţiale acrilice. Am întocmit câte o fişă de cercetare pentru fiecare caz în parte, care a cuprins elemente ce definesc particularităţile cazului sub aspect clinic şi tehnologic de restaurare a edentaţiei parţiale şi de confecţionare a protezelor mobilizabile. Pacienţii din studiu au fost dispensarizaţi timp de doi ani după aplicarea protezelor mobilizabile în cavitatea bucală, urmărind aprecieri obiective (modificările survenite la nivelul câmpului protetic, la nivelul protezelor mobilizabile) şi subiective (integrare, confort).

REZULTATE ŞI DISCUŢIILa cei 49 de pacienţi aparţinând primului lot cu

edentaţie parţială întinsă restaurată cu PPM scheletată am constatat următoarele:

Frecvenţa restaurărilor în funcţie de vârstă, redată în figura nr. 1., relevă predominenţa la grupa de

AMT, vol II, nr. 3, 2009, pag. 114

ASPECTE CLINICE

vârstă 50-60 ani (51%) a PPM scheletate, urmată de grupa de vârstă 40-50 ani (33%), şi grupa de vârstă peste 60 ani (16%).

Studiul relevă o frecvenţă mai mare a edentaţiei termino-terminale, de obicei predilectă cu lipsa premolarilor şi a molarilor, în procent de 57% (28 cazuri), comparativ cu celelalte tipuri de edentaţie parţială restaurată prin PPM scheletată (figura nr.2).

Figura nr. 1. Frecvenţa restaurărilor prin PPM scheletată în funcţie de vârstă

40-50 ani50-60 ani

peste 60 ani

33 % 51 %16 %

Figura nr. 2. Incidenţa edentaţiei parţiale restaurată prin PPM scheletată

Procentaj57 %

16 %21 %

6 %

Term

ino-term

inala

Late

ro-te

rminala

Late

ro-la

tera

la

Late

ro-fr

onto-la

tera

le

Figura nr. 3. Mijloace de menţinere, sprijin şi stabilizare utilizate

0

71 %

10 %2 %

16 %

Culise

Bare cu calaret

Capse

Telescoape

Crosete turnate

În creea ce priveşte mijloacele de menţinere, sprijin şi stabilizare a restaurărilor prin PPM scheletată, am constatat o incidenţă mai mare a sistemelor speciale de tipul culiselor 71,4% din cazuri, urmată de croşetele turnate 16,3% din cazuri, celelalte tipuri de sisteme speciale având o pondere mai mică, bara cu călăreţ 10,2%, capsele 2,1% (figura nr.3).

Predomină sistemele de culise deşi sunt laborioase şi necesită elemente contrabasculante. La Sibiu predomină sistemele de culise tip matrice cu patrice ale firmei Bredent (Germania).

Figura nr. 4. Culise tip matrice cu patrice –firma Bredent

Aceste culise folosesc acelaşi tip de aliaj pentru

matrice şi patrice şi prezintă în interiorul matricei o garnitură de teflon de durităţi diferite (duritatea se apreciază pe un cod de culori). Garniturile pot fi înlocuite fără a se modifica sistemul de culisare propriuzis având un preţ de cost acceptabil (3).

În situaţia tratamentelor compozite (protezare hibridă) - breşele intercalate se rezolvă prin punte iar cele terminale prin proteză mobilizabilă (4). Microprotezele de agregare trebuie să fie rezistente pentru că participă atât la fixarea restaurării protetice fixe cât şi prin prezenţa pe faţa orală a lor a unor trepte, şanţuri, care sunt necesare pentru menţinerea şi stabilitatea protezei mobilizabile. Lucrare compozită: partea fixă metalo-ceramică cu culise extracoronare tip Bredent şi partea mobilă reprezentată de proteza scheletată (fig. 5,6,7,8).

Figura nr. 5. Confecţionarea machetei grupului frontal prin imersie în baia de ceară, aplicarea culiselor extracoronare prefabricate şi realizarea elementelor antibasculante cu ajutorul paralelografului

Figura nr. 6. Scheletul metalic al restaurării fixe după turnare şi prelucrare

Figura nr. 7. Partea fixă metalo-ceramică pe model

AMT, vol II, nr. 3, 2009, pag. 115

ASPECTE CLINICE

Figura nr. 8. Lucrarea finită compozită aplicată în cavitatea bucală

În urma studiului pe cei 51 de pacienţi aparţinând lotului al doilea restaurat cu proteze parţiale acrilice, am constatat:• Frecvenţa mai mare a restaurării prin PPM acrilice a

edentaţiei parţiale termino-terminale sau clasa I Kennedy (53%) comparativ cu celelate tipuri de edentaţie parţială (clasa II, III, IV Kennedy) (47%) (grafic nr.9).

Figura nr. 9. Incidenţa edentaţiei parţiale restaurată prin PRM acrilică

Procentaj

PPA TT

.

100%

0%10%20%30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

PPA TT

PPA clasa II,III,IV

.

Efectele deplasării PPM acrilice ca bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilor protezei, atrofia osoasă, leziuni mucozale şi parodontale, efecte disortodontice ale dinţilor restanţi, fracturarea protezei şi incidenţa acestora se observă în figura nr.10.

Figura nr. 10. Efectele deplasării PPM acrilice

12

100 %

98 %

4 %55 %

72 %

60 %

Infundare distala

Atrofia accentuata

Iritatii gingivo-parodontaleIritatii mucozale

Mobilizarea dintilorstalpiMalpozitia dintilorrestantiFracturarea protezei

Studiul comparativ făcut pe cele două loturi în ceea ce priveşte gradul de integrare a protezelor parţiale

în funcţie de tipul sprijinului, necesitatea rebazării la toate cazurile de PPM se regăseşte în figuriler nr.11,12.

Figura nr. 11. Gradul de integrare şi acceptare a protezelor partiale în funcţie de tipul sprijinului

integrareacceptare

PPA

PPS

0

20

40

60

80

100

PPA

PPS

Necesitatea readaptării protezelor parţiale mobilizabile apare la un interval de timp mai scurt la PPM acrilică comparativ cu PPM scheletată, deoarece sprijinul mucozal provoacă o atrofie osoasă mai rapidă.

Figura nr. 12. Intervalul de timp după aplicarea PPM şi necesitatea rebazării

0

5

10

15

20

25

30

35

40

1 rebazare a 2 rebazare a 3 rebazare

luni PPS

PPA

Din punct de vedere al incidenţei restaurărilor prin PPM pe maxilare se observă o frecvenţă mai mare a restaurării edentaţiei parţiale mandibulare (54%), faţă de edentaţia parţială maxilară (46%) prin proteze parţiale mobilizabile.

Figura nr. 13. Frecvenţa protezelor mobilizabile pe maxilare

0 20 40 60 80 100

Maxilar

Mandibula

AMT, vol II, nr. 3, 2009, pag. 116

ASPECTE CLINICE

CONCLUZII1. Studiul clinico-statistic pe un eşantion de pacienţi cu

edentaţie parţială întinsă restaurată prin proteze mobilizabile, evidenţiază o incidenţă uşor crescută a PPM acrilică (51 de cazuri) faţă de PPM scheletată (49 cazuri), fapt explicat prin preţul de cost mai redus al PPM acrilice.

2. Starea câmpului protetic după protezare este modificată în restaurarea protetică cu PPM acrilică cu sprijin mucozal (bascularea prin înfundarea distală a şeilor, atrofia accelerată a osului alveolar, efecte disortodontice etc.), conservată la protezele parţiale cu sprijin dento-parodontal şi parţial conservată la PPM scheletată cu sprijin mixt.

3. Elementele de sprijin mai frecvent utilizate la PPM scheletată sunt sistemele speciale de tip Bredent (71,4 %), fapt explicat de avantajele date de acestea (aspectul fizionomic, posibilitatea înlocuirii garniturilor uzate, preţul de cost acceptabil, biocompatibilitatea şi biomecanica deosebită a matricei din duro-plast), urmate de croşetele turnate (16,3%), bara cu călăreţ (10,2 % ).

4. Necesitatea controlului periodic cu surprinderea elementelor defavorabile şi corectarea lor.

5. Cercetarea efectuată subliniază că protezele mobilizabile care utilizează sprijin dento-parodontal sau mixt, ca mijloc de sprijin, menţinere şi stabilitate în limitele funcţionale ale câmpului protetic duc la acceptarea mai rapidă biologică şi integrarea la nivelul sistemul stomatognat.

BIBLIOGRAFIE1. Andrei I. Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze

mobile, clinica şi tehnica de laborator, Ed. Naţional, 1999.

2. E. Hutu şi colab. Tehnici curente în protetica dentară, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1999.

3. Ionescu T, Despa G. Sisteme speciale utilizate la protezele scheletate (I). Sisteme de culise, Revista Romană de Stomatologie, Vol.LIV Nr.1.2008, P:31:35.

4. Ghergic L. Aspecte privind utilizarea elementelor speciale de menţinere, sprijin şi stabilitate-prefabricate- utilizate în protezarea hibridă. Prezentări de cazuri., Revista Romană de Stomatologie, Vol.LIII, Nr.4.,2007, P:189:192.

5. Bratu D, Bratu E, Antonie S. Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze mobilizabile, Ed. Medicală, 2008.

6. Baker J, Goodkind R. Theory and Practice of Precision Attachment Removal partial Denturs, St Louis, CV Mosby Co, 1981.

Notă: Tehnician Dentar Daniel Munteanu.

AMT, vol II, nr. 3, 2009, pag. 117